Vasile Alecsandri 

(n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, undeva în ținutul Bacăului, Moldova — d. 22

august S.N. 3 septembrie 1890, Mircești, județul Roman, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist,
om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc
și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a
lungul întregului secol al XIX-lea.

Cuprins

 1Biografie
o 1.1Primii ani
o 1.2Anii de formare
o 1.3Exilul
o 1.4Anii de maturitate
 2Activitate culturală
o 2.1Alecsandri și Junimea
 3Opera. Evoluție și tendințe
o 3.1Pastelurile
o 3.2Autorul dramatic
o 3.3Volume de teatru. Comedii
o 3.4Volume de poezie
o 3.5Proze
 3.5.1Proze din periodice
o 3.6Drame
o 3.7Opere complete
o 3.8Prezență în antologii
 4Alecsandri și evreii
 5Note
 6Vezi și
 7Bibliografie
 8Legături externe

Biografie
Primii ani
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
[[wiki]] Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în decembrie 2021

Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri (1792-1854) și al Elenei Alecsandri

(născută Cozoni; 1800-1842). După unii cercetători, anul nașterii ar putea fi 1821, 1819 sau
chiar 1818. Locul nașterii sale este incert, deoarece nașterea s-a petrecut în timpul refugiului familiei
Alecsandri în munți din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se consideră că s-a născut undeva pe
raza județului Bacău. A avut un frate, Iancu Alecsandri și o soră, Catinca Alecsandri, căsătorită
cu Constantin Rolla, boier și om politic român, militant înfocat pentru Unirea Principatelor Române
(1859) și ministru în mai multe rânduri în guvernele Moldovei.
 Mitrica de naștere a lui Vasile Alecsandri (cf. Gh. Ungureanu,
„Câteva date inedite despre familia și vieața poetului Vasile
Alecsandri”, în „Cetatea Moldovei”, Iași, anul IV, vol. IX, nr. 5,
mai 1943, pp. 254-268): ""Mărturie de mitrică Prin care se face știut
duhovniceasca decasterie a Mitropoliei Moldovii că după
încredințarea ce s’au luat prin sprafcă, s’au aflat pentru
dumnealui vasile alexandri că la anul 1818 luna Iunie 14 s’au
născut în târgul bacăului, din pravoslavnicii legiuiții săi
părinți, dumnealui spatarul vasile alecsandri cu soția sa elena
născută Cozoni, căruia atunci prunc, lucrările sfântului botez în
drept slăvitoarea noastră credință, după așezământurile sfintei și
marea biserică a răsăritului, i s’au săvârșit de preotul Ioan
dela biserica Precista din arătatul târg, la 22 a aceleiași luni
Iunie, iar nași i-au fost moșul său, dumnealui Mihalachi Cozoni.
drept aceea, spre încredințarea nașterii și a botezului în
pravoslavie a numitului vasilie alecsandri, fiind mai sus
pomeniților săi părinți, i s’au dat această mitrică deasupra cu
iscălitura Înalt Prea Sfințitului Mitropolit al Moldovii și cavaler
I. I. veniamin, iar gios adeverită cu punerea peceții și cu
iscăliturile cilenurilor acestii dicasterii. 1835. Iulie 12, no.
333” ""

Tatăl acestuia, Vasile Alecsandri (1792-1854) s-a căsătorit în 1816 sau în 1817 cu Elena Cozoni,
fiica pitarului Dumitrache din Târgu Ocna. În anul 1818, tatăl poetului s-a ocupat printre altele și cu
comerțul cu sare, conducând caravanele de sare de la Târgu Ocna spre râul Prut, pentru export
(vezi Drumurile sării de la Târgu Ocna).[8]
Alecsandri și-a petrecut copilăria la Iași și la Mircești, unde tatăl său avea o moșie și unde a revenit
pe întreaga durată a vieții sale să-și găsească liniștea. A început învățătura cu un dascăl grec, apoi
cu dascălul maramureșean Gherman Vida.
Între anii 1828 și 1834, s-a deschis la Iași pensionul lui Victor Cuenim. Spătarul Alecsandri l-a înscris
pe fiul său la pensionul francez, unde a studiat alături de Mihail Kogălniceanu și de Matei Millo,
actorul de care l-a legat o mare prietenie și admirație și pentru care a scris Chirițele și o mare parte
din Cânticelele comice.