Tema 1.

STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL SISTEMULUI CADASTRAL IMPLEMENTAT

ÎN R. MOLDOVA

1.1. Structura şi conţinutul sistemului cadastral din Moldova

Conform legislaţiei în vigoare: „Cadastru este un sistem informaţional de stat ce conţine

înscrieri despre terenuri, obiectele aferente şi despre drepturile asupra lor, constituit din cadastrul
bunurilor imobile şi cadastre specializate”.
Noţiunea de “cadastru” este folosită de către specialişti, atribuindu-i sensuri şi conţinut
diferit, dintre care cele mai uzuale sunt:
- ansamblul de lucrări, ce corespunde “cadastrului bunurilor imobile (general)” termen
oficializat prin lege în locul termenologiei vechi (“cadastru” sau “cadastru funciar”) şi
pentru diferenţierea de cadastrele de specialitate întocmite pentru anumite sectoare
economice cu reprezentare în teritoriu (cadastrul terenurilor agricole, cadastrul forestier,
cadastrul apelor etc.);
- instituţie publică, reprezentată prin Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii
Moldova, împuternicită prin lege să organizeze şi să conducă lucrări de cadastru direct, şi
prin unităţile din teritoriu, respectiv: Oficiile Cadastral Terirtoriale, Întreprinderea de Stat
Cadastru, Institutul pentru Proiectarea şi Organizarea teritoriului, INGEOCAD şi Institutul
pentru Protecţia Solurilor;
- disciplină a ştiinţei măsurătorilor terestre, alături de geodezie, topografie, fotogrammetrie,
cartografie etc., inclusă în planurile de învăţământ pentru un număr semnificativ de
specialităţi.
Cadastrul bunurilor imobile reprezintă componenta principală a Sistemului Informaţional
Geografic Naţional care, la rândul său, reprezintă resursa informaţionala de bază.
Datorită importanţei cadastrului pentru dezvoltarea societăţii, este necesară o planificare a
modului de dezvoltare, rolul principal în această activitate revenindu-i statului. În acest scop, au
fost întreprinse un şir de măsuri, printre care se numără şi Programul de Stat de creare a
cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1030 din 12 octombrie 1998
„Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”, în care se menţionează că
în Republica Moldova, începând cu anul 1999, se va implementa sistemul unificat de înregistrare
a bunurilor imobile. După structură, modul de completare şi gestionare a informaţiei, acesta este
un sistem automatizat. La etapa actuală, Întreprinderea de Stat Cadastru este responsabilă de
funcţionarea acestui sistem.
A fost elaborată şi Concepţia Sistemului Informaţional Automatizat „Cadastrul Bunurilor
Imobile”, prin care se stabileşte destinaţia/scopul şi obiectele sistemului, funcţiile, structura
resurselor informaţionale, infrastructura informaţională, cerinţele cu privire la securitatea şi
protecţia informaţiilor. Rolul sistemului cadastral în societatea contemporană este mult mai
important (Fig. 1.1.).
 Stabilitatea socială
Creşterea economică
Eficienţa pieţii imobiliare
Securitatea proprietăţilor
şi investiţiilor

Proprietate funciară
Drept funciar
Mijloace legale

Folosinţa funciară
Valoarea terenului Sistem Planificarea controlului
Evaluarea cadastral Mijloc de protecţie a
Taxarea mediului
Mijloace fiscale

Dezvoltarea teritoriului
Bază colaterală şi de impozitare Managementul resurselor
Servicii financiare Măsuri de mediu
Servicii publice

Fig. 1.1. Servicii prestate şi contribuţia cadastrului modern

Ca rezultat al aprobării unui set de acte normative în domeniul informatizării şi al

dezvoltării tehnologiilor informaţionale, a apărut necesitatea de actualizare a acestui sistem,
luându-se în consideraţie experienţa acumulată şi principiile cu privire la înregistrarea resurselor
informaţionale de stat.
La etapa iniţială, sistemul automatizat al cadastrului avea drept scop înregistrarea primară
a bunurilor imobiliare care au trecut în proprietate privată sau la cererea persoanelor interesate.
Dintre bunurile imobile înregistrate la această etapă, cea mai mare pondere au avut-o sectoarele
de teren cu destinaţie agricolă, terenurile pentru construcţii, grădinile, clădirile şi încăperile
izolate.
Obiectul sistemului constă în realizarea unei înregistrări cadastrale integrate şi unificate a
bunurilor imobile, a drepturilor de proprietate, a grevărilor, a tranzacţiilor şi a altor operaţiuni
imobiliare efectuate legal. Înregistrarea este realizată de organul împuternicit în mod legal,
acţionând în numele statului. Printre consecintele juridice se numară în primul rând constituirea
drepturilor la momentul înregistrărilor şi garantarea acestora de către stat.
 Sistemul informaţional automatizat al cadastrului bunurilor imobile (SIA CBI) are drept
scop să asigure crearea, stocarea, ţinerea şi valorificarea resurselor informaţionale ale cadastrului
bunurilor imobile şi să asigure servicii de furnizare a informaţiilor de stat cu privire la
înregistrarea bunurilor imobile.
SIA CBI este format din următoarele sub-sisteme:
- SIA “Înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora”;
- SIA “Evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării”.
Scopul creării SIA CBI este:
- Îmbunătăţirea calităţii, accelerarea şi simplificarea serviciilor de furnizare a informaţiilor de
stat către persoane fizice şi juridice;
- Recunoaşterea de către public şi protejarea drepturilor reale asupra bunului imobil;
- Crearea resurselor informaţionale de bază;
- Asigurarea autorităţilor publice cu informaţii analitice şi statistice veridice cu privire la
componenţa cantitativă şi calitativă a bunurilor imobile necesare pentru a lua decizii
manageriale.

1.2. Informaţia cadastrală - cerinţe şi moduri de reprezentare

Sistemul informatic cadastral (fig. 1.2.) este practic un sistem informaţional al teritoriului, pentru
că în cadrul lui se culeg, se prelucrează, se analizează şi se înregistrează date şi informaţii despre
teritoriu prin prisma cadastrului, pe care în final, le redă pe cale automată, în formă grafică - pe
planuri cadastrale, sau în formă textuală - în registrele cadastrale sau diverse alte rapoarte.

SISTEM AUTOMAT DE CADASTRU

Date cu aspect economic
Date plan cadastral

Vizualizarea şi
Registre cadastrale

Documente cadastrale
Culegerea datelor Prelucrarea datelor folosirea datelor
Date juridice

Plan cadastral

Interogări
Banca centrală de
date a cadastrului Rapoarte

Banca de date
topo-cadastrale

Banca de date
textuale

Fig. 1.2. Schema funcţională a unui sistem automat de cadastru

Planurile cadastrale includ informaţii majore despre localităţi, terenuri, numerele
cadastrale, construcţii, păduri, ape etc. şi se întocmesc la scările cuprinse între 1:500...1:5000. În
baza informaţiei de pe planuri se determină forma, dimensiunile, modul de folosinţă a sectoarelor
de teren etc.
Registrele bunurilor imobile conţin informaţii despre suprafaţa, adresa, numărul cadastral
al bunului imobil, situaţia juridică a lor, restricţii, ipoteci, evaluări etc., precum şi informaţii
despre proprietari şi drepturile reale pe care le deţin asupra sectoarelor de teren.
Tipurile de informaţii, structura, modul de colectare şi prezentate a lor sunt funcţie de
scopul cadastrului şi au proprietatea de a se schimba în timp. Aceste schimbări depind de
cerinţele înaintate faţă de sistemul cadastral, de problemele care trebuie soluţionate, de
echipamentul cu care este dotată întreprinderea etc.
Creşterea nevoilor de informaţii despre teritoriu, ca bază de planificare, dezvoltare şi
control a resurselor teritoriului, necesită, pe de o parte, informaţii detaliate despre teritoriul însuşi
(cum ar fi: în ce fel este utilizat teritoriul ?, de ce potenţial economic dispune ?, care sunt căile de
folosire raţională ?, cine este proprietarul lui ? etc.), iar pe de altă parte, instrumente
corespunzătoare pentru a obţine rapid informaţiile menţionate. Aceste elemente sunt oferite de
Sistemul Informaţional Geografic (fig. 1.3.), care încadrează metodele de culegere, prelucrare,
analiză, înregistrare şi distribuire automată a acestor informaţii.
Examinând figurile 1.2. şi 1.3. se observă că Sistemul Informaţional Geografic înclude în
totalitate Sistemul Automatizat Cadastru, în aşa fel datele şi informaţiile cadastrale fiind
gestionate prin intermediul Sistemului Informaţional Geografic permit utilizarea
multifuncţională a lor.
Cerinţele referitore la informaţia cadastrală se află în strânsă corespundere cu cerinţele
înaintate sistemului cadastral, ele fiind studiate în cursurile de „Cadastru” şi „Cadastrele de
specialitate”.
După cum s-a menţionat anterior, în cadastru se operează cu două tipuri de informaţii:
spaţiale şi atributive.
Informaţia spaţială este prezentată prin datele ce descriu poziţia spaţială a obiectelor
imobiliare (coordonate, elemente de prezentare grafică). Datele sunt stocate în format digital şi
servesc pentru vizualizare şi analiza situaţiei.
Informaţia atributivă reprezintă datele ce descriu din punct de vedere calitativ şi cantitativ
obiectele spaţiale şi relaţiile dintre ele şi alte sisteme.
 SISTEM INFORMATIC CADASTRAL

CULEGERA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR PRIN

Tehnologie GPS

Fotogrammetrie
Măsurători în teren Informatizarea Teledetecţie Interviuri
planurilor grafice direct pe teren

Digitizare
existente

-vectorizar
Instrumente

Scanare
staţii totale
clasice sau

Transformări şi
modelări

e
Prelucrarea datelor şi informaţiilor

BAZA DE DATE CADASTRALE

Componenta Componenta
grafică a B.D textuală a B.D

Reprezentarea datelor şi informaţiilor Video

Date spaţiale
INTEROGĂRI Date textuale

Plan Plan
diagrame

Planul Plan Registre Rapoarte

Grafice

analogic cadastral
digital folosinţei tematic
funciare
Interogări

Plotter Imprimantă

Fig. 1.3. Schema cu etapele de realizare şi exploatare a unui SIG

1.3. Probleme şi modul de soluţionare a lor, apelând la sistemul cadastral

Datorită dezvoltării explozive a ştiinţei şi tehnologiei, activitatea cadastrală trebuie privită

ca pe o schimbare substanţială a unei activităţi vechi. Produsele instituţiei de cadastru, datorită
conţinutului, modului de prezentare şi siguranţei, au devenit suportul informaţional indispensabil
pentru modernizarea activităţii diferitor ramuri ale economiei, dar pentru studierea proceselor ce
au loc în natură şi societate.
Problemele referitoare la folosirea optimală a resurselor funciare şi ameliorarea
managementului funciar au o importanţă majoră în toată lumea. Odată cu creşterea amplă a
dimensiunilor localităţilor şi în cea mai mare măsură pentru monitorizarea mediului ambiant,
apare necesitatea de a atrage o atenţie deosebită problemelor menţionate. Cu uşurinţă pot fi
prezentate exemple de folosire neadecvată gradului de dezvoltare a societăţii (necorectă) a
resurselor funciare, referitoare la planificarea slabă sau inexistentă, de management
necorespunzător şi de reglementări funciare insuficiente. Măsurile sunt dificil de elaborat şi mult
mai complicat de implementat.
Totuşi cunoştinţele precise şi detaliate despre situaţia prezentă şi pronosticul de
dezvoltare referitoare la fondul funciar şi al apelor poate servi ca bază importantă la planificarea
viitoarelor acţiuni. Problema referitoare la felul în care să fie dezvoltat mai bine un sistem
informaţional funciar a fost discutată pe larg, în special datorită abilităţii de gestionarea a
masivelor de date cu care ne asigură automatizarea.
În aşa fel, la soluţionarea problemelor de automatizare trebuie luaţi în consideraţie
următorii factori:
1. Nivelul general de dezvoltare a ştiinţei, tehnicii şi cel atins de producere;
2. Particularităţile şi părţile componente ale procesului tehnologic care se planifică de a fi
automatizat.
În cazul când nu va fi luat în consideraţie primul factor, automatizarea poate să nu
îndreptăţească speranţele, din cauza complexităţii şi costului imens al echipamentului şi
utilajului, nepregătirea altor procese tehnologice ce vor urma să folosească rezultatele procesului
dat în formatul şi structura finală. În condiţiile menţionate, mai raţională ar fi automatizarea
parţială. Al doilea factor permite evidenţierea obiectelor şi evaluarea nivelului necesar de
automatizare a operaţiunilor separate incluse în procesul tehnologic, precum şi soluţionarea
problemei referitoare la folosirea echipamentului, utilajului şi instrumentelor existente sau
procurarea altor aparate noi.
Lipsa personalului cu pregătire adecvată şi a utilizatorilor produsului final, vor duce, de
asemenea, la eşecul automatizării, însă riscul, în cazul dat, poate fi prevăzut şi diminuat.
Dintre multiplele probleme curente ale administraţiei locale la nivelul comunei, raionului
(oraşului, municipiului), pentru rezolvarea cărora este necesară apelarea la informaţia
cadastrului, se pot menţiona:
- litigiile privind imobilele ce aparţin domeniului public;
- litigiile cu privire la terenuri dintre proprietarii persoane fizice şi juridice;
- autorizarea pentru construcţii în perimetrele localităţilor;
- completarea registrelor de impozite şi taxe cu date veridice asupra mărimii suprafeţelor şi a
categoriilor de folosinţă ale terenurilor deţinute de fiecare proprietar din raza teritorial-
administrativă etc.
Atingerea scopurilor enumerate mai sus necesită exercitarea unui număr mare de acţiuni
şi funcţii în sistemul cadastral. De exemplu:
- sistematizarea datelor şi întocmirea registrelor cadastrale ale parcelelor, clădirilor, unităţilor
de imobil (apartamentelor, încăperilor) în funcţie de categoria de folosintă şi destinaţie;
- sistematizarea datelor şi întocmirea registrelor cadastrale ale persoanelor în funcţie de tipul
de drept şi forma de proprietate;
- calculul suprafeţelor pe categorii de folosinţă a obiectelor de proprietate;
- calculul suprafeţelor totale ale parcelelor din intravilan şi extravilan în funcţie de categoria
de folosinţă şi destinaţie.
Volumul şi complexitatea operaţiilor de calcul se amplifică şi mai mult din cauza
necesitaţii redării selective şi interactive în formă numerică, tabelară sau grafică a datelor,
privind proprietarul şi destinaţia terenului, folosinţa terenului; în mod similar, privind
proprietarul, destinaţia şi folosinţa clădirilor, caselor şi apartamentelor.
Este evident că un sistem modern cadastral necesită mijloace de prelucrare automată a
datelor despre imobil, drepturile proprietarilor şi restricţiile asupra acestor drepturi. E necesară o
bună organizare a activităţii oficiilor cadastrale şi utilizarea mijloacelor tehnice (calculatoare,
vizualizatoare, imprimante, plottere, mijloace de comunicaţie) şi a programelor de prelucrare
adecvate, inclusiv pentru crearea băncilor de date ale cadastrului, care ar face faţă volumelor
enorme de stocare şi prelucrare a datelor.

1.4. Perspectivele dezvoltării sistemului cadastral

Care este deosebirea dintre cadastrul modern şi cel clasic ? Răspunsul la această întrebare
este necesar pentru planificarea dezvoltării în perspectivă.
Elementar, cadastrul este o descriere sistematică a unităţilor funciare dintr-un spaţiu.
Această descriere se face prin intermediul hărţilor, pe care se identifică locul şi hotarele şi prin
înscrisuri într-un registru public a bunurilor, drepturilor şi obligaţiunilor.
Cea mai importantă informaţie cuprinsă în registre sunt numerele de identificare şi locul
de amplasare a unităţilor, deseori fiind diferenţiate prin clase şi categorii funciare. Informaţia
poate fi prevăzută pentru unităţi de înregistrare cu date cuprinse numai într-un fişier particular. În
acelaşi timp, cadastrul clasic cuprinde informaţia despre proprietari, categoriile de folosinţă,
valoare şi taxe de impozitare etc. Informaţia suplimentară poate fi uneori găsită în registrele
cadastrale ori în registre adiacente. Bazele de date sunt stabilite pentru construcţii, sectoare de
teren etc., lucru observat în special în cadastrele automatizate. Uneori acest cadastru extins se va
referi la cadastrul multifuncţional. Strict vorbind, orice cadastru astăzi, în forma lui simplă, nu
este lipsit de informaţia adiţională - prin urmare, prezintă un cadastru multifuncţional.
Având o strânsă legătură cu cuvântul ”cadastru”, termenul ”sistem cadastral” este simplu
definit ca ”o ridicare a hotarelor unităţilor funciare”. O ridicare cadastrală poate fi executată până
la formarea iniţială a parcelelor, precum şi după unele schimbări ale hotarelor sau în scopul
restabilirii hotarelor care au fost omise.
În toată lumea se resimte necesitatea de aplicare a sistemului informaţional funciar ca
bază pentru planificarea, gestionarea şi controlul resurselor funciare. Expansiunea volumelor de
producţie în lumea industrială duce la creşterea presiunii asupra resurselor naturale limitate. O
presiune similară asupra resurselor naturale în ţările aflate în curs de dezvoltare este cauzată de
creşterea accelerată a populaţiei. Pământul, ca sursă de bază pentru producerea bunurilor
materiale, este la rândul său o bogăţie importantă şi necesită existenţa unui sistem de
management efectiv.
Experienţa acumulată pe parcursul a zece ani de elaborare şi modernizare a cadastrului în
R. Moldova a fost una de succes. În perspectivă se planifică continuarea lucrărilor, extinderea şi
detalierea rezultatelor căpătate în perioada menţionată.
Cele mai perspective, după părerea noastră, sunt următoarele direcţii:
- elaborarea modelelor de date pentru un şir de domenii ale cadastrelor de specialitate;
- elaborarea bazei cartografice unice, pentru cadastrul bunurilor imobile şi celor de
specialitate;
- finalizarea lucrărilor de înregistrare a tuturor bunurilor imobile;
- monitorizarea resurselor funciare;
- standardizarea datelor spaţiale;
- elaborarea procedurilor de formare a bazelor de date topografo-geodezice pentru diferite
direcţii tematice, având ca bază informaţia cuprinsă în cadastrul bunurilor imobile;
- elaborarea schemei de consolidare a datelor spaţiale la toate nivelurile (ţară, raion, zonă şi
sector cadastral);
- elaborarea şi implimentarea modelului 3D, studierea dependenţelor spaţiale;
- studierea metodelor de valorificare a potenţialului informaţiei cadastrale pentru dezvoltare
durabilă;
- prestarea serviciilor informaţionale prin Internet.
O condiţie obligatorie pentru asigurarea efectivă a măsurilor întreprinse în toate direcţiile
este asigurarea metodică, normativă şi juridică a activităţii.
În prezent se observă şi tendinţa de transformare a datelor analogice în format digital,
elaborarea reţelelor şi bazelor de date fiind primul pas spre dezvoltarea epocii informaţionale.
Informatizarea este susţinută prin acte legislative, rezultatul fiind elaborarea cadastrului
multifuncţional, deseori numit în literatura de specialitate şi ”sistemul informaţional funciar”.

1.5. Rolul disciplinei „Automatizarea lucrărilor cadastrale”, tangentă cu alte discipline

Prin automatizarea lucrărilor cadastrale se subînţelege complexul tehnico-ştiinţific, care

reuneşte domeniul ştiinţific, tehnologia şi activitatea de producere, legate nemijlocit de
elaborarea şi ţinerea sistemului informaţional cadastral. Acest complex se formează la
interacţiunea disciplinelor ce descriu, monitorizează şi gestionează suprafaţa terestră, cu cele
economice, a informaticii şi sistemelor informaţionale etc., aplicând metodele ştiinţifice
interdisciplinare de studiu, în particular a celei de sistematizare, folosind cele mai noi tehnologii
informaţionale, în scopul de a integra o varietate imensă de informaţii, supunându-le examinării
şi studiilor pentru soluţionarea rapidă a multiplelor probleme.
Toate planurile topografice şi cadastrale până în ultimele decenii erau redate în formă
grafică obişnuită, la diferite scări cu diferite precizii, în funcţie de metodele folosite. Tendinţa
actuală a majorităţii utilizatorilor este folosirea tuturor datelor sub formă digitală, un produs de
bază fiind planul digital.
Planul digital se defineşte ca un ansamblu de date numerice, care conţine codificat
numeric informaţii geometrice şi semantice ale tuturor obiectelor de pe teren. Prin urmare,
utilizarea planurilor digitale este una dintre condiţiile de bază a automatizării lucrărilor
cadastrale.
Noţiunea de automatizare are următorul sens:
Automatizare – termen introdus de Delmar S. Harder în 1948, pentru a desemna controlul
automat al proceselor tehnologice.
Automatizare – procedeu care constă în folosirea mijloacelor automatizate de măsurare
şi culegere a datelor de diferit gen, precum şi în prelucrarea, stocarea şi accesul la informaţiile
obţinute în urma prelucrării acestora, fără intervenţia directă a omului. Automatizarea intervine
practic în toate fazele de realizare a lucrărilor geodezice, topografice, cadastrale, de cartografiere
etc. În prezent termenul de automatizare este utilizat pentru a desemna o formă a progresului
tehnic şi descrie situaţiile în care maşinile controlează funcţionarea maşinilor în acest proces.
Prelucrarea automată a datelor a impus un sistem de organizare a informaţiilor, o
modalitate de deservire şi relaţiilor dintre ele, precum şi un sistem de programe specializate,
măsuri, procedee şi operaţiuni integrate în cursul „Automatizarea lucrărilor cadastrale”.
„Automatizarea lucrărilor cadastrale” se înscrie în rândul disciplinelor (materiilor) de
specialitate, având un bogat conţinut de management. Domeniul de studiu al disciplinei îl
constituie problemele care se referă la automatizarea proceselor ce au loc în activitatea de
cadastru, modul de organizare, impactul asupra modului de actualizare şi ţinere a cadastrului în
condiţiile actuale. În acest sens, disciplina îşi propune să identifice principii, tehnici şi metode
utile în organizare a lucrărilor şi, în general, pentru exercitarea managementului activităţilor pe
care le desfăşoară, ţinând seama de tipurile şi formele lor.
Scopul final al automatizării constă în crearea sistemului care va corespunde cerinţelor
actuale de dezvoltare a societăţii informaţionale:
- Operativitatea de preluare a informaţiei în scopul controlului şi gestionării;
- Crearea spaţiului informaţional unic pentru unităţile teritoriale conform principiului ”de la
particular la general”;
- Asigurarea operativă a tuturor persoanelor şi instituţiilor interesate cu informaţia necesară;
- Optimizarea cheltuielilor pentru colectarea şi introducerea datelor primare în băncile de
date;
- Crearea unui sistem sigur şi complet de evidenţă a resurselor funciare-imobiliare.
În final trebuie de menţionat care sunt beneficiile sistemului cadastral, ce pot deveni
posibile în urma implimentării procesului de automatizare. Vom atrage atenţia numai asupra
celor mai importante:
- Pentru soluţionarea problemelor cadastrale prin automatizare, se propune un set complet de
instrumente şi funcţii, modele de date şi mijloace de elaborare, care fac posibilă asigurarea
totală pentru soluţionarea problemelor de elaborare, menţinere, actualizare, analiză şi
vizualizare a datelor cadastrale la toate etapele lucrărilor;
- Capacitatea de stocare a datelor care asigură gestionarea efectivă a lor este nelimitată, în
prezent depăşind ordinul terabiţilor;
- Internet-serverul permite nu numai publicarea efectivă a datelor spaţiale în Internet, dar
asigură imense posibilităţi de elaborare a soluţiilor proprii;
- Produsele finale sunt funcţionale şi pot fi integrate în alte sisteme informaţionale.
- Au fost elaborate şi implementate suplimentar funcţii de lucru specifice soluţionării
problemelor cadastrale;
- Sunt elaborate modele speciale de date;
- Au fost elaborate şi implementate suplimentar module şi produse software: AdminCad,
NeDweeG 2000, LegalCad etc.

1.6. Cerinţe de pregătire profesională a specialiştilor responsabili de automatizarea

lucrărilor de cadastru

Eficacitatea cadastrului este funcţie şi de modul de valorificare a potenţialului lui ca

sistem informaţional. În Moldova acest potenţial se află la starea iniţială de valorificare, un rol de
bază revenindu-le autorităţilor publice locale, care în componenţa lor au un inginer cadastral -
specialist în domeniul reglementării relaţiilor funciare.
Specialiştii menţionaţi utilizează zilnic în soluţionarea multiplelor probleme informaţia
despre bunurile imobile, în majoritatea cazurilor folosind materialele cartografice, registrele
cadastrale, cărţile de imobil etc., elaborate în mod tradiţional. Prin aceasta se explică durata mare
de executare şi conţinutul limitat al diferitor decizii, iar în final, gradul redus de utilizare a
resurselor funciare. Un suport tehnic pentru soluţionarea problemelor de acest gen sunt
materialele şi informaţia acumulată la elaborarea cadastrului bunurilor imobile, care este stocată
la oficiile cadastrale teritoriale. O copie a acestor materiale poate fi transmisă APL, ca fiind
utilizate, să mărească eficacitatea cadastrului ca sistem informaţional. În acest scop, practic toate
APL sunt echipate cu computere şi imprimante.
Rolul principal în valorificarea resurselor informaţionale le revine inginerilor cadastrali,
care trebuie instruiţi şi familiarizaţi cu problemele şi modul de soluţionare a lor, folosind
materialele digitale şi alte informaţii incluse în sistemul informaţional cadastru.
În viitor, sistemul cadastral trebuie să corespundă unor cerinţe prestabilite, iar funcţiile
planurilor şi hărţilor cadastrale vor fi supuse unor modificări profunde. Ele vor pierde
proprietatea de înmagazinare a informaţiei, căpătând funcţia de vizualizare a informaţiei
conţinută în bazele de date.
Noile posibilităţi ale tehnologiilor informaţionale vor modifica esenţial şi activitatea
inginerilor cadastrali. Ridicarea cadastrală şi elaborarea materialelor în sistemul de coordonate
corespunzăror necesită cunoştinţe speciale. Dintre deprinderile speciale făceau parte: capacitatea
de localizare şi ridicare a bunurilor imobile, elaborare planurilor cadastrale care să poată fi
înţelese şi interpretate.
 Implimentarea tehnologiilor informaţionale modifică cardinal activitatea inginerilor
cadastrali. Determinarea coordonatelor puncelor de hotar şi a celor prin care sunt poziţionate
imobilele prin observaţii satelitare (GPS) simplifică procesul şi deseori elimină necesitatea de
aplicare a altor metode, iar raportarea pe planuri a obiectelor este înlocuită cu formarea lor într-
un sistem informaţional, din care rezultă un model de date despre lumea reală (Fig. 1.4.).
Hărţile sunt elaborate în baza modelelor, utilizând funcţia de vizualizare şi posibilităţile
de reprezentare grafică a aparatelor de restituţie automată (plotterilor).
Distribuţia informaţiei în mod esenţial este simplificată prin valorificarea metodelor de
transmitere a datelor. Informaţia geografică se transmite prin Internet folosind liniile de mare
viteză. Posibilităţile Internetului uşurează schimbul de informaţii cadastrale, devenind o practică
obişnuită în toată lumea.
Cadastrul modern trebuie să asigure modelul de bază a datelor, iar specialiştii trebuie să
opereze creativ cu modele, aplicând tehnologiile informaţionale în scopul gestionării lor.
Procedura tradiţională de înregistrare este supusă computerizării, iar rezultatul este reflectat prin
eficacitate.
Procesarea informaţiei despre obiectele spaţiale necesită soluţii complicate, însă, datorită
structurii reuşite a modelelor spaţial-orientate, datele sunt descrise prin atribute ce determină
amplasarea, forma şi proprietăţile obiectelor, iar operaţiunea nu mai prezintă o problemă tehnică.

Localizarea obiectelor prin măsurători topografo-geodezice

Determinarea coordonatelor

Modelarea obiectelor în corespundere cu modelul de date

Stocarea obiectelor modelate în sistemul informaţional

Elaborarea rapoartelor,
Imprimarea datelor statistice,
materialelor documentelor
cartografice cadastrale

Fig. 1.4. Metoda modernă de elaborare a materialelor cadastrale