MINISTERUL MUNCII Şl SOLIDARITĂŢII SOCIALE

NORME SPECIFICE
DE PROTECŢIE A MUNCII
PENTRU LUCRĂRI DE IZOLAŢII
TERMICE, HIDROFUGE Şl
PROTECŢII ANTICOROSIVE

- 2003 -
 MINISTERUL MUNCII Şl PROTECŢIEI SOCIALE

ORDIN Nr. 700/16.11.1999 privind aprobarea Normelor

specifice de protecţie a muncii pentru lucrări de izolaţii
termice, hidrofuge şi protecţii anticorosive

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale,

având în vedere:
-art.5 alin. (5) şi anexa nr.2 pct.5 din Legea protecţiei
muncii nr. 90/1996;
Prezentele norme specifice de
-art.3 pct.5 şi art.7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului
protecţie a muncii au fost elaborate de
Institutul de Proiectare - Cercetare şi nr.188/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Inginerie Tehnologică pentru Muncii şi Protecţiei Sociale, cu modificările ulterioare;
Construcţii (IPC) în colaborare cu -avizul Consiliului tehnico-economic
specialişti din I.N.C.D.P.M., din cadrul nr.25/29.09.1999 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale -
M.M.P.S. şi I.S.T.P.M. şi au fost avizate Protecţia Muncii, emite următorul
de M.M.P.S.
ORDIN:

Art.1 Se aprobă Normele specifice de protecţie a muncii

pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii
anticorosive, prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.

Art.2 Normele prevăzute la art.1 intră în vigoare în termen de

30 de zile de la data publicării prezentului
Multiplicarea acestor norme fără autorizare este
interzisă
4_________________________________________________
ordin în Monitorul Oficial al României.
începând cu aceeaşi dată, se abrogă normele
departamentale de protecţie a muncii, care se referă la lucrări
de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorosive.
Art.3 Normele specifice de protecţie a muncii pentru lucrări de
izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorosive sunt
obligatorii pentru toate activităţile cu acest profil şi se
difuzează celor interesaţi prin inspectoratele teritoriale de
muncă şi prin alţi agenţi autorizaţi de Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale.
MINISTRUL MUNCII Şl
PROTECŢIEI SOCIALE,
Alexandru Athanasiu
CUPRINS
PREAMBUL.............................................................. 8
1. PREVEDERI GENERALE.................................... 13
1.1.Conţinut. Scop............................................... 13
1.2.Domeniu de aplicare...................................... 13
1.3.Relaţii cu alte acte normative......................... 14
1.4. Revizuirea normelor...................................... 15
2. PREVEDERI COMUNE...................................... 16
2.1.încadrarea şi repartizarea personalului
la locul de muncă.......................................... 16
2.2.Instruirea personalului.................................... 16
2.3.Dotarea cu echipament individual de
protecţie şi de lucru...................................... 18
2.4.Organizarea de şantier şi/sau a locului
de muncă şi a activităţilor............................. 19
2.4.1.Circulaţia pe drumurile din şantier 19
2.4.2.Protecţie împotriva electrocutării.. 21
2.4.3.Protecţia pentru lucrul la înălţime. 22
2.4.4.Protecţia pe timp friguros..................... 23
2.5.Protecţia împotriva incendiilor şi
exploziilor...................................................... 24
3. PREVEDERI SPECIFICE.................................. 27
3.1 .Izolaţii termice............................................. 27
3.1.1 .Izolaţii la conducte şi aparate.............. 27
6_________________________________________________
_________________________________________________7

3.1.2.Izolaţii la acoperişuri, terase şi 3.3.5.Protecţia cu mase de şpaclu.... 49

pereţi.................................................. 29 ; 3.3.6.Protecţia cu folii................................. 50
3.1.3.Lucrări de montare a conductelor 3.3.7.Protecţia cu plăci şi cărămizi
preizolate de transport al agentu-
lui termic............................................. 30 antiacide........................................... 50
3.2.Izolaţii hidrofuge............................................. 32
3.2.1 Topirea bitumului.................................. 32 4. PREVEDERI DE PROIECTARE.......................... 51
3.2.2.Prepararea amorsajului bitum-
solvent................................................ 35 ANEXA 1 LISTA NORMELOR CONEXE
3.2.3.Transportul bitumului topit.................... 36 ŞI/SAU COMPLEMENTARE.... 54
3.2.4.Izolaţii cu materiale bituminoase
la acoperişuri şi terase........................ 37 ANEXA 2 GHID DE TERMINOLOGIE................... 56
3.2.5.Izolaţii realizate cu folii bitumate
cu bitum aditivat, lipite cu flacără. 38 ANEXA 3 STANDARDE CONEXE......................... 64
3.2.6.Izolaţii realizate cu folii PVC
etanşate prin sudură cu aer ANEXA 4 GHID DE NOŢIUNI TEHNICE PRIVIND
fierbinte............................................... 40 ROLUL Şl DESTINAŢIA LUCRĂRILOR
3.2.7.Izolaţii la cuve, bazine şi DE IZOLAŢII TERMICE, HIDROFUGE Şl
rezervoare.......................................... 41 PROTECŢII ANTICOROSIVE .. 71
3.3.Protecţii anticorosive...................................... 43
3.3.1 .Pregătirea lucrărilor............................ 43
3.3.2.Manipularea şi depozitarea materiilor inflamabile
sau explozive.... 44
3.3.3.Pregătirea suprafeţelor pentru
protecţie............................................. 47
3.3.4.Protecţia peliculară cu amorse de
grunduri, vopsele, emailuri şi
lacuri......................................... 48

PREAMBUL
Normele specifice de protecţie a muncii sunt
reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi
minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi
din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu
absolvă agenţii economici de răspundere pentru prevederea şi
asigurarea oricăror măsuri de securitate a muncii, adecvate
condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor respective.
Normele specifice de protecţie a muncii fac parte
dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea
sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
-Norme generale de protecţie a muncii care
cuprind prevederi de securitate a muncii şi de medicină a
muncii, general valabile pentru orice activitate;
-Norme specifice de protecţie a muncii
care cuprind prevederi de securitate a muncii specifice unor
anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea
prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
_________________________________________________9
Prevederile tuturor acestor norme se aplică
cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de
organizare a unităţii sau de proprietate asupra mijloacelor de
muncă în care se desfăşoară activitatea pe care o
reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de
protecţie a muncii urmăreşte corelarea
prevederilor normative, cu pericolele uneia sau mai multor
activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de protecţie a
muncii pentru activităţi caracterizate
prin riscuri sau pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de protecţie a
muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de
protecţie a muncii practicată în cadrul Normelor generale de
protecţie a muncii pentru orice proces de muncă. Conform
acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un proces
complex structurat, compus din următoarele elemente, care
interacţionează:
EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în
executarea unei sarcini de muncă;
SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acţiunilor ce
trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în
anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului
procesului de muncă;
MIJLOACELE DE PRODUCŢIE; totalitatea
mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii
10________________________________________________
(materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de
muncă;
MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condiţiilor fizice,
chimice, biologice şi psihosociale în care, unul sau mai mulţi
executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de protecţie a muncii în
cadrul Normelor specifice de protecţie a muncii, vizând global
desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de
securitate, se realizează
prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii
la nivelul fiecărui element al sistemului executant - sarcină de
muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă propriu
proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de
reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări
normative pentru asigurarea protecţiei muncii constituie, alături
de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi
sănătatea în muncă, baza pentru :
- activitatea de concepţie a echipamentelor
tehnice şi a tehnologiilor;
- autorizarea funcţionării unităţilor; instruirea
salariaţilor cu privire la
securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea
cauzelor şi a responsabilităţilor;
_________________________________________________________________11
- cadrul general pentru elaborarea instrucţiunilor
proprii ale agenţilor economici pentru aplicarea normelor de
protecţie a muncii în funcţie de particularităţile proceselor de
muncă.
în contextul general prezentat, „Normele specifice de
protecţie a muncii pentru lucrările de izolaţii termice, hidrofuge
şi protecţii anticorosive" au fost elaborate ţinând cont de
reglementările existente în domeniul protecţiei muncii pentru
aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de
muncă şi stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru
fiecare risc, normele să cuprindă cel puţin o măsură de
prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului
de muncă.
Structurarea acestor prevederi din norma specifică
este făcută pe tipuri de activităţi reprezentative din categoria
lucrărilor de izolaţii termice, hidrofuge şi de protecţii
anticorosive, prevederile urmărind o succesiune logică
corespunzătoare modului de acţiune al executantului în
procesul de muncă.
Pe lângă prevederile comune şi specifice tuturor
tipurilor de izolaţii, norma cuprinde şi un capitol de proiectare
din care rezultă că nici un fel de lucrare de izolaţie nu se poate
realiza decât în baza unor proiecte de execuţie sau a unor fişe
tehnologice specifice lucrărilor, având la bază o serie de
cerinţe obiective, fără de care lucrarea nu se poate executa,
iar prevederile de protecţie a muncii trebuie
12_______________________________

cunoscute şi respectate la toate nivelurile de execuţie

participante la procesul de muncă.
Norma cuprinde în Anexa 4 şi un ghid de noţiuni 1. PREVEDERI GENERALE
minime privind domeniul de aplicare şi anumite particularităţi
privind rolul şi definirea tipurilor de izolaţii practicate în prezent.
1.1. Conţinut. Scop

Art.1. Prezentele norme cuprind principalele măsuri de

prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
specifice activităţii de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii
anticorosive.

Art.2. Scopul prezentelor norme este de a preveni, diminua

sau elimina factorii de risc de accidentare şi bolile profesionale
în procesele de muncă specifice în desfăşurarea acestor
activităţi proprii celor patru componente ale sistemului de
muncă (executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie -
mediu de muncă).

1.2. Domeniu de aplicare

Art.3. Prezentele norme se aplică tuturor persoanelor juridice

sau fizice care execută lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi
protecţii anticorosive, indiferent de forma de proprietate asupra
capitalului social şi de modul de organizare a acestora, la care
14________________________________________________ ________________________________________________15

activităţile se desfăşoară cu personal angajat pe bază de

contract individual de muncă sau în alte condiţii prevăzute de
lege.
1.3. Relaţii cu alte acte normative
Art.4. Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu
prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
1.4. Revizuirea normelor
Art.7. Prezentele norme specifice se vor revizui periodic şi vor
fi modificate ori de câte ori este necesar ca urmare a
schimbărilor de natură legislativă sau tehnologică survenite la
nivel naţional în cadrul proceselor de muncă.

Art.5. Persoanele juridice sau fizice care desfăşoară activităţi

de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorosive sunt
obligate să elaboreze instrucţiuni proprii de aplicare a
prezentelor norme, în funcţie de particularităţile proceselor de
muncă, de condiţiile de lucru şi de echipamentul tehnic din
dotare.

Art.6. Pentru activităţile nespecifice în relaţia conexă cu alte

activităţi legate funcţional cu cele din cadrul izolaţiilor termice,
hidrofuge şi protecţii anticorosive se vor aplica prevederile
normelor specifice prezentate în Anexa 1.

2. PREVEDERI COMUNE
2.1. încadrarea şi repartizarea personalului la locul
de muncă
Art.8. Lucrările de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii
anticorosive se execută numai de personal calificat, instruit şi
apt din punct de vedere medical pentru categoria de lucrări pe
care o execută, în
conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a
muncii.
Art.9. Este interzisă repartizarea la locurile de muncă a
personalului care nu întruneşte condiţiile de sănătate şi, după
caz, nu posedă avizul de lucru la înălţime, în alte condiţii decât
cele conforme cu prevederile Normelor generale de protecţie a
muncii şi normelor Ministerului Sănătăţii.
2.2. Instruirea personalului
Art.10. Instructajul de protecţie a muncii este obligatoriu şi se
va realiza în conformitate cu prevederile Normelor generale de
protecţie a muncii.
________________________________________________17
Art.11. întrucât prin natura lor, materialele şi substanţele
utilizate la realizarea izolaţiilor de orice fel sunt combustibile,
inflamabile, explozive şi toxice,
pentru toate categoriile de instructaje este obligatorie
instruirea personalului conform reglementărilor în vigoare
pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
Art.12. Instruirea personalului la locul de muncă se face de
conducătorul locului de muncă.
Art.13. Instructajele periodice vor fi suplimentate ori de câte
ori situaţiile concrete de muncă o impun şi în mod deosebit în
următoarele cazuri:
- când salariatul a avut o întrerupere de activitate
de peste 30 zile calendaristice;
- când s-a modificat procesul tehnologic de lucru
sau la schimbarea mijloacelor de producţie
utilizate;
- la reluarea activităţii după un accident de
muncă;
la executarea unor lucrări speciale pentru care
se impun condiţii de execuţie deosebite.
Art.14. (1) în situaţiile în care pentru execuţia unor lucrări de
izolaţii termice, hidrofuge sau protecţie anticorosivă, este
necesară intervenţia în acelaşi timp a mai multor unităţi sau
lucrările se execută în condiţii de exploatare, este obligatoriu
un instructaj complex,
18________________________________________________
efectuat de către coordonatorul în materie de securitate şi de
sănătate responsabil pe timpul realizării lucrării.
(2) Tematica de instruire va conţine informaţii
referitoare la riscurile de accidentare, boli profesionale sau
potenţiale incendii, specifice activităţii participanţilor implicaţi în
sistemul de muncă.
2.3. Dotarea cu echipament individual de
protecţie şi de lucru
Art.15. Agenţii economici care execută lucrări de izolaţii
termice, hidrofuge şi protecţii anticorosive, au obligaţia să
acorde salariaţilor echipamentul individual de protecţie şi de
lucru în conformitate cu Normativul cadru de acordare şi
utilizare a echipamentului individual de protecţie.
Art.16. Personalul este obligat să poarte şi să utilizeze
echipamentul acordat pe toată durata de execuţie a lucrărilor
şi numai în scopul pentru care a fost acordat.
Art.17. Este interzisă admiterea personalului la execuţia
lucrărilor de izolaţii, ce fac obiectul normei, fără dotarea cu
echipament de protecţie sau de lucru adecvat factorilor de risc
raportaţi şi condiţiilor concrete de lucru.
________________________________________________19
2.4. Organizarea de şantier şi/sau a locului de
muncă şi a activităţilor
Art.18. Organizarea de şantier şi/sau a locului de muncă,
precum şi a activităţilor de lucrări în construcţii sunt obligatorii
şi constituie parte componentă a documentaţiilor tehnologice
de execuţie urmărind să asigure totalitatea măsurilor de
organizare şi condiţiile necesare de securitate şi sănătate a
salariaţilor.
Art.19. Documentaţia de organizare de şantier/loc de muncă
va conţine un plan de securitate şi sănătate în care vor fi
precizate măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi
bolilor profesionale.
Art.20. Atunci când lucrările se efectuează concomitent de
mai mulţi executanţi, între aceştia se vor încheia convenţii,
care să cuprindă clauze privind protecţia muncii.
2.4.1. Circulaţia pe drumurile din şantier
Art.21. (1) Căile de circulaţie pentru mijloacele de transport şi
pietoni vor fi realizate pe bază de proiecte de organizare
aprobate, adoptându-se pe cât posibil
20________________________________________________
soluţia inelară şi sensul unic.
(2) Circulaţia va fi reglementată prin marcaje şi
indicatoare.
Art.22. Personalul din şantier este obligat să se asigure şi să
traverseze căile de acces la şantier şi cele din şantier numai
prin locurile de trecere, după asigurarea prealabilă.
Art.23. Pe timpul nopţii, căile de circulaţie, trecerile pentru
pietoni, scările de acces şi depozitele pentru materiale
aferente lucrărilor vor fi luminate.
Art.24. Este interzisă depozitarea pe căile de circulaţie şi aleile
şantierelor, a materialelor, a utilajelor, a schelelor, materialelor
precum şi a altor accesorii necesare în execuţia lucrărilor.
Acestea vor fi permanent menţinute curate şi deblocate.
Art.25. (1) Lucrările de izolaţii care se desfăşoară în şantiere
plasate în imediata apropiere a drumurilor publice, vor fi
împrejmuite şi marcate cu indicatoare de avertizare sau de
interzicere a accesului în zona de lucru.
(2) De-a lungul drumului, obligatoriu se vor
construi copertine de protecţie.
(3) Schelele montate de-a lungul
drumurilor publice vor fi protejate pe toată lungimea
_______________________________________________21
cu plase de protecţie.
Art.26. Atunci când lucrările de izolaţie se execută sub cota
terenului natural sau în subsoluri, beneficiarul lucrării este
obligat să prezinte executantului un plan cu toate lucrările deja
executate, fără a omite nici un detaliu.
2.4.2. Protecţia împotriva electrocutării
Art.27. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă şi
indirectă se vor respecta prevederile din Normele generale de
protecţie a muncii şi Normele specifice de protecţie a muncii
pentru utilizarea energiei electrice în medii normale.
Art.28. Se interzice executarea oricăror lucrări de reparaţii sau
intervenţii la sculele şi utilajele acţionate electric, înainte de a fi
oprite şi deconectate de la reţeaua electrică de alimentare.
Art.29. Pe timpul întreruperilor de lucru sau la terminarea
programului, orice sculă sau utilaj acţionat electric vor fi
deconectate de la reţeaua electrică de alimentare.
22________________________________________________
2.4.3. Protecţia pentru lucrul la înălţime
Art.30. (1) Elementele pentru protecţia lucrului la înălţime,
componente ale schelelor, eşafodajelor şi scărilor netipizate,
utilizate la executarea sarcinilor de muncă vor fi stabilite de
proiectant prin fişe tehnologice aprobate de conducerea
agentului economic.
(2) Pentru elementele de susţinere tipizate vor fi
respectate instrucţiunile de montaj exploatări prezentate în
cartea tehnică aferentă elementului utilizat.
Art.31. (1) Accesul la locul de muncă se face numai pe scări
montate definitiv sau pe scări mobile rezemate şi asigurate
contra alunecărilor sau prăbuşirilor.
(2) Este interzis accesul pe trasee alese arbitrar,
necorespunzătoare sau neamenajate.
Art.32. Pentru lucrul la înălţime în siguranţă, este obligatorie
respectarea prevederilor din Normele generale de protecţie a
muncii, precum şi a Normelor specifice de protecţie a muncii
pentru lucrul la înălţime.
Art.33. Deşeurile de materiale rezultate prin
_______________________________________________23
demolarea sau dezafectarea unor izolaţii vechi se
pachetizează şi se depozitează separat în vederea evacuării.
Este interzisă aruncarea acestora de la înălţimea de lucru.
2.4.4. Protecţia pe timp friguros
Art.34. (1) Se consideră timp friguros în sensul prezentelor
norme perioada în care temperatura în mediul de muncă este
sub +5°C.
(2) Perioada convenţională (15 noiembrie -15
martie) de timp friguros va putea fi prelungită pe bază de date
statistice specifice locului unde este amplasat şantierul, de
comun acord cu beneficiarul.
Art.35. Este obligatorie organizarea de controale asupra
focurilor sau a sistemelor de încălzire
existente în depozite, vestiare, puncte pentru servitul mesei,
ateliere. La terminarea programului de lucru, orice sursă locală
de încălzire va fi închisă (oprită) sau scoasă de sub tensiune.
Art.36. Este interzisă iniţierea de focuri deschise atât în
interiorul cât şi în exteriorul construcţiilor, fără aprobarea şi
controlul permanent al organizatorului şi conducătorului
punctului de lucru.
24________________________________________________
Art.37. în locurile închise cu emanaţii de gaze sau vapori
inflamabili este interzisă utilizarea flăcării deschise. Aceste
spaţii vor fi marcate cu indicatoare de avertizare sau
interdicţie. Pentru fumat se vor amenaja locuri speciale
marcate cu indicator „Loc pentru fumat".
Art.38. Mijloacele de stingere a incendiilor (vase cu apă,
stingătoare cu spumă chimică sau praf şi C0 2) vor fi ferite de
îngheţ pentru a putea fi utilizabile în cazuri de necesitate.
2.5. Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor
Art.39. Pentru execuţia lucrărilor de izolaţii prin folosirea
materialelor şi substanţelor care sunt de natură combustibilă,
inflamabilă, explozivă sau toxică, în toate fazele de lucru
elaborate prin fişele tehnologice de execuţie, vor fi prevăzute
obligatoriu măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor
conform reglementărilor în vigoare.
Art.40. Ori de câte ori se constată că măsurile pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor sunt necorespunzătoare sau
insuficiente, se vor lua obligatoriu măsuri suplimentare sau se
întrerupe executarea lucrărilor.
_______________________________________________25
Art.41. Conducătorul locului de muncă, precum şi înlocuitorul
acestuia, răspund de luarea şi de respectarea măsurilor PSI
pe durata executării lucrărilor.
Art.42. La toate locurile de muncă unde există pericol de
incendiu sau explozie este obligatorie marcarea zonei de lucru
cu indicatoare de avertizare sau de interzicere a accesului în
zonă.
Art.43. Pentru intervenţia operativă sau evacuarea în caz de
incendiu, în punctele de lucru sau de depozitare a materialelor
se vor asigura spaţii libere pentru intervenţia formaţiilor PSI.
Art.44. Pentru toate depozitele de materiale şi atelierele
productive este obligatorie afişarea în locuri
vizibile a planurilor de evacuare. Sistemele de alarmare a
incendiilor de la locurile de muncă vor fi menţinute în
permanenţă în stare de funcţionare.
Art.45. La locurile de muncă unde se utilizează materiale
combustibile sau inflamabile se vor depozita cantităţi ce vor fi
consumate în execuţie imediată şi
nu mai mult decât necesarul pentru un schimb de lucru, cu
respectarea sarcinii admisibile de încărcare a schelei sau
platformei de lucru.
26________________________________________________

Art.46. Materialele uşor inflamabile (solvenţi organici, chituri,

răşini, produse petroliere) nu se depozitează în vase deschise
sau în apropierea locurilor de muncă. După golire, vasele se 3. PREVEDERI SPECIFICE
umplu cu apă.

Art.47. (1) Toate spaţiile de depozitare a materialelor 3.1. Izolaţii termice

combustibile, inflamabile, explozive sau toxice vor fi marcate
cu indicatoare de avertizare şi interdicţie.
(2) Toate depozitele de asemenea materiale, vor fi 3.1.1. Izolaţii la conducte şi aparate
dotate obligatoriu cu mijloace tehnice de intervenţie
corespunzătoare caracteristicilor substanţelor depozitate şi a
Art.48. (1) în timpul confecţionării şi montării saltelelor,
reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
rogojinilor din vată minerală sau de sticlă şi altor materiale
asemănătoare, este obligatorie purtarea echipamentului de
protecţie, cu care salariatul a fost dotat, corespunzător
factorilor de risc.
(2) Salopetele trebuie să fie încheiate şi strânse la
guler şi mâneci.

Art.49. în timpul aşezării şi fixării elementelor de izolaţie

termică pe elementele de construcţie aflate în apropierea
conductorilor electrici, se întrerupe alimentarea cu energie
electrică în zona de lucru.

Art.50. în locurile unde se confecţionează saltele sau se

lucrează cu materiale izolatoare ce produc praf, este interzisă
depozitarea de alimente sau servirea meselor. Depozitarea de
alimente şi servirea mesei se vor realiza în încăperi izolate şi
închise, ferite de
28________________________________________________
suspensiile de pulberi de praf din zona de lucru.
Art.51. Este interzisă cirulaţia pe conductele ce se izolează
termic. Se vor utiliza schele şi platforme de lucru stabilite prin
fişele tehnologice de execuţie.
Art.52. Pe durata efectuării probelor tehnologice este interzisă
staţionarea personalului în apropierea conductelor supuse
probelor la o distanţă mai mică decât distanţa de securitate
stabilită prin instrucţiuni.
Lucrări de tinichigerie pentru protecţia izolaţiilor
termice la conducte şi aparate
Art.53. După finalizarea lucrărilor de izolaţii termice la
conducte şi aparate, lucrările de tinichigerie aferente pot
începe numai în condiţiile în care căile de acces, scările,
platformele de lucru şi schelele sunt degajate de orice alte
materiale care pot împiedica accesul şi lucrul în condiţii de
securitate al tinichigiilor.
Art.54. Atunci când lucrările de tinichigerie se execută la
înălţime se vor respecta prevederile Normelor specifice de
protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime.
»
Art.55. Personalul care utilizează pistolul pentru împlântat
bolţuri, trebuie să fie instruit în privinţa
_______________________________________________29
manipulării, utilizării, întreţinerii şi folosirii pistolului
Art.56. Personalul care utilizează pistolul pentru împlântat
bolţuri, trebuie să fie apt din punct de vedere medical pentru
această operaţie.
Art.57. Utilizarea pistolului pentru împlântat bolţuri este
permisă numai persoanelor care au obţinut autorizaţia, potrivit
reglementărilor în vigoare privind utilizarea pistolului şi a
regimului de lucru cu materiale explozive.
Art.58. Depozitarea, transportul, manipularea, utilizarea şi
deţinerea de materiale explozive trebuie să se facă conform
prevederilor Legii 126/1995 privind regimul materiilor explozive
şi a Normelor tehnice de aplicare a acestei legii.
3.1.2. Izolaţii de acoperişuri, terase şi pereţi
Art.59. întrucât materialele de bază, sculele, uneltele şi
instalaţiile necesare acestui tip de izolaţie sunt comune cu cele
specifice izolaţiilor hidrofuge, se vor respecta în totalitate
măsurile de protecţie înscrise la capitolul 2 „Prevederi
comune" şi măsurile ce fac obiectul subcapitolului 3.2. „Izolaţii
hidrofuge".
30________________________________________________
Art.60. Pregătirea amorselor de bitum topit cu solvenţii
organici existenţi într-o gamă foarte variată, trebuie să se facă
numai în condiţiile prevăzute prin fişele tehnologice de
execuţie şi cu respectarea reglementărilor privind prevenirea
şi stingerea incendiilor.
3.1.3. Lucrări de montare a conductelor
preizolate de transport al agentului termic
Art.61. Transportul conductelor preizolate cu mijloace auto, se
face prin aşezarea pe suporţi din lemn de esenţă moale şi
ancorate cu chingi confecţionate din materiale textile.
Art.62. Este interzisă depozitarea „în vrac sau amestecat" a
diferitelor tipodimensiuni de conducte preizolate.
Art.63. Locul de depozitare a conductelor preizolate, trebuie
să fie o suprafaţă plană, fără denivelări, lipsită de umiditate.
Piesele de montaj de construcţie specială (corpuri, ramificaţii)
se aşează separat la locul de muncă.
Art.64. Locul de lucru trebuie să fie asigurat cu alimentarea cu
energie electrică pentru iluminat şi
_______________________________________________31
forţă necesară sudării capetelor conductelor care trebuie
pozate pe traseu, luându-se măsuri pentru evitarea
electrocutării.
Art.65. înainte de montajul conductelor, fie într-un şanţ săpat,
fie într-un canal termic existent, acestea trebuie să fie
curăţate, iar suprafaţa de aşezare să fie plană.
Art.66. Pământul săpat se depozitează pe o singură parte
asigurându-se un spaţiu de manevră/circulaţie de minimum
0,5 m.
Art.67. Pentru asamblarea la suprafaţă a mai multor tronsoane
de conducte, malul de şanţ sau canal trebuie să fie degajat de
orice material/pământ săpat.
Art.68. Sudorii care efectuează operaţiuni de sudură trebuie
să fie calificaţi şi autorizaţi conform reglementărilor în vigoare.
Art.69. în timpul lucrărilor de sudură, capetele de conducte
preizolate se acoperă cu material textil
umezit.
Art.70. Toate operaţiile legate de manipularea, depozitarea,
pregătirea şi aşezarea pentru montaj trebuie să se facă cu
respectarea tehnologiei de
32_______________________________________________
montaj şi sub supravegherea conducătorului locului de muncă.
Art.71. Pe durata injectării cu poliuretan a
capetelor/ramificaţiilor sudate, lucrătorii vor respecta normele
de protecţie a muncii prevăzute în instrucţiunile de exploatare
a instalaţiei şi vor purta echipamentul de protecţie.
3.2. Izolaţii hidrofuge
3.2.1. Topirea bitumului
Art.72. (1) Topirea bitumului se va realiza numai cu utilaje
construite în acest scop (topitoare de bitum, maşini de topit şi
pompat), care să fie certificate din punctul de vedere al
protecţiei muncii şi al reglementărilor PSI în vigoare.
(2) Locul unde se desfăşoară topirea bitumului va fi
marcat cu indicatoare de avertizare şi interzicere a accesului
persoanelor străine.
Art.73. Se interzice amplasarea utilajelor pentru topit bitum în
locuri unde există posibilitatea degajării vaporilor de substanţe
inflamabile sau unde sunt depozitate materiale combustibile
sau inflamabile.
_______________________________________________33
Art.74. (1) Instalaţiile şi utilajele pentru topit bitum se
amplasează pe platforme din pământ, nivelate, acoperite cu
un strat de balast sau nisip cu grosimea de minimum 10 cm.
(2) Dimensiunile platformei trebuie să depăşească în
toate direcţiile dimensiunile utilajului cu cel puţin 1 m pe
fiecare latură.
Art.75. La topirea bitumului se vor utiliza numai sistemele de
ardere şi combustibilii prevăzuţi în cartea tehnică a utilajului de
topit.
Art.76. (1) Supravegherea topirii bitumului se face numai de
personal instruit şi care cunoaşte procesul
tehnologic de topire a bitumului.
(2) Se interzice lăsarea nesupravegheată a
utilajelor în timpul topirii bitumului.
Art.77. (1) Fiecare gospodărie de bitum trebuie să fie
prevăzută cu materiale de intervenţie necesare pentru
stingerea unui eventual incendiu (stingătoare, lăzi cu nisip,
lopeţi).
(2) Se interzice stingerea cu apă în cazanul de bitum
fierbinte .
Art.78. (1) Pentru evitarea revărsării bitumului în timpul topirii,
cazanele de topit se vor umple la capacitatea de 3/4 din
volumul lor.
34_______________________
(2) Masa de bitum care se introduce în utilajele
pentru topit bitum, se sparge în bucăţi mărunte şi nu trebuie să
prezinte urme de umezeală.
(3) Se interzice utilizarea utilajelor pentru topit
bitum fără capacele cu care sunt prevăzute.
Art.79. (1) în cazul încălzirii cazanelor cu combustibil lichid,
rezervorul de alimentare al injectoarelor se amplasează la
minimum 1,5 m de focar.
(2) Rezerva de combustibil necesar pentru
alimentare se amplasează la cel puţin 10 m de orice sursă de
foc.
Art.80. Personalul care lucrează la prepararea, încălzirea şi
topirea bitumului, trebuie să fie instruit să respecte
următoarele reguli:
- la încărcarea utilajului, materialul nu trebuie să
fie umed;
- deserventul să fie dotat cu echipament
individual de protecţie şi cu materiale igienico-sanitare
corespunzătoare riscurilor de arsuri cu bitum fierbinte;
- să verifice ca, la descărcarea bitumului topit
vasele de prelucrare să nu conţină apă;
să evacueze bitumul topit numai prin vanele cu care este
prevăzut utilajul, iar din cazanele
_______________________________________________35
de topit numai cu vase destinate în acest scop prevăzute cu
mâner lung.
Art.81. Se interzice utilizarea găleţilor la scoaterea bitumului
topit direct din cuvele utilajelor de topire.
Art.82. La terminarea lucrului, este obligatorie stingerea
focului pentru topit bitum, astfel:
- la utilajele cu combustibil lichid sau gaz se
închide robinetul care alimentează arzătorul;
- la utilajele care utilizează combustibil solid, focul
se stinge cu apă;
- la utilajele acţionate electric, se întrerupe
sursa de alimentare cu curent electric.
După stingerea focurilor, cazanele pentru topit
bitum se acoperă cu capace metalice.
3.2.2. Prepararea amorsajului bitum-solvent
Art.83. (1) Locul de preparare a bitumului tăiat pentru
amorsaje trebuie să fie amplasat la minimum 30 m de orice
sursă de foc, inclusiv de cazanul de topit.
(2) La alegerea amplasamentului se va ţine cont de
direcţia şi intensitatea vântului, pentru a nu antrena vaporii
inflamabili spre sursele de foc.
36________________________________________________
Art.84. Este interzisă prepararea bitumului tăiat, în interiorul
construcţiilor sau în încăperi închise.
Art.85. Amestecul pentru amorsaj se realizează numai prin
turnarea treptată a bitumului fierbinte peste solvent.
Art.86. (1) Operaţia de efectuare a amorsajului bitumsolvent
se face numai de personal instruit şi cunoscător al procedeului
de formare a amestecului.
(2) în zona de lucru sunt interzise fumatul şi orice
surse de foc deschis.
(3) La locul de efectuare a amorsajului se vor
asigura mijloacele de intervenţie PSI corespunzătoare.
3.2.3. Transportul bitumului topit
Art.87. (1) Transportul bitumului topit de la utilajul de topire la
locul de utilizare se va face numai în vase de construcţie
specială, prevăzute cu capace şi umplute la 3/4 din capacitate.
(2) Este interzis transportul cu vase improvizate.
Art.88. Ridicarea vaselor cu bitum pe clădiri la locul de
utilizare, precum şi coborârea acestora, se va face
_______________________________._________________37
numai cu mijloace mecanizate cu respectarea tuturor
prevederilor de protecţie a muncii specifice instalaţiilor de
ridicat.
Art.89. Zonele de încărcare şi descărcare a bitumului topit se
vor delimita şi marca cu indicatoare de avertizare sau
interzicere a accesului şi circulaţiei personalului în perioadele
de încărcare-ridicare şi coborâre.
Art.90. Este interzis transportul vaselor cu bitum topit pe scări,
rampe de acces sau schele improvizate.
Art.91. în săpăturile pentru fundaţie la cuve, rezervoare,
şanţuri, coborârea vaselor cu bitum topit se va efectua numai
cu mijloace mecanizate.
Art.92. Operaţiile de încărcare, transport şi descărcare a
bitumului topit se vor face numai sub supravegherea
permanentă a unor persoane instruite şi cunoscătoare a
codului de semnalizare a operaţiilor de ridicare-coborâre cu
instalaţiile de ridicat.
3.2.4. Izolaţii cu materiale bituminoase la
acoperişuri şi terase
Art.93. înainte de începerea lucrărilor de izolaţii cu
38 _______________________________
materiale bituminoase la acoperişuri şi terase, se va verifica
închiderea tuturor golurilor existente.
Toate golurile tehnologice vor fi împrejmuite şi
acoperite cu plase de protecţie.
Art.94. în jurul punctelor de lucru, pe o rază de 2 m, este
interzis accesul personalului care nu participă la
lucrare.
Zona se marchează cu indicatoare de avertizare.
Art.95. (1) Pe acoperişuri şi terase se vor depozita materialele
necesare lucrărilor de izolaţii numai în cantităţile necesare
utilizării pe durata unui schimb de lucru.
(2) Se va verifica starea tehnică a şapei înainte de
începerea lucrărilor.
Art.96. în condiţiile lucrului cu mastic fierbinte personalul
muncitor va beneficia de creme de protecţie sau de întreţinere
conform prevederilor din Normele generale de protecţie a
muncii.
3.2.5. Izolaţii realizate cu folii bitumate cu bitum aditivat,
lipite cu flacără
Art.97. (1) Buteliile cu gaze lichefiate se
_______________________________________________39
depozitează în spaţii semfdeschise sau şoproane executate
din materiale necombustibile, unde temperatura mediului
ambiant nu va depăşi +40° C.
(2) în jurul depozitului cu butelii este interzisă
depozitarea oricăror materiale inflamabile sau lucrul cu foc
deschis.
Art.98. (1) Este interzisă utilizarea buteliilor cu gaz lichefiat
fără regulator de presiune verificat metrologic.
(2) Este interzisă utilizarea buteliilor neomologate
sau neverificate conform prescripţiilor tehnice ISCIR .
Art.99. Furtunul de alimentare cu gaz lichefiat nu trebuie să
prezinte pori, fisuri sau semne de îmbătrânire, care să
conducă la pierderi de gaz lichefiat.
înainte de utilizare este obligatorie verificarea stării
furtunului de alimentare, pe toată lungimea folosită.
Art. 100.Arzătorul pentru încălzirea foliilor pentru lipit trebuie
să aibă robinetul de reglaj în bună stare de funcţionare.
Art.101.Este interzisă trecerea gazului lichefiat din butelie în
recipiente de altă construcţie sau destinaţie,
40________________________________________________ _____________________________________________ 41

decât cele omologate în acest scop. apropierea materielelor inflamabile care se utilizează (adezivi
şi lichid PVC).
Art.102.Se va respecta ordinea de aprindere şi stingere a
arzătorului cu flacără alimentat de la butelia cu gaz lichefiat, în Art.106. Racordarea sculelor şi utilajelor acţionate electric la
următoarea ordine: La aprindere: tablourile electrice de distribuţie se va face numai de
- se asigură flacăra deschisă de la orice sursă electricieni autorizaţi.
existentă (brichetă, chibrit);
- se deschide robinetul arzătorului; Art.107. Este interzisă utilizarea sculelor şi utilajelor acţionate
electric fără a avea legătura la împământare sau a fi racordate
- se deschide robinetul buteliei de gaz. La stingere:
la nulul de protecţie.
- se strânge robinetul buteliei;
- se strânge robinetul arzătorului.
Art.108.Execuţia lucrărilor de izolaţie cu folii bitumate sau
PVC se face pe fronturi de lucru la care fazele procesului de
Art.103.Este interzisă lăsarea deschisă a vreunui robinet în
lucru se finalizează în ziua respectivă.
intervalul de pregătire a frontului de lucru între două lipiri
succesive sau a pauzelor tehnologice sau de masă.
Art.109. Lucrările de izolaţii prezentate în acest capitol nu se
execută pe timp de ploaie, ceaţă, vânt puternic sau
Art.104.Butelia de gaz lichefiat se va amplasa la minimum 10
temperaturi sub +5° C.
m de punctul de lucru cu flacără deschisă.

3.2.6. Izolaţii realizate cu folii PVC etanşate prin sudură 3.2.7. Izolaţii la cuve, bazine şi rezervoare
cu aer fierbinte
Art.110. Pentru executarea izolaţiilor hidrofuge la cuve, bazine
şi rezervoare, amorsajele se vor realiza cu emulsii
Art.105.Sunt interzise fumatul şi flacăra deschisă în
bituminoase neinflamabile.

Art.111. Pe durata executării amorsajului, se interzic fumatul şi

flacăra deschisă atât în interiorul bazinelor
42________________________________________________
şi rezervoarelor cât şi în cuvele deschise.
Art.112. Pentru efectuarea lucrărilor de izolaţii, iluminatul în
bazine şi rezervoare se va face numai cu lămpi alimentate la
tensiune redusă, nepericuloasă.
Art.113.(1) Lucrările de izolaţii în interiorul bazinelor,
rezervoarelor sau cuvelor se execută numai sub
supravegherea permanentă din exterior a lucrătorilor aflaţi în
interior, de către alt lucrător instruit desemnat în acest sens de
către şeful de lucrare.
(2) în situaţiile de pericol sau de comportament
deosebit semnalat din interior, supraveghetorul are obligaţia
de a opri lucrarea şi de a lua măsuri pentru salvarea celor
aflaţi în pericol.
Art.114.Pe toată durata lucrărilor de izolaţii la cuve, bazine şi
rezervoare, conturul exterior al acestora va fi împrejmuit şi
marcat cu indicatoare de avertizare şi interzicere a accesului
în zonele de lucru.
Art.115. La izolarea căminelor sau cuvelor cu suprafeţe mici,
bitumul se va introduce cu dispozitive destinate în acest scop
pentru a asigura protecţia lucrătorilor aflaţi în spaţiul de lucru.
Art.116.în cazul în care ritmul de desfăşurare a lucrărilor de
izolaţii impune lucrul pe mai multe
_______________________________________________43
niveluri, este obligatorie' luarea de măsuri pentru coordonarea
şi supravegherea continuă de către un coordonator de lucrare
a tuturor fronturilor de lucru pentru a se lua măsuri de
prevenire a accidentelor de muncă, incendiilor sau avariilor
tehnice.
Art.117.La izolaţiile hidrofuge la care se execută pereţii
exteriori se va asigura un spaţiu de lucru minim ca lăţime,
stabilit prin proiect, iar malurile şanţurilor sau gropilor se vor
sprijini pentru a se evita alunecările sau prăbuşirile de pământ
peste personalul care execută lucrarea.
3.3.Protecţii anticorosive
3.3.1. Pregătirea lucrărilor
Art.118.La organizarea, executarea lucrărilor de protecţii
anticorozive se vor avea în vedere:
- caracteristicile materialelor folosite (toxice,
inflamabile, iritante, explozive);
- varietatea echipamentelor şi mijloacelor tehnice
folosite la realizarea lucrărilor;
- condiţiile deosebite de lucru posibile: în spaţii
închise sau în vase, recipiente, rezervoare,
44______________________________
subsoluri, canale, în condiţii de mediu cu temperaturi
reci sau calde;
. execuţia în condiţii de exploatare sau de
suprapunere cu alte categorii de lucrări.
Art.119.Pentru realizarea lucrărilor în condiţii de siguranţă este
obligatorie respectarea cumulativă a tuturor ' prevederilor,
prescripţiilor tehnice şi instrucţiunilor date de furnizorii de
materiale, precum şi a condiţiilor locale de execuţie a lucrărilor,
conform caietului de sarcini şi fişei tehnologice de execuţie.
Art.120.Lucrările de protecţii anticorosive se execută numai de
personal apt din punct de vedere medical pentru această
categorie de lucrări, conform reglementărilor Ministerului
Sănătăţii.
3.3.2. Manipularea şi depozitarea materiilor
inflamabile sau explozive
Art.121.(1) Operaţiile de manipulare, transport şi depozitare se
execută numai de personal instruit şi care trebuie să cunoască
proprietăţile, caracteristicile, riscurile potenţiale şi măsurile ce
trebuie luate în caz de accident sau producere de incendii.
(2) Conducătorul formaţiei de lucru sau de depozit
este obligat să supravegheze permanent
____________,___________________________ 45
operaţiile de manipulare, transport şi de depozitare a materiilor
inflamabile sau explozive.
Art.122.(1) Este interzisă achiziţionarea de materiale
inflamabile sau explozive fără a cere furnizorului documentele
însoţitoare de transport, depozitare şi utilizare în condiţii de
siguranţă.
(2) Eticheta se păstrează pe ambalaj, pe toată
durata consumului şi existenţei de substanţe în ambalaj.
Art.123.în mijlocul de transport şi pe durata transportului,
ambalajele vor fi asigurate pentru a se evita frecările, loviturile
sau deformaţiile la provocatoare de scântei.
Art.124. Mijloacele de transport trebuie să fie amenajate şi
acoperite pentru a evita expunerea încărcăturii la acţiunea
razelor solare sau a intemperiilor respectându-se prescripţiile
furnizorului.
Art.125.Conducătorul mijlocului de transport are obligaţia de a
conduce fără şocuri, uniform, să aibă permanent stingătoare
de incendii, cu umplutura corespunzătoare materialelor pe
care le transportă.
Art.126.în timpul manipulării, butoaiele/bidoanele nu trebuie
târâte sau rostogolite pe pardoseală pentru a
46________________________________._______________
se evita producerea de scântei. Manipularea se face lent, fără
şocuri, în poziţie verticală şi cu capacul în
sus.
Art.127.(1) Depozitarea produselor inflamabile sau explozive
se face numai în spaţiile destinate şi
amenajate în acest scop.
(2) Este interzisă depozitarea sau transportul în alte
vase decât cele indicate de producător sau furnizor pe eticheta
ambalajului.
Art.128.(1) Este obligatorie utilizarea lămpilor pentru iluminat
artificial în construcţie antiexplozivă.
(2) Elementele instalaţiilor de ventilare şi iluminat
(doze, întrerupătoare, contactoare, prize) vor fi amplasate în
exteriorul spaţiilor de depozitare.
Art.129.Sistemul de încălzire va fi indirect, prin calorifer sau
registru de apă caldă sau abur, temperaturile nedepăşind
indicaţiile furnizorului.
Art.130. Deschiderea ambalajelor cu substanţe inflamabile se
face cu chei sau scule care să nu producă scântei.
__________________47
3.3.3. Pregătirea suprafeţelor pentru protecţie
a. Pe cale mecanică
Art.131.Toate sculele, dispozitivele şi echipamentele tehnice
indicate prin tehnologia de lucru, trebuie să fie în stare de
funcţionare, să fie certificate din punctul de vedere al protecţiei
muncii şi în construcţie antiexplozivă.
Art.132.(1) Uneltele de mână folosite în mediile cu dezvoltare
de gaze şi vapori explozivi, vor fi confecţionate din materiale
care să nu producă scântei prin lovire sau frecare.
(2) Pentru ştersul manual se vor folosi perii sau
cârpe care nu se încarcă cu electricitate statică.
Art.133. Pentru curăţarea suprafeţelor mari la care sunt
utilizate instalaţii de sablare, se vor respecta instrucţiunile de
exploatare din cartea tehnică a instalaţiei.
b. Pe cale chimică
Art.134.Pregătirea suprafeţelor pe cale chimică prin
degresarea cu solvenţi organici, solubili şi inflamabili, este
obligatorie şi se va face cu luarea măsurilor de
48________________________________________________
ventilare şi eliminare a oricăror surse de aprindere a
amestecurilor explozive, vapori-aer.
în zona de lucru se vor afişa panouri cu inscripţii
avertizoare „Pericol de explozie".
Art.135. Materialele textile folosite la ştergerea suprafeţelor se
păstrează în lăzi metalice cu capac şi se depozitează în locuri
izolate, ferite de orice sursă de foc şi se evacuează la sfârşitul
programului de lucru.
3.3.4. Protecţia peliculară cu amorse de grunduri,
vopsele, emailuri şi lacuri
Art.136.Prepararea şi diluarea acestor materiale se face
numai în spaţii separate de cele în care se execută protecţia
anticorosivă.
La locul de muncă se vor aduce cantităţi la nivelul de
consum indicat prin tehnologia de aplicare.
Art.137.în spaţiile închise se va asigura o împrospătare
continuă a aerului prin sisteme de ventilaţie care să
funcţioneze la parametrii proiectaţi.
Art.138.(1) Instalaţiile de ventilaţie trebuie să fie în construcţie
antiexplozivă.
________________________________________________49
(2) Ventilaţia va' funcţiona cel puţin 15 minute înainte
şi după terminarea programului de lucru.
Art.139.(1) La folosirea aparatelor sau instalaţiilor mecanice
pentru vopsire, se vor respecta prescripţiile proiectantului şi
furnizorului instalaţiei, precum şi ale Normelor specifice de
protecţie a muncii pentru activităţi de vopsire.
(2) în cazul folosirii unor materiale noi, se vor
respecta instrucţiunile de folosire şi preparare indicate de
producătorul de materiale.
3.3.5. Protecţia cu mase de şpaclu
Art.140. Prepararea maselor de şpaclu anticorosive se face în
alt spaţiu decât în locurile de utilizare.
Art.141.Transportul şi depozitarea componentelor lichide ale
chiturilor şi solvenţilor se face numai în recipiente închise
ermetic.
Art.142.în cazul folosirii maselor de şpaclu bituminoase, la
prepararea şi aplicarea amorselor, se vor lua şi respecta toate
măsurile de protecţie a muncii şi reglementările privind
prevenirea şi stingerea incendiilor.
52________________________________________________
50________________________________________________ _______________________________________________53

execută sarcina de muncă; durata executării lucrărilor de izolaţii, proiectantul va preciza cu

- alegerea echipamentului tehnic necesar execuţiei prioritate măsurile de protecţie colectivă şi măsurile de
3.3.6.
lucrărilor (scule, unelte, Protecţia
maşini cu folii
şi instalaţii, 4. PREVEDERI
protecţie individuală, DEsortimentelor
cu stabilirea PROIECTARE şi mijloacelor
dispozitive etc.) de protecţie adecvate condiţiilor reale de lucru.
Art.143.La aplicarea foliilor anticorosive cu adezivi şi materiale Art.146. Lucrările de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii
auxiliare anticorosive care protejează construcţiile sau instalaţiile
Art.149. La toxice şi inflamabile
elaborarea proiectelorsetehnologice
vor lua măsuri de securitate
de execuţie sau Art.153. Pentru toate categoriile de lucrări, proiectanţii fişelor
pentru ca să nu se creeze atmosferă toxică sau explozivă. acestora, se vor realiza numai pe bază de proiecte
a fişelor tehnologice, proiectantul este obligat să consulte şi. tehnologice vor stabili sculele, uneltele, dispozitivele şi
tehnologice.
să aplice prevederile tuturor normelor specifice de protecţie a accesoriile specifice execuţiei lucrărilor în condiţii de siguranţă,
Art.144.
muncii Se interzice
conexe lăsarea bidoanelor
sau complementare cu solvenţi
executării şi adezivi
lucrărilor de pe faze şi operaţii, cu stabilirea concretă a măsurilor de
la punctul de lucru Art.147. Documentaţiile întocmite de tehnologi trebuie să
izolaţie precum şi a după terminareaîn
reglementărilor programului.
vigoare referitoare la protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor pe toată durata
cuprindă măsurile de protecţie a muncii pentru toţi factorii de
prevenirea şi stingerea incendiilor. execuţiei lucrărilor contractate.
risc potenţiali evidenţiaţi pe operaţii şi faze de execuţie.
Art.150. în3.3.7. Protecţia
proiectele sau cu plăci
fişele şi cărămizi
tehnologice antiacide
întocmite, se vor
Art.148. Pentru stabilirea măsurilor de protecţie împotriva
prevedea pentru utilizarea în execuţia lucrărilor numai
Art.145. La activitatea de protecţie anticorosivă cu plăci factorilor de risc sau de prevenire a incendiilor, tehnologul sau
echipamentele tehnice certificate din punctul de vedere al şi
cărămizi antiacide se vor respecta prevederile prevăzute în proiectantul de specialitate va ţine seama de:
protecţiei muncii.
fişele tehnologice de execuţie. particularităţile constructive ale clădirilor şi
instalaţiilor aferente acestora;
Art.151. La executarea lucrărilor de izolaţii în condiţii de
exploatare sau cu participarea mai multor categorii de - caietul de sarcini prezentat de investitor sau de
beneficiarul lucrării;
executanţi, investitorul de lucrare va solicita proiectantului să
întocmească un proiect de organizare de şantier care să
- proprietăţile şi caracteristicile fizico-mecanice
sau chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate în execuţie
cuprindă prevederile comune stipulate la subcapitolele 2.4. şi
pe specificul tipului de izolaţie tehnologică;
2.5., precum şi particularităţile de execuţie a tipului de izolaţie
care face obiectul proiectului sau fişei tehnologice.
- condiţiile de realizare a sarcinilor de muncă şi
condiţiile mediului de muncă în care personalul
Art.152. Pentru evitarea accidentelor de muncă pe
 _________________________._______________________55

11. N.S.P.M. pentru lucrări de drumuri, poduri şi construcţii căi

ferate;
ANEXA 1 12. N.S.S.M. pentru activităţi de vopsire;
13. N.S.P.M. pentru transportul, depozitarea şi folosirea
LISTA NORMELOR CONEXE materialelor explozive;
ŞI/SAU COMPLEMENTARE 14. N.S.P.M. pentru alpinism utilitar;
15. N.S.S.M. pentru producerea materialelor termo şi
hidroizolante;
1. N.S.P.M. pentru lucrări geotehnice de excavare fundaţii, 16. N.S.P.M. pentru sudarea şi tăierea metalelor;
terasamente, nivelări şi consolidări de teren; 17. N.S.P.M. pentru transportul, distribuţia şi utilizarea energiei
2. N.S.S.M. pentru prepararea, transportul, turnarea termice;
betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi 18. N.S.S.M. pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi
precomprimat; mecanice.
3. N.S.P.M. pentru executarea construcţiilor înalte prin glisări
şi liftări;
4. N.S.S.M. pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi
finisaje în construcţii;
5. N.S.S.M. pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de
încălzire;
6. N.S.P.M. pentru lucrări de montaj utilaje tehnologice şi
construcţii metalice;
7. N.S.P.M. pentru lucrul la înălţime;
8. N.S.P.M. pentru lucrul în spaţii închise;
9. N.S.P.M. pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi
eşafodaje;
10. N.S.P.M. pentru lucrări de reparaţii, consolidări, demolări şi
translaţii de clădiri;
 ______________57

ANEXA 2 muncii.

5. Echipament individual de protecţie

GHID DE TERMINOLOGIE
Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare
Noţiuni de bază participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva
I factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

1. Accident de muncă
6.Factori de risc (de accidentare)
Accident prin care se produce vătămarea violentă a
Factori (însuşiri, stări, procese, fenomene,
organismului precum şi intoxicaţia acută profesională, care au
comportamente etc.) proprii elementelor componente ale
loc în timpul procesului de muncă sau la îndeplinirea
sistemului de muncă şi care, conducând la o disfuncţie a
îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a
sistemului pot provoca accidente de muncă.
contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care
provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei
7. Factor periculos
zile, invaliditate sau deces.
Factor de risc a cărui acţiune asupra executantului
duce, în anumite condiţii, la accidentarea acestuia. El apare
2. Aptitudini
sub formă de variaţii bruşte, neaşteptate şi conduce nemijlocit
însuşiri psihice şi fizice care permit omului să
la accidente de muncă.
efectueze şi singur anumite forme de activităţi.

8. Instructaj de securitate a muncii

3. Diagnoză de securitate a muncii
Modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii
Identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem
care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea
în scopul elaborării măsurilor de prevenire a accidentelor de
muncă şi bolilor profesionale. de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
impuse de securitatea muncii,
4. Echipament tehnic de muncă
Orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă,
sculă sau instalaţie etc. utilizate în procesul
58__________________________
specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o
realiza.
9. Instrucţiuni specifice de securitate a
muncii
Componente ale sistemului de reglementări în
domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile
numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi;
elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în
colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci
când normele generale de securitate a muncii şi normele
specifice de protecţie a muncii nu acoperă totalitatea
activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când
conducerea persoanei juridice consideră necesar, pentru
îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea
normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
10. Instrucţiuni de utilizare
Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru
orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei
pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul trebuie
să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în
conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi cu
prevederile de protecţie a muncii.
_________._______________________________________59
11. Loc de muncă
Zona (spaţiul) dotată cu mijloace de muncă şi
organizată pentru realizarea unei operaţii sau lucrări de către
unul sau mai mulţi executanţi, în condiţii de muncă date.
12. Măsuri de protecţie a muncii
Modalităţi (tehnice, organizatorice, igienico-sanitare,
de capacitare a factorilor umani etc.) de prevenire a
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale prin înlăturarea
factorilor de risc, evitarea sau diminuarea acţiunii acestora
asupra organismului uman.
13. Mijloc individual de protecţie
Mijloc de protecţie (protector) destinat protecţiei unui
singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
14. Muncă la înălţime
Situaţie de muncă desfăşurată în condiţii în care
există posibilitatea căderii pe verticală a executantului între
două niveluri situate la o distanţă considerată suficientă pentru
ca rezultatul căderii libere să conducă la vătămarea acestuia.
60 ______________________________________________
15. Noxă (sinonim factor nociv)
Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune
dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
16. Operaţia de muncă
Partea procesului de muncă de a cărei efectuare
răspunde un executant.
17. Pericol
a) Sursa unei posibile leziuni sau afectări a
sănătăţii.
Notă;în domeniul securităţii muncii termenul este
utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea sau natura
presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de
electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de
intoxicare etc.
b) Proprietatea inerentă a unei substanţe,
agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a
cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau
boli profesionale).
18. Persoană autorizată
O persoană competentă, împuternicită în scris (de
către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să
îndeplinească anumite activităţi.
___________________________________________ 61
19. Persoană expusă
O persoană care se află în întregime sau parţial într-
o zonă periculoasă.
20. Prevenire
Ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau
planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor
sau reducerea riscurilor.
21. Protecţie
Ansamblu de măsuri care constau în
utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de
protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de
pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin
prevenire intrinsecă.
22. Proces de muncă
Succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate
ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de
muncă.
23. Sarcina de muncă
Totalitatea operaţiilor de muncă pe care executantul
trebuie să le efectueze, în anumite condiţii date pentru
realizarea procesului de muncă.
Sarcina de muncă implică atât acţiunile executantului
cât şi condiţiile de lucru impuse acestuia prin mijloacele de
producţie şi mediul de
62________________________________________________ ________________________________________________63

muncă. 2. Coordonator de securitate şi sănătate în

24. Substanţă periculoasă
O substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale
chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
25.Zonă periculoasă a unui echipament
timpul elaborării proiectului
Persoană fizică sau juridică însărcinată de către
beneficiarul de lucrare şi/sau de către dirigintele de şantier
pentru a executa şi verifica modul de aplicare în şantier a
proiectului de execuţie, a documentaţiilor tehnologice şi a
planului de securitate şi sănătate.

tehnic
3. Plan de securitate şi sănătate
Orice zonă situată în interiorul sau în jurul
Plan cu măsuri specifice de protecţie a muncii
echipamentului tehnic, în care o persoană este expusă riscului
aplicabile şantierului respectiv, în funcţie de natura activităţilor
de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
desfăşurate.

Termeni de specialitate 4. Şantier temporar sau mobil

Orice şantier în care se efectuează lucrări de clădiri
1. Coordonator de securitate şi sănătate în
sau geniu civil.
timpul realizării lucrării
Persoană fizică sau juridică însărcinată de către
beneficiarul de lucrare şi/sau de către dirigintele de şantier
pentru a executa în timpul realizării proiectului verificarea
documentaţiilor tehnologice şi a planului de securitate şi
sănătate cu precizarea particularităţilor şi regulilor de protecţie
a muncii.

ANEXA 3
STANDARDE CONEXE
1. STAS 12894-90 Principii ergonomice generale
de concepere a sistemelor de
muncă.
2. STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securi-
tate. Condiţii tehnice generale.
3. STAS 297/2-92 Culori şi indicatoare de
securitate. Reprezentări.
4. STAS 9954/1-74 Instalaţii şi echipamente
electrice în zone cu pericol de
explozie datorită gazelor şi
lichidelor inflamabile. Prescripţii
de proiectare şi montare.
5. STAS 12604/5-90 Protecţia împotriva electro-
cutărilor. Instalaţii electrice fixe.
Prescripţii de proiectare, execuţie
şi verificare.
6. STAS 10413/1-84 Unelte electrice portabile.
Condiţii tehnice generale de
securitate.
7. SR EN 50014:1995 Aparatură electrică pentru
atmosfere potenţial explozive.
Prescripţii generale.
________________________________________________65
8. STAS 7064-78 Bitumuri pentru materiale şi
lucrări de hidroizolatii în
construcţii.
9. STAS 8788-71 Bitumuri. Clasificare. Notare.
10. STAS 9199-73 Masticuri bituminoase pentru
izolaţii în construcţii. Metode de
analiză şi încercări.
11. STAS 2355/1-85 Construcţii civile, industriale şi
agrozootehnice. Lucrări de
hidroizolatii în construcţii.
Clasificare şi terminologie.
12. STAS 2355/2-87 Construcţii civile, industriale şi
agrozootehnice. Hidroizolatii
din materiale bituminoase la
elemente de construcţii. Prescripţii
generale de proiectare şi execuţie.
13. STAS 2355/3-87 Construcţii civile, industriale şi
agrozootehnice. Hidroizolatii
din materiale bituminoase la
terase şi acoperişuri. Prescripţii
generale de proiectare şi execuţie.
14. SR 2666: 1999 Butelii pentru gaz petrolier
lichefiat cu capacitatea de 26 I
15. STAS 4225-79 Produse petroliere. Ambalare,
marcare, depozitare, transport şi
manipulare.
66________________________________________________ ________________________________________________67

16. STAS 3159-81 Material de protecţie. Căşti de 25. STAS 12038-88 Echipament de protecţie şi de
protecţie. lucru. Cizme de cauciuc pentru
17. SR EN 358:1995 Echipament individual pentru şantierele de construcţii.
poziţionare în timpul lucrului şi 26. STAS 7289-83 Gresie de Urviş.
prevenirea căderilor de la 27. STAS 7962-88 Bazalt de Măgura Sârbi.
înălţime. Sisteme de poziţionare 28. STAS 8075-88 Bazalt de Şanoviţa.
în timpul lucrului. 29. STAS 6817-90 Bazalt de Racoş.
18. STAS 5994-86 Echipament de protecţie şi de 30. STAS 2921-76 Construcţii civile, industriale şi
lucru. Cizme de cauciuc rezistente agrozootehnice. Lucrări de
la produse petroliere. hidroizolaţii. Determinarea
19. STAS 10633-88 Echipament de protecţie. impermeabilităţii.
Mănuşi de cauciuc rezistente la 31. STAS 2560/1-83 Construcţii civile, industriale şi
produse petroliere agrozootehnice. Pardoseli din
20. STAS 10533-80 Echipament de protecţie şi de piatră naturală sau artificială.
lucru. Cizme de cauciuc rezistente Elemente geometrice.
la acizi şi baze 32. STAS 3430-82 Construcţii civile, industriale şi
concentrate. agrozootehnice. Pardoseli.
21. SR 7408:1997 încălţăminte electroizolantă Clasificare
din cauciuc. 33. STAS 11372-80 Protecţia contra coroziunii a
22. SR EN 60903:1997 Specificaţii pentru mănuşi de construcţiilor din beton şi
materiale electroizolante pentru beton armat. Determinarea
lucrări în instalaţii electrice. rezistenţei chimice a acoperirilor
23. STAS 10770-92 Echipament de protecţie din cu lacuri şi vopsele.
cauciuc. Mănuşi rezistente la 34. SR ISO 7345:1994 Izolaţie termică. Mărimi fizice
acizi, baze şi săruri. şi definiţii.
24. STAS 3936-84 Echipament de protecţie.
Costum antiacid.
68________________________________________________
35. SR ISO 9229:1993 Izolaţie termică Materiale,
produse şi sisteme. Vocabular.
36. SR ISO 9251:1993 Izolaţie termică. Condiţii de
transfer termic şi proprietăţile
materialelor. Vocabular
37. SR 137:1995 Materiale hidroizolante bitu-
mate. Reguli şi metode de
verificare.
38. STAS 1708-76 Mase de diatomit pentru
izolaţii termice.
39. STAS 6970/1-71 Plăci din plută expandată pen-
tru izolaţii. Condiţii generale.
40. STAS 6970/2-71 Plăci din granule de plută
expandată. Condiţii tehnice.
41. STAS 6970/3 -71 Plăci din praf de plută expan-
dată. Condiţii tehnice.
42. SR 138:1994 Cartoane bitumate.
43. SR 1046: 1997 Pânză bituminata.
44. STAS 5838/1-76 Vată minerală şi produse din
vată minerală. Condiţii tehnice
generale de calitate
45. STAS 5838/2-78 Vată minerală şi produse din
vată minerală. Vată minerală.
46. STAS 5838/3-80 Vată minerală şi produse din
vată minerală. Saltele din vată
minerală.
________________________________________________69
47. STAS 5838/4-80 Vată minerală şi produse din
vată minerală. Pâslă din vată
minerală.
48. STAS 5838/5-80 Vată minerală şi produse din
vată minerală. Plăci din vată
minerală.
49. STAS 5838/6-80 Vată minerală şi produse din
vată minerală. Cochilii din vată
minerală.
50. STAS 5838/8-80 Vată minerală şi produse din
vată minerală. Şnur din vată
minerală.
51. STAS 6881 -90 Vată de sticlă.
52. SR 7916:1996 împâslitură de fibre de sticlă
bitumata.
53. STAS 8077-87 Saltele din vată de sticlă.
54. STAS 10126-92 Ţesături din fire de sticlă
bitumate.
55. STAS 10452/1-75 Materiale hidroizolante bitu-
minate, cu folie de aluminiu.
Condiţii tehnice generale.
56. STAS 10452/3-75 Materiale hidroizolante bitu-
minate, cu folie de aluminiu. Folie
de aluminiu bitumata pe ambele
feţe. Condiţii tehnice speciale de
calitate.
57. STAS 10452/4-75 Materiale hidroizolante bitumi-
nate, cu folie de aluminiu.
70________________________________________________
Folie de aluminiu cu împâs-litură
din fibre de sticlă bitumate.
Condiţii tehnice speciale de
calitate.
58. STAS 8622-88 Chituri de etanşare a rosturilor
în construcţii. Condiţii tehnice
generale de calitate.
59. STAS 451-86 Plăci şi plinte din beton,
mozaicate.
60. STAS 9693-92 Ţesături din fire de sticlă.
61. STAS 7461-84 Materiale plastice celulare.
Polistiren celular.
62. STAS 8080-76 Gresie ceramică antiacidă.
Cărămizi normale şi pană.
63. STAS 7862-80 Polistiren.
64. STAS 9410-80 Plăci din polistiren rezistent la
şoc.
NOTĂ: în cazul revizuirii sau amendamentelor ulterioare la
oricare dintre aceste standarde se aplică ultima ediţie.
ANEXA 4
GHID DE NOŢIUNI TEHNICE PRIVIND
ROLUL Şl DESTINAŢIA LUCRĂRILOR DE
IZOLAŢII TERMICE, HIDROFUGE Şl
PROTECŢII ANTICOROSIVE
1. Lucrările de izolaţii au rolul de a proteja
construcţiile împotriva agenţilor naturali (apa, căldura, frigul)
sau împotriva unor agenţi rezultaţi din procesele tehnologice
desfăşurate în instalaţiile aferente construcţiilor (ca soluţii
alcaline, soluţii acide, săruri, gaze sau vapori nocivi dăunători
sănătăţii omului).
2. Corespunzător agenţilor menţionaţi, la construcţii
şi instalaţiile aferente acestora pot fi executate o gamă largă
de lucrări de izolaţii din care: izolaţii hidrofuge, termice,
termohidroizolaţii, izolaţii frigorifice, fonice, protecţii
anticorosive, ale căror măsuri de prevenire a accidentelor de
muncă, bolilor profesionale sau a incendiilor, fac obiectul
normei specifice conform titulaturii din anexa 2 la Legea
Protecţiei Muncii.
72________________________________________________
3. Izolaţii hidrofuge se execută la:
- acoperişuri cu rol de protecţie împotriva
pătrunderii apelor provenite din ploi;
- fundaţii şi la pereţii de subsol cu rol de protecţie
împotriva acţiunii apelor provenite din infiltraţii sau din pânzele
de apă freatice subterane;
- construcţii speciale (rezervoare, bazine, cuve,
castele de apă etc.) având rolul de a împiedica pierderile de
lichide înmagazinate în acestea.
4. Izolaţiile temice se execută la:
- acoperişuri, planşee peste subsoluri şi pereţii
construcţiilor, pentru a asigura condiţiile de confort şi pentru a
elimina pierderile de agent termic prin conducţie;
- conductele de agent termic, la instalaţiile
tehnologice şi aparatele aferente acestora.
Când izolaţiile termice alcătuiesc împreună cu
izolaţiile hidrofuge ale acoperişurilor o structură cu rol
complex, poartă denumirea de izolaţii termohidrofuge sau de
termohidroizolaţii.
5. Izolaţiile frigorifice se execută în încăperile
şi instalaţiile aferente construcţiilor speciale în scopul
menţinerii unor temperaturi scăzute şi constante
necesare conservării produselor alimentare sau
desfăşurării proceselor tehnologice care impun astfel
de condiţii.
_______________________________________________73
Izolaţia frigorifică este tot o izolaţie termică în
care transmiterea agentului termic este în sens invers celui
specific izolaţiilor termice.
6. Izolaţiile fonice se execută la pereţi,
tavane, pardoseli şi încăperi cu destinaţie specială, în
scopul realizării condiţiilor speciale de acustică sau de
amortizare a zgomotelor.
în unele cazuri, o izolaţie termică poate constitui şi o
izolaţie fonică.
7. Izolaţiile anticorosive au rolul de a proteja
elementele construcţiilor - pardoseli, pereţi, canale,
rezervoare, bazine, cuve, castele de apă, coşuri de
fum, construcţii metalice - împotriva acţiunii corosive
a diverşilor agenţi proveniţi din procesul tehnologic
sau din mediul înconjurător.
Diversificarea vastă a construcţiilor şi a destinaţiilor
lor, varietatea materialelor şi a tehnologiilor de execuţie oferă o
multitudine a soluţiilor de rezolvare care fac obiectul
instrucţiunilor proprii de lucru pentru fiecare tip de lucrare.
Prezentele norme specifice de
protecţie a muncii au fost editate
de către Institutul Naţional de
Cercetare - Dezvoltare pentru
Protecţia Muncii - Bucureşti