III Analiza SWOT Pe Domenii Axente Sever 210 244 Ok

Strategia de Dezvoltare economico-socială a comunei AXENTE SEVER
- Analiza SWOT pe domenii -

III. ANALIZA SWOT PE DOMENII
COMUNA AXENTE SEVER
I.Scurtă prezentare
Metodologia a fost elaborată de Albert Humphrey, consultant în afaceri – la Institutul de Cercetare Stanford -
specializat în management organizaţional şi schimbări culturale. Prin activitatea sa a condus la realizarea unei metode de
echipă pentru planificare care a creat analiza SOFT, dezvoltată ulterior în analiza
SWOT
Strenghts (Puncte tari): atribute care sunt utile pentru realizarea obiectivului.
Weaknesses (Puncte slabe): atribute care sunt dăunătoare pentru realizarea obiectivului.
Opportunities (Oportunităţi): condiţiile externe care sunt utile pentru realizarea obiectivului.
Threats (Ameninţări): condiţiile externe care ar putea dăuna obiectivului.
Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată pentru a evalua punctele tari, punctele slabe,
oportunităţile şi ameninţările ce caracterizează şi influenţează anumiţi factori din cadrul unui proiect sau organizaţii.
Această planificare implică precizarea obiectivului proiectului, precum şi identificarea aspectelor cheie interne şi
externe, care sunt favorabile şi nefavorabile pentru atingerea acestui obiectiv. Astfel, analiza poate fi încorporată în
modelul de planificare strategică. Analiza SWOT este esenţială, deoarece măsurile ulterioare în procesul de planificare
pentru realizarea obiectivului selectat pot fi derivate din această analiză.
În primul rând, factorii de decizie trebuie să stabilească dacă obiectivul poate fi atins având în vedere rezultatele
analizei. În cazul în care obiectivul nu poate fi atins, trebuie selectat un obiectiv diferit şi procesul analizei repetat.
Factorii de decizie devin astfel o componentă cheie a procesului, complexitatea şi exactitatea analizei efectuate
depinzând în totalitate de nivelul de cunoaştere, experienţa, implicarea şi colaborarea acestor factori.
Analiza SWOT grupează informaţiile în două categorii principale:
• Factori interni - punctele forte şi punctele slabe interne.
Factorii interni pot fi priviţi ca puncte tari sau slabe, în funcţie de impactul lor asupra
obiectivelor. Însă, ceea ce poate reprezenta punct tare pentru un obiectiv, poate fi un punct slab
pentru un alt obiectiv.
• Factori externi - oportunităţi şi ameninţări provenite din mediul extern.
Factorii externi pot include chestiuni macroeconomice, schimbări tehnologice, legislative şi socio-
culturale.
Rezultatele unei astfel de analize sunt adesea prezentate sub forma unei matrice.
Puncte tari Puncte slabe
• •
Oportunităţi Ameninţări
• •
În elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Axente Sever, au fost consultaţi consilieri locali, cetăţeni
şi reprezentanţi ai societăţilor comerciale, fiind constituite mai multe grupuri de lucru cu personalul din
aparatul propriu al Primăriei Comunei Axente Sever.
Astfel, s-a pornit de la obiectivul principal al acestei lucrări, prin experienţa şi informaţiile participanţilor
conturându-se analizele SWOT pentru a prezenta o imagine cât mai amănunţită şi clară a comunei Axente
Sever.
I. INFRASTRUCTURA GENERALĂ ŞI SERVICIILE PUBLICE
Infrastructura de transport
• Poziţie avantajoasă în centrul ţării, cu o • Densitatea drumurilor publice din judeţul Sibiu
infrastructură de transport şi tehnico-edilitară (29,44 km/100km2) este sub densitatea medie la
relativ dezvoltată şi noi investiţii pentru acestea nivel naţional (32,9 km/100km2) şi aproape
în viitor (cu vizibilitate şi accesibilitate foarte egală cu densitatea medie a drumurilor publice
bună) din Regiunea Centru (29,6 km/100km2)
• În apropierea unor oraşe cu veche tradiţie • Drumurile publice, în cea mai mare parte,
economic (Copşa Mică) turistică municipiile traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind
Sibiu şi Mediaş redusă pe aceste sectoare generând un nivel de
210 ETAPE Advertising
• Poziţie favorabilă a judeţului fiind traversat de poluare crescut în special în Axente Sever şi
Coridorul IV Pan-european de transport terestru Agârbiciu
• Asigură accesibilitatea la/dinspre infrastructurile • Parametrii tehnici ai drumurilor şi podurilor
rutiere de rang superior (capacitate portanta, lăţime, număr mare de
o Drumurile europene E68, E61 rampe şi pante, traseu în curbe specific zonei
o Drumuri naţionale principale DN1, DN7, deluroase şi de munte) generează aglomerări în
DN14 Sibiu – Mediaş - Sighişoara trafic, risc crescut de accidente şi un nivel
o Drumuri naţionale secundare DN7C, DN14A crescut de trepidaţii ce crează disconfort şi
şi DN14B (Copşa Mică - Blaj probleme construcţiilor riverane;
• Asigurarea legăturilor tuturor localităţilor din • Resurse bugetare insuficiente pentru întreţinerea
comună cu DN14 şi modernizarea drumurilor comunale şi a celor
• Potenţial de racordare la noile infrastructuri de hotar;
rutiere ce vor fi construite (autostrăzi, drumuri • Nivelul scăzut al surselor de finanţare
expres) • Număr scăzut de personal în aparatul de
• Capacitatea drumurilor locale de a prelua pe specialitate al administraţiei comunale
termen scurt şi mediu creşterile estimate de • Lipsa unei centuri ocolitoare pentru localităţile
trafic Axente Sever şi Agârbiciu
• Există străzi de pământ nemodernizate
• Crearea cadrului favorabil atragerii de investiţii, • Întârzieri în implementarea proiectelor privind
promovarea creşterii economice şi crearea de reabilitarea şi modernizarea infrastructurii
locuri de muncă rutiere din judeţ;
• Apariţia altor fonduri de finanţare care ar putea • Prelungirea perioadei de criza economică, cu
fi accesate influente asupra bugetelor autorităţilor locale
• Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere locale de • Legislaţia şi mediul economic şi politic instabile
transport dintre polii economici şi coridoarele • Necorelarea politicilor macroeconomice cu
pan-europene realităţile şi nevoile existente
Notă: deşi nu apar aspecte de incompatibilitate în relaţiile dintre diferitele zone funcţionale, suprafața
teritoriului intravilan din actualul PUG nu satisface nevoia de dezvoltare a localităților Axente Sever şi
Agârbiciu. O serie de străzi laterale din intavilanul localităţilor Axente Sever şi Agârbiciu demonstrează lipsa
unei infrastructuri rutiere moderne, în stare bună, care poate face ca circulația pe aceste străzi și ieșirea directă
în DN14 (strada principală) să se desfășoare greoi, mai ales în perioadele cu precipitații mari, nefiind
asigurate condiții de siguranță și confort. La precipitații abundente toate străzile situate pe partea stângă a
DN14 (în direcția Sibiu – Copșa Mică) sunt inundate efectiv de apă, drumurile laterale preluând volumul
mare de apă pe direcția râului Visa. Starea șanțurilor existente și lipsa lor de continuitate, respectiv lipsa
totală a acestora, pantele transversale și longitudinale necorespunzătoare a platformele conduc la îngreunarea
colectării apelor de suprafață, apa ajungând să stagneze pe platforma drumului sau să pătrundă și să inunde
gospodăriile riverane. Toate aceste deficiențe constatate și/sau reclamate de cetățenii comunei sunt probleme
probleme rezultate datorită lipsei resurselor necesare reabilitării precum și a faptului că după pietruirea
străzilor, aceste străzi nu au fost și nu sunt întreținute în baza unui grafic de întreținere, reparații și exploatare
corespunzător prevederilor și normativelor în vigoare. Siguranţa circulaţiei este una din problemele acestor
strazi. In afara de starea de degradare a partii carosabile, o serie de alti factori au influente negative asupra
sigurantei circulatiei pe acest drum. Dintre acesti factori enumerăm:
- lipsa marcajului orizontal;
- indicatoare de semnalizare rutiera insuficiente.
Starea actuală a străzilor nu corespunde cerințelor minime, pentru acestea:
-partea carosabilă nedelimitată clar,
-structura rutieră este necorespunzătoare, prezentând denivelări, făgașe, gropi, neavând o planeitate adecvată
care să asigure o circulație rutieră în condiții de siguranță și confort ;
-scurgerea apelor de pe carosabil nu este asigurată datorită pantelor transversale erodate sau
necorespunzătoare ;
-lipsesc parțial sau total șanțurile de colectare și evacuare a apelor pluviale în lungul drumurilor laterale ;
-razele curbelor sunt necorespunzătoare ;
Toate aceste elemente conduc la o scădere a capacitatii de circulatie si a vitezei de deplasare pe aceste drum.
211 Etape Advertising

Infrastructura tehnico-edilitară şi serviciile publice
Infrastructura edilitară în comună
• Reţea de alimentare cu energie electrică în • Lipsa unui sistem adecvat de iluminat public în
întreaga comună anumite zone în comună;
• Reţea de alimentare cu gaze naturale în • Lipsa alimentării cu gaze naturale a localităţii
localităţile Axente Sever şi Agârbiciu Şoala;
• Reţea de alimentare cu apă în vecinătăţi • Întârzierea racordării reţelelor de alimentare cu
• Reţea de alimentare cu apă în curs de racordare apă a localităţilor Axente Sever şi Agârbiciu;
în Axente Sever şi Agârbiciu • Întârzierea racordării reţelei de canalizare a
• Reţea de canalizare în curs de racordare în localităţilor Axente Sever şi Agârbiciu;
Axente Sever şi Agârbiciu • Lipsa unor puncte sanitare moderne în satele
• Servicii de telecomunicaţii în comună (telefonie aparţinătoare;
mobilă şi internet) • Lipsa unor puncte de reprezentare instituţională
• Reţea de telefonie fixă digitală în comună administrativă în satele aparţinătoare;
• Reţea de iluminat public în comună • Lipsa unor dotări corespunzătoare pentru
• Sistem de colectare selectivă a deşeurilor în servicii de urgenţă
comună • Lipsa unui management cultural eficient la nivel
• Reţea de drumuri comunale şi de hotar comunal;
• Dispensar medical şi veterinar în comună
• Cabinet stomatologic în Axente Sever
• Cămine culturale în fiecare localitate
• Şcoli în fiecare localitate
• Monumente istorice în fiecare localitate
• Infrastructură sportivă
• Existenţa serviciului de voluntariat pentru
situaţii de urgenţă
• Existenţa unui serviciu social activ
• Comunicare eficientă Primărie – cetăţeni
• Existenţa vecinătăţilor ca structuri sociale
primare în localităţi
• Accesarea unor linii de finanţare pentru • Scăderea numărului populaţiei rurale conduce la
alimentarea cu gaze naturale în satul Şoala pierderea interesului pentru modernizarea
• Accesarea unor linii de finanţare pentru spaţiului de locuit.
alimentarea cu apă potabilă a tuturor • Riscuri de blocare/ înfundare a străzilor în
localităţilor componente; condiţii meteorologice nefavorabile;
• Investiţii pentru finalizarea reţelelor de apă şi
apă uzată;
• Investiţii pentru canalizarea apelor pluviale în
localităţile comunei
• Investiţii pentru crearea unor baze sportive;
• Accesarea unor linii de finanţare pe componenta
de protecţie a mediului - gestionarea deşeurilor
reciclabile
• Aducerea iluminatului public la standardele
naţionale şi internaţionale în vigoare şi
reducerea consumurilor de energie electrică
• Accesarea de fonduri pentru reducerea
consumurilor de energie electrică în imobilele
administraţiei publice locale
• Amplasarea de europubele în satul Şoala;
• Extinderea reţelei de iluminat în zonele
periferice ale comunei;
• Punerea în valoare a unor obiective cu valoare
turistică, istorică sau arhitecturală;
• Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie
ridicat (agricultură, pomicultură, viticultură,
turism, meşteşuguri tradiţionale);
• Încheierea de parteneriate cu localităţi din
spaţiul UE;
• Amenajarea unor cursuri de apă;
• Amenajarea unor poduri şi podeţe;
• Perspectiva găzduirii turiştilor conduce la
îmbunătăţirea dotărilor.
Alimentarea cu gaze naturale

• S.C. E.ON Gaz S.A. este unic furnizor la nivelul • Investiţiile pentru acest domeniu nu se
judeţului furnizând gaz şi în comuna Axente finanţează prin PNDL
Sever, fiind racordate gospodării din Axente • Lipsa unei reţele de gaz metan în satul Şoala
Sever şi Agârbiciu; instalaţiile sunt modernizate
recent;
• Investiţiile viitoare vor fi corelate cu Planul
Urbanistic General al comunei
• În programul de privatizare se impune
reabilitarea anuală a 350 km de reţea la nivelul
ţării
• Posibilitatea de extindere a reţelei în zona rurală • Se observă o scădere a consumului de gaze
naturale, fiind preferată energia alternativă
Alimentarea cu energie electrică

• Investiţiile viitoare vor fi corelate cu Planul • Siguranţa în alimentare este reclamată de unele
Urbanistic General, astfel încât toate zone din comună
gospodăriile din comună să fie racordate la • Infrastructura veche ce trebuie modernizată şi
reţelele de energie electrică extinsă
• Existenţa fondurilor UE pentru energie • Nu au fost identificate
alternativă
Infrastructura de apă şi apă uzată

• Existenţa unui Masterplan privind alimentarea • Captarea şi tratarea apei prin vechile aducţiuni
cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu ale vecinătăţilor este deficitară, necesitând
• Existenţa unui Masterplan privind extinderea şi modernizări şi branşarea la noua conductă
reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din magistrală;
regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul • Tarife mari de branşament în zona rurală
Sibiu • 50% pierderi în procesul de alimentare cu apă la
• Existenţa proiectului „Sistem zonal de nivelul judeţului
alimentare cu apă potabilă şi canalizare ape • Lipsa contorizării consumului de apă în mediul
uzate menajere în oraşul Copşa Mică şi rural
localităţile limitrofe”. • Întârzieri la încasarea facturilor
• Resursele cantitative de apă sunt suficiente
• Tendinţa de reducere a consumului de apă;
• Fonduri UE pentru infrastructura de apă şi apă • Schimbările climatice care pot duce la fenomene
uzată extreme de inundaţii/secetă
• Fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare • Lipsa fondurilor pentru cofinanţarea proiectelor
Rurală
• Există o Metodologie de facturare individuală la
nivel de contor pentru imobile de tip
condominiu
Notă: oportunitatea reabilitării unor componente ale reţelelor edilitare (electrice, de gaz, apă şi
apă uzată) poate fi valorificată odată cu implementarea proiectului de realibitare străzi intravilan
în satele Axente Sever şi Agârbiciu.
Siguranţa publică
Secţia 5 de Poliţie Rurală Axente Sever – unitate teritorială a Inspectoratului de Poliţie
al Judeţului Sibiu - Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (A.T.O.P.)
• Existenţa unui organism judeţean cu rol • Legislaţia privind organizarea şi funcţionarea
consultativ, care are scopul de a proteja A.T.O.P. este incompletă - în urma desfiinţării
interesele comunităţii şi asigurarea climatului de corpului gardienilor publici legislaţia nu a fost
ordine şi siguranţă publică modificată prin înlocuirea acestui organism cu
• Existenţa unui plan inter-instituţional pentru poliţia comunitară
asigurarea protecţiei copiilor în zona şcolilor şi • Instituţii cu atribuţii pe linia menţinerii şi
grădiniţelor în comuna Axente Sever restabilirii ordinii publice precum inspectoratul
• Elaborarea unui plan strategic al organizaţiei, în judeţean de jandarmi, inspectoratul pentru
care sunt stabilite obiective generale şi specifice, situaţii de urgenţă, nu fac parte din A.T.O.P.
precum şi indicatori de performanţă minimali • Inexistenţa unei legi în care să fie prevăzute, în
• Organizarea unor consultări periodice cu mod imperativ, sarcini şi responsabilităţi pentru
membrii comunităţilor locale şi cu O.N.G.-urile toate instituţiile care fac parte din A.T.O.P.
cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi a • A.T.O.P. nu are personalitate juridică şi buget
ordinii publice propriu
• Prezenţa în componenţa A.T.O.P. a unor factori • Insuficienta cunoaştere de către cetăţeni a
cu rol de decizie , din cadrul structurilor M.A.I. A.T.O.P. şi a atribuţiilor sale
(subprefect, şeful inspectoratului judeţean de • Numărul crescut de minori implicaţi în
poliţie) comiterea de infracţiuni (existenţa Centrului de
• Foarte bună colaborare între reprezentanţii Plasament la Agârbiciu induce un potenţial de
tuturor instituţiilor care fac parte din A.T.O.P. şi problematici social-culturale)
cu administraţiile comunale;
• Realizarea unor informări periodice către
consiliul judeţean, prin consilierii judeţeni care
au calitatea de membri în A.T.O.P., în legătură
cu problemele întâmpinate, pentru care se
solicită sprijin.
• Obiectivele strategice ale Inspectoratului de
Poliţie Sibiu sunt:
-creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni
prin protejarea cetăţeanului, protejarea patrimoniului,
siguranţa stradală, siguranţa rutieră şi siguranţa
transporturilor;
-prevenirea şi combaterea infracţionalităţii organizate şi
transfrontaliere, destructurarea grupărilor infracţionale;
-asigurarea climatului de legalitate mediului de afaceri prin
cmbaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei,
contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul
achiziţiilor publice, precum şi prin protecţia intereselor
financiare ale U.E.;
-asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale,
financiare şi informaţionale necesare dezvoltării şi
menţinerii capacităţii operaţionale a Poliţiei Române.
• Importanţa acordată siguranţei cetăţeanului şi • Creşterea influenţei şi puterii financiare a
climatului de ordine şi siguranţă publică reţelelor de tip mafiot, care încearcă să corupă
• Consolidarea programelor de parteneriat cu funcţionarii din administraţie, justiţie, parchet
populaţia, prin instituţiile componente ale • Pierderi de personal calificat din sistemul de
A.T.O.P. ordine şi siguranţă publică, prin plecarea spre
• Posibilitatea susţinerii financiare şi logistice a alte domenii de activitate din structura M.A.I.
activităţilor de asigurare, menţinere şi restabilire sau prin pensionări anticipate
a ordinii publice, în baza programelor prevăzute • Specializarea şi perfecţionarea modurilor de
de organizaţie, în cadrul Consiliului Judeţean operare ale infractorilor prin utilizarea unor
Sibiu tehnici noi de comitere a faptelor ilicite,
inspirate din străinătate
• Reprofilarea infractorilor de drept comun către
infracţiuni din sfera crimei organizate (trafic şi
consum de droguri, trafic de persoane, fals de
monedă, trafic de autoturisme furate etc.).
Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă – S.V.S.U. – agent de inundaţii –şeful SVSU
• Prin Dispoziţia Primarului nr. 232/2012 s-a • Zonă de competenţă aflată în aria de manifestare
actualizat Comitetul Local pentru Situaţii de a riscurilor majore
Urgenţă în conformitate cu prevederile legale, • Paletă redusă de intervenţii cu personal
acest comitet fiind condus de primar (preşedinte) specializat
şi fiind format din 17 persoane • Carenţe în operaţionalizarea serviciilor voluntare
• Existenţa Comitetului permite gestionarea • Baza de selecţie pentru personal specializat
situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, restrânsă
gheţuri, secetă hidrologică, accidente la • Subdimensionarea structurii centrului
construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale operaţional
pe cursuri de apă; • Lipsa posibilităţii stimulării materiale a
• Este în curs de implementare voluntarilor
proiectul”Achiziţie de echipamente pentru Resurse umane:
stingerea incendiilor” –cca 30.000 euro • Lipsa specialiştilor pe anumite tipuri de riscuri
• Imagine foarte bună a serviciului la nivel local • Încadrarea deficitară de personal
• Sistem unitar pentru pregătirea, coordonarea şi Comunicaţii:
conducerea forţelor de intervenţie • Mijloace de comunicaţii uzate fizic şi moral
• Cooperare foarte bună cu celelalte structuri (telefoane mobile prin SMS)
• Structură dezvoltată de serviciu voluntar Tehnică:
Resurse umane: • Neasigurarea dotării potrivit tabelei de înzestrare
• Profesionalismul angajaţilor • Deficienţe în dotarea Serviciului (calculatoare
• Medie de vârstă corespunzătoare legate în reţea între mai multe instituţii, hărţi
• Nivel bun de pregătire digitale) a comitetului judeţean pentru situaţii de
• Experienţă în domeniul profesional urgenţă.
• Relaţionare interumană foarte bună între • Lipsa dotării comitetului local cu staţii radio
compartimente pentru situaţii de urgenţă operaţionale petot
Comunicaţii: teritoriul comunei (în special în satul Şoala)
• Acoperirea cu semnal radio este relativ bună pe
teritoriul comunei, în zona de competenţă
• din mijloacele de înştiinţare alarmare sunt
operative
• Dotarea bună cu mijloace informative şi de
birotică

• Relaţii foarte bune cu autorităţile administrative, • Creşterea ariei de manifestare a riscurilor majore
instituţionale şi cu mass media • Nearmonizarea legislaţiei şi întârzierea apariţiei
• Creşterea disponibilităţii administraţiei locale normativelor
pentru dotarea S.V.S.U. şi permanentizarea • Neasigurarea ritmică a fondurilor bugetate
voluntariatului • Pierderea specialiştilor
• Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere • Scăderea bazei de recrutare a personalului
• Posibilitatea promovării unor proiecte regionale • Uzura morală a echipamentelor de intervenţie
• Reducerea surselor de risc punctuale.
II.ACTIVITATEA ECONOMICĂ ŞI TURISMUL

Industria, serviciile şi comerţul
• Poziţie avantajoasă în centrul ţării, cu o • Reducerea locurilor de muncă datorită crizei şi
infrastructură de transport şi tehnico-edilitară problemelor de dezvoltare ale firmelor
relativ dezvoltată şi noi investiţii pentru acestea • Închiderea unor întreprinderi mari, în zonă,
în viitor (cu vizibilitate şi accesibilitate foarte devenite nerentabile (Copşa Mică şi Mediaş)
bună) • Acces limitat la tehnologie înaltă, sectorul
• În apropierea unor vechi centre industriale de IT&C fiind slab reprezentat
tradiţie (Copşa Mică) şi din punct de vedere • Birocraţie excesivă în accesarea fondurilor
turistic. municipiile Sibiu şi Mediaş, poli nerambursabile care limitează accesul
puternici ai dezvoltării economice, fapt ce microîntreprinderilor la finanţare
asigură posibilităţi extinse de schimburi • Şomaj în creştere în nordul judeţului
economice şi acces turistic • Impozite şi taxe ridicate care împiedică
• Un număr de investitori pe platforme industriale, dezvoltarea afacerilor
atât autohtoni cât şi din afara ţării - în Axente • Insuficiente surse de finanţare
Sever şi în Agârbiciu - ceea ce conferă imaginea • Migraţia forţei de muncă bine calificate
unui mediu economic dezvoltat, propice pentru
• Colaborare redusă cu mediul extern şi
investitori, cu tradiţie în domeniul industriei,
parteneriate regionale
serviciilor şi comerţului
• Colaborare redusă cu universităţile ce pregătesc
• Existenţa unei forţe de muncă numeroase,
viitoarea forţă de muncă specializată şi înalt
calificate şi cu posibilitatea pregătirii în varii
calificată
specializări
• Accesibilitate relativ redusă spre localitatea
• Aeroportul Sibiu ce asigură accesul rapid
Şoala, localitate cu o economie agrară şi servicii
internaţional se află la cca.40 km de Axente
slab dezvoltată
Sever
• Domeniul serviciilor este slab reprezentat în
• La Copşa Mică - nodul de cale ferată important
toate localităţile comunei
al României situat la cca. 4 km de Axente Sever
• Existenţa unor resurse naturale încă neexploatate • Efectele crizei economice
(teren arabil, păşuni, fâneţe, nisip, pietriş, etc) • Mediul politic, încă instabil, la nivel naţional
• Dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport • Legislaţie economică instabilă
care străbate Sibiul (noile autostrăzi) de către • Migrarea investitorilor înspre ţări cu fiscalitate
Ministerul Transporturilor redusă
• Promovarea regiunii şi judeţului de către • Lipsa unor facilităţi favorabile întabulării
investitori în mediul extern terenurilor
Agricultura, silvicultura şi dezvoltarea rurală

Agricultura
• Comuna Axente Sever face parte din „Ţara • Lipsa Registrului Agricol Informatizat la nivel
Vinului” – zonă cu tradiţie şi renume în comunal, pentru accesarea rapidă a datelor
cultivarea viţei de vie şi a pomilor fructiferi privind terenurile din comună
• Relieful deluros din nordul judeţului creează un • Lipsa unor structuri asociative privind
important potenţial viticol, silvic şi turistic exploataţiile agricole
• Zona de podiş propice dezvoltării agriculturii • Mentalitatea de neacceptare privind comasarea
• Bazinul hidrografic al Tîrnavelor – reprezintă un terenurilor agricole şi asocierea
potenţial pentru agricultură şi energie • Neclarităţi privind regimul juridic al terenurilor
• Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi speciilor • Grad ridicat de divizare a terenurilor
de plante şi animale sălbatice • Scăderea suprafeţelor agricole cultivate
• Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai • Nu sunt înregistrate produse agricole sau
ales pentru viticultură şi apicultură alimentare tradiţionale din comună şi în
• Existenţa suprafeţelor cu păşuni şi fâneţe, cu teritoriul Podişului Mediaşului
posibilităţi de dezvoltare a sectorului zootehnic • Lipsa echipamentelor şi utilajelor folosite în
(ovine, caprine şi bovine) agricultură, în fermele vegetale şi zootehnice,
• Existenţa la nivelul judeţului Sibiu a unor • Structuri de consultanţă slab dezvoltate
organizaţii / asociaţii profesionale importante în • Rentabilitate şi competitivitate redusă în
domeniul creşterii animalelor agricultură
• Păstrarea tradiţiei creşterii animalelor şi • Îmbătrânirea forţei de muncă ocupate în
fabricarea produselor lactate agricultură
• Calitatea superioară a brânzei şi raselor de • Existenţa unui număr redus de centre de
animale a dat posibilitatea creării unui brand colectare şi prelucrare a produselor de origine
renumit în ţară şi în străinătate vegetală şi animală la nivel de judeţ care să
• Utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor corespundă standardelor Uniunii Europene
chimice şi a pesticidelor care contribuie la • Întârzieri în acordarea ajutoarelor către fermieri
obţinerea unor produse agricole cu grad redus de • Industrializarea judeţului care atrage la oraşe
poluare, ecologice personalul calificat din mediul rural
• Existenţa G.A.L.-Podişul Mediaşului din care • Dezinteresul tinerilor de a profesa în domeniul
comuna Axente Sever este membru fondator. agricol
• Înfiinţarea Camerei Agricole a Judeţului Sibiu • Suprafeţe de teren afectate de poluarea de la SC
prin reorganizarea Oficiului Judeţean de Sometra Copşa Mică
Consultanţă Agricolă • Sărăcia populaţiei de etnie romă din comună
• Existenţa de brutării, mori, ateliere de tâmplărie • Degradarea suprafeţelor cultvate cu viţă de vie
şi alte meşteşuguri reprezentând o economie prin invadarea acestora de vegetaţia forestieră
rurală tradiţională nevaloroasă
• Realizarea de produse bio sau ecologice (miere, • Inexistenţa unor sisteme de irigare pe suprafeţe
brânză, etc) la Şoala agricole locale
• Lipsa de valorificare a potenţialului piscicol
local
• Tendinţa în U.E. privind agricultura ecologică - • Aplicarea defectuoasă a descentralizării cu
agricultura extensivă influenţe negative în domeniul agriculturii (ex.:
• Existenţa susţinerii din anul 2015 a unor modul de înfiinţare a camerelor agricole
proiecte, prin măsuri active din PNDR, privind judeţene)
agricultura ecologică prin dezvoltarea unor • Menţinerea practicării unei agriculturi de
tehnologii concepute să protejeze mediul subzistenţă
• Existenţa teraselor viticole şi pomicole în • Eliminarea de pe piaţă a micilor producători
Podişul Mediaşului, ce pot fi valorificate agricoli care nu respectă legislaţia Uniunii
• Existenţa unor reglementări legislative pentru Europene privind Politica Agricolă Comună
crearea de asociaţii, grupuri de producători pe • Posibilitatea apariţiei unor fenomene
produs în domeniul creşterii animalelor imprevizibile: inundaţii, cutremure, care pun în
• Posibilitatea obţinerii de fonduri comunitare pericol structuri antropice
pentru finanţarea proiectelor privind măsurile • Schimbări climatice – încălzirea globală
active din PNDR • Limitările bugetare privind ajutoarele de stat
• Posibilitatea obţinerii de subvenţii • Carenţe legislative privind definirea spaţiului
guvernamentale rural
• Existenta fondurilor europene pentru susţinerea • Incoerenţa legislativă şi instabilitate politică
şi subvenţionarea agriculturii • Concurenţă cu produsele agricole din Uniunea
• Posibilitatea încheierii de parteneriate cu Europeană – preţuri mai mici

organizaţii din alte ţări membre ale UE cu • Dificultatea de a intra pe piaţă cu producţia în
agricultură dezvoltată privind realizarea unui cantităţi mici
schimb de experienţă, transfer de tehnologii şi • Birocraţie în accesarea fondurilor
bune practici nerambursabile
• Organizarea de expoziţii/seminarii/târguri în • Migraţia populaţiei tinere către zone urbane
judeţ • Interesul scăzut al investitorilor
• Crearea unui fond piscicol pe pârâurile • Mentalitate tradiţionalistă şi conservatoare
comunale • Lipsa facilităţilor în dezvoltarea agriculturii prin
• Dezvoltarea sectorului agricol (legumicultură, creditarea avantajoasă a proiectelor
viticultură, horticultură, pomicultură,
apicultură), inclusiv creşterea animalelor în
microferme, în localităţile comunei
• Promovarea şi valorificarea produselor specifice
şi ecologice locale şi zonale
• Implementarea unor tehnici agricole moderne şi
performante pentru creşterea competitivităţii
produselor agricole şi meşteşugăreşti locale
• Implementarea de proiecte cu finanţare
nerambursabilă destinate romilor
• Stimularea înfiinţării de asociaţii agricole;
promovarea şi susţinerea logistică a acestora în
scopul exploatării terenurilor şi creşterii
animalelor
• Valorificarea terenurilor agricole degradate şi
nevaloroase
•
Silvicultura, vânătoarea şi pescuitul

• Diversitatea formelor de relief creează un • Existenţa unor zone cu deficit de vegetaţie
important potenţial silvic şi turistic forestieră
• Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi speciilor • Exploatarea vânatului existent în fondul forestier
de plante şi animale sălbatice aflate sub regim peste efectivele optime
de ocrotire la nivel zonal • Lipsa unor Programe educaţionale cu privire la
• Suprafaţa fondului forestier constituie un rolul pădurii în viaţa omului
important potenţial economic şi de mediu • Lipsa unor Programe de valorificare a deşeurilor
• Derularea unor proiecte în parteneriat de şi evitarea depozitării lor în pădure sau pe cursul
promovare a Rezervaţile Naturale Protejate apelor
• Instabilitate legislativă
• Incapacitatea administraţiei de a stopa
exploatarea haotică a fondului forestier
• Accesarea fondurilor Uniunii Europene pentru • Dispariţia speciilor de animale sălbatice ca
proiecte ce vizează protecţia fondului forestier urmare a vânatului în mod excesiv şi practicării
• Dezvoltarea sectorului de valorificare a plantelor braconajului
aromatice, medicinale şi a fructelor de pădure • Interese economice şi politice în detrimentul
• Posibilităţi de vânătoare conservării şi gestionării durabile a pădurilor
• Depăşirea termenelor asumate de România
privind creşterea suprafeţei fondului forestier
Dezvoltarea rurală
• Sprijinul autorităţilor locale în vederea demarării • Grad redus de asociere a proprietarilor agricoli
unor investiţii în plan local şi edificării unui parc • Nu există reţele locale sau zonale de
industrial în Agârbiciu achiziţionare a produselor agricole şi a

• Prezenţa unor resurse naturale variate (păduri, animalelor
păşuni, bazin hidrografic) • Reţeaua hidrografică, asimetrică faţă de
• Resurse turistice naturale ce reprezintă sau pot teritoriul judeţean, a facilitat dezvoltarea
reprezenta atracţii de interes judeţean, regional aşezărilor de-a lungul cursurilor principale,
şi naţional (a se vedea „Şesul”) preponderent în nordul şi sudul judeţului
• Conservarea unor tradiţii şi obiceiuri folclorice • Lipsa de specialişti şi de coordonare pentru
• Diversitate de produse agricole locale şi planurile de afaceri
ecologice • Promovarea redusă a programelor de finanţare
• Bogat potenţial pomicol, viticol şi zootehnic nerambursabile
• Zonă optimă pentru creşterea animalelor şi • Promovarea slabă a datinilor, obiceiurilor şi
cultura cerealelor legendelor locale
• Existenţa mai multor societăţi cu activităţi • Slaba dezvoltare a activităţilor cu caracter
productive (în domeniul industrial şi agro- industrial în spaţiul rural
alimentar) • Grad de informare şi conştientizare redus la
• Grad de antropizare scăzut, pondere ridicată a nivelul comunităţilor locale
habitatelor naturale şi seminaturale.
• Înfiinţarea Compartiment urbanism
• Posibilitatea susţinerii unei agriculturi ecologice • Lipsa atitudinilor şi practicilor de tip asociativ în
prin proiecte finanţate din PNDR prin agricultură
dezvoltarea unor tehnologii concepute să • Slaba comercializare a produselor agricole şi
protejeze mediul artizanale
• Potenţial pentru cultivarea plantelor medicinale • Legislaţie incoerentă (reglementări
(cătină, etc) interpretabile)
• Descentralizarea autorităţilor publice locale.
Turism
• Susţinerea dezvoltării turismului de către • Inexistenţa unor plăcuţe explicative la
autorităţile locale monumente, a unor ghiduri audio în mai multe
• Existenţa unor drumuri de hotar ce leagă limbi
comuna Axente Sever de atracţiile turistice • Pregătire insuficientă privind antreprenoriatul şi
zonale: Şoala – Valea Viilor – Ighişu Nou – managementul turistic a unor proprietari de
Moşna – Richiş - Biertan pensiuni
• Numeroase iniţiative, publice sau private, ce • Probleme legate de personalul din turism (grad
urmăresc popularizarea zonelor mai puţin scăzut de instruire a personalului din turism /
cunoscute ale judeţului lipsa personalului calificat)
• Existenţa unui specific pentru multe dintre • Legendele, evenimentele istorice nu sunt foarte
localităţile diferitelor zone cunoscute
• Ofertă turistică bogată în raport cu alte zone din • Lipsa promovării resurselor turistice
România „alternative”, precum biodiversitatea faunei şi
• Gastronomie recunoscută (panificaţie, patiserie, florei
brânzeturi, specialităţi din carne) • Inexistenţa informaţiilor complete integrate
• Poziţionarea în mijlocul ţării pe rute majore de asupra obiectivelor / traseelor turistice din
transport şi existenţa aeroportului internaţional comună în format digital / on-line
de la Sibiu • Nu există o ofertă de artizanat local în condiţiile
• Numeroase zone naturale au rămas în stare bună unei cererii de suveniruri de calitate
de conservare • Infrastructură deficitară în comună
• Două monumente UNESCO şi staţiunea Bazna • Măsurile pentru creşterea siguranţei produsului
cu turismul balnear turistic sunt încă în faze incipiente (între direcţiile
• Siturile Natura 2000 în imediata apropiere a unde ar fi nevoie de îmbunătăţiri menţionăm
comunei amenajarea locurilor de popas, creşterea eficienţei
• Interes internaţional pentru anumite zone din serviciilor, instruirea unui număr ghizi locali,
judeţul Sibiu (Primii paşi spre diversificarea semnalizarea şi marcarea corespunzătoare a

ofertei de legături aeriene directe din Sibiu (de tuturor traseelor din intravilan şi extravilan)
exemplu introducerea curselor Sibiu – Londra) • Promovarea insuficientă a obiectivelor turistice
• Profilul turistic al judeţului Sibiu include unele • Servicii turistice puţine şi neadecvate cererilor
dintre principalele elemente generale de actuale ale pieţei
atractivitate ce se constituie în tendinţe în turism • Lipsa specializării persoanelor care lucrează în
la nivel european (patrimoniu cultural, activităţi turistice
gastronomie)
• Schemele de finanţare din Programele Naţionale • Lipsa coeziunii / comunicării între autorităţi în
de Dezvoltare Rurală privinţa programelor comune axate pe
• Comuna Axente Sever este o comună de tranzit, dezvoltarea turismului
turiştii trecând prin teritoriul spre siturile • Depopularea şi populaţia îmbătrânită din zonelor
UNESCO – bisericile fortificate din Podişul rurale
Mediaşului • Distrugerea mediului natural prin reglementarea
• Fructificarea superioară a unor nişe în turism şi controlul limitat al activităţii umane şi prin
(sporturi extreme, ecoturism) lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / staţii de
• Diversificarea serviciilor turistice / dezvoltarea epurare)
serviciilor de divertisment şi agrement • Creşterea decalajului de dezvoltare între localităţi
• Valorificarea gastronomiei locale • Disparitatea creată prin neintegrarea socială a
• Fructificarea istoriei bogate a comunei romilor
• Promovarea legendelor şi a obiceiurilor • Posilitatea creşterea ponderii turismului ilicit ca
populare efect al crizei economice
• Accesarea fondurilor structurale disponibile în • Instabilitate legislativă
domeniul turismului • Dificultatea – birocraţie excesivă – în accesarea
• Existenţa parteneriatelor externe şi interne de fondurilor nerambursabile
colaborare în domeniul turismului • Localnicii nu conştientizează faptul că produsele
tradiţionale şi arhitectura ţărănească autentică
sunt cele care atrag turiştii şi au tendinţa de a
urbaniza comunităţile
III. EDUCAŢIA - ŞCOALA GIMNAZIALĂ IOAN AXENTE SEVER
A. CONSIDERAŢII GENERALE
• Reţeaua unităţii de învăţământ este dezvoltată, • Infrastructura şcolară trebuie extinsă şi
cuprinzând următoarele trepte de învăţământ: modernizată; lipseşte o sală de sport conformă (cu
preşcolar, primar, gimnazial; şcolile din Axente vestiare pentru elevi), lipsa terenurilor de joacă
Sever şi Şoala modernizate iar cea din pentru grădiniţele din localităţi, dar şi dotarea
Agârbiciu în stare bună de funcţionare; adecvată pentru modernizarea laboratoarelor;
grădiniţă amenajată şi modernizată: În dotarea • Situaţia abandonului şcolar este alarmantă în
şcolii există un microbuz şcolar pentru Axente Sever, un număr mare de copii abandonând
transportul elevilor; şcoala, deşi s-au făcut o serie de demersuri pentru
• În şcoala cu clasele I-VIII există laboratoare de reglementarea situaţiilor;
biologie, chimie, informatică precum şi o sală • Rata ridicată de absenteism cât şi rata crescută a
amenajată provizoriu pentru orele de sport; abandonului şcolar conduc la creşterea numărului
• Grupuri sanitare în toate şcolile amenajate de fapte antisociale;
conform normelor de igienă; • Modificările legislative permanente care creează
• Existenţa unui procent de personal didactic dezorientare şi nesiguranţă în domeniul educaţiei
calificat care-şi asumă perfecţionarea în • Scăderea natalităţii care implică scăderea
specialitate şi metodică;receptive faţă de numărului de elevi;
învăţământul centrat pe elev; • Posibilităţile financiare reduse ale persoanelor
• Frecvenţa şcolară este relativ ridicată; interesate să urmeze cursuri de formare
profesională continuă pentru adulţi
• Necesitatea conştientizării importanţei formării

profesionale continue a adulţilor în raport cu
schimbările inerente de pe piaţa muncii.
• Nevalorificarea corespunzătoare a potenţialului
cultural, sportiv;
• Lipsa unei strategii adecvate de atragere a unor
acţiuni sportive, culturale;
• Lipsa campaniilor de informare privind importanţa
studiului;
• Insuficienta dotare cu materiale didactice;
• Inexistenţa învăţământului specializat;
• Activităţi extraşcolare slab dezvoltate;
• Precaritatea mediului familial – sub aspect socio-
economic –cultural; situaţia materială precară este
generată de lipsa veniturilor (familii ce trăiesc din
alocaţii, şomaj, ajutoare sociale), familii despărţite
sau divorţate, familii cu părinţi plecaţi la muncă în
ţară sau străinătate, etc. Există multe familii
numeroase (5-10 membri) ce locuiesc într-o
singură cameră şi preferă să folosească copii la
munca câmpului, la cules din pădure, etc.
• Accesul inegal la mijloacele moderne audio-video.
• Riscul adaptării dificile a personalului didactic la
cerinţele învăţământului actual;
• Majoritatea cadrelor didactice fac naveta la Sibiu
sau Mediaş;
• Instabilitatea cadrelor didactice, existând o
fluctuaţie crescută a acestora în şcoală;
• Lipsa preocupării permanente a unor cadre
didactice pentru perfecţionarea în domeniul
metodologic şi educaţional, deşi le sunt prezentate
cursurile de formare .
• Insuficienta colaborare a cadrelor didactice la nivel
de şcoală, cauzată de suprasolicitare şi lipsă de
timp, mai ales că fac naveta şi între structuri
• Comunicare insuficientă între cadrele didactice şi
elevi şi între cadrele didactice şi părinţi
• Lipsa unor programe şcolare alternativă „Step by
step” şi „After school”
• Posibilitatea accesării de fonduri europene • Schimbări prea dese în sistemul educaţional
• Programe menite să sprijine grupurile preuniversitar
dezavantajate • Lipsa interesului instituţiilor ca urmare a procedurii
• Înfiinţarea de campusuri / internate şcolare greoaie şi a personalului insuficient pentru
• Înfiinţarea unui Centru de excelenţă pentru accesarea fondurilor structurale
copiii supradotaţi prin colaborarea cu firme • Migraţia în creştere şi modificarea cifrei de
private (aproximativ 140 de profesori acordă şcolarizare
pregătire suplimentară pentru aproximativ 780 • Ponderea mare a şomerilor tineri cu vârste cuprinse
de elevi pe diverse discipline) între 18-24 de ani
• Crearea unui Centru de Perfecţionare pentru • Menţionarea schimbărilor continue de pe piaţa
Cadrele Didactice din Învăţământul muncii
Preuniversitar • Număr scăzut al populaţiei tinere ocupate
• Organizarea unei Burse a Locurilor de Muncă • Lipsa nivelului de educaţie duce la creşterea
pentru viitorii absolvenţi gradului de violenţă şi infracţionalitate şi reduce
• Dezvoltarea învăţământului liceal şi profesional şansa găsirii unui loc de muncă
în judeţul Sibiu pentru copiii surzi, orbi şi cu
deficienţe mintale • Dezinteresul tinerilor faţă de procesul educativ;
• Încheierea unor protocoale de colaborare între • Instabilitatea personalului didactic.
Consiliile Locale şi Centrul Judeţean de • Riscul apariţiei restrângerii de activitate a unor
Resurse şi Asistenţă Educaţională Sibiu pentru cadre didactice, datorat scăderii demografice (deja
o mai bună monitorizare a cazurilor sociale avem clase simultane la ciclul primar)
• Înfiinţarea unor ateliere protejate pentru tinerii • Număr insuficient de consilieri psihopedagogi
din şcolile speciale • Criza de timp a părinţilor şi lipsa lor de
• Desfăşurarea unor programe de tip „After receptivitate datorate actualei situaţii economice
School” pentru copiii cu probleme sociale care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară
• Existenţa programului guvernamental • Rezistenţa la schimbare a unor părinţi
„reabilitarea infrastructurii şcolare”, program • Starea materială precară a unor familii, în special
derulat prin M.E.C.T. ce vizează consolidări, cele din Axente Sever
reabilitări, reparaţii capitale şi utilităţi pentru • Diminuarea posibilităţilor de finanţare bugetară
unităţile de învăţământ • Inexistenţa unor repere morale solide în viaţa
• Acordarea de burse pentru elevi şi a elevilor, deruta morală determinată de societate,
suplimentului de hrană prin programul „laptele mass-media etc.
şi cornul” • Influenţa negativă a unor factori sociali (strada,
• Înfiinţarea unor case de tip familial mijloacelor media) asupra motivaţiei tinerilor
• Înfiinţarea de Centre comunitare pentru copiii • Părinţii încep să-şi mute copii la alte şcoli din zonă,
cu cerinţe educative speciale axate pe datorită dotărilor superioare pe care le au acestea.
consilierea acestora • Inexistenţa unui sprijin şi dificultăţi întâmpinate în
• Înfiinţarea unui Centru pentru delincvenţă găsirea unui loc de muncă pentru copilul care iese
juvenilă şi comportament delincvent de către din sistem după împlinirea vârstei legale
Poliţie în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar • Existenţa în şcolile speciale a unui număr mare de
Judeţean Sibiu copiii cu comportament delincvent care
• Existenţa unui interes sporit pentru formarea influenţează negativ procesul de învăţământ al
profesională continuă a adulţilor copiilor din centru
• Participarea la proiecte şi programe susţinute • Schimbări continue pe piaţa muncii, încât în 6 luni
financiar de organisme naţionale şi cât reprezintă perioada de formare profesională a
internaţionale; adulţilor, meseriile solicitate nu mai sunt de
• Extinderea contactelor şi parteneriatelor în actualitate iar formarea adulţilor nu îşi produce
sistemul educaţional; efectul aşteptat.
• Păstrarea specificului zonei în meserii prin • Riscul creşterii violenţei şcolare
crearea unor clase de ucenici (prelucrarea
lemnului, ţesutul, meserii tradiţionale etc) şi
dezvoltarea componentei de suvenir şi produse
unicat;
• Crearea unui centru pentru desfăşurarea
activităţilor extraşcolare
• Cursurile de accesare şi implementare de
fonduri europene
• Oferirea de locuri subvenţionate pentru elevii
romi la toate formele de învăţământ;
• Organizarea bursei locurilor de muncă pentru
absolvenţi şi a unor burse speciale pentru romi
• Dotarea centrelor/cabinetelor psihopedagogice,
a centrelor/cabinetelor logopedice şi a centrelor
de documentare şi informare
• Existenţa în mun. Sibiu a 5 centre universitare
ce constituie un important potenţial didactic şi
de îndrumare zonal cu o intensă activitate de
documentare şi cercetare ştiinţifică desfăşurată
de centrele universitare sibiene
• Existenţa în judeţul Sibiu a unei reţele bine
dezvoltate de furnizori de formare profesională
în mediul urban şi a unei oferte variate de
cursuri de formare pentru adulţi
• Existenţa unor instituţii de perfecţionare a
cadrelor didactice: Departamentul de Pregătire
Profesională a Cadrelor Didactice în cadrul
U.L.B.S., Casa Corpului Didactic şi Centrul
pentru Formarea Continuă în Limba Germană
• Existenţa, în cadrul A.J.O.F.M. Sibiu a
Centrului de Formare Profesională a Adulţilor
Sibiu (C.F.P.A.) cu scopul creşterii gradului de
pregătire al persoanelor aflate în şomaj sau în
căutarea unui loc de muncă
• Desfăşurarea de către A.J.O.F.M. Sibiu a
numeroase cursuri de iniţiere şi calificare în
diverse meserii prin C.F.P.A.
B. CONSIDERAŢII SPECIFICE ŞCOLII

a) Oferta curriculară a) Oferta curriculară
Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune Organizarea defectuoasă a CDŞ :
de întregul material curricular (planuri de managerial – oferta şcolii nu satisface nevoile
învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare tuturor elevilor;
alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete administrativ – opţiunile nu se fac în funcţie de
de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de decizia majorităţii elevilor clasei
probleme, îndrumătoare etc.). *lipsadorinţei de implicare a unor cadre
, b) Resurse umane didacticeînactuldecizionalşieducaţional.
*personal didactic calificat în proporţie de 99 % resurse umane – insuficienta diversitate a
*ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările
didactic I este de 60 % beneficiarilor.
*ponderea cadrelor didactice cu performanţe în b) Resurse umane
activitatea didactică este de23 % *slabă motivare datorata lipsei dispozitivelor și
*relaţiile interpersonale (profesor-elev, mijloacelor moderne de predare-învățare
conducere-subalterni, profesori-părinţi, profesori- *slabă participare la cursuri de formare şi
profesori etc.) existente favorizează crearea unui perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin
climat educaţional deschis, stimulativ achitare de taxe
*există o bună delimitare a responsabilităţilor *conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor
cadrelor didactice (există 16 comisii constituite cadre didactice
pe diverse probleme) precum şi o bună *conservatorismul unor cadre didactice privind
coordonare a acestora aspecte precum : organizarea şi desfăşurarea
c) Resurse materiale şi financiare lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile
*starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în elevului, informatizarea învăţământului etc.
normele de igienă corespunzătoare c) Resurse materiale şi financiare
*existenţa cabinetelor , laboratoarelor funcţionale *şcoala are bibliotecă în cadrul CDI, dar nu există
pentru anumite discipline : informatică, fizică şi post de bibliotecar sau profesor documentarist
chimie, biologie, istorie *fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat,
*şcoala beneficiază de un teren de sport *biblioteca nu dispune de un fond de carte digital
*şcoala dispune de fonduri băneşti extrabugetare *sălile de sport sunt in săli de clasă și nu sunt dotate
care asigura o desfăşurare normală a cursurilor cu suficiente mijloace de învăţământ
d) Relaţiile cu comunitatea *materialul didactic este insuficient şi depăşit, în
*semestrial – Comisia diriginţilor organizează special cel pentru istorie și geografie
întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei în scopul *nu sunt stabilite fonduri băneşti suficiente pentru
prevenirii delincvenţei juvenile stimularea cadrelor didactice( putine gradații de
*în şcoală s-au desfăşurat două programe merit) şi elevilor (burse de merit),
educaţionale : „Integrarea copiilor cu cerinţe *lipsa de fonduri pentru achiziţionarea unor
educative speciale în şcoala generală”,respectiv
consiliere pentru familii cu copii cu dificultăţi în echipamente şi materiale didactice,necesare realizarii
învăţare (parteneri - Centrul de Plasament din unui invatamant modern, în special pentru
Agîrbiciu, Directia pentru protecția copilului învățământul online.
Sibiu, I.S.J Sibiu, Asistența socială din cadrul d) Relaţiile cu comunitatea
Primăriei Axente Sever); *nu există legături de parteneriat cuinstituții de
*în şcoală se derulează numeroase programe de învățământ internaționale
parteneriat:Programul de prevenire şi combatere a *slabe legături de parteneriat cu O.N.G.-uri
consumului de droguri;Program de prevenire şi *legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei
combatere a traficului de fiinţe umane orientări vocaţionale adecvate sunt *insuficiente şi
(în colaborare cu Poliţia locală, Direcţia de necoordonate
Sănătate Publică şi centrul Antidrog din cadrul *puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică
Prefecturii Sibiu);Program de prevenire şi coparticiparea părinţilor
combatere a delincvenţei juvenile - în colaborare •
cu CJRAE și IJP Sibiu; Program de parteneriat cu
școli aflate atât în zona de nord a județului dar și
cu școli din județ sau din țară.
* întâlniri semestriale cu Comitetul consultativ al
părinţilor, suplimentate de consultaţii individuale
cu părinţii
* dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi se
realizează şi prin intermediul serbărilor şcolare
* contacte cu diverse instituţii pentru realizarea
unor activităţi extracurriculare precum : excursii,
* vizite la muzee, vizionări de spectacole, acţiuni
caritabile cu Centrul de Plasament Agârbiciu etc.,
care introduc elevii în mediul comunitar şi
contribuie la socializarea lor.
•
a) Oferta curriculară a) Oferta curriculară
*identificarea oportunităţilor de formare a * insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la
cadrelor didactice. cerinţele şi solicitările
* C.D.Ş. oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de părinţilor şi elevilor poate scădea motivaţia acestora
informare şi cunoaştere în diferite domenii de pentru învăţare precum şi interesul pentru această
activitate. unitate de învăţământ. Există riscul micşorării
* Oferta C.D.Ş. vine în sprijinul ameliorării numărului de cereri de înscriere în instituţie.
fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie la * baza materială existentă nu permite realizarea
dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor.
învăţare. Numărul calculatoarelor din şcoală nu este suficient.
* C.D.Ş. permite valorificarea abilităţilor * comunicarea deficitară între şcoală şi autoritatea
individuale. locală poate afecta buna organizare a curriculumului
şcolii.
b) Resurse umane * existența unui număr mare de calculatoare vechi,
*numărul de întâlniri şi activităţi comune ale care nu permit desfășurarea unor lecții moderne
cadrelor didactice în afara orelor de curs * lipsa unui număr suficient de calculatoare, laptop-
favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea uri, care să completeze pe cele casate;
coeziunii grupului, o comunicare mai bună *o migrare a cadrelor didactice tinere către domenii
*varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare mai bine plătite şi căar puteasca de populaţiaşcolară,
organizate de I.S.J, C.C.D. şi universităţi cu implicaţii asupranormării personalului didactic şi
*întâlnirile frecvente de câte ori este cazul între a reţelei şcolare.
cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu *imitareaautonomieiunităţilorşcolareînluareadeciziil
părinţii la nivelul clasei / şcolii, consultaţiile) orimportante, încondiţiile neînţelegerii nevoii de
autonomie sau a necunoaşterii şi înţelegerii corecte a
c) Resurse materiale şi financiare legislaţiei;
*descentralizare şi autonomie instituţională

*parteneriat cu comunitatea locală (primărie, b) Resurse umane
părinţi), O.N.G., firme *scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile
*existenţa unor spaţii (sălile de clasă din Șoala) profesionale (colaborare cu părinţii,
ce pot fi închiriate în scopul obţinerii unor *perfecţionarea, activităţile extracurriculare,
fonduri băneşti confecţionarea materialelor didactice, pregătirea cu
*posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în profesionalism a lecţiilor etc.
activităţi productive şi de întreţinere a şcolii *scăderea prestigiului cadrelor didactice prin
publicitatea negativa realizate de mass-media
d) Relaţiile cu comunitatea *criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii
*disponibilitatea şi responsabilitatea unor economice care reduce implicarea familiei în viaţa
instituţii de a veni în sprijinul şcolii (Primărie, şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia
O.N.G., Biserică, Poliţie, instituţii culturale) profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor
* interesul liceelor de a-şi prezenta oferta
educaţională c) Resurse materiale şi financiare
*interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în *degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor
perspectivă personal specializat băneşti limitate, alocate pentru întreţinerea tuturor
*responsabilitatea (altor şcoli) instituţii omoloage locațiilor din cadru unității de învățământ (spatiile
pentru schimburi de experienţă ce apartin Consistoriului Egumenic Mediaș;
*dorința de a realiza un ansamblu de dansuri *conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea şi
și jocuri populare, cu sprijinul Primăriei întreţinerea spaţiilor şcolare;
Axente Sever, dar și a unei echipe de dansuri *ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice
moderne. conduce la uzura morală a echipamentelor existente
*slabamotivaţiefinanciară; a
cadrelordidacticepentrudesfăşurareaunoractivităţidid
acticeeficiente;
* existentaunorcentraletermicecatrebuiescinlocuite in
urmatorii 2-3 ani;
d) Relaţiile cu comunitatea
*organizarea defectuoasă a activităţilor de
parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar
inversarea efectelor scontate
*nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor
poate conduce la slaba implicare a părinţilor în viaţa
şcolară
*instabilitate la nivel social şi economic a
instituţiilor potenţial partenere
*slaba informare privind specificul şi inadecvarea
activităţilor propuse de către instituţiile partenere
*participarea slabă a elevilor, cauzată de lipsa de
interes a părinților
*distanțele dintre localitățile comunei pot crea un
impediment în aducerea copiilor talentați la
asemenea manifestări sau parteneriate;
IV. SĂNĂTATEA ÎN COMUNA AXENTE SEVER


• Acces la servicii medicale prin infrastructura • Infrastructurile medicale vechi, nu mai sunt
fizică existentă în sistemul de sănătate local : 2 adaptate standardelor actuale de funcţionare.
cabinete de medicină de familie în relaţie • Accesul redus la servicii de sănătate mintală în
contractuală cu CJAS; 1 cabinet de medicină zona Mediaş (unde se concentrează şi cel mai
dentară; 2 farmacii (în Axente Sever şi mare număr de persoane care au primit certificat
Agârbiciu); cabinetele de medicină generală de handicap din cauza unor afecţiuni psihiatrice)
deservesc şi satul Şoala săptămânal; • Accesul populaţiei comunei la serviciile medicale
• Infrastructura fizică existentă în sistemul de şi farmaceutice este inegal, limitat mai cu seamă
sănătate pentru cetăţenii cu venituri constante; o parte a
• Resurse medicale specializate şi pregătite prin populaţiei neavând posibilitatea să beneficieze de
medici familie-2, personal mediu medical-1 consultanţa medicală şi de produse farmaceutice
persoană; (distanţa faţă de medic şi lipsa de venituri):
• Acces la servicii medicale veterinare: Cabinet • Resursele umane care activează în domeniul
veterinar în Axente Sever; personal calificat în sănătăţii sunt înalt specializate şi sunt concentrate
medicina veterinară (1 medic veterinar); în jurul centrului universitar Sibiu, recunoscut ca
• Existenţa serviciului voluntar pentru situaţii de al doilea centru universitar acreditat din regiunea
urgenţă. Centru
• Lipsa unui punct farmaceutic în localitatea Şoala
• Structura organizaţională a serviciilor publice nu
răspunde nevoilor populaţiei din mediul rural.
• Dubla administrare a sistemului de sănătate public
duce la neimplicarea la nivel managerial a părţilor
interesate
• Legătura şi comunicarea slabe dintre autorităţile
locale, ministerul sănătăţii şi beneficiarii finali.
• Lipsa de legătură şi comunicarea slabă între
tipurile de „subservicii” din sistemul medical
• Lipsa planificării strategice şi a coordonării
teritoriale în sistemul de intervenţii în situaţii de
urgenţă
• Furnizorii privaţi de servicii medico –
farmaceutice nu ţin cont de nevoile locale, ci mai
degrabă oferă servicii în care ei sunt specializaţi,
preferând de regulă zonele urbane.
• Lipsa planificării teritoriale strategice, lipsa unui
mecanism eficient de alocare a resurselor
financiare în sistemul sanitar, ceea ce conduce la
creşterea dezechilibrelor teritoriale.
• Implicare slabă a autorităţilor locale în atragerea
furnizorilor de servicii medicale.
• Serviciile de urgenţă asigurate de Asociaţia celor
7 comunităţi;
• Lipsa unor programe de educare/informare
privind starea de sănătate a populaţiei;
• Starea generală a sănătăţii populaţiei este afectată
datorită poluării de la Copşa Mică;
• Cabinetul medical şi cel stomatologic dispune de
dotări minime
• Incidenţa mare a bolilor transmisibile şi cronice;
• Incidenţa problemelor legate de lipsa de
cunoaştere a serviciilor legate de planificarea
familială.
• Lipsa unui laborator de analize medicale de
urgenţă

• Lipsa serviciilor de urgenţă pentru minori
• Fonduri europene prin care se finanţează • Creşterea presiunii exercitate de populaţia
construcţia, reabilitarea şi dotarea cu aparatură a vârstnică asupra serviciilor medicale şi asupra
infrastructurii medicale (Programe Operaţionale sistemului de asigurări sociale de sănătate
Regionale) • Apariţia unui decalaj social între persoanele care
• Legislaţie în vigoare privind vânzarea spaţiilor îşi pot permite o asigurare medicală suplimentară
în care funcţionează cabinetele medicale şi persoanele defavorizate.
• Apariţia conceptului de centre • Lipsa de educaţie sanitară poate duce la apariţia
multifuncţionale care furnizează servicii unor epidemii; incidenţa bolilor transmisibile şi a
integrate la nivel local acoperind nevoi bolilor cronice;
multiple. • Atitudinea refractară a populaţiei faţă de propria
• Legislaţie favorabilă înfiinţării în mediul rural stare de sănătate
de:entre medicale multifuncţionale şi puncte • Investiţii în structurile existente care asigură
farmaceutice servicii medicale necorelate integral cu politicile
• restructurarea unor servicii existente, fie prin europene sau cu tendinţele demografice care
crearea de infrastructuri noi (ex: servicii pentru relevă schimbări în structura populaţiei în
nevăzători, persoane cu deficienţe de auz, perioada următoare (1992 – 2025).
autism etc). • Capacitate limitată de a face faţă unor incidente
• înfiinţarea unui cabinet de Planning familial. majore.
• Posibilitatea realizării parteneriatelor reale
public – privat, parteneriate dintre ONG - uri,
autorităţi publice şi alte părţi interesate în
vederea oferirii de servicii de calitate şi a
îmbunătăţirii ofertei deeducaţie a populaţiei
privind starea de sănătate
V. CULTURĂ, CULTE, SPORT ŞI TINERET

• Instituţii culturale judeţene - în subordinea • Lipsa actualizării PUG-ului şi a documentaţiilor
Consiliului Judeţean Sibiu -care au un impact de urbanism pentru centrele istorice ale celor trei
pozitiv semnificativ asupra publicului localităţi
consumator de cultură • Starea de degradare fizică a unor monumente
• Bisericile fortificate - monumente istorice de istorice şi a centrelor istorice rurale
valoare recunoscută la nivel naţional dar şi • Degradarea continuă a faţadelor clădirilor din
internaţional, cu o distribuţie uniformă în spaţiul centrele istorice protejate prin intervenţia
comunal a monumentelor istorice, neautorizată a proprietarilor şi nerespectarea
• Diversitatea cultural-religioasă a patrimoniului reglementărilor legale în domeniu protecţiei
cultural material prin prezenţa casei Axente monumentelor istorice
Sever; • Slaba implicare a comunităţilor în salvarea şi
• Cele mai valoroase situri din judeţul Sibiu conservarea monumentelor istorice
recunoscute la nivel mondial sunt centrele • Lipsa capacităţii de management administrativ
istorice ale localităţilor Biertan şi Valea Viilor, local în protecţia monumentelor istorice şi în
fiind incluse pe lista patrimoniului mondial general în domeniile patrimoniului cultural, din
UNESCO, în apropierea comunei Axente Sever lipsa unui personal specializat în acest domeniu
• Peisajul cultural şi natural al comunei are o • Slaba notorietate locală, judeţeană şi regională a
valoare deosebită, fiind particularizat atât de patrimoniului cultural material existent, datorată
formele de relief dar şi de autenticitatea lipsei de promovare dar şi de cunoaştere
patrimoniului imaterial conservat: imaginea • Neincluderea în circuitele turistice judeţene şi
revoluţionarului Ioan Axente Sever şi a regionale a celor trei localităţi din comuna
scriitorului Ion Agîrbiceanu Axente Sever
• Bogăţia patrimoniului cultural imaterial la nivel • Slaba dezvoltare a turismului cultural în pofida
local, fiecare localitate mai păstrând, încă, potenţialului patrimonial foarte valoros
elemente ale acestui patrimoniu
• Bogăţia constă atât în varietatea şi diversitatea • Insuficienţa resurselor financiare la nivel local
acestui patrimoniu reprezentat prin meşteşuguri, dar şi a proiectelor dedicate protecţiei
folclor, sărbătorile tradiţionale, obiceiurile şi patrimoniului şi activităţilor culturale
tradiţiile locurilor dar şi târgurile şi expoziţiile • Instituţiile culturale judeţene cu competenţe în
organizate domeniu dezvoltă activităţi cu preferinţă în
• Fiecare localitate rurală din comuna Axente mediu urban, activitatea în localităţile rurale
Sever este înzestrată cu cămin cultural iar fiind sporadică şi în majoritatea cazurilor de
localitatea Axente Sever - reşedinţa de comună reprezentare în cadrul evenimentelor
are bibliotecă comunală • Infrastructura culturală locală (în mediul rural şi
• Există un muzeu (colecţie etnografică) în cadrul mic urban) depăşită fizic şi moral, în multe
bisericii evanghelice fortificate Axente Sever cazuri improprie desfăşurării evenimentelor
culturale, lipsită de dotări adecvate (echipamente
specifice)
• Insuficienţa resurselor financiare la nivel local
dar şi a proiectelor dedicate protecţiei
patrimoniului imaterial şi activităţilor culturale
• Lipsa capacităţii de management administrativ
local şi a personalului specializat în domeniu
patrimoniului imaterial.
• Tradiţii pe cale de dispariţie (meşteşuguri locale)
• Lipsa de mediatizare la nivel local şi interes
scăzut al tinerelor generaţii pentru implicarea în
activităţile culturale
• Lipsa unei infrastructuri sportive la nivelul
fiecărei localităţi
• Lipsa organizării unor activităţi sportive
sistematice
• Diversificarea programelor de finanţare prin • Continuarea degradării fizice a patrimoniului
accesarea fondurilor FEDR dar şi POR şi la atât prin lipsa unor intervenţii urgente în
nivel cultural reabilitarea monumentelor istorice (în pericol)
• Dezvoltarea turismului cultural şi înscrierea dar şi prin intervenţiile neautorizate
patrimoniului cultural material în trasee • Degradarea peisajului cultural şi natural prin
culturale judeţene, regionale şi naţionale amplasarea şi localizarea unor investiţii
• Optimizarea parteneriatelor în dezvoltarea poluatoare
reţelelor centrelor istorice la nivel • Slaba capacitate de accesare a fondurilor
microregional, judeţean şi regional/naţional destinate programelor culturale (atât a celor de
• Cooperare regională a localităţilor ce fac parte la nivel naţional dar şi cele europene)
din trasee culturale specifice • Competiţia mare la nivel regional în accesarea
• Conştientizarea comunităţilor şi a fondurilor europene pentru infrastructura
administraţiilor locale privind importanţa edilitară este în detrimentul reabilitării
salvării patrimoniului cultural local patrimoniul cultural material dar şi al
• Creşterea interesului sectorului privat pentru activităţilor culturale specifice
implicarea în restaurarea şi conservarea • Insuficienţa programelor de dezvoltare turistică
patrimoniului cultural induce imagini negative asupra atractivităţii
• Creşterea interesului profesional al specialiştilor patrimoniului pentru turismul intern dar şi extern
şi al personalului angajat în instituţiile culturale • Pierderea identităţii locale şi zonale prin
judeţene intensificarea fenomenului migraţiei şi
• Apariţia unor metodologii şi instrumente în depopulării satelor şi a localităţilor mic urbane
domeniul educaţiei şi perfecţionării forţei de • Conservarea unor elemente de patrimoniu
muncă în domeniu imaterial doar prin artele spectacolului fără
• Integrarea României în Uniunea Europeană implicarea comunităţilor locale
contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural • Conservarea unor elemente de patrimoniul
european prin fiecare contribuţie locală, imaterial doar pe plan local/zonal fără nici un
judeţeană şi regională impact la nivel regional/naţional/european
• Dezvoltarea turismului cultural şi agroturismului • Pierderea elementelor de patrimoniu cultural
poate conduce la promovarea patrimoniului imaterial prin scăderea interesului generaţiilor
cultural imaterial rural la nivel european tinere pentru perpetuarea tradiţiilor locale, din
• Diversificarea formelor de finanţare prin FEDR lipsa dorinţei de implicare dar şi de rapida
şi altor programe definanţare culturală adaptare la culturile moderne, occidentale
• Iniţierea unor relaţii de cooperare internaţională promovate la scară europeană prin cele mai
• Cooperarea şi parteneriatul în organizarea avansate mijloace de mediatizare
evenimentelor cultural zonale şi regionale în • Slaba capacitate de accesare a fondurilor pentru
vederea întăririi identităţii regionale conservarea şi promovarea patrimoniului
• Conştientizarea comunităţilor şi administraţiilor imaterial la nivel local, zonal şi judeţean
dar şi a sectorului privat în păstrarea tradiţiilor şi • O puternică competiţie pentru accesarea
a evenimentelor şi obiceiurilor locale fondurilor pentru reabilitarea infrastructurii
• Implicarea specialiştilor Bibliotecii ASTRA, a rutiere şi a reţelelor de apă şi canalizare în
Centrului de Creaţie Populară şi a Şcolii defavoarea reabilitării infrastructurii culturale
Populare de Arte şi Meserii „Ilie Micu” în (cămine culturale, bibliotecile publice locale,
salvarea, conservarea şi promovarea centre culturale, muzee locale sau regionale).
patrimoniului cultural imaterial.
VI. ASISTENŢA SOCIALĂ

• Administraţia publică locală dispune de un • Capacitate administrativă scăzută şi resurse
compartiment social activ, acreditat financiare insuficiente
• Implicarea activă şi participativă a managerului / • Resurse informatizate insuficient
coordonatorului în activităţile centrelor • Lipsa de formare continuă a personalului
• Experienţa referenţilor în munca cu cetăţenii • Personal insuficient pentru asistenţă socială
• Gestionarea problemelor care apar sunt rezolvate • Este necesară închegarea mai bună a
nu numai cu personalul administraţiei publice colectivului din centre prin comunicare mai
locale ci şi cu sprijinul voluntarilor, al bisericii şi eficientă
altor instituţii ale statului • Nevoia de investiţii în clădirile centrelor – a
• Dorinţa de a răspunde cât mai bine la activităţile spaţiilor care necesită adaptări şi reamenajări.
de asistenţă socială a beneficiarilor, în vederea • Servicii de urgenţă medicală asigurate de oraşul
obţinerii unor rezultate cât mai bune Copşa Mică
• Parteneriatele încheiate între centre şi instituţii • Insufienţa cadrelor medicale în comună (în
ale statului sau / şi O.N.G.-uri intervale orare: după-masa şi în week-end)
• Egalitatea de şanse şi nediscriminarea • Neadaptarea socială a populaţiei rome
beneficiarilor • Dificultăţi în stabilirea în comună a forţei de
• Libertatea de alegere a beneficiarilor de ajutor muncă calificate (profesori, cadre medicale, etc)
social
• Îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite
Comunicare eficientă în comună între
administraţie şi cetăţeni
• Oportunităţi de instruire a personalului în • Creşterea problematicii sociale şi a nevoii de
colaborare cu specialişti din ţară şi din servicii sociale diversificate
străinătate şi dorinţa angajaţilor de a se • Resursele bugetare alocate sunt foarte
perfecţiona profesional; • Criza economică
• Tendinţe favorabile în politica potenţialilor • Schimbările legislative dese
sponsori, finanţatori, donatori care să participe • Acţiunile de sponsorizări sunt în scădere în
activ cu capital; comparaţie cu anii anteriori
• Parteneriate şi colaborări; • Numărul insuficient de specialişti în zonele
• Potenţialii finanţatori dispuşi să investească în rurale, în vederea înfiinţării/furnizării de servicii
reabilitarea clădirilor acolo unde este cazul sociale
• Obţinerea acreditării acolo unde este cazul • Scăderea nivelului de trai

• Donaţii şi sponsorizări • Blocarea posturilor vacante în sistemul bugetar
• Promovarea voluntariatului şi interzicerea efectuării unor cheltuieli materiale
• Implicarea cultelor în acordarea de asistenţă necesare desfăşurării activităţii
socială • Încetarea activităţii O.N.G.-urilor care
• Implicarea crescută a comunităţilor locale prin furnizează servicii sociale, în special în centrele
furnizarea de servicii de prevenire de tip rezidenţial
• Consultanţă din partea unor specialişti/ • Există probleme cu recrutarea de personal
organisme internaţionale. specializat.
• Accesarea de finanţări nerambursabile în • Deplasarea forţei de muncă locale în afara
calificarea resurselor umane comunei şi în afara graniţelor ţării după
• Încurajarea angajării tinerilor absolvenţi de integrarea în Uniunea Europeană;
învăţământ de orice tip pe programe • Participare civică scăzută;
guvernamentale de subvenţionare; • Probleme sociale datorate neocupării forţei de
• Îniţiative comune de îmbunătăţire a ofertei de muncă;
instruire prin dezvoltarea unor parteneriate cu • Creşterea şi mai mare a numărului de pacienţi
autorităţi publice - instituţii de învăţământ - pe medic;
mediu de afaceri; • Creşterea numărului de copii neşcolarizaţi;
• Recunoaşterea competenţelor comunităţilor de • Reducerea ponderii populaţiei active;
rromi / ţigani şi contribuţia economică a • Natalitatea scăzută în continuare;
acestora; • Creşterea muncii la negru, cu efecte negative
• Programe de calificare destinate tinerilor în asupra pieţei muncii şi economiei locale.
domeniul noilor tehnologii şi noilor cunoştinte;
• Politici de angajare în muncă şi acces pe piaţa
muncii;
• Campanii de sensibilizare pentru toţi cei care
solicită dreptul la angajare în muncă, la
accedere pe piaţa muncii;
• Promovarea egalităţii de şanse şi accesul pe
piaţa muncii;
• Cursuri de reconversie profesională;
• Politici active pentru încurajarea tinerilor rromi
/ ţigani de a-şi termina studiile secundare şi a
întreprinde studii superioare sau a face cursuri
de ucenicie;
• Posibilitatea organizării unor evenimente
sportive, culturale şi artistice;
• Înfiinţarea unui Birou de Consiliere a
Cetăţenilor şi/sau a unui Birou de Consiliere
europeană;
• Crearea unei publicaţii locale cu ajutorul
persoanelor implicate în procesul educativ;
• Cezvoltarea şi diversificarea componentei
caritabile, filantropice- dezvoltarea imaginii în
faţa comunităţii;
• Dezvoltarea unor parteneriate
naţionale/internaţionale cu diverse comune.
VII. PROTECŢIA MEDIULUI
Aer

• Nu sunt probleme semnificative din punct de • Traficul auto ridicat pe străzile principale din
vedere al poluării aerului Axente Sever şi Agârbiciu
• Sunt 4 staţii de monitorizare automată a aerului • Lipsa unei centurii ocolitoare pentru cele două
• Există un autolaborator mobil pentru localităţi
supravegherea poluării atmosferice • Parc redus de vehicule ecologice pentru
• Sunt promovate investiţiile în tehnologiile transportul public
ecologice • Suprafeţe reduse de spaţii verzi în mediul urban
• Existenţa unui Masterplan privind infrastructura
de transport la nivel judeţean
• Existenţa unui Masterplan pentru sistem integrat
de management al deşeurilor la nivel judeţean
• Tehnologii noi, ecologice pentru fermele • Lipsa suportului financiar de întreţinere al
zootehnice aparaturii de monitorizare a aerului
• Disponibilitatea Regiei Naţionale a Pădurilor de • Nerealizarea măsurilor din planul de acţiuni în
a reîmpăduri terenurile cazul redeschiderii activităţii S.C. Sometra S.A.
• Finanţări UE, PNDR (Măsura 125) Copşa Mică
• Implicarea ONG-urilor în problemele de mediu • Reducerea spaţiilor verzi urbane
Apă
• Existenţa unui Masterplan privind alimentarea • Creşterea poluării râurilor şi pârâurilor
cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu • Lipsa rețelelor de canalizare;
• Existenţa unui Masterplan privind extinderea • Evacuări necontrolate de ape uzate menajere din
şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată gospodăriile populației și lipsa unei stații de
din regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, epurare;
judeţul Sibiu • Nerespectarea zonelor de siguranţă impuse de
• Sunt depuse multe proiecte pentru accesarea de Legea apelor şi specificate şi prin PUG;
alte fonduri pentru realizarea infrastructurii • Practici agricole necorespunzătoare în special pe
hidroedilitare pentru localităţile care nu sunt terenurile din vecinătatea cursurilor de ape;
cuprinse în Masterplan • depozitări necontrolate de deşeuri pe malul
• Resursele cantitative de apă sunt suficiente apelor.
• 86,13% din resursele de apă sunt • Apele subterane -în unele zone -prezintă grad
corespunzătoare calitativ (categoria a II-a, ridicat de poluare cu nitraţi
bazinul Olt) • Infrastructura de alimentare deficitară şi
• Nu există probleme semnificative din punct de învechită parţial
vedere al poluării rezultate din industria • Infrastructura de canalizare existentă este
zootehnică nefuncţională;
• Sunt în execuţie lucrări de corecţie a torenţilor • Lipsa contorizării consumului de apă în mediul
• Sunt în actualizare studiile de inundabilitate rural;
• Există un Plan judeţean de apărare împotriva • Lipsa terenurilor disponibile pentru perdelele de
inundaţiilor pădure
• Tendinţa de reducere a consumului de apă • Reţelele vechi de alimentare cu apă şi pierderi
mari la alimentarea cu apă;
• Captarea şi tratarea apei este deficitară
• Disponibilitatea fondurilor UE, bugetare • Schimbările climatice care pot duce la fenomene
• Implicarea ONG-urilor în problemele de mediu extreme de inundaţii/secetă
• Nerespectarea planurilor de inundabilitate
• Acordarea de către autorităţile publice a avizelor
de construcţie în zonele inundabile
Sol

• Există o inventariere a siturilor contaminate • Evacuări necontrolate de ape uzate menajere din
• Se fac lucrări de împădurire a zonelor cu risc de gospodăriile populaţiei;
alunecări de teren • Practici agricole neconforme (utilizarea greşită
• Se folosesc îngrăşămintele naturale sau în exces a substanţelor fertilizatoare, a
amendamentelor sau a substanţelor fitosanitare
fără o evidenţă clară şi un control al acestora;
scurgeri de produse petroliere de la utilaje);
• păşunat intensiv necontrolat poate duce la
eroziunea solului.
• Situri contaminate şi costuri mari pentru
decontaminarea siturilor contaminate
• Există zone care prezintă pericol de alunecări de
teren;
• Nu sunt identificate toate zonele în care solul
prezintă fenomene de eroziune;
• Nu există unităţi specializate de decontaminare
în caz de poluare accidentală
• Fonduri UE şi naţionale (împădurirea • Lipsa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare
terenurilor, îmbunătăţiri funciare)
Biodiversitate
• Pondere ridicată de arii naturale protejate de • Accesarea neperformantă a fondurilor
interes naţional şi comunitar comunitare destinate protecţiei şi/sau conservării
• Capital natural valoros biodiversităţii
• Grad de antropizare scăzut, pondere ridicată a • Capacitate administrativă scăzută
habitatelor naturale şi seminaturale • Grad de informare şi conştientizare redus la
• Masterplan pentru sistem integrat de nivelul comunităţilor locale
management al deşeurilor • Resurse financiare, materiale şi umane
• Plan Judeţean de Gestiunea Deşeurilor insuficiente
• Masterplan pentru infrastructura de apă şi apă • Poluarea în anumite zone pe teritoriul comunei
uzată
• Corelarea Masterplanului pe turism cu strategia
de dezvoltare a judeţului
• Existenţa fondurilor UE: plăţi măsuri agromediu • Neîndeplinirea obiectivelor prin neatingerea
Axa 2, LEADER, Axa 4, POS Mediu Axa 4, indicatorilor negociaţi în domeniul protecţiei
POR, LIFE+ naturii
• Existenţa GAL-Podişul Mediaşului • Absorbţie scăzută de fonduri
• Existenţa ONG-uri • Neconcordanţe legislative şi transpunerea
• Existenţa ULBS incompletă a prevederilor directivelor UE
• Existenţa ARPM Sibiu • Posibilitatea apariţiei blocajelor în cofinanţarea
• Existenţa POS Mediu proiectelor
• Disfuncţionalităţi de comunicare inter-
instituţională
• Descentralizarea instituţiilor
Gestionarea deşeurilor
• Masterplan pentru sistem integrat de • Nu există colectare selectivă la nivelul judeţului
management al deşeurilor este în faza de Studiu • Absenţa programelor educaţionale cu privire la
de Fezabilitate protecţia mediului
• Există în cadrul C.J.S. Unitatea de Implementare • Nu există facilităţi de compostare în municipiul
a Proiectului (U.I.P.) Sibiu
• Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor • Nu există facilităţi de reciclare pentru sticlă
• Există un depozit ecologic; • Sunt necesare şi alte locuri de colectare a
• Sunt realizate staţii de transfer la Agnita, deşeurilor de echipamente electrice şi
Mediaş, Cisnădie electronice (Agnita, Avrig, Sălişte)
• Sunt în faza de proiect staţiile de la Avrig, • Depozitare necontrolată a deşeurilor din
Sălişte construcţii şi demolări;
• Există proiecte de colectare selectivă • Există mai multe surse de producere a
• S-a înfiinţat A.D.I. ECO Sibiu deşeurilor:
• Există 4 operatori zonali -gospodăriile din comună, precum şi spaţiile de
• Proiect “Parteneriat pentru un mediu curat, interes comunitar, autorităţile statului etc.
minimizarea deşeurilor şi dezvoltarea durabilă (generatoare de deşeuri menajere şi asimilate);
în Regiunea 7 Centru” (Norvegia) pentru deşeuri -unităţile medicale - dispensare (generatoare de
din construcţii şi demolări, deşeuri periculoase deşeuri medicale);
din deşeurile menajere, compostare la domiciliu -activităţile agro-zootehnice (deşeuri menajere,
• Există locuri de colectare a deşeurilor de asimilate, deşeuri specifice - dejecţii animaliere,
echipamente electrice şi electronice (Sibiu - 2, vegetale, produse fitosanitare, ambalaje etc.);
Mediaş - 1, Copşa Mică - 1) -actuale şi eventuale viitoare activităţi de mică
• Este în construcţie o staţie de compostare industrie, comerţ, depozitări, prestări servicii
(generatoare de deşeuri menajere, asimilate,
• Există contracte pentru deşeurile de origine
industriale, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori,
animală
deşeuri lemnoase, deşeuri metalice etc. - în
• Există firme pentru colectarea deşeurilor
funcţie de specificul fiecărei activităţi).
biologice şi chimice
• deşeuri din construcții și demolări provenite de
• Interdicţia din strategia judeţeană actuală cu
la populație.
privire la incineratoarele de deşeuri
• Fonduri U.E. (POS Mediu) • Să nu se implementeze Masterplanul şi/sau
• Alte fonduri; strategiile în domeniu;
• Interesele economice din domeniul gestionării
• Există asociaţii care militează pentru protecţia
mediului, care pot organiza campanii de deşeurilor
informare a populaţiei, a tuturor categoriilor • Depăşirea termenelor asumate
de vârstă sau pregătire, privind obligaţiile
administraţiei publice locale, a persoanelor
fizice şi juridice de a menţine un mediu
curat, nepoluat.
• Majoritatea populaţiei doreşte să fie implicată în
acţiuni de protecţia mediului;
Resurse naturale
• Resurse variate (gaz, lemn, ape de suprafaţă, • Neexploatarea resurselor balneare (nămol, ape
ape subterane, marmură, piatră, balastiere, termale)
flora, faună, peisaj) • Abandonarea unor staţiuni balneare (Bazna,
Miercurea Sibiului)
• Programe de finanţare ale UE pentru proiecte • Epuizarea resurselor de gaze naturale
care promovează utilizarea energiilor
regenerabile
Zgomot
• În lucru centura ocolitoare a Sibiului • Absenţa studiilor de zgomot în traficul rutier
• Programul Rabla naţional
• Îmbunătăţirea transportului în comun • Nu au fost identificate
Riscul de mediu

• Există planuri de apărare împotriva inundaţiilor, • Lipsa personalului şi echipamentului specializat
incendiilor pentru intervenţie în caz de accidente cu
• Planul de analiză şi acoperire al riscurilor substanţe periculoase
• Capacitate de intervenţie (voluntariat, • Lipsa planurilor digitizate (GIS)
profesionişti) • Absenţa mijloacelor de intervenţie aeriană în
zonă
• Fonduri UE prin diverse programe de finanţare • Nu au fost identificate
VIII. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI LEGĂTURILE INTERINSTITUŢIONALE

• Utilizarea eficientă a resurselor umane, prin • Lipsa unei baze de date pentru colectarea,
adaptarea responsabilităţilor în funcţie de raportarea, analiza şi publicarea datelor statistice
calificare, atribuţii specifice ale domeniului de relevante cu privire la performanţele
activitate, calificări şi competenţe; administraţiei publice locale şi a unui program de
• Delimitarea clară a sarcinilor în cadrul prelucrare a acestora (în domeniul agriculturii, al
serviciilor şi compartimentelor din aparatul investiţiilor, etc)
propriu; • Lipsa sistemelor de monitorizare prin indicatori;
• Angajaţi competenţi datorită calificării • Personal insuficient în unele compartimente,
profesionale; lipsind personalul tehnic, de specialitate în
• Utilizarea eficientă a noii tehnologii anumite compartimente;
informaţionale (gestionarea informatizată a • Personal neinstruit datorită lipsei fondurilor
raporturilor de serviciu şi contractelor de disponibile pentru participarea la cursuri de
muncă, achiziţionarea sistemului de perfecţionare, timp de minim şapte zile pe an
management informatizat – MPO capabil să conform prevederilor legale;
implementeze Codul de control intern, • Colaborare uneori grea cu unele instituţii şi
achiziţionare Sistemului integrat de parteneri (primării, IMM-uri, cetăţeni)
management al proiectelor, etc.) • Pagina de WEB a comunei necesită actualizare
• Elaborarea şi actualizarea Strategiei de săptămânală pentru a oferi un set de informaţii
dezvoltare economico-socială a comunei utile cetăţenilor;
Axente Sever pentru perioada 2014 – 2020 şi • .Accesibilitatea la informaţii de către toate
direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru compartimentele printr-o reţea eficientă de date
perioada 2020-2030;
• Accesarea proiectelor cu finanţare europeană
(3 proiecte pe PNDR, aflate în diferite stadii
de implementare);
• Relaţii de colaborare eficientă cu Consiliul
Judeţean, consiliile locale partenere şi alte
instituţii publice din judeţ şi din ţară în cadrul
asociaţilor de dezvoltare intercomunitară
• Programele de instruire şi cursurile de • Percepţii diferite ale unor cetăţeni sau/şi instituţii
perfecţionare publice faţă de utilitatea îndeplinirii obiectivelor
• Proiecte cu finanţare europeană identificate
• Număr crescut de persoane cu calificare • Reticenţa factorilor interesaţi faţă de implicarea
profesională în managementul resurselor efectivă în parteneriatele strategice
umane, finanţe, economie şi drept, care pot fi • Lipsa unui cadru legislativ care să reglementeze
atrase în aparatul administraţiei publice locale, parteneriatul public – privat şi dificultatea punerii
dacă se deblochează posturile. în practica a unor astfel de parteneriate
• Demararea documentelor necesare pentru • Atragerea specialiştilor din aparatul propriu în

obţinerea certificatului ISO 9001, privind sectorul privat datorită nivelului scăzut al
managementul calităţii şi menţinerea lui; salariilor din sectorul public
• Conştientizarea societăţii civile asupra rolului • Lipsa fondurilor disponibile pentru îndeplinirea
pe care îl pot avea ca parteneri în buna obiectivelor
guvernare • Încrederea limitată a cetăţeanului faţă de
• administraţia publică
• Legislaţia instabilă şi inexactă
III.2.Sondaj de opinie comunitatea de afaceri

Analiza SWOT a avut la bază două sondaje de opinie în comuna Axente Sever
Chestionarul aplicat fiecărei firme/persoane juridice din comuna Axente Sever este următorul:
1.Vă rugăm să completaţi datele Dvs de contact: Companie- societate comercială /persoană juridică
(PF/PFA,etc):
Sediu social: …………………………….………………….(adresă), tel: ………………………fax:
Mail: ………………………………..………, site web: …………………………………….
CUI:………………… …….
J32/……………/………Persoană de contact: …………………………………..funcţia
2.Care este domeniul principal de activitate pe care-l practicaţi efectiv (Codul CAEN):
2.1. Există şi activităţi secundare practicate uzual (care?): ………………………..
2.2.Domeniul: producţie/ comerţ/ servicii/ transport/ agricultură/ turism/ altele: … …….... (subliniaţi)
3.Din domeniul resurselor umane: 3.1. Care este numărul mediu de angajaţi? (31.12.2013):………….
3.2. Câţi dintre aceştia sunt din localitate? ………….; câţi fac naveta:……………. ………………………..
3.3. Câţi angajaţi au studii superioare? : ………….. câţi au studii medii?
3.4. Câţi dintre aceştia au beneficiat – de când sunt angajaţi la Dvs de cursuri de calificare/ instruire, etc?
3.5. Aveţi propuneri privind necesitatea şi oportunitatea recalificării/ reinstruirii forţei de muncă (angajate,
şomaj, tineret şcolar, etc) din comuna Axente Sever? DA / NU / NU ŞTIU (încercuiţi):
3.6. Dacă Da – vă rugăm să prezentaţi propunerea (domeniul în care sugeraţi calificările necesare pe piaţa
muncii …!):…………………………………………………………………………………………………….
4. Utilizaţi resurse naturale sau produse executate pe teritoriul comunei? (materii prime, prefabricate/
produse finite, resurse natural, etc) DA / NU / NU ŞTIU (încercuiţi)
4.1. Dacă DA – exemplificaţi:
4.2. Dacă NU – precizaţi de unde le aduceţi şi dacă aţi analizat posibilitatea să le achiziţionaţi de pe plan
local:
5. Cum apreciaţi comunicaţiile în comuna Axente Sever?
A.Traficul rutier: 6.1.Traficul rutier pe străzile principale? Intens/ Inacceptabil – Mediu - Acceptabil
6.2.Traficul rutier pe străzile laterale? Intens/ Inacceptabil – Mediu – Acceptabil
6.3.Vă rugăm justificaţi răspunsul şi prezentaţi sugestii privind îmbunătăţirea traficului rutier:
B. Telecomunicaţiile (internet, mobil)
-serviciile de internet/mobil sunt corespunzătoare DA / NU / NU ŞTIU (încercuiţi)
-vă rugăm prezentaţi disfuncţionalităţile pe care le reclamaţi: ………………………………………………..
7. Reţelele de utilităţi (apă, energie electrică, gaz) consideraţi că satisfac cerinţele Dvs? DA/ NU
Dacă NU - vă rugăm justificaţi răspunsul:

7.1. Vă rugăm să precizaţi dacă reţelele existente necesită îmbunătăţirea/ modernizarea, sau extinderea
în următorii 5-10 ani pentru a satisface cerinţele firmei Dvs! DA / NU / NU ŞTIU (încercuiţi) ,
exemplificaţi (justificând creşterea capacităţii de producţie şi domeniul, etc) :
7.2. Dacă doriţi mărirea capacităţii de producţie/exploatare, etc vă rugăm să ne precizaţi stadiul
proiectelor/ implementării, etc - şi în ce orizont de timp consideraţi că se vor materializa investiţiile
Dvs.:…………………………………………………………………………………………………………
8. Cum apreciaţi poluarea mediului înconjurător în comuna Axente Sever (aer, apă, deşeuri, etc.)?:
mare/medie/mică (încercuiţi răspunsul şi vă rugăm să-l justificaţi!):
8.1. Aveţi propuneri privind reducerea poluării? DA/ NU / NU ŞTIU (încercuiţi şi exemplificaţi):
9. Aţi elaborat proiecte pentru creşterea competitivităţii societăţii Dvs? DA- NU (exemplificaţi cu titlul
proiectului şi stadiul implementării)
10. De la înfiinţare firmei aţi apelat la serviciile publice ale administraţiei locale?: DA/ NU (încercuiţi)
10.1. Dacă DA: cum calificaţi modul de soluţionare al cererilor făcute în percepţia Dvs: a) rapid şi
eficient; b) rezonabil c) ineficient şi lent să încercuiţi varianta. Vă rugăm argumentaţi răspunsul:
11. Ce domeniu de activitate poate contribui la dezvoltarea durabilă a comunei Axente Sever:
a)agricultura, b)turismul, c) industria, d) comerţul, e) altul? (precizaţi şi argumentaţi) …………….
12. Aveţi propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului instituţional administrativ, legislativ şi economic-
financiar? : (ex: a.Consideraţi necesar şi oportun ca un procent din taxele achitate de SC/PF/etc. şi care ajung
la bugetul consolidat al statului să fie direcţionat – în mod direct (automat) către bugetul local comuna Axente
Sever , sau b. Necesitatea înfiinţării unui “one stop shop” la nivelul comunei Axente Sever; sau c.
Consideraţi utilă revenirea la scutirea de impozit pentru profitul reinvestit):
S-au transmis peste 80 de chestionare
III.2. COMUNITATEA DE AFACERI – SONDAJ
-Agenţii economici din Comuna Axente Sever -
Sedii instituţii locale/ societăţi comerciale (situaţii existente la începutul consultării publice)
Nr. Denumirea societăţii / Obiectul Adresa Starea societăţii Obiectul de activitate
crt. de activitate 2013:
1. Comuna Axente Sever -

Axente Sever
Administraţia publică locală
308
Primar: Grecu Marius
2. DIZOLVARE CU Fabricarea altor
LICHIDARE elemente de dulgherie
SC Danloy SRL - Construcţii de Axente Sever
(RADIERE) si tamplarie, pentru
case –J32/572/2004 219B din data 01 November constructii
2012
3. DIZOLVARE CU
Axente Sever LICHIDARE
SC Celtic SRL - Agricultură (RADIERE)
78
din data 23 January 2013
4. SC Madadia SRL – Comerţ 18 Restaurante
Salariaţi
Tel: 0747017130 (număr mediu)
J32 /480 /2001 Axente Sever
CUI: 14128353 124
Pierdere 2013: 17302
5. SC Alpha Construct – 3 Transporturi rutiere de

Pers. Angajate marfuri
Transport
(număr mediu)
SC ALPHA CONSTRUCT &
Axente Sever
LOGISTIK S.R.L.
154
J32 /573 /2008
CUI: 19000877
Pierdere 2013: 8998
6. SC Fiber Net Impex SRL - DIZOLVARE CU Lucrari de instalatii
LICHIDARE electrice
Instalaţii electrice Axente Sever
(RADIERE)
Tel: 846965 204 din data 04 February
J32 /1153 /2003 2013
7. SC Rov Pan SRL – Brutărie 9 Fabricarea painii,
Salariaţi fabricarea prajiturilor
Tel: 0269847001 Axente Sever
si a produselor
J32 /1279 /2003 301 proaspete de patiserie
CUI: 15790447
Profit 2013: 50939
8. SC Antares Corporasion -SRL - Fabricarea altor
produse chimice n.c.a
-
Produse chimice:
0269840900, fax: 0269840900 Axente Sever antigel, lichid de frână
J32 /1493 /1992 nr. 7
CUI: 3099007
Profit 2013: 4948
9. SC Adelcom SRL – Comerţ 2 Comert cu amanuntul
salariaţi in magazine
J32 /623 /1993
Axente Sever nespecializate, cu
CUI: 3748546 vanzare predominanta
466
Tel: 0269840066 de produse alimentare,
Pierdere 2013: 11156 lei bauturi si tutun
10. SC Rusu Prodcom SNC – SUSPENDARE Fabricarea painii,
ACTIVITATE fabricarea prajiturilor
Brutărie
Axente Sever din data 25 June 2012 si a produselor
Tel: 840373 proaspete de patiserie
Str. TEILOR
CUI: 6180083
568
J32 /1244 /1994
11. SC Pro Mary SRL – Brutărie 10 Fabricarea painii,

Axente Sever salariaţi fabricarea prajiturilor
Tel: 069840492
Sos. SIBIULUI si a produselor
J32 /2074 /1991 proaspete de patiserie
81 COPSA
CUI: 4002268
MICA
Profit 2012: 3584
12. SC Pro Lady SRL - Comerţ Axente Sever ????
13. SC Global Service SRL - 8 Activitati de
salariaţi telecomunicatii prin
Retransmisie programe TV
Axente Sever retele cu cablu
J32 /392 /1993
585
CUI: 3482508
Tel: 0269446078
Pierdere 2013: 54869 lei
14. SC Global M SRL - ????
Axente Sever
Piscicultură
15. SC Veral Team SRL - Axente Sever, ?????
Confecţii pielărie 334
16. SC Grecu Com SRL- 2 Restaurante
Axente Sever salariaţi Alimentaţie publică
J32 /677 /2003
209
CUI: 15472290
Agârbiciu 184
Profit: 39975 lei
AGÂRBICIU
17. SC Lowland Steiway SRL - 29 Instalarea masinilor si
pers. Angajate echipamentelor
Confecţii metalice
(număr mediu) industriale
0269855011 Agârbiciu
J32 /1166 /2008 ferma 6
CUI: 24191730
Profit 2013: 59783 lei
18. Retro Steel SRL - Confecţii 21 Fabricarea de
pers. Angajate constructii metalice si
metalice
(număr mediu) parti componente ale
Tel: 240836 Agârbiciu F6, structurilor metalice
J32 /1608 /2008 birou 2
CUI: 24552606
Pierdere: 270121
19. SC VD Aluminiu SRL 0 Fabricarea de usi si
Agârbiciu F6 angajaţi ferestre din metal
J32 /996 /2009
FERMA NR.6,
CUI: 26320491
HALA 9
20. SC Carpatica Honey SRL - 5 Fabricarea altor
pers. Angajate produse alimentare
Ambalare miere DN 14 (număr mediu) n.c.a.
Tel: 0728041360 Agârbiciu -
J32 /1801 /2007 ferma 6
CUI :22672690
21. SC Hutten Projects SRL - Agârbiciu, 3 Inchirierea si

Confecţii metalice – ferma 6, pers. Angajate subinchirierea
(număr mediu) bunurilor imobiliare
Tel: 0740159630 BIROU 1
proprii sau inchiriate
J32 /1346 /2007
CUI: 22239514
22. SC Impex Ana şi Vlad SRL -
Agârbiciu, 104
Magazin mixt
23. SC Agri Ro Bel SRL COLONIA DIZOLVARE CU
LICHIDARE
J32 /106 /2001 LABORATOR (RADIERE) din data 27
0744490177 COPŞA MICĂ October 2011
24. Agârbiciu 379
SC Vlad Com SRL - Comerţ
Vlad Corina
25. SC Vlad Com SRL - Comerţ Agârbiciu
26. SC Alpha Construct Logistic
Agârbiciu 15
SRL - Transport
27. SC Vamilex SRL - Prelucrarea 20 Taierea si rindeluirea
pers. angajate lemnului
lemnului
0269855101, fax: 0269840358
Agârbiciu 101
J32 /1561 /1994
CUI: 6467251
Profit 2013: 6761
28. SC Gise Com SRL – Comerţ DIZOLVARE CU
Agârbiciu 184 LICHIDARE
0269211428 (RADIERE)
Calea Morii
J32 /55 /2003 din data 14 August 2012
29. SC Dani Pan SRL – Brutărie Comert cu amanuntul
in magazine
Tel: 0745300216
nespecializate, cu
J32 /1541 /2003 Agârbiciu 216 vanzare predominanta
CUI: 15952611 de produse alimentare,
Pierdere 2013: 8286 lei bauturi si tutun
30. SC Anahaim Construct SRL – SUSPENDARE Lucrari de constructii a
ACTIVITATE drumurilor si
Construcţii
din data 11 July 2011 autostrazilor
Tel: 0725213132
Agârbiciu 232
J32 /84 /2010
CUI: 26514501
31. SC Big Bloc SRL - Materiale SUSPENDARE Fabricarea altor
ACTIVITATE din data articole din beton,
construcţii
01 October 2009 ciment si ipsos
Tel: 0269855288 Agârbiciu 346
CUI: 18433481
J32 /290 /2006
32. SC Pan Lux SRL – Brutărie 3 Fabricarea painii,
salariaţi fabricarea prajiturilor
CUI: 13944485
si a produselor
J32 /289 /2001 proaspete de patiserie
Agârbiciu 395
CUI: 13944485
0269855174
PUNCTE DE LUCRU ALE UNOR SOCIETĂŢI COMERCIALE/ ASOCIAŢII

Nr. Denumirea societăţii / Adresa
crt. Obiectul de activitate
1. SC Electrica SA Sibiu
2. SNGN Romgaz SA suc Mediaş Mediaş
3. SNGN Romgaz SA suc Mediaş Mediaş
4. Centrul de Plasament -
Agârbiciu 361 Petru Sorin
Asistenţă socială
5. Consistoriul Districtual Mediaş, Piaţa
Evanghelic CA Castelului
6. SC TTM Real Estate SRL - Sibiu, str.
Confecţii metalice Faurului
7. SC Simec SA.PL Axente Sever Sibiu 35 Transporturi rutiere de
- Balastieră, nisip Str. număr marfuri
J32 /188 /1991 DOROBANTIL mediu
Tel: 0744572015 OR 106 Sibiu salariaţi
Fax: 0269210426
CUI: 2469136
8. SC Apollo Probalast P.L. 36 Extractia pietrisului si
Valea Lungă
Ax.Sever – Balastieră salariaţi nisipului, extractia argilei
Str. Al. Ioan
J01 /484 /2000 si caolinului
Cuza 621
058888129
Valea Lunga
9. Sibiu, str. Ion
IB Hermannstadt SRL
Albabei
10. SC Rabmer România SRL 0 angajaţi Lucrari de constructii a
PL Agârbiciu ferma 6 - proiectelor utilitare pentru
Confecţii metalice fluide
RABMER BAU UND
Bucureşti, b-
INSTALLATIONS GMBH
dul Octavian
&CO.KG AUSTRIA
Goga 21
SUCURSALA ROMANIA
J40 /8499 /2006
0213262512
Profit/pierdere 2013 = 0
11. SC Nutricom SRL – punct de 10 salariaţi Comert cu amanuntul al
lucru Agârbiciu 322 – Comerţ articolelor de fierarie, al
J32 /166 /1995 articolelor din sticla si a
Sibiu, str.
0269225783 celor pentru vopsit, in
Lemnelor
Fax: 0269855263 magazine specializate
CUI: 7148625
Profit 2013: 32754
12. SC Granit SRL 1 persoană Lucrari de constructii a
J32 /1171 /1991 cladirilor rezidentiale si
Mediaş, str. IC
0269830373 nerezidentiale
Brătianu 26
Fax:0269830160
13. STGN Transgaz SA Regionala Mediaş, str. G.
Mediaş Coşbuc 29
14. SC Comay SRL 18 Comert cu amanuntul al
P.L Axente Sever – Farmacie salariaţi produselor farmaceutice, in
CUI: 809738 Mediaş, str. IG magazine specializate
J32 /489 /1992 Duca nr. 31
0740086869
Profit 2013: 885.336 lei
15. Sibiu, calea
SC Elio Prod SRL
Şurii Mari 66
16. In 2010 DIZOLVARE FARA Fabricarea painii,
SC Panmed SA
avea LICHIDARE fabricarea
P.L. Agârbiciu – panificaţie
Mediaş, şos. 165 de (FUZIUNE) din data 25 prajiturilor si a
J32 /1040 /1991
Sibiului 72 salariati May 2011 produselor
0269841671, fax: 0269837032
proaspete de
Profit 2010: 12633
patiserie
17. SC Eldi Brutăria SRL -
Agrişteu
Brutărie
18. Blotor
AF Căpriorul - Vânătoare Şeica Mare
Octavian
ALTE PERSOANE JURIDICE ÎNFIINŢATE LEGAL

(I.I, PF, PFA, CABINET INDIVIDUAL, etc)
Nr. Denumirea societăţii / Adresa
crt. Obiectul de activitate
1. Cabinet Medical Axente Sever
Ranf Dana
Individual dr. Sabău 107

Dana – Cabinet
stomatologic
2. PF Topârceanu Maria - Axente Sever
Medicină umană 106
3. Iliescu Maria - Pensiune - Axente Sever
turism 151
4. PF Blaga Vasile - Prestări Axente Sever
servicii (zugrăveli) 93
5. PF Mărginean Dumitru - Axente Sever
Şcoală de şoferi 89
6. Ştefănescu Alexandru Axente Sever Fără
PFA - Comerţ str. Principală 2 activitate
7. Bunaciu Paraschiva PFA Axente Sever
- Florărie 117
8. PF Dulău Gheorghe - Axente Sever
Reparaţii TV 127
9. PFA Bunaciu Georgeta - Axente Sever
Frizerie 139
10. I.I. Pridon Maria - Axente Sever
Comerţ 143
11. PFA Pridon Nicolae - Axente Sever
Moară cu piatră 314
12. Axente Sever
Rez Lenur I.I. - Comerţ
157
13. Terzi Aurelia IF - Axente Sever
Monumente funerare 185
14. Asociaţia Agricolă nr 1 - Axente Sever
În faliment
Agricultură vegetală 318
15. PF Mărcoianu Camelia - Axente Sever
Pielărie 323
16. Boariu Radu Adrian I.I. Axente Server
- Comerţ 328
17. PFA Radu Ana Com - Axente Sever
Comerţ 202
18. Axente Sever,
Vasiu Viorel PFA -
str. Grădinilor
Reparaţii auto
269
19. PF Axente Dumitru -
Axente Sever
Confecţii metalice
20. I.I. Tătaru Paul Ion -
Axente Sever
Proiectare
21. PF Rotar Maria - Comerţ Axente Sever
22. AF Urda Simion -
Axente Sever
Comerţ
23. AF Muntean Emil -
Axente Sever
Comerţ
24. PF Băcilă Ioan - Comerţ Agârbiciu 180
25. Cabinet Individual - Băra
Agârbiciu 305
Medic uman Rodica
26. PF Dan Nicolae -
Agârbiciu 126
Tâmplărie
27. PF Radu Ioan - comerţ Agârbiciu 270
28. AF Tărchilă – Auricom - Tărchilă
Agârbiciu, 354
Comerţ Aurica
29. I.F. Vulea Marin - Comerţ Agârbiciu
30. PF Costea Teodor -
Agârbiciu
Comerţ
31. Ognean Virginia I.I. - Ognean
Şoala FN
Magazin Virgina

SINTEZA CHESTIONARELOR
-COMPLETATE DE REPREZENTANŢII COMUNITĂŢII DE AFACERI-
Din totalul chestionarelor distribuite în comună s-au completat 39 de chestionare.
Principalele probleme sesizate:
1. Necesitatea unei centuri ocolitoare pentru localităţile Axente Sever şi Agârbiciu, reclamându-se
viteza excesivă, poluarea (de toate tipurile) şi vibraţiile caselor datorate tonajului greu
Traficul pe străzile principale – apreciat ca intens şi inacceptabil
Prin răspunsurile la întrebarea 5 – Cum apreciaţi traficul rutier

Traficul pe străzile principale intens –este considerat inacceptabil (17 răspunsuri) – 43,58%
Explicaţia acestei ponderi constâ în faptul că nu toţi respondenţi locuiesc pe cele două trăzi principale din
comună, majoritatea locuind pe străzi laterale şi/sau în satul Şoala.
Traficul pe străzile laterale acceptabil: 21 de respondenţi l-au considerat acceptabil (53,85%)
Se sesizează următoarele probleme legate de traficul greu prin localitate:

• Necesitatea restricţionării circulaţiei atelajelor şi a animalelor pe străzile principale (DJ) – 2
• Circulaţia pietonilor pe trotuare este împiedecată de parcarea maşinilor pe trotuare
• Lipsacomunicaţiilor telefonice (pe nici o reţea) în cartierul Suseni (localitatea Axente Sever)
La întrebarea 7 privind reţelele de utilităţi şi dacă acestea satisfac cerinţele firmelor majoritatea
respondenţilor susţin că DA (64%), numai 23% - NU, iar 13% - nu răspund

Principalele probleme sesizate:

-întreruperea furnizării energiei electrice – fără avizare
-lipsa reţelelor de apă şi canalizare
-apa furnizată este murdară (are nisip)
La întrebarea dacă reţelele de utilităţi răspund cerinţelor (întrebarea7):
La întrebarea cum apreciaţi poluarea mediului înconjurător în comună

-majoritatea respondenţilor consideră că poluarea este medie (persistând poluarea solului şi a apei,
chiar dacă a încetat activitatea celui mai mare poluator din Copşa Mică)
-comuna este poluată şi de deşeurile răspândite peste tot, deşi s-au instalat pubele şi există
reglementări clare în domeniu (sunt necesare acţiuni de conştientizare a populaţiei pentru păstrarea
curăţeniei în comună)
Mare mare (deseurile)-6 – 16%
Medie 20 răspunsuri -51%
Mică - 13răspunsuri – 33%
Domeniile care poate contribui la dezvoltarea durabilă a comunei Axente Sever (întrebarea 11):
a)agricultura 19
b)turismul -17
c)industria –14
d)comerţul 1
e)toate domeniile -6
Pe primul loc - populaţia comunei consideră că agricultura poate contribui la dezvoltareadurabilă 48,71%
(explicaţiile constau în terenurile agricole bogate şi nelucrate)
-Pe locul doi se situează turismul cu 43%

-locul trei industria creatoare de locuri de muncă – 35,89%
-
Concluzii:
-este necesară consultarea şi implicarea comunităţii de afaceri în problemele dezvoltării durabile,
ultima criză economică afectând întreaga economie;
-este necesară stimularea şi consolidarea unităţii şi identităţii comunităţii de afaceri prin activităţi
periodice de cunoaştere şi prezentarea a oportunităţilor, dar şi a realizărilor din comună!
Este necesară atragerea de investitori în comună în acest sens fiind oportună
autorizarea zonei industriale Agârbiciu – Axente Sever, în parc industrial cf. cf Legii 186 din
2013
Sunt necesare investiţii pentru dezvoltarea turismului local, prin dezvoltarea spaţiilor de
cazare şi de agrement: amenajarea unor pensiuni, moteluri, case de vacanţă, campinguri, baze
sportive de vară, de iarnă, centre de vânătoare, de pescuit, trasee forestiere, tabere, cantonamente
sportive ş.a. îndeosebi în zona satului Şoala.
Comuna Axente Sever este cunoscută pentru potenţialul viticol. Din păcate, suprafeţele
cultivate cu viţă nobilă au scăzut radical în perioada 1995-2005. Suprafaţa cultivată cu soiuri hibride
a scăzut şi ea cu 20% pe aceeaşi perioadă. În locul fostelor terase cu vie, acum se găsesc zone întinse
de floră spontană formată din salcâmi.
Un rol important în formarea renumelui localităţii Axente Sever l-a avut şi „balul strugurilor”
care se organiza în fiecare toamnă după cules.
Aici, în luna februarie se organiza Ziua Florilor (Blumentag), cu scopul deplasării la biserică
şi la sărbători prin muzică, dansuri şi multă veselie.
În localitatea Axente Sever există o cramă care este prinsă în „Ruta vinului”.
În 2007 comuna Axente Sever dispunea de un potenţial viticol de 153 ha. Vinurile de Axente
Sever au dus faima localităţii atât în ţară cât şi în străinătate. Cea dintâi apreciere deosebită a
acestora datează din anul 1939, cu ocazia unei expoziţii organizată la Şcoala Agricolă din Mediaş.
Pomicultura a fost o îndeletnicire importanţă din cele mai vechi timpuri. Erau şi sunt nelipsite
grădinile din jurul caselor, cu pomi fructiferi: meri, peri, pruni, nuci, piersici, vişini, cireşi etc.
În 1987 ferma de stat existentă atunci a extins suprafaţa livezilor cu pomi fructuferi prin
defrişarea livezii existente şi efectuarea de noi plantaţii cu meri, nuci, pruni, vişini, piersici, peri,
coacăz. Livezile au fost preluate de către Agenţia Domeniilor Statului iar starea livezilor nu este
una tocmai bună. E necesară o revigorarea a acestui sector prin investiţii solide şi facilităţi acordate
investitorilor.
Zootehnia – această ramură a fost afectată şi ea de poluarea de la Copşa Mică. Se practică în
strânsă legătură cu agricultura căreia îi furnizează îngrăşăminte naturale. Locuitorii din Axente
Sever au fost renumiţi crescători de cai, dar tot atât de pricepuţi au fost şi în creşterea altor animale
de pe urma cărora obţineau lână, carne, lapte, piei. Acest sector poate fi extins prin înfiinţarea unor
ferme, cu hrană pentru animale achiziţionată din alte zone, nepoluate care vor antrena forţa de
muncă locală.
Surse:
Monografia comunei Axente Sever:
Ioan Gabor – Axente Sever, carte deschisă de istorie, cultură şi legende (I), Sibiu, 2001
Ioan Gabor – Axente Sever, carte deschisă de istorie, cultură şi legend (II), Sibiu, 2005

III Analiza SWOT Pe Domenii Axente Sever 210 244 Ok

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

III Analiza SWOT Pe Domenii Axente Sever 210 244 Ok

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare economico-socială a comunei AXENTE SEVER

- Analiza SWOT pe domenii -

211 Etape Advertising

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu energie electrică

Infrastructura de apă şi apă uzată

215 Etape Advertising

II.ACTIVITATEA ECONOMICĂ ŞI TURISMUL

Agricultura, silvicultura şi dezvoltarea rurală

217 Etape Advertising

Silvicultura, vânătoarea şi pescuitul

218 Etape Advertising

219 Etape Advertising

III. EDUCAŢIA - ŞCOALA GIMNAZIALĂ IOAN AXENTE SEVER

220 Etape Advertising

B. CONSIDERAŢII SPECIFICE ŞCOLII

Puncte tari Puncte slabe

224 Etape Advertising

IV. SĂNĂTATEA ÎN COMUNA AXENTE SEVER

225 Etape Advertising

226 Etape Advertising

V. CULTURĂ, CULTE, SPORT ŞI TINERET

Puncte tari Puncte slabe

VI. ASISTENŢA SOCIALĂ

Puncte tari Puncte slabe

229 Etape Advertising

230 Etape Advertising

231 Etape Advertising

233 Etape Advertising

VIII. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI LEGĂTURILE INTERINSTITUŢIONALE

Puncte tari Puncte slabe

234 Etape Advertising

III.2.Sondaj de opinie comunitatea de afaceri

235 Etape Advertising

1. Comuna Axente Sever -

5. SC Alpha Construct – 3 Transporturi rutiere de

11. SC Pro Mary SRL – Brutărie 10 Fabricarea painii,

237 Etape Advertising

PUNCTE DE LUCRU ALE UNOR SOCIETĂŢI COMERCIALE/ ASOCIAŢII

ALTE PERSOANE JURIDICE ÎNFIINŢATE LEGAL

239 Etape Advertising

240 Etape Advertising

Traficul pe străzile principale – apreciat ca intens şi inacceptabil

Prin răspunsurile la întrebarea 5 – Cum apreciaţi traficul rutier

Traficul pe străzile laterale acceptabil: 21 de respondenţi l-au considerat acceptabil (53,85%)

Se sesizează următoarele probleme legate de traficul greu prin localitate:

241 Etape Advertising

Principalele probleme sesizate:

La întrebarea dacă reţelele de utilităţi răspund cerinţelor (întrebarea7):

La întrebarea cum apreciaţi poluarea mediului înconjurător în comună

242 Etape Advertising

244 Etape Advertising

S-ar putea să vă placă și