¢ LAURENCE J. PETER si RAYMOND HULL PRINCIPIUL LUI PETER raducere de MATEESCU ” HUMANITAS Bucuresti, 1994Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE BIBLIOTECA CFNTRALA UNIVERSITARA BUCTIRES FACULTATEA DE SO 1010: SL ASISZENTA con nvmitae 3 SV) | BCU. Bucuresti nga 135 4080 THE PETER PRINCIPLE by LAURENCE J. PETER and RayMonD HULL © William Morrow and Co Inc, 1969 © Humanitas, 1994, pentru prezenta versiun ISBN 973-28-0498-X, Aceastd carte este dedicatd tuturor acelora care, muncind, distrindu-se, iubind, trdind gi murind la nivelul lor de incompetent’, au oferit date pentru fundamentarea si dezvoltarea folositoarei stiinge a ierarhiologici. Ei ii salveaza pe alti; pe ei insigi nu s-au putut salva.Introducere de Raymond Hull Ca seriitor si ziarist am avut ocazii cu touul deosebite de a studia mecanismele societitii civilizate, Am in vvestigat si am scris despre activitatea de guvernare, despre lumea industriei, a afacerilor, despre educagie si arti, Am stat de vorbi cu reprezentanti ai multor branse profesio- nale, cu oameni avind pozigi sociale de virf, mijlocii si de jos si icam ascultat cu atentie. ‘Am observat ci, cu rare exceptii, oamenii isi fac treaba, de mintuialé. Peste tot am intilnit incompetenga agresiv’, incompetenta triumfatoare. ‘Am vizut un viaduct, lung de trei sferturi de mili, pri busindu-se in mare pentru ci, in ciuda unor repetate ve- rificari, nimeni nu observase ci rezistenta unui pilon de sustinere fusese calculaci gresit. ‘Am intilnie urbanisti care urméreau construirea unui Gras pe cimpia de pe malurile unui mare riu, intr-o zoni ce cu siguranti avea si fie periodic inundata. Recent, am citit despre pribusirea a trei uriase turnuri de ricire ale unei centrale electrice britanice: fiecare costase un milion de dolati, dar nici unul nu era suficient de trainic ca sk reziste lao pali de vint ceva mai puternici. ‘Am remarcat cu mirare cum, la finalizare, s-a constatat, eX sala de baschet din Houston, Texas, era cu totul ina- deevati pentru acest sport: in zilele cu soare puternic jucitorii nu puteau urmiri mingea in zbor din cauza razelorde lumina. Obsery ci producitorii de aparate casnice si-au facut © politica sistematica din a infiinga ateliere regionale de8 PRINCIPIUL LUI PETER reparagii, avind convingerea, justificatd de experientd, ci aparatele pe care le-au produs se vor defecta in, timpul perioadei de garantie. ‘Auzind cit de mulsi posesori de automobile se pling de defecte la masinile lor noi, am fost surprins s& aflu ci aproape o cincime din automobilele produse in ul- timii ani de citre mari uzine au defecte de fabricatie potential periculoase. ‘Va rog si nu mi considerayi un ultraconservator inacrit, care ponegreste oamenii gi lucrurile contempo- rane doar pentru ci sint din epoca noastri: incompetenta nu cunoaste bariere de timp sau de spagiu. Macaulay extrage dintr-un raport al [ui Samuel Pepys o imagine a marinei britanice din anul 1684: ,Ad- ministragia navali era o culmea risipei, coruptiei, igno~ rane si indolengei... nici o evaluare nu putea fi considerati demna de incredere... nici un contract nu a fost respectat... nici o verificare nu a fost impusi. Unele din noile nave de rizboi erau atit de deteriorate ineit fara reparatii urgente riscau si se scufunde in danele unde sti- teau ancorate. Marinarii erau platigi atit de neregulat incit erau bucurosi si giseascd vreun cAmitar care sa le cum- pere dispozitiile de plati, cu o pierdere pentru ei de pink Ia 40 9%. Cele mai multe din nave erau comandate de ‘oameni care nu erau obisnuiti cu marea. ‘Examinind lista ofigerilor preluagi in subordine pentru campania din Portugalia din 1810, Wellington 4 exclamat: ,Singura mea sperani este ca si inamicul $a tremure la fel ca mine cind va citi lista numelor lor.” Generalul Richard Taylor, din Razboiul Civil, vor- bind de Bitalia celor sapte zile, constata: , Comandantii confederayi nu stiau despre topografia imprejurimilor Grasului Richmond, situate la o 7i de mars, cu nimic mai mult decit despre cea a Africii Centrale.” INTRODUCERE 9 Robert E. Lee se plingea odati cu amiriciune: ,Nu izbutesc si fac si mi se indeplineasca ordinele.” In cea mai mare parte a celui de-al doilea rizboi mondial, foryele armate engleze au luptat cu explozivi mult inferiori, raportatla greutate, faya de proiectilele si bombele germane. La inceputul anului 1940, oa- menii de stiinya britanici stiau ci prin procedeul ieftin si simplu de addugare a unei cantititi mici de pulbere de aluminiu putea fi dublata puterea explozivilor exis- tenti, dar aceasti solugie nu a fost aplicati decit catre sfirsitul anului 1943. Ih acelasi rizboi, comandantul australian al unei nave- spital, controlind rezervoarele de api ale vasului dup’ o revizie obignuiti, a constatat c4 fusesera vopsite in inte- rior cu miniu de plumb toyi oamenii de la bord ar fi purut sa se otraveasca. Despre aceste fapte — si despre multe altele asemana- toare—am aflat, am citit sau am auzit, cea ce m-a con- vins de universalitatea incompetentei. A incetat si mi mai surprindi cind o rachet’, avind ca destinagie Luna, nu reuseste si se desprinda de la sol din cauzi ci ceva a fost uitat, ceva s-a defectat, ceva n-a mers sau ceva a explodat prematur. ‘Nu mi mai mir daca aflu cd un consilier matrimonial, funcrionar public, este un homosexual i ‘MA agtept acum ca oamenii de stat si se dovedeasci incompetenti in a-si indeplini figiduielile din campa- nia electorali, Presupun ci, daci totusi realizeazi ceva, atunci va fi vorba de promisiunile ficute in aceeagi campanie de contracandidatii lor. Aceasti incompetenyi ar fi oricum suparitoare, chiar daci s-ar limita numai la lucrari publice, politici, zboruri spatiale si alte asemenea domenii vaste si avansate ale stridaniilor umane, Dar nu este asa. Incompetenta este ceva obignuit, o pacoste siciitoare de care ne izbim zi de zi.10 PRINCIPIUL LUI PETER (a In timp ce scriu aceasta pagina, femeia din aparta- mentul vecin vorbeste la telefon, Aud orice cuvint pe care-| rosteste. Este ora zece seara i birbatul din celélalt apartament vecin s-a bagat devreme in pat, fiind racic. fi anid tusea intermitenti. Cind se suceste in patul lui, aud scirtiitul arcurilor. Nu locuiesc intr-o pensiune iefting ci, dimpotriva, intr-un apartament modern si scump, situat intr-un bloc-turn de beton, Ce o fi fost in mintea celor care |-au proiectat si l-au construit? lele trecute, un prieten de-al meu a cumpirat un bonfaier, I-a luat acasi si s-a apucat sa reteze un bulon de fier. Laa doua cursi, lama bonfaierului a plesnit sifluru- rele de reglaj al cadrului s-a rupr, astfel ci bonfaierul a devenit inutilizabil Siptimina trecuti, am dorit si folosesc un magne- tofon pe scena unui amfiteatru nou de la un liceu, Nu am putut obtine tensiunea necesara alimentirii apara- tului, Tehnicianul cladirii mi-a spus ci, de un an de cind a fost dati in folosinga clidirea, nu a izbutit si giseasci comutatorul care ar putea pune sub tensiune priza de pe scena. Incepea si creada ca pur si simplu acesta nu fusese previizut in circuitul electric al cliditii Azi dimineatd am iesitin oras si-mi cumpir o lampi de birou. Intr-un mare magazin de mobili si decora- siuni interioare am gisit una pe gustul meu. Vinzatorul se pregitea si mi-o impacheteze, dar eu I-am rugat ca ‘mai inti si o probeze (am devenit deja o persoani pru- dent). Am ingeles ci pentru el nu era un lucru obisnuit si testeze aparatele electrice, deoarece a pierdut destul timp pini sa giseasci un soclu. A introdus stecherul in prizd, dar comutatorul nu functional! A incercat alti lampi de acelasi fel, dar nici comutatorul acesteia n-a functionat: intregul lot de limpi avea comutatoarele defecte! Am plecat. > INTRODUCERE u Recent, am comandat 55 m? de material izolant din fibri de sticl4 pentru renovarea unei locuinge la tari. Am stat ling’ funcyionara de la biroul de comenzi pentru a mi asigura ci-mi preia corect comanda, In zadar: firma furnizoare m-a taxat pentru 65 m? si mi-a livrat 83 m*! Este limpede ca educatia, frecvent trimbitata ca fiind un leac pentru toate relele, nu are nici un efect asupra incompetentei. Incompetenta igi face de cap in sillile de clasi. Unul din trei absolventi de liceu nu poate citi corect nici micar la nivel de clasa a cincea, A devenit ceva obisnuit ca, la facultate, si se predea lectii de citire pentru ,boboci”. In unele universititi, dondzeci la suta din acestia nu pot citi suficient de bine pentru a intelege ce scrie in manuale. Primesc destul de des corespondenga de la o mare uni- versitate, Cu cincisprezece luni in urmi mi-am schimbat adresa si am instiinyat universitatea in acest sens, dupa cum era normal. Posta mea a continuat si vini la vechea adres, Dup’ inci doua ingtiingari prin posta si una telefo- nic’, am recurs la o viziti personali. Am indicat cu degetul adresa gresiti din registrul universitipii, am dictat noua mea adresi si am asteptat pind m-am asigurat cX 0 secretari a consemnat-o. In continuare, corespondenya mi-a fost expediata la vechea adresi. Cu doua zile in urm’, lucrunile au cipitat o noui turnuri: am primit un telefon de la femeia care m-a succedat in vechiul aparta ment si care, desigur, primise corespondenga mea de la universitate. Ea insisi tocmai se mutase intr-un alt apar- tament si incepuse si primeasci la noua ei adresi scriso- rile mele expediate de la universitate! Dupi cum am spus, am devenit un resemnat fay de aceasti omniprezenti incompetent. Cu toate acestea, m-am gindit ca, daca i-am putea gasi cauza, atunci ar fi posibil si-i aflim si remediul. Ca urmare, am ince- put si pun intrebari,12 PRINCIPIUL LUI PETER Am auzit 0 multime de teorii. Un bancher acuza scolile: ,Copiii de astizi nu invari nimic despre deprinderile muncii eficiente.” Un profesor didea vina pe politicieni: Cu o astfel de ineficiengi a persoanelor din guvern, la ce te poti astepta din partea cetijenilor? Mai mult, ministrii se opun solicitirilor noastre legitime pentru un buget adecvat al sistemului de invatimint, Daci am putea objine micar cite un computer in fiecare scoali...” Un ateu invinuia bisericile: ,... ameyese mingile oa- menilor cu basme despre o lume mai bund siti abat ast- fel de la aspectele practice ale viewii.” Un preot critica radioul, televiziunea si filmele: ne multe din distractiile vietii moderne au indepartat oamenii de Ja invayiturile morale ale Bisericii.” Un sindicalist didea vina pe patronat: ,,... sint prea lacomi pentru a plati salarii din care si poi trai. Nici un om nu poate manifesta vreun interes fayi de o sluj- bi atunci cind este plitit cu un salariu de mizerie.” Un patron invinuia sindicatele: ,Lucritorului nu-i mai pasi in zilele noastre — se gindeste numai la zile libere, la cresteri de salariu gi la pensie.” Un individualist afirma c4 sistemul de securitate so- ciald creeaz o atitudine de indiferenya general. O a- sistenti sociali imi spunea c4 promiscuitatea morala de acasi si dezmembrarea familiei conduc la iresponsabi- litate in serviciu. Un psiholog sustinea ci reprimarea timpurie a impulsului sexual provoacd in subconstient doringa de a esua, ca o compensatie pentru sentimentul de vinovatie, In sfirsit, un filozof decreta ,oamenii sint oameni, astfel ci accidentele sint firesti™. O multitudine de explicatii diferite este la fel de rea ca gi lipsa oricarei explicagii. Incepeam s& simt ci nu voi izbuti niciodatd si pricep incompetenta. ENTRODUCERE 2B Z Tocmai atunci, intr-o sear’, in foaierul ‘unui teatru, tn timpul celei de-a doua pauze a unei piese plicticoase, bombénind nemultumit despre incompetenja actorilor $i regizorilor, am intrat in conversaie cu Laurence Peter, un cercetator care-si dedicase multi ani studierii incompetentei. Pauza a fost prea scurti pentru ca el si poati face mai mult decit si-mi stirneascd curiozitatea, Dupa spectacol am mers acasi la el, unde am rimas pint la ora trei dimineaga ascultind lucida si surprinzator de otiginala-i expunere a unei teorii ce didea in fine un rispuns intrebarii mele ,De ce exist incompetenyi?™ Dr, Peter i-a disculpat pe Adam, pe agitatori si hazardul, explicindu-mi ci de perpetuarea i recom Pensarea incompetentei vinovata este o trisituri carac teristicd a societatii noastre. Incomperenta explicata! Mintea mea s-a inflacarat la aceastd idee, Poate ci urmatorul pas ar putea fi eradi carea incompetentei! ss Cu © modestie caracteristica, dr. Peter se multumise, pind in acel moment, si-si discute descoperirea cu citive Prieteni si colegi si si conferengieze ocazional asupra eercetirilor lui. Vasta lui colectie de acte de incompe- tenfi, strilucitoarea lui galerie de formule gi teorii au pra incompetentei nu fuseseri niciodata tipirite, __ »Este posibil ca Principiul meu si fie folositor ome- nirii”, a spus Peter. ,Dar sint teribil de prins cu activi- tatile mele curente, cu elevii, cu corectarea lucririlor; apoi, mai sint si sedingele consiliului profesoral, precum $1 cercetirile mele pe care trebuie si le continua fntr-o bund zi, poate imi voi tria materialul si il voi pregit, Pentru publicare, dar aceasta nu se va intimpla in urma- tori zece sau cincisprezece ani, deoarece pur si simpl nu voi avea timp.”14 PRINCIPIUL LUI PETER Am insistat asupra pericolului aminarii si, in cele din urmi, dr, Peter, si-a dat acordul pentru o colaborare: imi va pune la dispozitie voluminoasele sale manuscrise si rapoarte de cercetare, urmind ca eu si le condensez intr-o carte. Paginile ce urmeaza reprezinta explicatiile pe care profesorul Peter le di Principiului sau, cea mai penetran- ti descoperire sociald si psihologici a secolului Cutezati si o cititi? indraznind, vegi fi pusi in faga unei revelayii orbitoa- re, Veti intelege motivele pentru care scolile nu clidese fngelepciune, guvernele nu pot mentine ordinea, tribu- nalele nu impart dreptate, prosperitatea esueazi in a produce fericire si, in sfirsit, vei ingelege de ce planurile utopice nu conduc la edenui Nu trebuie si luati o hotarire pripiti. Decizia de a0 citi este irevocabili, Daca o cititi, nu va veti regisi nici- odati starea actuali de fericic’ ignorant’; niciodati nu va veti mai venera orbeste superiorii, niciodat’ nu vi veti mai domina subordonagii. Niciodata! Odati cu- noscut, Principiul lui Peter nu mai poate fi uitat. Ce veti cistiga citindu-l? Prin invingerea incom- petentei in dumneavoastri ingiva si prin inyelegerea incompetentei altora veti putea si vi faceyi munca mai usor, si vi asigurati promovarea si si cistigati mai bine. Veti putea evita afectiuni dureroase. Veti putea deveni un conducitor de oameni. Va veti putea bucura de timpul dumneayoastra liber. Veti izbuti si figi pe placul prietenilor, vi veti reduce la tcere inamicii, vi veti im- presiona copii si vi veri imbogati si revitaliza cisnicia Pe scurt, aceasta imbogitire in planul cunoasterii va va revolutiona viata si, poate, va va chiar salva-o, Prin urmare, daca aveti curaj, citigi-I, ficeyi-va in- semniri, memorati si aplicagi Principiul lui Peter. | CAPITOLUL 1 Principiul lui Peter Copit fiind, am fost invayat cf oamenii mati stiu ei ce fac. Mis-a spus: Peter, cu cit stii mai mult, cu atic ajungi mai departe.” Ca urmare, am continuat si invay pind am terminat facultatea si apoi am intrat in lume, agitindu-mi ferm de acest ides precum s de proas- pita mea diploma de profesor. In timpul primului meu an de predare, am constatat cu stupoare ci un mare numir de dascali, directori de scoala, adminis- tratori gi inspectori scolari pireau a fi incongtiengi de responsabilititile lor profesionale si incompetenti in indeplinirea obligatiilor pe care le aveau. De exemplu, principalele preocupari ale directorului meu erau ca jaluzelele si fie toate la acelasi nivel, in silile de clasi si fie liniste si si nu se apropie nimeni de straturile cu flori. Principalele griji ale inspectorului erau ca nici un grup minoritar, oricit de fanatic, si nu fie cumva ofensat si ca toate dispozitiile oficiale si fie indepli- nite fara intirziere, Problema educatiei copiilor pirea si fie departe de gindurile lui. Lainceput am crezut ci aceasta era o slabiciune spe- cificd sistemului scolar in care predam, asa ci mi-am cerut mutarea in alti regiune, Am completat formu- larele speciale, le-am pus in plic impreuna cu docu- mentele aferente i m-am supus bucuros intregului formalism birocratic, Citeva siptimini mai tirziu, ce- rerea mea de transfer, impreuni cu toate documen- tele, mi-a fost returnata! a16 PRINCIPIUL LUI PETER Nu, nu era nimic in neregul cu sertorle mele de recomandare; formularele erau corect completate Ia toate rubricile; 0 stampila oficialé aria ei fuseserd primitecu bine, Dar o srisoare cae le fnsoye spunea: >Noile reglementiri precizeaza ci asifel de docu mente nu pot fi acceptate de citre Ministerul In- vatimintului decit dacd au fost Si Sy ea recomandata, pentru a se garanta astfel predar fi destinatar. Vi rugim si fii amabil ssi nile mai expe- diagi o dati, dar numai dupa ce v-ati asigurat ci ro cepu ot mi cuprinda banuila ci sistemul solar local mu definea monopolul asupra incompetengs | Pemisuri ce priveam mai mult nj, spre alte do- meni, observam ci fiecareinsticuie cuprinde un nu- mir de persoane care nu sintin stare si-si indepli sarcinile pentru care sint angajate, Un fenomen universal Incompetenta profesional exist peste tot, Axi obser~ vat, nu-i asa? Probabil ci fiecare dintre noi § a. i sevice elldcieat qivtlelaicl cive pozessi ta coameni de stat hots auzim cum ysursa aurorizati” da ving pentru ignorania sa pe yimponderabilele situate’. Este neshrit aumarul functionarilo public nepisitori si impertinent al comandangior mulitari a ciror timiditate comporsimentalt conte etoriea neinfricata si al guvernai citer n Renieteh face emapaaeda a guvernare reali, Noi re- fuzim si credem cd exist preoti imora el a corupti sau avocatiincoerenti,seitor carenu stu st serie sau profesori de limba materni care fae g PRINCIPIUL LUI PETER 17 PETER de ortografie. La universitate vedem anunyuri scrise de administratori care habar nu au ce se petrece in afara biroului lor si urmarim cursuri mormfite tinute de lectori care nu pot fi auziti sau ingelesi, 7. Constatind incompetenta la toate nivelurile, in toate ierarhiile (tn politica, in justitie, tn sistemul de inva. imine gi in economie), am emis ipoteza ci ea are drept cauza o caracteristicd inerenti a regulilor ce guverneazi Tepartizarea angajatilor, Asa a inceput studiul mea setios privind modul in care salariatii avanseazi intro ierarhie si ce se intimpla cu ei dup promovare. Pentru a-mi baza studiul pe date stiintifice, am co- 1, leetatsute de cazuri, Iatd aii trei exemple tipice. Dosarul administratiei municipale, Cazul nr. 17, J.S. Minion (evident, am schimbat unele nume pentru ai proteja pe cei in cauz’) era maistru la sectorul de lucriri publice al orasului Excelsior. El era fevoritul , functionarilor superiori de la primarie. Toyi i liudau ©) amabilitatea fara cusur. Imi place Minion”, Spunea seful sectorului. ,Are \ O.judecats ingeleapta si este intotdeauna agreabil $1 binevoitor.” Aceasti comportare era intru tovul potriviti pentru functia lui Minion: lui nu i se cerea si-si asumme res. ponsabilititi si prin urmare nu avea de ce si intre in conflict cu superiorii, Seful sectorului s-a pensionat i Minion, fiind pro- movat pe postul acestuia, a continuat si fie de acord _ ou toatd lumea. fi transmitea maistrului din subordine toate sugestiile care veneau de sus. Conflictele care au _ apirut drept consecin’ si permanentele modificiri de planuri au demoralizat curind oamenii din sector. A | faceput si ploud cu critici de la primar si cu plingeri dela contribuabili $i deJa sindicavul lucritorsior, i lors ee18 PRINCIPIUL LUI PETER Minion a continuat si spuna da” oricui si si transmit’ prompt mesaje, dintr-o parte in alta, intre superiorii si subordonatii sii. Sef cu numele, el inde- plinea de fapt funcyia de mesager. Sectorul de intre- finere igi depasea in mod regulat bugetul alocat, fara a-si indeplini ins’ programul de lucrari. Pe scurt, dintr-un maistru competent, Minion a devenit un sef de sector incompetent. Dosarul industriei serviciilor, Cazul nr, 3. E. Tin- keer era deosebit de sirguincios si de inteligent ca uce- nic la atelierele G. Reece Inc. pentru reparatii auto § curind a ajuns muncitor mecanic calificat. In aceasti slujba el a dat dovada de o pricepere extraordinar’ in diagnosticarea defectclor ascunse si de o ribdare fark margini in a le repara, A fost promovat maistru al ate- lierului de reparagii. Daraici dragostea lui pentru mecanici si tendinta de a duce la perfectiune orice reparatie s-au transformat in deficiente. Accepta efectuarea oricirei lucriri care i se pirea interesanti, indiferent cit de aglomerat era ate- lierul. ,© scoatem noi cumva la capat”, spunea el. Nu considera incheiata nici o lucrare pind ce nu era el per- sonal pe deplin mulyumit de modul cum fusese facut. Se amesteca permanent peste tot. Rareori il giseai labiroul lui. De regula era virit pind la coate in vreun motor demontat, in timp ce lucratorul care ar fi tre- buit si facd treaba stitea si se uita la el, iar ceilalti mun- citori asteptau sa li se repartizeze noi lucrari. Drept rezultat, atelierul era intotdeauna supraaglomerat cu lucrari, vesnic intr-o harababuri, iar termenele de executie erau deseori depasite. Tinker nu putea pri- cepé ci de obicei unui client putin fi pasi de perfec- siune, ci eligi doreste urgent automobilul inapoi! De PRINCIPIUL LU! PETER 19 asemenea, el nu putea ingelege ca cei mai multi din ‘oamenii lui sint mai putin interesati de motoare decit de a-si incasa la timp lefurile. Agadar, Tinker nu se injelegea nici cu clientii si nici cu subordonatii. Ela fost un bun mecanic, dar acum este un maistru in- competent. Dosarul militar, Cazul nr. 8. Si considerim cazul faimosului general A. Goodwin. Felul sau de a fi mos $i neceremonios, discursurile sale pline de verva, dispretul siu pentru regulile meschine si neindoielnicul curaj personal au ficut din el idolul subordonatilor, pe care i-a condus spre multe victorii binemeritate, Cind Goodwin a fost inaintat la gradul de maresal, a inceput si aiba de-a face, in locul ostasilor obisnuiti, cu politicieni si cu sefii de star major aliagi Lui insi fi era peste puting’ si se conformeze pro- tocolului necesar. Nu era in stare sa practice curtenia si linguselile conventionale, S-a certat cu toyi demni- tarii si a inceput si zaci uneori zile intregi in biroul lui, beat si imbufnat. Conducerea militar’ a alunecat din mfinile lui in acelea ale subordonayilor. Fusese pro- movat intr-o funetie pentru care era incompetent. Un reper important! Cu timpul, am constatat i toate cazurile au 0 wisitu- i comuni: angajatul fusese promovat dintr-o pozitie de competensi intr-o pozitie de incompetenta. Mi-am dat | ‘seama ci, mai devreme sau mai tirziu, aceasta se putea |. intimpla, in cadrul oricarei ierarhii, eu oricare lucritor Dosarul cazurilor ipotetice, Cazul nr. 1. Si presu- punem ci sinteti proprietarul unei fabrici de pastilat20 PRINCIPIUL LUI PETER medicamente, Pastila perfecti Inc. Maistrul de la for- matarea pilulelor moare din cauza unui ulcer perforat, Trebuie sa ii gasiti un inlocuitor. Fireste, il cdutagi din rindul lucratorilor. i Domnisoara Oval, doamna Cilindru, domnul Elipst sidomnul Cub manifest cu totii diferite grade de incompetent in mod firesc, ei nu pot candida la aceasta promovare. Il veti alege pe domnul Sferi, cel mai competent formator de pilule, si-l veti promova ca maistru, Acum si presupunem ci domnul Sferi se dove- deste a fi competent ca maistru, Peste citva timp, cind seful de atelier, Legree, va fi ficut director de produc- tie, Sferd va putea candida pentru a-i lua locul. Dacé, pe de alta parte, Sfera este un maistru incom- petent, el nu va mai fi promovat, El gi-a atins ceea ce eu numesc ,nivelul lui de incompetent”, pozisie in care va rimine pind la sfirsitul carierei sale. Uni salariati, ca Elipsa si Cub, si-au atins nivelul de incompetensa pe pozitia cea mai de jos si nu vor promova niciodata. Alti, ca Sfer’ (presupunind ci el ‘nu este un maistru satisfic&tor) fl ating dupa o singur’ promovare. E, Tinker, maistrul atelierului de reparat automo: bile, si-a atins nivelul de incompetent pe a treia wreapti jerarhic’, Generalul Goodwin si-a atins nive- ful de incompetenga chiar in virful ierathiei. Astfel, studiul meu privind sutele de cazuri de incompetenja profesional’ m-a condus la a formula Principinl lui Peter: InrR-O JERARHIE, FIECARE SALARIAT. TINDE SA URCE PINA LA NIVELUL LUI DE INCOMPETENTA! PRINCIPIUL LUI PETER 21 O noua stiingat Formulind Principiul, am descoperit ci, fird si-mi dau seama, am fondat o stiinyd noua: ierarhiologia, studiul ierarhiilor. Termenul de ,ierarhie” a fost initial folosit pentru a descrie sistemul bisericesc de conducere de citre Preoti diferentiagi prin ranguri. In acceptiunea lui contemporani, el include orice organizatie ai cirei membri sau salariagi sint clasificati dupa rang, grad sau clas. Icrarhiologia, desi o disciplina relativ recenti, pare 8a aibd o mare aplicabilitate atit in domeniul admic nistratiei publice cit gi al celei particulare. Ne priveste pe toti! Principiul meu este cheia ingelegerii tuturor sistemelor ierarhice si, prin urmare, a ingelegerii intregii struc- turi a civilizatiei, Unii excentrici, pusini la numir, in cearca si evite si aibi de-a face cu ierarhiile; de reguli insi orice om este implicat, indiferent dack domeniul siu de activitate il reprezint comeryul, industria, sin- dicatele, politica, guvernul, foryele armate, religia, cipiului lui Peter. Desigur, mulgi pot cistiga 0 promovare sau doua _ deplasindu-se de la un nivel de competenga la un nivel de competent mai inalt. Dar competenta in noua po- Zitie fi face apti pentru inci o promovare, Pentru fiecare individ, pentru zie, pentru raie, ultima promovare “este cea de la nivelul de competenti la nivelul de incompetent’. (Fenomenele de ,sublimare percu- HA”, in mod obisnuit numit ,brinci pe trepte in us”, si de ,arabesc lateral” nu sint, dup cum ar putea educatia etc. Fiecare dintre noi se supune puterii Pan.)22 PRINCIPIUL LUI PETER crede un observator gribit, exceptii de la Principiu, Ele nu sint decit pseudo-promovari si le vom trata in Capitolul IIL.) 7 Asadar, cu timpul — si presupunind ca in ierarhie ( existd suficiente trepte — fiecare angajat se ridic’ pind la nivelul siu de incompetenta si rimine acolo. Consecinga Principiului lui Peter este ca, in timp, fie- care post tinde sd fie ocupat de un angajat incompe- tent in a-pi indeplini sarcinile, Cine duce totusi greul? Desigur cA rareori veti gisi un sistem in care absolut tofi salariayii si-si fi atins nivelul de incompetenti. In cele mai multe cazuri se face totusi ceva pentru a pro- mova scopurile pentru care existi ierarhia, XY Munca propriu-zisa este indeplinita de acei angajati oeare ined nu si-an atins nivelul de incompetenya. CAPITOLUL I! Principinl in actinne | Un studi al unei ierarhii tipice, sistemul scolar din oragul Excelsior, ne va arta cum functioneaza Prin- cipiul lui Peter in invatamint, Analizagi acest exem- plu si va veri limuri cum actioneazi ierarhia in orice Institutie. 4 $4 incepem cu clasificarea profesorilor. fi voi grupa, pentru aceasti analiza, in rrei categorii: competenti, mediu-competenti si incompetenti. Teoria distributiei prevede, iar experienta con- firm’, c4 profesorii se repartizeaz’ inegal in aceste categorii: majoritatea apartin categoriei mediu-com- petentilor, in timp ce categoriile competentilor si incompetentilor cuprind cite o minoritate. Iat aceasta distribugie ilustrati grafic. Medi ‘iecrapeteagt Mediv-competent Competent24 PRINCIPIUL LUI PETER Cazul conformistului Un profesor incompetent nu poate fi candidat la pro- movare. Dorothea de Ditto, de exemplu, a fost o stu dent& extrem de conformist in Institut. Tezele ei erau fie plagiate din manuale si reviste, fie copii con- forme ale cursurilor predate de profesori. fntotdeauna ficea exact cei se spunea, nici mai mult nici mai putin, Fusese consideratd 0 studentd competenta. A absolvit Institutul Pedagogic din Excelsior ca premianti, Cind a devenit profesoara, le preda copiilor exact asa cum fusese instruitd ea insisi: urma intocmai manualul scolar, programa si orarul. Isi desfagura munca binigor, cu exceptia situatiilor in care nu dispunea de o reguli sau macar de un pre- cedent. De exemplu, atunci cind s-a spart o conducti de apa si a inundat podeaua clasei, domnisoara Ditto a continuat si predea pina cind directorul a navilit induntru pentru a evacua copii, * »Domnisoara Ditto!”, a strigat el. ,Pentru numele lui Dumnezeu, de ce mai sint copii aici, cind pe podea apa a ajuns deja de o palma?” Intrebare la care ea a rispuns: ,N-am auzit clopo- tul pentru situatii periculoase. Eu sint foarte atenti la astfel de lucruri. $titi bine. Sint sigura cé nu ati dat dispozitie si sune clopotul.” Consternat in fata pu- terii coplesitorului ei argument, directorul a invocat regulamentul scolar care-i conferea puteri extraor- dinare in imprejurari deosebite si a scos din cladire copii uzi leoarca. Astfel, desi niciodati nu incalc’ regulamentul si nu manifesta nesupunere fata de dispozitii, ea este de- seori in incurcitura si nu va beneficia de promovare. PRINCIPIUL IN ACTIUNE 25 Competenti ca student, ea sina atins nivelul de in q competenta ca sinplu profesor $i prin urmare oa va. mine pe acest post intreaga sa carient . Majoritatea eligibila Cei mai multi profesori incepatori sint mediu-compe- dem £,ComPetensi — cei cupringi in graficul preve. dent in zona dintre B si D — si togi sin candidazi Potentiali la promovare. lath un astfel de ca Ocarensi ascunsi Pomnul N. Becker fusese un student competent si a devenit un profesor de stiinjele nacuci apreciat, Tectile si orele lui de laborator erau atractine Soar lui erau cooperanti si mentineau ordine in abo, FoF Domnul Beeker nu era insi bun la intocmires hirilor sila jinerea lor in ordine dar, in opinis supe- tiorilor sai, aceasti carenya era compensata de suc- cesul lui in predare, Becker a fost promovat ca se al catedrei de guiintele paturii, functie in care acum, printre altele, trebuie oa lanseze comenzi de aprovizionare $i si iat te oy felul de evidense. Incomperenta lui este evidenan | Ss deterioreazi, din ce tn ce mai putine arzatoare eins utilizabile, desi cele noi se aduna pe rafturi. Becker nu mai este vizat pentru o viitoare Promo- yare. Postul lui ultim este cel pentru care este incon, Petent.26 PRINCIPIUL LUI PETER ‘Mai sus in ierarhie B. Lunt a fost competent ca student, profesor si apoi sef de catedri; a urmat promovarea lui ca director adjunct. In acest post el a fost in raporturi bune cu profesorii, levi si parintii i, votodat’, competent profesional. A obtinut inci 0 promovare, la rangul de director. Pini acum el nu avusese niciodati de a face direct cu membrii Consiliului scolii sau cu inspectorul sco- lar al districrului, Curind a iegit la iveala ca-i lipseste abilitatea necesara pentru a lucra cu aceste inalte ofi- cialiviti. L-a lasat pe inspectorul scolar sd astepte, in timp ce el arbitra disputa dintre doi elevi. Suplinindu-1 Ia clasa pe un profesor care era bolnay, el @ absentat de la 0 sedinga a comitetului de revizuire a programei jeolare, convocata de citre inspectorul adjunct. Muncea cu atita rivni sa-si conduca scoala ci nw mai avea energie si pentru a se ocupa de organizariile comunitare de initiativa. A refuzat ofertele de a deveni lider de program al Asociajiei profesori-parinti, pre. sedinte al Ligii pentru progresul comunititii, consi lier al Comitetului pentru decenta in literatura. Scoala a pierdut sprijinul comunititii iar el a cizut in diz~ gratia inspectorului districtual. Lunt a ajuns si fie privit de catre opinia publica si de superiorii sii ca un director incompetent. Autocratul, R. Driver, dovedindu-si competenta ca student, profesor, sef de catedra, director adjunct si director de scoali, a fost promovat inspector dis- trictual adjunct. Inainte vreme el trebuia doar s4 interpreteze politica Comitevului scolar si s-o trans- puni eficient in practica, in scoala sa. Acum, ca PRINCIPIUL 1N_ACTIUNI 27 NC “inspector, el trebuie sa participe la discusiile privind linia politic’ a Comitetului, folosind proceduri democratice. Dar lui Driver ii displae procedurile democratice. "El insist asupra statucului sau de expert sile da lectii |" membrilor Comitetului, asa cum ficea cu elevii sii cind era profesor la clasi; incearca si domine Comite- tul asa cum isi domina corpul profesoral cind era di- rectorul scolii, Comitetul 1 considera ca find un inspector adjunct incompetent, Nu va mai avea parte de 0 nou’ promovare. Clarificare neintirziatd. G. Spender a fost compe- tent ca student, profesor de englezi, sef de catedra, director adjunct si director. Apoi, timp de sase ani, a lucrat cu competenti ca inspector districtual adjunct, dovedindu-se patriot, diplomat, indatoritor si plicut interlocutorilor. A fost promovat ca inspector plin, functie in care era insi obligat s4 patrunda in dome- niul finantelor scolare, domeniu fn care s-a simtit in curind pierdut. De la inceputul carierei sale ca profesor, Spender nu-si bituse niciodata capul cu problemele banesti. Sofia lui administra banii, plitea toate cheltuielile casei si ti didea siptiminal bani de buzunar. ‘Acum s-a dovedit incompetenta lui Spender in domeniul finangelor. Ela achizitionat un mare numir de masini automate de predare a cursurilor, de la 0 firma inglodati in datorii, care a dat faliment inainte de a livra vreun program corespunzator acestor ma sini, Spender a echipat toate silile de clasa din oras cu televizoare, desi singurele programe disponibile in zon erau cele destinate liceelor. Spender si-a gisit ni- velul de incompetenta.28 PRINCIPIUL LUI PETER Unalt mecanism de promovare Exemplele precedente sint tipice pentru ceea ce se numesc promovari in front”. Exist’ ins’ si un alt mod de ,urcare”: din front in statul major. Cazul dom- nisoarei T. Totland este tipic. Domnigoara Totland, care a fost o student compe- tenti si exceptional ca profesoari, a fost promovati ca inspector. Sarcina ei este acum sa instruiasci nu levi, ci profesori. Dar ea continud sd foloseascd teh- nicile care au functionat atit de bine cu copiii, Adresindu-li-se profesorilor, individual sau in grup, ea le vorbeste rar si rispicat, folosind cuvinte simple, din una sau doua silabe. Le explica fiecare punct de mai multe ori, in moduri diferite, pentru afi sigura ci este injeleasi, intotdeauna arborind un zimbet strilucitor. Profesorilor le displace ceea ce ei numesc falsa ei voiosie, precum si atitudinea ei ocrotitoare. Resenti- mentul lor este asa de acut ci, in loc s& incerce si aplice sugestiile sale, ei isi petrec timpul nascocind scuze pentru a justifica de ce mu fac ce le recomanda ea, Domnisoara Totland s-a dovedit a fi incompetenti in a comunica cu profesorii, Prin urmare, ea nu mai este eligibila pentru o urmitoare promovare gi-va ré- mine inspector, la nivelul ei de incompetenti. Judecagi singuri Puteti gisi exemple similare in orice ierarhie. Privigi in jur la locul de munca si depistati oamenii care si-au atins nivelul lor de incompetensi. Veti vedea ca in fie- care ierarhie aluatul dospeste pind se acreste. Uitati-va in oglinda $i intrebagi-va daci nu cumva... PRINCIPIUL EN ACTIUNE 29 Nu! Veti prefera si puneti intrebarea: ,Nu exist gare exceptii de la Principiu? Nu exista nici o evadare de sub puterea lui?” Voi discuta aceste probleme in capitolele ce urmeazi.CAPITOLUL It Except Mati din cei carora le-am vorbit despre Principiul lui Peter nu se arati dispusi s4-I accepte. Ei cauta cu infrigurare fisuri in structura mea ierarhiologica si, uneori, sint convingi ci au gasit, In legarura cu asta doresc si trag un semnal de alarma: ni vd lasati pa- caligi de exceptiile aparente! Exceptia aparentd nr. percutanta Sublimarea Atunci cum de a fost promovat Walt Blockett? El era cu cotul incompetent, un incurea lume. Iar conducereai-a dat un brinci pe trepte in sus ca si-l inlacure din drum,” Am auzit nu rareori despre astfel de situagii. SA exa- minim acest fenomen pe care eu -am botezat subli- mare percutantd, A wecut Blockett dintr-o pozitie de incompetenti intr-una de competenyi? Nu. Pur si simplu el a fost schimbat de pe un post in care era total neproductiv pe un post in care avea aceeasi contri- busie. Si-a asumat el astfel o mai mare responsabilitate decit inainte? Nu. Munceste mai mult in noul post decit in cel vechi? Nu. Sublimarea percutanta este o pseudo-promovare. Unii salariagi de tipul lui Blockett considera ci au bene- ficiat de o promovare veritabilé; altii recunosc adevarul. EXCEPTILAPARENTE 3 Dar principalul rost al pseudo-promovirii este de a ‘amégi oamenii din afara ierarbiei: cind se vealizeaz’ acest lucru, manevra este socotita reusiti. Jerarhiologii nu vor fi insi niciodati inselati: din punct de vedere ierarhiologic, singura miscare pe care 6 putem accepta ca fiiind 0 promovare reali este cea facuti de pe un nivel de competenté. ‘Care este efectul unei sublimari percutante izbu- tite? Si presupunem ca Kickly, patronul lui Blockett, nea este competent. Atunci, prin promovarea lui Blockett, el isi indeplineste trei scopuri: (1) tsi camufleazi defectuoasa politic’ de promovare. ‘A admite ci Blockett este incompetent i-ar face pe observatori si gindeasc&! ,Kickly ar fi trebuit si-si dea seama, inainte de ultima promovare, ci Blockett nu era omul potrivit pentru postul incredingat.” Prin urmare, sublimarea percutanti justified promovarea precedenta (dar numai in ochii salariasilor si ai spec- tatorilor, nu $i in cei ai ierarhiologului (2) Sustine moralul personalului. Unii salariati isi vor zice, cel putin in sinea lor: ,Daca unul ca Blockett poate obine o promovare, atunci ew cu siguranta voi fi promovat.” O sublimare percutantd serveste ca mo- meala pentru multi alti angajati (3) Mengine ierarhia, Cu toate ci Blockert este incom- petent, el nu trebuie concediat: el stie probabil destul Ge multe despre afacerile lui Kickly ca sé fie periculos intr-o ierarhie concurenti. ‘Un fenomen obisnuit Terarhiologia ne spune ci orice organizatie economica prosperii va fi caracterizati de acumularea incompeten- tilor la nivelul conducerii executive, fiecare dintre acestia it32 PRINCIPIUL LUI PETER fiind un potential candidat la sublimarea percutanti satu rezultatul unei sublimari percutante. O bine cunoscuti firm producdtoare de aparate de uz casnic are douizeci si trei de vicepresedinti! Un rezultat paradoxal! Compania de televiziune Waverley este cunoscuta pentru creativitatea departamentului siu de productie. Acest lucru a fost realizat datorita sublimarii percu- tante, Waverley a mutat de curind tot personalul redundant, neproductiv si necreativ intr-un ultraele- gant sediu central, un complex care a costat trei milioane de dolari. La sediul conducerii nu se gisesc aparate de filmat, microfoane sau emititoare; de fapt, l se afd la citiva kilometri distanya de cel mai apropiat studio. Cei de la sediul central sint tot timpul terbil de ‘ocupati, in- tocmese rapoarte i organigrame, stabilese inttiniri pentru a schimba reciproc opinii, Recent a fost anunjati o remaniere a personalului superior, remaniere care viza rationalizarea activitatii de conducere. Rezultatul: in loc de patru vicepre- sedinti, acum sint opt, la care se adauga si un vicepre- sedinte coordonator! Putem deci vedea ci sublimarea percutanti poate fi folositd pentru a-i tine pe cei care taie frunza la cini la distanga de cei care muncesc, Exceptia aparentd nr, 2: Arabescul lateral ‘Acesta reprezinta un alt tip de pseudo-promovare: fara a fi ridicat in rang — uneori chiar fird ai se miri EXCEPTI APARENTE 33 ajariul — , angajatului incompetent i se acorda un (retrasa a cladirii, R. Filewood s-a dovedit incom, i : ipetent ca sef de bi- rou la Cardley Stationery Inc.; dupa o migcare tip ara- bese lateral, el s-a regist, cu acelagi salartas te ity de coordonator al comunicatiilor interdepartamentale, Gaobunzind de indosarierea pentru arhivi a celei de 2 Dosarul industriei de automobile, Cazul nr. 6 Compania Wheeler, producitoare de subansaerbig ven, apdePasit majoritatea ierathiilor in ceea ce pri veste aplicarea arabescului lateral, ;hctivititile companiei Wheeler sint rispindite in multe regiuni si, dup o evaluare recenta, am constatat ci douazeci i cinci de functionari superion ae han surghiuniti in provincie ca vicepresedinyi regionall sox mpania a cumpirat un motel sia dispus tous fune- Hlonar superior si mearga acolo si si-l administrece Un alt vicepresedinte redundant a fost insarcince de tei ani de zile cu serierea istoricului companicr fe ‘Trag concluzia c%, tatr-o ierarbie, eu ci este ea mat ampl, cu atit mai utor se practici arabescul lascinl Gecul lui doar directorul, care, pentru un salerin de sprezece mii de dolari pe an, nu are nimic de fdcut pe nimeni de supravegheat. Aici observim tn fe, ide ierarhice constind ; data in aer, fird 0 bazi jin! Aceasta interesanti situagie am denumit-o titlu nou si mai lung si este mutat intro Parte mai actsPRINCIPIUL LUI PETER Exceptia aparenta nr. 3: Inversiunea lui Peter ‘Un prieten de-al meu cilatorea intr-o jari unde vin- zarea biuturilor alcoolice era sub monopolul statului, Inainte de plecarea spre casi din fara respectiva, s-a dus la un magazin de stat si a intrebat pe un vinzator ce cantitate de biuturi alcoolice poate si ia cu el. — Trebuie si-i intrebati pe vamesi, la frontier’, i-a rispuns vinzatorul. — Dar eu dorese sa stiu asta acum, ca s§ cumpar cantitatea admis’ si nu o cantitate mai mare, care si-mi fie confiscata, a obiectat cilatorul. — Asta tine de regulamentul vamal, a fost replica vinzitorului. N-are nimic de a face cu noi, — Dar precis ck dumneata jtii cit prevede acest re- gulament, a mai spus clientul, — Desigur ca stiu, dar regulamentul vamal nefiind in responsabilitatea noastra nu-mi este permis si vi informe ‘N-aji avut niciodati o experiengi similari in care si vise rispunda ,,noi nu dim astfel de informatii”? Func- sionarul cunoaste rispunsul la intrebare, dumnea- voastri stiti ci ll cunoaste si, cu toate acestea, dintr-un motiv sau altul, nu vi-l va comunica. Odati, mutindu-mi ca profesor la o noua universi- tate, am primit o legitimatie special, emisi de servi- ciul de contabilitate, care-mi didea dreptul si plitesc cu cecuri la libriria universitagii, M-am dus la librarie, am prezentat legitimagia re- cent eliberati si am oferit un cec de cilitorie Ameri- can Express de douazeci de dolari, Nu acceptim decit cecuri nominale sau cecuri ‘emise de serviciul state, mi-a raspuns casierul librariei, "chiar fara aceasta legitimatie speciala. Un cec de cal: EXCEPTIL APARENTE 35, —Bine, dar cecul prezentat de mine este mai bun decit oricare din cele mentionate de dumneavoastri, i-am rispuns. Por si plitesc cu el in orice magazin, torie este la fel de bun ca si banii in numerar. — Da, dar nu este un cec nominal sau un cec emis fn baza starului de plata, a insistat casierul. Vizind ca discutia cu el nu duce la nimic, am cerut sil vid pe director. Acesta m-a ascultat rabditor dar cu o expresie absent’, apoi mi-a spus scurt: ,Nu acceptim cecuri de cilitorie.” ‘Ati auzit de spitale unde se pierde timp pretios cu completarea a teancuri intregi de formulare, inainte de ase acorda ajutor medical victimelor unor acci- Este timpul si omniferul!” de irlandezul Michael Patrick O’Brian, care a fost reyinut timp de unsprezece luni de zile pe un feribot ce facea curse dus-intors intre Hong Kong si Macao. Nu avea acte in reguli pentru a de- barca nici in Hong Kong si nici in Macao si nu se gisea nimeni care sii le elibereze. [> In special la funcyionarii marunyi, care nu dispun |de puteri de decizie, se observa o preocupare obsesiva | pentru completarea corect& a formularelor, indiferent |dack acestea servesc sau nu la ceva. Ei nu permit nici o abatere, oricit de mica, de la rutina. Automatismul profesional Eu denumese aceste tipuri comportamentale antoma- tism profesional. Este evident ci, pentru un automat profesional, mijlo: sint mult mai importante decit scopurile, iar hiryogaria decit obiectivul pentru care a dente. Agi auzit, desigur, de asistente medicale care \y36 PRINCIPIUL LUI PETER fost elaborata. El nu se mai vede pe sine ca avind rostul de a servi publicul, ci il vede pe acesta ca pe 0 materie primi servind mentinerii lui si a formelor, Fitualurilor siierarhie, = ~~ Din punctul de vedere al cliengilor lui — clienti sau victime —, automatul profesional pare incompetent. Fara indoiali cA va veyi intreba: Cum se face cd atit de multi indivizi care sint automate profesionale promo- veazd? Oare ei nu se supun actiunii Principiuluai lui Peter? Inainte de a raspunde la aceste intrebiri trebuie si pun eu mai intii o alta: Cine defineste competenta? Problema etalonului > Competenta unui salariat nu este evaluatd de public, ¢i de superiorul lui ierarhic. Daci superiorul se mai si- tueazi inci pe-un nivel dé competensa, el isi poate aprecia subordonawii in functie de rezultatele muncii utile — de exemplu informarea, sau aprovizionarea serviciilor medicale, sau producerea cirnajilor sau a mobilei — , adica de realizarea a ceea ce are ierarhia drept obiectiv, Cu alte cuvinte, el evalueazd productia. Dar daca superiorul si-a atins nivelul de incom- petensi, isi va cintiri, probabil, subordonagii in functie de valorile institusionale: el va lua drept comperenta comportamentul care sprijina regulile, ritualurile si formele stats-quo-ului, Punctualitatea, curitenia, res- pectul fata de superiori, ordinea in hirtii vor fi prio. ritar luate in consideragie. Pe scurt, un astfel de superior evalueazd aportul formal. »Rockman este corect.” »Lubric contribuie la bunul mers al serviciului.” »Rutter este metodic.” — EXCEPT APARENTE 37 _ nDomnisoara Trudgen este muncitoare ji sirguin- cloasa.” zPoamna Friendly colaboreaza bine cu colegii.” In astfel de cazuri, bumul mers al serviciulac este mult mai apreciat decit o activitate eficienta; acensia este inversiunea lui Peter, iar automatul profesional poate fi denumic ,invertitul” lui Peter, cXci el ainver- sat raporcul intre scopuri si mijloace. Acum puteti injelege comportamentul celor din exemplele prezentate mai sus, _Dack vinzitorul de la magazinul de biuturi aleo- clice i-ar fi comunicat prompt prevederile vamale, cilatorul ar fi gindie ,citd amabilitate!”, dar seful ma, gazinului |-ar fi admonestat pentru incilcarea regula. mentului de serviciu, Daci la librarie casierul ar fi acceptat cecul meu de cilitorie, eu l-as fi considerat serviabil, Directorul lui ns l-ar fi penalizat pentru depisirea atributiilor sale, Perspective de promovare pentru ,invertisi” lui Peter g lnversitul” lui Peter, sau automatul profesional, are, dupi cum s-a vizut, o capacitate redus& de judecaty _independenta: el se supune fntotdeauna, nu decide nici, odata. Din punctul de vedere al ierarhii, asta ‘Se.chea- ini competent.) Asadar, el va continua si urce in lerarhie pind cind vreo nesansiil-va plasa intr-un post de va trebui si in decizii; acolo isi va-gisi nivelil de minore pe care am servat ci le pot lua ,invertitii” lui Peter _ (2) st indspreascé aplicarea regulamentelor;38 PRINCIPIUL LUI PETER (b) s& elaboreze noi reglementari pentru situatiile rare, care nu se incadreaza foarte bine in regulamentele existente, Aceste actiuni servesc doar la consolidarea inver- siunii Ne dim seama, prin urmare, ci automatismul pro- fesional — oricit de suparator ni se pare—nu este, in definitiv, o exceptie de la Principiul lui Peter. Dupa cum le spun deseori studentilor mei, ,competenta, ca si adevarul, frumusetea sélentilele de contact se afl ochiul spectatorului”, Exceptia aparentd nr. 4: Exfolierea ierarbica ‘Acum vom discuta un caz care, pentru observatorii ne- avizayi, este probabil cel mai derutant din toate: cazul lucratorului sclipitor gi eficient care nu numai cd nu este promovat, dar chiar este concediat din postul sau, Permiteyi-mi si dau citeva exemple pe care apoi le voi explica. tn orasul Excelsior, fiecare profesor proaspit ab- solvent este angajat de proba un an de zile. La univer- sitate, K, Buchman fusese un student strilucit la engleza, In anul angajarii de proba pentru predarea limbii gi literaturii engleze, el le-a insuflat elevilor pro- priul siu entuziasm pentru literatura clasica si cea moderna. Multi dintre ei si-au luat legitimatii de citi- tori la biblioteca municipal din Excelsior; ciiva au inceput sx umble prin anticariate sau prin librarii dupa carti vechi si noi, Au devenit atit de atragi de literatura c& au citit si multe carti care nu erau pe lista de lecturi recomandate in scolile din Excelsior. EXCEPTIL APARENTE 39 Curind, citiva parinti suparati, insotiti de repre- zentanti a doui secte religioase austere, |-au vizitat pe directorul liceului, plingindu-se c& ai lor copii stu- diaz¥ o literatura ,indezirabili”. Lui Buchman i s-a comunicat ci in anul urmator nu va mai fi nevoie de serviciile lui, Torin anul de proba, lui C. Cleary i s-a repartizat o clasi special, de copii intirziagi mintal. Desi a fost avertizat eX acesti copii nu pot face prea mull, el s-a striduit si le insufle cit mai multe cunostinge. La sfirsitul anului, mulyi dintre elevii handicapati ai lui Cleary au obginut la testele de citire si de aritmetica rezultate mai bune decit cele ale copiilor din clasele obisnuite, {In instiingarea de concediere pe care a primit-o, lui Cleary i se reprosa ci a neglijat total activitiyile pe care ar fi trebuit sa le faci cei handicapati: insirat mirgele pe ati, jocul la groapa cu nisip... Nu folosise cum ar fi trebuit plastilina, cuburile si acuarelele fur- nizate de Comitetul pentru invayimineul special al orasului Excelsior. Domnigoara E. Beaver, invigitoare la cursul primar, in perioada de probi, era deosebit de dotati intelectual, Lipsita de experienti, ea a pus in practic’ cea ce in- vajase la facultate cu privire la departajarea copiilor in functie de capacitatea lor individuala. Drept rezultat, copiii cei mai dotati au asimilat intr-un singur an toata materia care era previzuti pentru doi sau trei ani. Directorul a fost foarte curtenitor cind i-a explicat domnisoarei Beaver ci nu putea fi recomandati pentru angajare permanent. Era convins ca ea inyelege ci daduse peste cap sistemul, nu se finuse de programa sile crease dificultagi copiilor care nu se vor mai pu- tea adapta la programa anului urmaitor. Ea nu respec- tase sistemul de notare oficial si manualele oficiale,40 PRINCIPIUL LUI PETER provocindu-i nelinisti profesorului care va trebui in anul urmitor si-i invete pe acesti copii lucruri pe care eile stiu deja, Explicarea paradoxului Aceste cazuri ilustreaz& faptul ca, in cele mai multe ierarhii, supercompetenta este mai nedorita decit incompetenta. Dupi cum am vazut, incompetenta banal nu este un motiv de concediere; ea este doar o barieri in calea promovarii, Supercompetenta duce frecvent la conce- diere deoarece ea submineazd ierarhia si, prin urmare, incalca prima porunca a vieyii ierarhice: ierarhia tre- buie conservata. Va amintiti ci in Capitolul Il am discutat despre trei categorii de salariagi: incompetensi, mediu-competenti si competengi. Acolo, pentru a simplifica lucrurile, am eliminat cele doua extreme ale curbei de distributie, omitind astfel alte doua categorii de salariati. Iatt acum curba completa. Medie r= IncomperensiMediu- Competenti Super ncaa MERE competes COMP cota Salariatii din cele doua categorii de la extreme — supercompetentii si superincompetentii — sint in EXCEPTI APARENTE egal’ misuri supusi coneedierii. Ei sint de regula concediati curind dupa angajare, pentru acelasi mou: tind si submineze ierarhia, Aceasta ,cidere” a extre- _melor este numiti exfoliere ierarhica. Citeva exemple ingrozitoare Am descris deja soarta cftorva salariati supercom- petenti, lati fn continuare citeva exemple de superin= competenti. Domnisoara P. Saucier a fost angajati ca vinzitoare Ia raionul de aparate de uz casnic al magazinului Lo. mark. De la inceput, ea s-a situat cu volumul vinzirilor sub medie. Acest lucru nu ar fi fost un motiv de con- cediere, cici multi alti vinzdtori erau si ei sub medic. Dar modul cum tinea conturile domnigoara Saucier era mizerabil: apasa gresit pe tastele masini de marcat, accepta cirti de credit ale concurengei si—lucru si ma; grav — a pus invers indigoul atunci cind a completat un formular de contract de vinzare, Ba a mai reusit $i sii dea clientului originalul contractului, astfel ci acesta a plecat cu ambele exemplare (unul pe fata hir- tiei si celAlalt, imprimat invers, pe dosul acesteia), ei heriminindu-i nici unul, Cel mai rau din toate este ci = ea era obraznica cu superiorii. A fost dati afara dup o luna, W. Kirk, un cleric protestant, avea vederi radicale in ce priveste natura divina, eficacitatea impartisaniei, adoua venire a lui Cristos si viata dupa moarte — opi nii total opuse doctrinelor oficiale ale sectei sale. Teo- fetic, Kirk era asadar incompetent si le ofere celor din arohia sa indrumarea spiritual pe care o asteptau de fra, Desigur, nu a fost promovat, dar a rimas totusi in post citiva ani, Apoi s-a apucat s scrie o carte in42 PRINCIPIUL LUI PETER care condamna greoaia ierarhie bisericeasc’ i argu- menta in favoarea impozitirii tuturor bisericilor, Cerea ca preocupitile ecleziastice si fie extinse la unele probleme sociale cum ar fi homosexualitatea, abuzul de droguri, nedreptitile rasiale si alte asemenea... El a wecut astfel, dintr-un salt, de la incompetent la super= incompetenti si a fost destituit imediat, Exfoliatul superincompetent trebuie si aibX dowd caracteristici important (a) nu produce (aport concret); (b) nu sprijina coeziunea interna a ierahiei (aport formal). " Va asteapti exfolicrea? Constatim asadar ci supercompetenga si superin- competenta sint in mod egal indezirabile pentru jerar- hia tipica. Constatim, de asemenea, ca exfoliagii ierarhici se supun Principinlui lui Peter, la fel ca toqi salariatii. Ei se deosebesc de ceilalti salariati Prin aceea ca, in conditiile actuale, sint singurele categorii supuse con. cedierii, V-ati dori sa fipi in alta Parte? Serviciul actual, in armati, invayimint sau afaceri, vi lagi ales singur sau ati fost victima unor presiuni oficiale sau familiale? Cu tenacitate gi planibeare qi dunnerocsten puteti deveni supercompetent sau superincompetent. Exceptia aparenta nr. Succesiunea paterna Pe vremuri, proprietarii de mici intreprinderi fami Hale aveau obiceiul si-si trateze fii ca pe niste salariai Sau, cum se EXCEPTIL APARENTE B obisnuiti. Baiatul incepea sa lucreze la baza ierarhiei si apoi urca in functie in concordant cu Principiul lui Peter. Aici, desigur, dragostea proprietarului pentru ierarhia lui, dorinya de a o mentine eficienta si ren- tabilé, precum si simul lui riguros de dreprate pre- cumpineau asupra firestilor afectiuni familiale. Cu toate acestea, se intimpla descori ca proprietarul si- si aduci fiul in intreprindere pe un post mai inalt, in idea ci acesta, intr-o bun’ zi, desi nu a parcurs toate treptele ierarhiei, va trebui si preia comanda suprema ice, ,SA preia stafeta de la taral siu”. Eu numese acest caz succesiunea paternd (SP). Exista doua modalitagi prin care se realizeazi suc- cesiunea paterni. SP —Metoda nr. 1 Un salariat oarecare de pe o pozitie vizata poate fi inlaturat prin arabesc lateral sau prin sublimare per- cutanti, pentru a face loc mogtenitorului.. Mai pugin folosita dectt metoda nr. 2, aceasti tehnici poate pro- voca puternice resentimente fati de noul venit. ‘SP — Metoda nr. 2 Se creeazA pentru mostenitor un nou post, cu o titula- turd impresionanta. ‘Metoda explicati Succesiunea paterna nu este decit un exemplu la scari redusi a situatiei care existd intr-un sistem de clase in44 PRINCIPIUL LUI PETER care anumiti indivizi favorizayi intra in ierarhie pe sus sinu de la baza. Despre cum functioneaza o ierathie in sistemul de clase vom discuta pe larg in Capitolul VIL. Infuzia la nivelurile superioare de noi angajati poate spori uneori randamentul intreprinderii. Succestunea Paterni nu genereazi asadar resentimente in afaraierarhiei, Cu toate acestea, aparitia unui mostenitor poate si dea nastere la unele resentimente printre ceilalti membri ai ierarhiei, Angajatii au sentimente puternice (pre- dilectia lui Peter) fata de procesul de promovare prin care s-au ridicat ei insisi si prin care sper si mai tree in ierarhie in viitor. Ei sint de obicei nemulyumiti de Promovarile facute prin alte procedee. Succesiunea paterna in ziua de azi Intreprinderea familiala, condusi de o singura per- soani avind puterea si-si plaseze fiii in egaloanele superioare, a devenit in ziua de azi o raritate. Cu toate acestea, succesiunea paterni se face exact la fel, cu ex- ceptia cX mostenitorul nu trebuie neaparat si fie ruda cu directorul sau patronul care il numeste. Sa vi dau un exemplu tipic, Dosarul succesiunii paterne, Cazul nr. 7. A. Purefoy, directorul Serviciului de snitate si igiend din oragul Excelsior, a constatat ci la sfirsitul unui an va rimine cu niste fonduri nesperate. Cetitenii nu suferiserd de. nici o epidemic; riul Excelsior nu se revirsase, asa cum se intimpla adesea, si nu infundase sistemul de canali- zare. Amindoi directorii lui adjuneyi (unul eu proble- mele de sinitate, celilalt cu cele de igien’) erau oameni corecti, competengi si economi. EXCEPTII APARENTE 45 Asayse face ci fondurile previzute in buget nu fusesera cheltuite. Purefoy si-a dat seama ci daci nu va fintreprinde rapid ceva bugetul pentru anul urmitor fi va fi amputat. S-a decis si creeze un nou post de director adjunct, care si se ocupe de pistrarea curieniei si de infrumu. setarea orasului, Pentru noua functie el I-a angajat pe W. Pickwick, un tinar absolvent al Facultatii de admi- nistragie comerciala de la universitatea unde isi facuse siel studiile, Pickwick, la rindul siu, a creat unsprezece noi pos- turi: un supraveghetor al curiteniei orasului, sase in spectori, trei secretare si un angajat care si rispunda de relatiile publice. Acesta din urmi, N. Wordsworth, a organizat con~ cursuri de afige, pentru copii si pentru adulti, sia coman- dat doua filme, unul de propaganda pentru curitenie si unul despre infrumusefarea orasului. Filmele au fost realizate de un producitor independent care fu- sese coleg cu Wordsworth si cu Pickwick in cercul de teatru de la universitate. Totul a mers cum nu se poate mai bine: directorul Purefoy si-a depasit bugecul si a reusit si obtina un buget mai mare pentru anul urmitor. nlocuitori de tat8 moderni In ziua de azi, guvernele iau locul tatalui, acordind subventii pentru nenumirate cauze — lupta impotriva oluarii, impotriva siraciei, impotriva analfabetismu- i, impotriva singurivitii, impotriva nedrepragilor, ‘Pentru cercetari in domeniul potentialului recreatio- nal al cilatoriilor spatiale pentru grupurile defavori- te din punct de vedere cultural.46 PRINCIPIUL LUI PETER De indati ce se ofera niste bani, trebuie gisitiio mo- dalitate de a-i cheltui, Se creeaza un nou post — coor- donator pentru programul impotriva siriciei, director pentru primii pasi in viata, consilier pentru lecturi, organizator de programe pentru bundstarea si feri- cirea cetijenilor in virsta, sau orice alt post imaginabil. Cineva este recrutat pentru a ocupa acest post, pentru aci urma intr-un fel tatalui, Daca mostenitorul este sau nu in stare si rezolve problemele pentru care a fost angajat nu conteaza. Important este ca el si fie in stare si dispus sa cheltu- iasca banii. Nu se incaleX Principiul © astfel de angajare se incadreaza in Principiul lui Peter, Competenta sau incompetenga sint nesemnificative citi vreme se ocupi postul. Daci mostenitorul se va dovedi competent, cu timpul va fi promovat mai sus gi isi va gisi nivelul de incompetent’ intr-o functie mai inalta. Coneluzii Exceptiile aparente nu sint exceptii. Principiul lui Pe- ter este valabil pentru toi salariatii, din toate ierathiile. CAPITOLUL IV Pila si promovarea A gi vizut ci Principiul lui Peter este ireversibil si Tpniversal, dar s-ar putea si vreti s& stiti cit va dura as- censiunea dumneavosstrA ierarhicd. Vom discuta déspre asta in Capitolele V si VI. Dar mai intii sine ocupim de ascensiunea accelerata, prin pile. Pila definita in citeva cuvinte Eu definesc pila ca fiind ,,0 relagie — de singe, prin cA sitorie sau cunostinja — a salariatului cu 0 persoa situati in ierarhie mai sus ca el”. Lipsa de popularitate a pilosului Promovarea prin pile este ceva ce detestim cu toyii — Gnd e vorba de alii. Colegii de serviciu il disprejuiese pe beneficiarul pilei (pilosul) si de obicei isi exprima acest dispret prin comentarii despre incompetenta lui La scurt timp dupa ce W. Kinsman a fost numit di- rector general al scolilor din orasul Excelsior, ginerele lui, L. Harker, a fost promovat pe postul de director pentru muzici. Unii profesori au criticat aceasti nu- mire argumentind ci Harker era tare de ureche! Ei spuneau ci acest post i se cuvenea de fapt, tinind cont de vechime, lui D. Roane.48 PRINCIPIUL LUI PETER \O Invidia nu are logic#, D. Roane ascultase in cariera “sa atitea coruri gi orchestre scolare ci ajunsese sd deteste muzica si copiti! In mod evident, el nu ar fi fost mai competent decit Harker, in acest post. Prin urmare, resentimentul profesorilor nu era in realitate provocat de incompetenta lui Harker, ci de incalcarea sistemului traditional de promovare pe baza vechimii in munca. Salariazii dintr-o ierarbie nu obiecteazd de fapt impotriva incompetentei (paradoxul lui Peter): ei bir- fesc despre incompetenga pentru a-si masca invidia fai de cei care au pile. Cum se face rost de o pili Se poate studia cariera multor salariayi care au avut pile (pilosi), comparind-o cu cea a unor salariati la fell de competenti, dar fara pile. Rezultatele cercetirilor mele se pot rezuma la cinei sfaturi practice pentru cei care vor si fie pilosi 1, Gasiti-va un protector ‘Un protector este o persona situata deasupra dum- neavoastra in ierarhie si care vi poate ajuta si Vi ridicaji. Uneori trebuie si ciutati destul de mult pina sa vi dagi seama cine dispune de o astfel de putere. Ati putea crede ca sansele dumneavoastri de promovare depind de cit de bune’sau de proaste sint carac- terizarile pe care vi le face superiorul direct. S-ar putea ca asa sa fie. Dar s-ar putea ca cei din condu- cere si fie constienti ci superiorul dumneavoastra direct si-a atins deja nivelul de incompetenti si, prin PILA $1 PROMOVAREA 49 | urmare, si dea puting importanpa recomandirilor lui, indiferent daca sint favorabile sau nu! Asa ci nu fiti - superficial: sipagi adine si veti gisi. | 2. Cointeresagi-va protectorul »Un protector neinteresat nu este un protecto: Avefi griji ca protectorul sd aibd ceva de cfjtigat dact vi ajuta, sau ceva de pierdut dacd nu vi ajutd sa urcati in ierarhie. Cercetarile mele au dat la iveala multe exemple ale acestui proces de cointeresare, unele amuzante, altele sordide, Nu le voi mensiona aici. Mai degraba il voi supune pe cititor la un test pe care il numesc puntea lj Peter. Daca nu reusiti si-] treceti singur, v-agi atins deja propriul nivel de incompetenga si nici unul din sfaturile mele nu va mai poate ajuta.. 3. legiti de dedesubt Inchipuiti-va ci sinteti la piscina gi c& incercati si vureati la trambulina cea mai inalti. La jumitatea scirii, ascensiunea va este impiedicati de cineva care ar fi vrut s sar dar si-a pierdut curajul. Cu ochii “inchigi, el st agatat cu disperare de balustrada. Nu va " cidea, dar nici nu ein stare sd urce mai sus, iar dum- neavoastrd nu puteti trece de el. Strigitele de incura- jare ale prietenilor care au ajuns deja pe trambulina de sus nu vi sint de nici un folos in aceasta situatie. Tot asa, intr-o ierarhie, nici propriile efortuti gi ici pila protectorului nu vi pot ajuta daca treapta de leasupra este blocati de cineva care si-a atins nivelul50 PRINCIPIUL LU! PETER PILA $1 PROMOVAREA 51 de incompetenti (un superobstacol). Eu numesc aceasta situatie exasperanta impasul lui Peter (lucru- rile au ajuns intr-un impas ete, Si revenim acum la piscina. Pentru a ajunge la tram- bulina cea mai.de sus, trebuie si coboriti de pe scara care este blocati, sa treceti la cealalta scari si si urcati fara obstacole pind sus. Pentru a urca in ierarhia posturilor, trebuie si iesiti de sub cel care va blocheaza calea si si gisisi o cale de promovare neblocata. Aceasti manevra se numeste ocolul Ini Peter. * fnainte de a investi timp si eforturi in ocolul lui Peter, asigurati-vi mai intii ca va aflayi cu adevarat in impasul lui Peter, respectiv cd cel de deasupra dum- neavoastra este intr-adevir un superobstacol. Daca el mai este inc’ un posibil candidat la promovare, atunci nu este un superobstacol si nu este necesar si-l ocolit Pur si simplu dati dovada de rabdare, asteptati un pic; el va fi promovar, va apairea un loc liber si pila va fi in misuri si-si fack minunata-i lucrare, Pentru a descoperi fart umbra de indoiala daca su- periorul dumneavoastra este un superobstacol ciutati ‘indiciile medicale si nemedicale ale ultimului post, care sint descrise in Capitolele XI si XII ale acestei carti. 4. Fiti lexibil Existi o limita la ceea ce poate face protectorul pentru dumneavoastri. Ca si facem o paralela, un alpinist ex- perimentat il poate trage pe altul, mai slab, pind la nivelul lui. Pe urmi, trebuie el insugi si urce mai sus, Inainte de a-l trage iarasi pe cel mai slab. " precum si horirirea de a face ceva ca Dar daca primul protector mu poate urca mai sus, eet teal etarte oaencueercesiors poate. ‘Asa incit fiti pregatit ca, atunci cind vine vremea, si | vi schimbayi protectorul cu altul, mai influent. .Nu-i protector ca un nou protector!” Asiguragi-va mai multi protector _,Pila rezultanta a mai multor protectori este suma _ pilelor separate inmultit’ cu numirul de protectori.” -(Teorema lui Hull.) Efectul cumulativ apare datoriti faptului cA protectorii discuta intre ei si isi confirma reciproc opiniile asupra meritelor dumneavoastr’, va ajute. Cu un singur protector nu puteti obsine acest efect cumulativ. ,Cu mai multi protectori, promovarea e sigura.” - DE CE SA ASTEPTATI? URCATI Urmind aceste sfaturi, puteti face rost de pile. Pila vi va ajuta sa urcati mai repede in ierarhie. Va poate aduce mult mai repede la propriul nivel de incompetenta. etCAPITOLULV Ambitia si promovarea Tn continuare, si vedem eft de mult poate fi influen- {ati sansa de promovare a salariatului de puterea am- bitiei lui. Au existat multe neintelegeri privind rolul ambitiei, in mare parte datorate lui Alger [Alger, Horatio Jr. (1832-1899) Struggling Upward, Slow and Sure, si multe alte lucrari), care a exagerat efica- citatea acesteia ca mijloc de promovare. Este regre- tabil zelul intempestiv si nestiingifie al lucrarii lui Alger, care a intirziat dezvoltarea stiingei ierarhio- logici. Peale (Peale, Norman V. (n, 1898) The Power of Positive Thinking] pare si el si supraestimeze efectele ambitiei. Demonstrarea falsit3ii unei teorii Sondajele mele mi-au permis si constat ci, in socie- vitile organizate, presiunea in jos a factorului vechime anuleazi forya elevatoare a ambitiei. Aceasti observa- tie dovedeste ca pila este mai puternicA decit ambitia. Pila invinge deseori factorul vechime, spre deosebire de stridanie, care rareori reuseste si 0 fact. Ambitia singuri hu poate si va scoati din impasul lui Peter. Ambitia singura nu va va ajuta si executati cu succes ocolul lui Peter. Utilizarea ocolului fara _ Este foarte posibil ca el si fie trimis si lucreze in strii AMBITIA $1 PROMOVAREA 53 sprijinul pilei fi va face doar pe superiori si spund: »Nu e in stare sd se tind mult timp de‘o treaba”, ,E lipsit de consecventa” etc. De asemenea, ambitia nu are nici un efect asupra ultimului nivel de promovare deoarece toti salariatii, fie ei agresivi sau timizi, se supun Principiului lui Peter si ajung, mai devreme sau mai tirziu, si stagneze Ia nivelul lor de incompetenti. Semnele si simptomele ambigiei Ambitid se manifesta uneori printr-un interes anormal pentru studiu, pentru cursurile de pregitire profe- sionala si de autoperfectionare. (In cazuri marginale, simai ales in ierarhiile de mici dimensiuni, o astfel de pregitire poate mari competenta, astfel incit pron varea si fie oarecum accelerata, In ierarhiile mari, unde factorul vechime este mai puternic, efectul este imperceptibil.) Pericolele ambitiei Studiul si autoperfectionarea pot si aiba chiar un efect negativ daci, prin extinderea domeniului de compe- tensa al salariatului, acestuia ii sint necesare mai multe trepte de promovare pina si-si atinga propriul nivel + de incompetent’. Sa presupunem, de exemplu, ci B. Sellers, un com- petent reprezentant local al firmei Salteaua Excelsior, a reusit, prin studiu intensiv, si invete o limbi striin’, ntate la una sau doua filiale ale firmei, inainte de afi