Efectele activităţii de transport asupra

factorilor de mediu
Student Cristian Marius DUMITRU-VLĂDULESCU
Student Ioana MUȘAT
Academia de Studii Economice

ABSTRACT
The transport field is a currently irreplaceable sector involved in
human development that generates negative impacts on the environmental
components. So, it is important to come up with solutions that will reduce
environmental damage. The aim of our research is to study the negative
effects of the transport activities on the natural environment by inquiring the
existing literature, as well as by performing an econometric analysis. We used
the Eviews software for testing the correlation and the causality between the
number of cars and the greenhouse gas emissions from Romania during 1990
and 2013. The analysis indicated no causality between these two indicators,
meaning the atmospheric pollution and the increasing of the cars.
Keywords: The transport field, environmental damage, eviews,
greenhouse gases, number of cars, atmospheric pollution, unit root test, the
correlation matrix, Granger causality test.

REZUMAT
Activitatea de transport este un domeniu de neinlocuit in prezent
fiind implicat în dezvoltarea umană, care generează un impact negativ
asupra factorilor de mediu. Deci, este important să venim cu soluții care vor
reduce daunele produse asupra mediului. Scopul cercetării noastre este de a
studia efectele negative ale activității de transport asupra mediului natural
prin revizuirea literaturii existente, precum și prin efectuarea unei analize
econometrice. Am folosit programul Eviews pentru testarea corelației si a
cauzalitații dintre numărul de autovehicule și emisiile de gaze cu efect de sera
din Romania între anii 1990-2013. Analiza a indicat că nu există cauzalitate
între acești doi indicatori, poluarea atmosferică și creșterea numarului
mașinilor.
Cuvinte cheie: activitatea de transport, pagube de mediu, eviews,
gaze cu efect de sera, numar masini, poluarea atmosferica, unit root test,
matrice de corelatie, test de cauzalitate Granger.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 211

 INTRODUCERE
Transporturile reprezintă un sector indispensabil al activității
economico-sociale pentru că prin intermediul lor se realizează deplasarea a
bunurilor și a oamenilor în scopul satisfacerii nevoilor materiale și spirituale
ale societății.
În ultimii 20 de ani, ramura transportului a marcat constant o sporire
cu aproximativ 3,1% pe an în ceea ce privește transportul de pasageri și 2,3%
pe an pentru transportul de bunuri. Concomitent, sectorul de transport și-a pus
amprenta din ce în ce mai mult asupra mediului natural și societății.
Conform unor date statistice, industria de transport reprezintă 30%
din consumul de energie din UE, 8% din PIB( produsul intern brut), peste 6%
din forța de muncă și 40% din investițiile statelor Uniunii Europene.
În cadrul societăţii umane, transporturile înseamnă o componentă
fundamentală, de aceea sunt absolut necesare atât în contextul vieții sociale
cât și în cel al vieții economice și culturale. Însă, pe termen lung, industria
transportului degradează calitatea mediului și afectează direct sau indirect
starea de sănătate a populației, efect ce generează costuri substanțiale asupra
comunități.
Din cauza numeroaselor activități de transport, mediul suferă
schimbari și își pierde din calitate prin:
   Generarea de efecte asupra climei prin apariția efectului de seră
cauzat de emisiile de gaze care au un impact semnificativ pe termen lung;
Temperatura medie a aerului in apropierea suprafetei Pamantului a
crescut in ultimul secol cu aproximativ 0,7 grade Celsius. Expertii ce studiaza
evolutia climei afirma ca cea mai mare parte a cresterii temperaturii medii in a
doua jumatate a secolului XX-lea se datoreaza probabil cresterii concentratiei
gazelor cu efect de sera, de provenienta antropica, iar fenomenele naturale
precum variatiile solare si vulcanismul au avut un efect de incalzire pana in
anii 1950. Indiferent care sunt cauzele, cert este ca incalzirea globala are loc
cu adevarat.”
  Producerea a unor cantități remarcabile de deșeuri, cum ar fi
anvelope și uleiuri uzate;
 Poluarea sonoră. În zonele urbane, cel mai des, sursele remarcabile
de zgomot sunt din cauza traficului care poate avea repercursiuni asupra
sănătății populației;
Conform unor statistici, 40% din populaţia tarilor europene este
expusă zgomotului cu o intensitate de 55 decibeli produs de traficul rutier şi
20% zgomotelor de peste 65 decibeli. Dacă luam in calcul toate zgomotele
produse de activitate de transport, atunci peste 50% din populaţia Europei
nu are confortul sonor normal la domiciliu şi aproximativ 30% este afectată

212 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2017

noaptea. In ţările în curs de dezvoltare, poluarea este mai severa prin densitatea
crescută a circulaţiei şi prin absenţa centurilor de circulaţie în oraşele mari. Se
apreciază că în aceste ţări intensitatea sonoră este pe parcursul zilei în jurul a
75-80 decibeli.
 Limitarea spațiilor verzi și a trotuarelor cauzate de amenajarea unor
suprafețe mari pentru parcări, fiind o infrastructură indispensabilă activităților
de transport;
Suprafaţa de spaţiu public verde pe cap de locuitor s-a redus
semnificativ în ultimii ani.
Conform datelor anuale centralizate, la nivelul întregii ţări, spaţiile
verzi erau în 2009 diminuate cu 401 ha, comparativ cu 1991: de la 21.633 de
ha, la 21.232 ha.
 Consumul de resurse naturale
Scopul studiului este acela de a analiza impactul activității de transport
asupra mediului natural prin dezvoltarea unui studiu de caz asupra factorului
de mediu aer.
Este bine cunoscut ca aceste activităti au un impact important asupra
mediului, emisiile generate de transport reprezentand o parte considerabila cu
efecte semnificative asupra mediului.
Potrivit unui studiu activitatea de transport este responsabilă de 24,1
% din emisiile globale de gaze cu efect de sera.”
Unul dintre obiectivele noastre este de a analiza relaţia dintre doi
indicatori, respectiv numărul de mașini din România și totalul emisiilor de
gaze cu efect de seră. Prin această analiză, încercam să demonstrăm existența
unei relații cauzale între acești doi indicatori.
Lucrarea este structurată pe 3 capitole. În primul capitol am analizat
literatura de specialitate, respectiv am cercetat câteva studii de caz pe
tema relației dintre transport și mediul natural. Al doilea capitol cuprinde
metodologia, și anume prezintă informaţii referitoare la datele folosite
şi tehnicile utilizate în analiză. În cel de-al treilea capitol am interpretat
rezultatele cercetării, realizând un grafic care evidențiază relația dintre cei doi
indicatori analizați.

REVIZUIREA LITERATURII DE SPECIALITATE

Din punct de vedere al protecției mediului este necesar de avut în
vedere că sursele “alternative” de combustibil nu sunt suficiente. Combustibilii
trebuie să provină din surse regenerabile dacă dorim să avem sistem de
transport viabil. Analizând un studiu al Directoratului General pentru Mediu,
am observat capacitatea de producere în interiorul Uniunii Europene al unor
asemenea combustibili. Dintre o gamă largă de opțiuni se pune accentul pe

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 213

combustibilul procesat din material organic, și anume biocombustibilii.
Aceștia oferă câteva câștiguri sectorului de transport.
Securitatea aprovizionării cu combustibil poate fi diversificată și
îmbunătățită prin intermediul biocombustibililor, acest lucru fiind posibil prin
reducerea dependenței de produsele petroliere în transport. De asemenea,
în zonele rurale ale Uniunii Europene, biocombustibilii pot însemna surse
alternative de venituri.
Conform unor studii efectuate de Agenția Europeană de Mediu s-a
ajuns la concluzia că variația emisiilor de poluanți este în relație directă cu
viteza de circulație. Astfel, emisiile de carbon cresc de 1,5 - 2 ori în timpul
ciclurilor de accelerare/frânare și până la 25 de ori în cazul mersului în gol
(relanti), iar concentrația emisiei de noxe crește proporțional cu viteza. În
funcţie de intensitatea traficului şi de modalitatea de ventilaţie a străzii, apar
diferenţele de concentraţie a emisiilor, ele degajându-se pe toată suprafaţa
circulată. Substanțele poluante se depun în apa, sol și vegetație. De aceea,
pentru a încerca ameliorarea poluării aerului, s-a ajuns la concluzia că mersul
la relanti este foarte dăunător și, din această cauză, trebuie evitat de către
șoferi. De asemenea pe cât se poate, viteză medie pentru o poluare mai scăzută
ar trebui să fie în jur de 80 km/h.
Un studiu realizat de către site-ul carbonsolutionsglobal.com a
demonstrat că mediul natural este agresat intens de transporturile rutiere,
activitățile de transport influențând negativ fauna, flora și orice altă îndeletnicire
economică. Transportul auto elimină în atmosferă până la 50 % din cantitatea
de hidrocarburi, fiind considerat principalul impurificator cu substanțe organice
ale zonelor urbane (sursa). Se consideră că la nivelul Uniunii Europene, circa
28 % din emisiile de gaze cu efect de seră sunt cauzate de transport, 84% din
acestea provenind din transportul rutier (sursa). Traficul din zonele urbane
ale Uniunii Europene, concentreaza mai mult de 10% din emisiile de carbon
(sursa). In jur de 65 % din populația UE este expusă la nivele inacceptabile
de înalte zgomote, în cea mai mare parte produse de traficul urban, cauzând
discomfort și probleme de sănătate( ritm cardiac mai înalt, dereglări psihice și
de somn, probleme auditive, stres etc.).
Potrivit unui studiu al Uniunii Europene, sectorul energetic va reduce
doar cu jumătate cantitatea de emisii necesară pentru a limita încălzirea globală
cu 2 grade Celsius în 2050, susține un document dat publicității de Comisia
Europeană. Oamenii de știință și liderii Uniunii Europene au fost de acord că,
pe la mijlocul secolului, Europa va trebui să-și sporească economiile de energie
și să ecologizeze industria energetică pentru a reduce semnificativ emisiile de
CO2, cu 80 – 95% comparativ cu nivelul din 1990, pentru a evita astfel schimbări
catastrofale ale mediului natural. Potrivit studiului elaborat de Comisia

214 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2017

Europeană, intitulat ‘Tendinţe pentru 2050’, publicat la nivel continental,
emisiile se vor reduce până în anul 2030, doar cu o treime, ajungând în anul
2050 la o reducere de 44%. S-a luat in calcul doar planurile actuale de scadere a
emisiilor de CO2 și nici o altă politică de mediu ulterioară anului 2020, dar a fost
combătută de susținătorii energiei curate care au evidențiat nevoia de a stabili un
nou obiectiv în 2030. Potrivit studiului, proiecțiile, pe termen lung, ale prețului
combustibilor sunt afectate de explozia gazelor de șist și exploatarea rezervelor
de combustibili neconvenţionali, în timp ce gazul are o tendință ascendentă
care afectează prețul petrolului. După 2035, studiul susține că “disponibilitatea
limitata a resurselor indigene de combustibil fosili cât și importurile limitate de
biomasă vor conduce din nou la creșterea importurilor totale nete de energie.”
Un alt studiu a arătat că de o importanță majoră în realizarea unui
transport durabil și eficient este sectorul serviciilor de transport feroviar atât de
călători cât și de marfă, transportul feroviar constituind sistemul de transport cu
eficiență energetică cea mai ridicată și cu impactul cel mai scăzut asupra mediului.
În perioada 2000-2014 , lungimea liniilor de cale ferată a scăzut de la 10958 km
în anul 2000 la 10638 km în 2014, însă lungimea liniilor electrificate a crescut de
la 3950 km în 2000 la 4029 km în anul 2014. Dat fiind faptul că liniile electrificate
sunt în creștere, acestea conferă o modalitate de ameliorare a poluării.

2. METODOLOGIE
Pentru a analiza influența activității de transport asupra mediului
natural, am testat relația dintre emisiile de gaze cu efect de seră şi numărul de
maşini în România cu ajutorul programului informatic Eviews, care permite
transformarea datelor, testarea corelaţiei şi testarea cauzalităţii între variabilele
considerate. Înainte de analiza propriu-zisă, am realizat staționaritatea datelor
folosind Unit Root Test, pentru a permite validitatea tehnicii econometrice
utilizate.Informatiile pentru cei doi indicatori le-am preluat de pe Eurostat
pe o perioadă de 23 de ani respectiv intervalul 1990-2013. Astfel, pe viitor,
relaţia dintre aceşti doi indicatori ar putea fi retestată la nivel european prin
utilizarea unor tehnici econometrice mai avansate, cum ar fi panelul de date,
care să integreze atât variabile independente mai numeroase, cât şi variabile
temporale şi spaţiale diferite.

3. REZULTATE ŞI DISCUŢII
Deși am plecat de la ipoteza că ar exista o relație între numărul
de mașini și emisiile de gaze cu efect de seră, totuși cercetarea noastră din
programul Eviews demonstrează că de fapt, la nivelul României nu există
corelație între cei doi indicatori. Prin intermediul datelor preluate de pe
Eurostat, am realizat următorul grafic :

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 215

 Evolutia emisiilor de gaze cu efect de seră şi a numărului de maşini
Figura 1

Sursa: Date prelucrate de pe Comisia Europeana (Eurostat, 2016)

Perioada analizată este 1990-2013. După cum putem observa în figura 1, în

anul 1990, numărul mașinilor era de 1779400, iar cantitatea de emisii era de 12438590
tone. Între anii 1990-2013, numărul mașinilor a fost într-o continuă creștere, cu
aproximativ 30%, excepție făcând anul 2006 unde s-au observat scăderi ale acestora.
Emisiile de gaze cu efect de seră au un parcurs oscilant, acestea fiind
influențate și de modernizarea tehnologiei, astfel încât au fost produse mașini
care emit un număr mai redus de gaze, corespunzător noilor reglementări.
Conform figura 1, cantitatea de emisii cea mai scăzută s-a înregistrat în
anul 1995, având o valoare de 8.553.110 tone. Emisiile au atins cote maxime în
anul 2008, cu o valoare de 15.380.640 tone, acest lucru fiind cauzat de creșterea
economică din acel an. În același timp, numărul mașinilor, a înregistrat cea mai
mare creștere anuală, diferența de masini în anul 2008 față de anul 2007 fiind
de 540.300. În anul 2013, numărul de mașini a urcat la valoarea de 5.532.900.
Matricea de corelaţie generata este prezentată în tabelul 1.

Matricea de corelatie intre emisiile de gaze cu efect de sera si numarul

masinilor
Tabel 1

Sursa: Prelucrarea proprie a datelor in Eviews

216 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2017

 Conform matricei de corelație (Tabel 1), valoarea coeficientului de
coleratie este 0,239838. Această valoare este mai apropiată de 0, indicând
independenta variabilelor analizate.
Avand in vedere ca probabilitatea are o valoare de 0,27, ceea ce
inseamna ca depaseste eroarea maxima admisibila de p = 0,05 (5%), nu exista
o corelatie intre cele doua variabile analizate.
De asemenea, testul de cauzalitate Granger este prezentat în tabelul 2.

Testul de cauzalitate Granger

Tabel 2

Sursa: Prelucrarea proprie a datelor in Eviews

Pentru existența unei relații cauzale între număr de vehicule și

emisiile de gaze, valoarea lui f-statistic trebuia să fie >3,84, iar probabilitatea
mai mică de 5%. Din tabelul 2, se observă că niciunul dintre aceste criterii
nu sunt îndeplinite, f-statistic fiind în ambele cazuri <3,84. Dat fiind faptul ca
probabilitatea in ambele cazuri depaseste 0,05, eroarea admisibila, nu exista o
relatie cauzala nici intre emisiile de gaze cu efect de sera si numarul masinilor,
nici invers.

CONCLUZII SI PROPUNERI
O primă concluzie este că transportul este o activitate economică
importantă deoarece prin intermediul acestuia se efectuează deplasarea în
spațiu a bunurilor și a oamenilor în scopul satisfacerii necesităților materiale și
spirituale ale societății omenești, însă acesta are repercursiuni asupra mediului
natural.
Din 1990 pana in prezent, puterea de cumparare a populatiei in
Romania a crescut, dezvoltandu-se si nivelul de trai. Astfel, nevoia de a avea o
masina este regasita in randul intregii populatii, numarul vehiculelor crescand
semnificativ.
Surprinzator este faptul ca desi numarul masinilor a crescut
considerabil, acest lucru nu afecteaza emisiile de gaze cu efect de sera. Fapt
care este dat de cresterea eficientei si de cresterea performantei tehnologice.
În urma studierii datelor privind numărul de mașini din anul 1990
până în 2013, se observă o creștere continuă a acestora, cu o mică scădere în
anul 2006. O altă concluzie este aceea că una din cele mai eficiente măsuri

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 217

în vederea reducerii poluării și în realizarea unui transport durabil este
dezvoltarea cailor ferate, fiind un mod de transport cu eficiența energetică cea
mai ridicată și cu cel mai mic impact asupra mediului.
Pe baza concluziilor acestui studiu propunem că totuși ar fi indicat să
se reducă numărul mașinilor din trafic care este semnificativ de mare. Acest
deziderat poate fi atins prin mai multe metode, cum ar fi promovarea mersului
pe bicicletă, utilizarea mijloacelor de transport în comun.
O propunere sustenabilă pe termen lung, din punctul nostru de vedere,
ar fi implementarea unui program de promovare care s-ar intitula “Mergem cu
mașina mea”. Acest program dorește a crea un sistem de transport mai puțin
congestionat. Metodele prin care se va realiza acest lucru sunt:
 Mersul la muncă cu mașina colegului. În loc să meargă 5 angajați
cu 5 mașini la locul de muncă, vor merge 5 angajați cu o mașină, dacă aceștia
stau aproape de cel care va conduce vehiculul.
 Crearea unei aplicații prin care atunci când vei parcurge un drum
până la destinația X, vei pune acest lucru în acea aplicație, iar ceilalati utilizatori
care au un drum comun pot să te contacteze pentru a merge împreună cu tine,
contra-cost bineînțeles.
Din punctul nostru de vedere, monopolizarea pieței cu autovehiculele
electrice ar reduce semnificativ impactul pe care il are activitatea de transport
asupra factorilor de mediu. În acest mod ar scădea substanţial emisiile de gaze
cu efect de seră, deoarece cele cauzate de transportul rutier reprezintă 84% din
totalul de emisii din activitatea de transport.

REFERINŢE
 Dan, F., Chira, C., “Studii asupra necesitatii adaptarii unor solutii de transport
alternativ”, A IIa Conferinta Nationala de drumuri urbane, Ed. Banatul, Timisoara, 2000
 Flood, M., Wootton, D., “Transportul şi mediul în România”, Editura Ecosens,
Bucureşti, 2000
 Luiza Florea, “Protectia mediului”, Editura Fundatiei Universitare “Dunarea de
jos” Galati, 2002
 Turbut Gheorghe. “Sisteme de transport”, Editura Tehnica, Bucuresti, 1978
 Vaiteanu, D., s.a., “Circulatia si poluarea sonora a mediului urban”, Bucuresti,
Ed.Tehnica, 1983
 Vasiliu, D.,”Monitorizarea mediului”, Editura tehnică, Bucureşti, 2007
 Jeffrey M. Wooldridge , “Econometric Analysis of Cross Section and Panel Data”,
Editura MIT Press Ltd, 2002
 Agenția Națională pentru Protecția Mediului, 2016, de pe site-ul [http://www.anpm.
ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/16089_13%20TRANSPORTURI.
pdf], accesat la data de 09.04.2016
 Anuarul statistic al României, 2000-2014, de pe site-ul [http://statistici.insse.
ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=56], accesat la data de
10.04.2016

218 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2017

 Directiva privind biocombustibilii, 2003, de pe site-ul [http://www.anre.md/files/
Acte%20legislative/DIRECTIVA%20EC200330%20privind%20promovarea%20
utiliz%C4%83rii%20biocombustibililor%20sau%20a%20altor%20
combustibili%20regenerabili.pdf], accesat la data de 13.04.2016
 www.carbonsolutionsglobal.com
 Afaceri Europene, 2009, de pe site-ul [http://www.eea.europa.eu/ro], accesat la
data de 11.04.2016
 Energy Council, 2012, de pe site-ul [https://www.worldenergy.org/], accesat la
data de 12.04.2016

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 219