Sunteți pe pagina 1din 53

CURS 11

ECHIPAMENTE ELECTRICE
ÎNTRERUPEREA ARCULUI ELECTRIC DE C.A.

Întreruperea arcului electric de curent alternativ este ușurată de


trecerea, în mod natural, a curentului prin valoarea zero,
moment în care ionizarea în coloana arcului electric este
minimă. Deoarece un aparat de comutație este plasat într-o
rețea, reușita sau nereușita întreruperii arcului electric în
camera de stingere depinde de parametrii rețelelor (curentul de
scurtcircuit și tensiunea de restabilire) și de parametrii
aparatului (tensiunea de arc și tensiunea de ținere, care
semnifică refacerea rigidității dielectrice în coloana arcului
electric).
CONDIȚII DE STINGERE CALITATIVE

În figurile următoare sunt prezentate diagramele tipice la deconectarea unui


scurtcircuit într-o rețea de curent alternativ. Oscilograma a) reprezintă curentul i și
tensiunea sursei u, înainte de separarea elementelor de contact.
Oscilograma b) arată, după separarea elementelor de contact, o întrerupere reușită.
Tensiunea arcului electric u durează o semiperioadă; la prima trecere prin zero a
curentului, arcul electric se stinge, iar la bornele întreruptorului apare tensiunea de
restabilire ur. După o întrerupere reușită apare un curent postarc ipa care este de
aproximativ 104 ori mai mic ca amplitudine decât curentul de scurtcircuit.
În oscilograma c) se vede că întreruperea este nereușită; curentul de scurtcircuit și
tensiunea de arc apar în continuare.
Fig. Oscilograme tipice la deconectarea unui scurtcircuit:
a)regim permanent de scurtcircuit;
b)întrerupere reușită;
c)întrerupere nereușită.
În figura următoare se pot urmări două categorii de corelări de care depinde reușita unei
întreruperi.
a) Corelare între tensiunea de arc și tensiunea de restabilire. Pentru ca arcul electric să nu
se poată reaprinde după trecerea prin zero a intensității curentului, este necesar ca
tensiunea arcului electric 2 să fie superioară tensiunii de restabilire 3. Dacă tensiunea de
arc 1 este mai mică decât cea de restabilire, arcul se reaprinde. Tensiunea de restabilire
îndeplinește, în acest caz, rolul de tensiune de sursă.

Fig. Corelare între tensiunea de arc și tensiunea de restabilire


a) Corelare între tensiunea de restabilire și tensiunea de ținere. Pentru ca arcul electric să
nu se reaprindă este necesar ca tensiunea de ținere 4 să fie superioară tensiunii de
restabilire 3. Tensiunea de ținere este tensiunea de refacere a rigidității dielectrice după
stingerea arcului electric. Această tensiune se reface progresiv pe măsura deionizării
spațiului din camera de stingere. Dacă tensiunea de ținere nu crește suficient de rapid,
pentru a depăși în permanență tensiune ade restabilire, se produce o reamorsare a arcului
electric. Curba 5 reprezintă tensiunea de ținere, care intersectează în punctul m tensiunea
de restabilire.

Fig. Corelare între tensiunea de ținere și tensiunea de restabilire


CONDIȚII DE STINGERE CANTITATIVE

Se poate stabili o relație cantitativă între tensiunea u, și parametrii


arcului (P0, G0, τ, 𝐼መ ) de curent alternativ, privind condițiile stingerii,
dacă se studiază procesele care au loc în zona trecerii prin valoarea zero
a intensității curentului.
Pentru studiul condițiilor de stingere ale arcului electric se poate admite
P0 = const., numai pentru un interval de timp foarte scurt. Intervalul cel
mai potrivit este momentul trecerii prin zero a curentului, căci în acest
moment condițiile de întrerupere ale curentului în întreruptor sunt
optime, ionizarea fiind minimă.
Pentru ca arcul electric să nu se reamorseze este necesar ca puterea dezvoltată în coloana
arcului, în care există o ionizare de rest, să fie mai mică decât puterea disipată:
𝑢𝑟2 𝐺 < 𝑃0

𝑃0
𝑢𝑟 <
𝐺

Relație în care ur este tensiunea de restabilire pentru polul care întrerupe primul, iar G este
conductanța în momentul în care tensiunea de restabilire atinge valoarea maximă. Dacă se
consideră tensiunea de restabilire, pentru polul care întrerupe primul, de forma unei excitații
treaptă, ca în figura următoare, care apare la un sfert din perioada proprie de oscilație, ecuația
anterioară se scrie sub forma:

𝛾1,5 2𝑈𝑛 𝑃0
<
3 𝐺𝑇/4
Fig. Relativ la condițiile cantitative de stingere a arcului electric
1 𝑑𝑖 1 𝑑𝑢 1 𝑢𝑖 −𝑃
Pentru a calcula GT/4 se integrează ecuația diferențială ∙ − ∙ = ∙ .În acest scop se
𝑖 𝑑𝑡 𝑢 𝑑𝑡 𝜏 𝑃
poate considera că, în jurul trecerii prin zero a intensității curentului, acesta variază liniar:
𝑑𝑖
𝑖 = 𝑎𝑡; =𝑎
𝑑𝑡

Astfel ecuația diferențială ia forma:

𝑑𝑢 1 1 𝑎𝑡 2
−𝑢 + − 𝑢 =0
𝑑𝑡 𝑡 𝜏 𝜏𝑃0

cu soluția:
𝑡
𝑃0 𝜏
𝑢= ∙ 2
2𝜏𝑎 𝑡 1 𝑡
1−𝜏+2 𝜏
Reprezentarea grafică a ecuației anterioare este dată de figura următoare.

Fig. Tensiunea arcului electric în jurul trecerii prin zero a curentului


Vârfurile de tensiune corespund timpului relativ ± 2 , valoarea vârfului de aprindere este, în
1 1
unități relative , iar valoarea vârfului de stingere − . Se poate calcula panta tensiunii:
2−1 2+1

𝑑𝑢 𝑃0
= 2
𝑑𝑡 𝑡=0 2𝜏 𝑎

Și conductanța dinamică:
𝑑𝑖
2𝑎2 𝜏 2
𝐺0 = 𝑑𝑡 =
𝑑𝑢 𝑃0
𝑑𝑡 𝑡=0
Conductanța scade exponențial cu constanta de timp τ, astfel că, după T/4, se obține:

𝑇

𝐺𝑇/4 = 𝐺0 𝑒 4𝜏

În final condiția cantitativă de stingere a arcului electric pentru un sistem trifazat cu neutrul
izolat este:
𝛾 ∙ 1,5 ∙ 𝑈𝑛 ∙ 2 𝑃0 𝑇
< 𝑒 4𝜏
3 𝐺0
PROBLEMĂ. La deconectarea unui scurtcircuit arcul electric are următoarele
caracteristici:
- curentul de scurtcircuit 𝐼 = 20kA;
- puterea disipată de arcul electric este 𝑃0 = 150𝑘𝑊;
- constanta de timp a arcului electric 𝜏 = 5𝜇𝑠;
Cunoscând că frecvenţa tensiunii oscilante de restabilire este de 5000 Hz iar factorul de
oscilaţie de 1,7 , să se stabilească condiţia de neamorsare a arcului electric după trecerea
curentului prin zero, referitor la polul care întrerupe primul.
REZOLVARE:
- panta curentului la trecerea prin zero este:

a = 2 ωI

- se calculează conductanţa arcului electric:

2  a 2  τ2
G0 =
P0

- perioada de oscilaţie:
1
T0 =
f0
𝑎 = 2 ⋅ 2 ⋅ 𝜋 ⋅ 50 ⋅ 20 ⋅ 103 = 8,886 ⋅ 106 𝐴 𝑠

2 ⋅ 8,886 ⋅ 106 2 ⋅ 5 ⋅ 10-6 2


𝐺0 = = 26,320 ⋅ 10−3 𝑆
150 ⋅ 103

1 1
𝑇0 = = = 2 ∙ 10−4 𝑠
𝑓0 5000
𝑇0 2 ∙ 10−4
𝑡= = =5 ⋅ 10−5 𝑠
4 4

- tensiunea de restabilire
t
P0
û r = γ  Û = eτ
G0
150 ⋅ 103 5⋅10-5
𝑢𝑟 = ⋅ 𝑒 5⋅10-6 = 3,543∙105 V
26,32 ⋅ 10-3

Condiţiile de stingere nu sunt aceleaşi pentru cei trei poli ai aparatului, stingerea este mai
dificilă pentru polul care întrerupe primul.

2
û r  γ  1,5   Un
3

û r
Un 
2
γ 1,5 
3
3,543 ⋅ 105
𝑈𝑛 ≤
2
1,7 ⋅ 1,5 ⋅
3

𝑈𝑛 ≤ 170,167kV
PROBLEMĂ. Arcul electric dintr-un întreruptor cu aer comprimat este caracterizat prin
curentul efectiv întrerupt de 25 kA, puterea disipată P0 = 120 kW, constanta de timp τ = 5
µs şi factorul de oscilaţie γ = 1,8.
Se cere să se determine:
a) valorile vârfurilor de tensiune la aprindere şi stingere;
b) momentele la care apar aceste vârfuri;
c) amplitudinea maximă a tensiunii de restabilire pentru o reţea în care frecvenţa tensiunii
de restabilire este de 7000 Hz.
Curentul are expresia: i = I  2  sinω  t
Tensiunea arcului electric în jurul trecerii prin zero a curentului
REZOLVARE:
a) pentru a calcula valorile vârfurilor de tensiune la aprindere şi stingere avem nevoie de
panta curentului la trecerea prin zero

a = ωI 2

𝑎 = 2 ⋅ 𝜋 ⋅ 50 ⋅ 25 ⋅ 103 ⋅ 2 = 11,107 ⋅ 106 𝐴 𝑠

- tensiunea de referinţă este:


𝑃0 120 ⋅ 103 3
= −6 6
= 1,080 ⋅ 10 𝑉
2 ⋅ 𝜏 ⋅ 𝑎 2 ⋅ 5 ⋅ 10 ⋅ 11,107 ⋅ 10
- vârful de tensiune la aprindere:

P0 1
Ua = 
2  τ  a 2 −1

𝑃0 1 3
1
𝑈𝑎 = ⋅ = 1,080 ⋅ 10 ⋅ = 2,607 ⋅ 103 𝑉
2⋅𝜏⋅𝑎 2−1 2−1

- vârful de tensiune la stingere:

P0 1
Us = 
2 τ a 2 +1

𝑃0 1 3
1
𝑈𝑠 = ⋅ = 1,080 ⋅ 10 ⋅ = 447,351𝑉
2⋅𝜏⋅𝑎 2+1 2+1
b) momentele la care au loc vârfurile de tensiune:

t a,s =  τ  2

𝑡a,s = ±5 ⋅ 10−6 ⋅ 2 = ±7,071 ⋅ 10-6 𝑠


c) – se calculează conductanţa în momentul trecerii prin zero a curentului :

2  a 2  τ2
G0 =
P0

2 ⋅ 11,107 ⋅ 106 2 ⋅ 5 ⋅ 10−6 2


𝐺0 = = 5,140 ⋅ 10−2 𝑆
120 ⋅ 103

- valoarea de vârf a tensiunii de restabilire


t
P0
û r = γ  Û = eτ
G0

T0
- se consideră că tensiunea de restabilire apare sub forma unei trepte la t =
4
𝑇0 1 1
𝑡= = = = 3,571 ⋅ 10−5 𝑠
4 4 ⋅ 𝑓0 4 ⋅ 7000

120 ⋅ 10𝟑 𝟑,𝟓𝟕𝟏⋅10-5


𝒖𝒓 = ⋅ 𝒆 𝟓⋅10-6 = 5,432 ⋅ 10𝟒 𝑽
5,140 ⋅ 10-2

- tensiunea la frecvenţa industrială este:

û r  3
U=
γ 1,5  2

5,432 ⋅ 104 ⋅ 3
𝑈= = 24,640kVef
1,8 ⋅ 1,5 ⋅ 2
IMPLICAȚIILE ÎNTRERUPERII CIRCUITELOR DE C.A.

Curentul postarc. După stingerea arcului electric, curentul nu mai poate fi controlat
cu ajutorul teoriei arcului electric, căci în camera de stingere nu mai există arc
electric. Pentru a cunoaște cât timp în camera de stingere va mai exista o plasmă
asemănătoare plasmei arcului electric, se ia drept criteriu constanta de timp τ a
arcului electric, care este de ordinul 10 µs. Astfel, la întreruperea unui curent de 10
kA, la trecerea prin zero a curentului se găsește o ionizare corespunzătoare unui
curent de 20 A, caracteristic unui timp intre 10...50µs. După alte 10...50µs a dispărut
și ionizarea corespunzătoare curentului de 20 A. Curentul postarc circulă imediat
după trecerea prin zero a curentului de scurtcircuit, după o întrerupere reușită sub
acțiunea tensiunii oscilante de restabilire și în prezența ionizării de rest. Ordinul de
mărime al curentului postarc este de 10-3...10-4 din curentul de scurtcircuit. S-au
măsurat curenți postarc de 10 A, valoare de vârf, cu o durată de 1 ms.
APARATE DE COMUTAȚIE DE JOASĂ TENSIUNE

• Contactorul electromagnetic
• Întreruptorul de putere
• Siguranța fuzibilă
CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC
CONTACTOR ELECTROMAGNETIC DE CURENT ALTERNATIV
Contactorul cu mișcare simplă de translație
1,2,3 – electromagnet monofazat cu spiră în scurtcircuit
4 – resorturi care asigură starea de repaus
5 – calea de curent
6 – plăcuțele feromagnetice din camera de stingere
7 – puntea pe care sunt lipite piesele mobile de contact
8 – resort care asigură forța de apăsare în contact
9 – caseta în care este amplasat resortul
Unde s-a notat:

• kn – factorul de neuniformitate a repartizării tensiunii de restabilire pe interval kn = 1,1;


• ks – coeficient de siguranță ks = 1,1;
• Udi – tensiunea pe un interval în funcție de curentul limită întrerupt;
• Un – tensiunea nominală a rețelei (între faze).
Exemplu de calcul. Pentru un contactor AC3 cu In = 100A și Un = 400V se cere să se determine
numărul de intervale între plăcile feromagnetice. Contactorul va întrerupe și curentul de pornire
al unui motor asincron, deci curentul limită va fi Il = 6·In = 600A.La acest curent tensiunea
Udi=50V, rezultă numărul de intervale:
1,5 ∙ 400
𝑛𝑖 = 1,1 ∙ 1,1 ∙ =9
50 ∙ 3
Deci numărul de plăci feromagnetice este np = 8.
CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC DE CURENT CONTINUU
ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE
1 – polii principali;
2 – polii auxiliari;
3 – declanșatoarele termice, reacționează la suprasarcină;
4 – declanșatoarele electromagnetice, reacționează la scurtcircuit;
5 – mecanismul întreruptorului;
6 – declanșator de tensiune minimă;
7 – declanșator curent de injecție.
ÎNTRERUPTOR CU MARE PUTERE DE RUPERE
ÎNTRERUPTOR LIMITATOR
SIGURANȚA FUZIBILĂ DE ÎNALTĂ TENSIUNE
SEPARATORUL ȘI SEPARATORUL DE SARCINĂ
SEPARATORUL DE SARCINĂ
CONTACTORUL ȘI ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE ÎN VID

S-ar putea să vă placă și