CONSIMTAMANTUL

INFORMAT

 CONSIMTAMANTUL INFORMAT
Consimtamantul informat incepe sa capete si la noi tot mai mult semnificatia unui act cu
importanta legala. Acest act cu implicatii legale face trecerea de la paternalismul binevoitor,
in care medicul decide care este actul medical prin care se actioneaza in cel mai bun interes
al pacientului, la autonomie – modalitate de abordare in care pacientul alege una din
modalitatile terapeutice propuse ca fiind corespunzatoare valorilor lui morale.
Scopul consimtamantului informat este de a proteja pacientii de reprezentarea eronata a
vointei lor.

 Ce beneficii aduce aceasta noua metoda de abordare a unui act

terapeutic si a unui pacient?
Un dialog deschis medic-pacient amelioreaza sursele de anxietate, ofera oportunitatea
stabilirii unei relatii bazate pe incredere, creste complianta pacientului la actul terapeutic si
potenteaza efectul placebo.
O decizie autonoma a pacientului in procesul de consimtamant informat este cel mai
probabil sa se obtina daca intregul dialog este ,,croit” dupa nevoia perceptibila a pacientului
de informare si daca acestuia i se ofera informatii relevante pentru el si in concordanta cu
valorile sale morale. (Engelhardt)
Procesul de obtinere a consimtamantului informat devine astfel o modalitate de educare a
pacientului si de stabilire a unor limite decizionale si de clarificare a aspectelor legate de
actul medical, implicatiile si riscurile acestuia.

 Cand se impune cererea unui consimtamant informat?

Orice tratament medical presupune atingerea trupului altei persoane si de aceea se impune
a se cere permisiunea explicita a acesteia.
Consimtamantul informat reprezinta o necesitate atat pentru medic cat si pentru pacient ori
de cate ori se poate aduce ,,atingere” drepturilor unei persoane.
O consimtire explicita trebuie ceruta inainte de inceperea unei proceduri medicale sau
inainte de debutul unui studiu in care sunt implicati subiecti umani.
Consimtamantul se impune a fi reinnoit ori de cate ori se produc modificari majore ce pot
influenta decizia initiala a participantului la studiu sau la actul medical.

 Mediu si tehnici de dialogare cu pacientul

Discutiile ar trebui sa se desfasoare intr-un cadru privat, adecvat sub forma unui dialog
deschis ce se poate desfasura in mai multe sedinte ce pot avea si scop educativ. Informarea
se face gradat, de la simplu la complex tatonand dorinta pacientului de a fi informat si
apreciind gradul lui de intelegere pentru informatia primita. Dialogul trebuie sa atinga
subiectele riscurilor, beneficiilor, obligatiilor si limitelor partilor implicate. Informatiile
trebuie prezentate de o maniera clara, concisa, fara omisiuni voite. Atunci cand exista,
alternativele terapeutice pot fi prezentate, ele reprezentand dovada unei complete analize a
situatiei terapeutice supuse discutiilor.
Pentru a atenua impactul pe care semnarea unui act de consimtire ar putea sa-l aiba asupra
unui pacient, medicul trebuie sa posede abilitati reale de a aprecia ce asteapta pacientul de
la terapeutul sau. De accea trebuie sa adopte o atitudine flexibila, deschisa, sa sublinieze ori
de cate ori are ocazia in timpul dialogului caracterul voluntar al deciziei pacientului, sa
prezinte cat mai corect raportul risc:beneficiu. La finalul discutiei medicul va verifica
intelegerea de catre pacient a termenilor din consimtamantul informat si va oferi raspunsuri
satisfacatoare la intrebarile formulate de acesta, apoi va acorda timp de gandire atat cat
este necesar pentru luarea deciziei.
Conform statisticilor, cele mai frecvente intrebari formulate de pacientii la un act terapeutic
se refera la riscuri, la pregatirea medicului terapeut, la evolutia postoperatorie, alternative si
strategii terapeutice. Un alt punct ,,spinos” si de real pentru pacienti sau dupa caz al
subiectilor unui studiu il reprezinta modul de asigurare a confidentialitatii datelor personale.
Limitele decizionale ce apar inevitabil in timpul dialogarii sunt de fapt impuse de cele mai
multe ori de convingerile de fond ale pacientilor. Un rol important in luarea unei decizii il
joaca si familia ce are de cele mai multe ori responsabilitatea suportului moral al pacientului
pe toata durata terapiei. Totusi, chiar si in cazul interventiei familiei prioritara ramane
decizia pacientului atunci cand acesta este apt de autodeterminare.
Un lucru important ce nu trebuie omis din nici o discutie este reprezentat de absenta
oricaror repercursiuni in cazul retragerii consimtamantului in orice etapa a actului medical.
Finalitatea unui consimtamant informat corect o reprezinta acordul pacientului competent
de a-si exprima vointa in absenta oricarei presiuni deoarece voluntariatul este expresia
exercitiului liberei alegeri in a lua decizii. Autorizarea dobandita de catre medicul curant in
momentul obtinerii consimtamantului informat nu ii da acestuia dreptul de a nu mai tine
cont de parerea ulterioara a pacientului, ci doar puterea de a actiona in cel mai bun interes
al pacientului.

 Erori, lipsuri si consecintele acestora in procesul obtinerii

consimtamantului informat
Absenta voluntariatului nu e o situatie rara daca e sa luam in consideratie si cazurile
bolnavilor care in disperare de cauza accepta participarea la studii de mare risc pentru viata
lor considerand ca oricum imbunatatirea starii lor de sanatate nu mai poate fi realizata prin
metodele deja cunoscute si traditionale.
Existenta unui conflict de interese intre dorinta medicului curant de a alege o anumita
terapie si cea a pacientului care prefera o alta varianta duce la situatii ce pot fi in
detrimentul pacientului.
Informarea incompleta asupra riscurilor, intelegerea gresita a termenilor sau omiterea
informarii complete a pacientului si prin urmare consimtire in necunostinta de cauza pot fi
citate de asemenea ca erori ce pot surveni in procesul obtinerii consimtamantului informat.
Rolul de organism de control in verificarea respectarii drepturilor omului il detin comisiile de
etica constituite de cele mai multe ori la nivel institutional. Ele asigura respectarea
prevederilor Declaratiei de la Helsinki si a altor documente (Declaratia Drepturilor Omului,
Legea drepturilor pacientilor, etc.) si urmaresc respectarea principiilor etice si luarea
deciziilor ce servesc celui mai bun interes al pacientului.

 Concluzii
Consimtamantul informat este un proces complex cerut cu prioritate in situatiile care in care
ar putea fi amenintata autonomia pacientului. Informatia oferita prin consimtamantul
informat evolueaza de la simplu la complex si respecta nevoia pacientului de informare
precum si limitele de intelegere ale acestuia putand fi adaptat fiecarui individ.
Consimtamantul informat nu ar trebui privit ca un proces rigid sau birocratic ce necesita
dezvaluirea unei anumite cantitati de informatii; el trebuie sa devina expresia valida si reala
a vointei pacientului. Un consimtamant informat ce respecta aceste doua conditii respecta si
dreptul pacientului de a lua decizii individuale autonome si prin aceasta respectarea
principiului autodeterminarii.
Utilitatea documentului de consimtire informata se reflecta intr-o mai buna complianta a
pacientului la actul terapeutic sau de cercetare.
O buna informare a pacientului incheiata cu semnarea unui act cu implicatii legale
reglementeaza modalitatea de interactiune dintre pacient si medicul curant si contribuie la
finalizarea cu succes a actului medical. La fel cum efectul placebo s-a dovedit a detine un rol
important in terapie, consimtamantul informat al pacientului ar putea fi privit ca o etapa ce
vine tocmai in intampinarea si facilitarea aparitiei efectelor placebo in actul medical.
Consimtamatul informat bine inteles trebuie sa stea la baza bunei ingrijiri a pacientului si un
medic caruia ii lipseste indemanarea de a-si informa pacientul se poate spune ca ii lipseste
ingredientul cel mai important, cel care-l transforma in medic pentru oameni.