Combined

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Matematică
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 1
Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare
 Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)

1.  1 1  3 1 3 1
3    3  3p
 3 1 3 1 2
2 3
 3  3 2p
2
2. f 1  1  m , deci 1  m  0 2p
m  1 și, cum m este număr natural , obținem m  0 , m  1 3p
3. log 2 x 2  log 2  3x  4   x2  3x  4  0 3p
x  1 , care nu convine sau x  4 care convine 2p
4. 10
x  x  440 , unde x este prețul obiectului înainte de scumpire 3p
100
x  400 lei 2p
5. Panta dreptei d : y  x  2 este m  1 .Fie d ' dreapta căutată și dreptele d și d ' fiind
d
2p
paralele, atunci md  md '  1
Ecuația dreptei care trece prin punctul M (1,2) și este paralelă cu dreapta d este
3p
d : y  x 1
'
6. AB 3 AB 3
AD  3 3   AB  6 3p
2 2
P ABC  3  AB  3  6  18 2p
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. (2)  2  2  2  2(2  2)  4  2  3p
 4  2  0  6  2 2p
2. x  y  xy  2( x  y )  6  yx  2( y  x)  6  3p
 y  x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziţie „  ” este comutativă 2p
3. x  y  xy  2 x  2 y  6  2p
 x  y  2   2  y  2   2  ( x  2)( y  2)  2 , pentru orice numere reale x și y 3p
4. ( x  1  2)( x  2)  2  4  x2  3x  0 3p
x  0 sau x  3 2p
5. (2 2x
 2)(2  2)  2  2  2
x 2x
 2  0 sau 2  2  0
x
3p
1
x sau x  1 2p
2
6.  x  1  x  2  ( x  3)( x  2)  0 2p
x   2,3 3p
Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 1

Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. 3 a
det( A(a ))   33  0  a  3p
0 3
 9  0  9 , pentru orice număr real a 2p
2.  3 0   3 2021  1 0   3 2021
A(0)  A(2021)      3   2p
 0 3  0 3  0 1 0 3 
 3 2021
 3   3  A(2021) 3p
0 3 
3.  3 a  1  3 a  1  6 2a 
A(a  1)  A(a  1)     , 3p
0 3  0 3  0 6 
3 a
 2   2  A( a ) , pentru orice număr real a 2p
0 3
4.  9 3( n  m)  9 9
A(m)  A(n)    , 3  A(3)    , deci n  m  3 3p
0 9  0 9
Cum m și n sunt numere naturale nenule, obținem n  1 , m  2 sau n  2 , m  1 2p
5.  3 a2   3 a   3 1  0 0
  2      ,  a  2a  1  0
2
 2p
0 3   0 3   0 3  0 0 
a 1 3p
6. det( k  A( k ))  36  9k  36
2
2p
Cum k este număr întreg, obținem k 2, 1,0,1, 2 deci sunt 5 matrice care verifică cerința 3p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Matematică
Testul 2
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. 6⋅2
log3 6 + log3 2 − log 3 4 = log 3 = 3p
4
= log3 3 = 1 2p
2. f ( m ) = 3m − 4 2p
f ( m ) = m ⇔ 3m − 4 = m ⇔ m = 2 3p
3. 2
−3
22 x = 2 x ⇔ 2 x = x2 − 3 ⇔ x2 − 2 x − 3 = 0 3p
x = −1 sau x = 3 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre, numerele care au suma cifrelor egală cu 9
2p
sunt: 18 , 27 , 36 , 45 , 54 , 63 , 72 , 81 și 90 , deci sunt 9 cazuri favorabile
nr. cazuri favorabile 9 1
p= = = 1p
nr. cazuri posibile 90 10
5. −3 + xM 5 + yM
B este mijlocul segmentului AM , deci 1 = și 3 = 3p
2 2
xM = 5 , yM = 1 2p
6. 2
( cos120° − sin 30° )2 =  −
1 1
−  =1 2p
 2 2
2
 3   1 2
 +   = 1 , deci ( cos120° − sin 30° ) = cos 30° + cos 60°
2
cos2 30° + cos2 60° =  2 2
3p
 2    2

1. 4 ∗ 2021 = 4 ⋅ 2021 − 4 ( 4 + 2021) + 20 = 3p
= −16 + 20 = 4 2p
2. x ∗ y = xy − 4 ( x + y ) + 20 = yx − 4 ( y + x ) + 20 = 3p
= y ∗ x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziţie „ ∗ ” este comutativă 2p
3. x ∗ y = xy − 4 x − 4 y + 16 + 4 = 3p
= x ( y − 4 ) − 4 ( y − 4 ) + 4 = ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 , pentru orice numere reale x și y 2p
4. ( x − 4 )( x − 8) + 4 = x ⇔ ( x − 4 )( x − 9 ) = 0 3p
x = 4 sau x = 9 2p
5. Cum x ≥ 6 și y ≥ 6 , obținem x − 4 ≥ 2 și y − 4 ≥ 2 , deci ( x − 4 )( y − 4 ) ≥ 4 3p
( x − 4 )( y − 4 ) + 4 ≥ 8 ⇒ x ∗ y ≥ 8 , pentru orice numere reale x și y , cu x ≥ 6 și y ≥ 6 2p
6. x ∗ 4 = 4 , 4 ∗ y = 4 , pentru orice numere reale x și y 2p
2 2 2 2
( 2
)(
1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2021 = 1 ∗ 4 ∗ 3 ∗ 4 ∗ … ∗ 2021 2 2 2
) = 4 ∗ (3
2 2 2
∗ 4 ∗ … ∗ 2021 )=4 3p

Pagina 1 din 2
1. −2 1
det A = = −2 ⋅ 0 − 1 ⋅ 3 = 3p
3 0
= 0 − 3 = −3 2p
2. 6 3  −2 + 6 1 + 3 
M ( 6) =   , deci A + M ( 6 ) =  = 3p
1 4  3 +1 0 + 4
 4 4 1 1
=  = 4  2p
 4 4 1 1
3. x 3
det ( M ( x ) ) = = x ( x − 2) − 3 = 3p
1 x−2
= x 2 − 2 x − 3 = ( x + 1)( x − 3) , pentru orice număr real x 2p
4.  −2 1   2 3   0 4 
A + M ( 2) =  + =  ⇒ det ( A + M ( 2 ) ) = −16 2p
 3 0  1 0  4 0
9 − a 2 = −16 ⇔ a 2 = 25 , de unde obținem a = −5 sau a = 5 3p
5.  x2 + 3 6x − 6   4 0
M ( x) ⋅ M ( x) =   , x ∈ ℝ , 4I 2 =   2p
 2 x − 2 x2 − 4 x + 7   0 4
 
 x2 + 3 6x − 6   4 0 
 = , de unde obținem x = 1 , care convine
 2 x − 2 x 2 − 4 x + 7   0 4 
3p
 
6.  3n + 3 9 
M ( n ) + M ( n + 1) + M ( n + 2 ) =   2p
 3 3n − 3 
 3n + 3 9   3 ⋅ 2022 9 
 =  , deci n = 2021 , care convine 3p
 3 3n − 3   3 3 ⋅ 2020 

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Matematică M_pedagogic
Testul 3
pentru lucrare.
( 202 + 2 ⋅ 20 ⋅ 21 + 212 ) :  20 + 12 =

1. 41 2
( 20 + 21)2 : = 412 ⋅ = 3p
2 41
= 41 ⋅ 2 = 82 2p
2. f ( x ) = g ( x ) ⇔ 3 x − 1 = x + 5 3p
Coordonatele punctului de intersecție sunt x = 3 , y = 8 2p
3. 1 − 9 x = 100 3p
x = −11 , care convine 2p
4. ab este număr natural impar, de unde rezultă că b este cifră impară, deci sunt 5 modalități 2p
de alegere a cifrei unităților
Cum produsul numerelor a și b este număr par și b este cifră impară, obținem că a este
2p
cifră pară nenulă, deci sunt 4 modalități de alegere a cifrei zecilor
Sunt 4 ⋅ 5 = 20 de numere naturale impare de două cifre care au produsul cifrelor număr par 1p
5. Triunghiul ABC este dreptunghic în B cu AB = 5 și BC = 4 3p
AB ⋅ BC 5 ⋅ 4
=
∆ABC = = 10 2p
2 2
6. 1 1 1
cos 60° = , sin 30° = , sin150° = 3p
2 2 2
1  1 1 1
cos 60° ⋅ ( 5sin 30° − sin150° )= ⋅  5 ⋅ − = ⋅ 2= 1 2p
2  2 2 2
1. 1 ∗ 3 = 1 + 3 + 21⋅ 3 − 1 = 3p
= 4 + 8 − 1 = 11 2p
2. x ∗ y = x + y + 2 xy − 1 = y + x + 2 yx − 1 = 3p
= y ∗ x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „ ∗ ” este comutativă 2p
3. a +1+ 2 −1 =
a
−1 − a + 2 − 1 a 3p
2a =−2 ⇔ a =−1 2p
4. 1 1  1 
x ∗ = x + + 1 = x + − 2  + 3 = 3p
x x  x 
( x − 1)2 + 3 ≥ 3
= , pentru orice număr real x , x > 0 2p
x
5.
x + 3 x + 23 x − 1= 4 x − 1 + 1 + 24 x −1 − 1 ⇔ 23 x = 24 x −1 ⇔ 3 x 2 − 4 x + 1= 0
2 2
3p
1
x = sau x = 1 2p
3

Pagina 1 din 2
N = n ∗ ( n + 1)= 2n + 1 + 2 ( ) − 1= 2n + 2 ( ) , pentru orice număr natural nenul n

6. n n +1 n n +1
3p
Cum n este număr natural nenul, rezultă că numerele naturale 2n și 2n( n+1) sunt pare, deci
2p
numărul N =n ∗ ( n + 1) este natural par

1. 1 4 1 4
A ( 2 ) =  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = =1 ⋅ 2 − 4 ⋅ 6 = 3p
6 2 6 2
=
2 − 24 =
−22 2p
2. 1 2 7 6  3 6
A (1) =   , A (1) ⋅ A (1) =   , 3 A (1) =   3p
3 2  9 10  9 6
 4 0
A (1) ⋅ A (1) − 3 A (1=
)  =
 4I2 2p
 0 4
3. 1 2x
det ( A ( x ) )= = 2 − 6 x 2 , pentru orice număr real x 3p
3x 2
−6 x 2 + 54 = 0 , de unde obținem x = −3 sau x = 3 2p
4.  a 2a   1 2a   a − 1 0 
aA (1) − A (= a)  − =   =  3p
 3a 2a   3a 2   0 2a − 2 
1 0
= ( a − 1)  = ( a − 1) A ( 0 ) , pentru orice număr real a 2p
0 2
5.  2 2m + 2 
A ( m ) + A (1) =   ⇒ det ( A ( m ) + M (1) ) =−6m 2 − 12m + 2 , pentru orice număr
 3m + 3 4  3p
real m
−6m 2 − 12m = 0 , de unde obținem m = −2 sau m = 0 2p
6.  2   4 
 7 + 4n   7 + 2n 
 
1  
1
A( n) ⋅ A  =  , A  ⋅ A( n) =
n n
   , pentru orice număr
   3n +
n 6   n   3  2p
 10   + 6n 10 
 n  n 
natural nenul n
 2   4 
 7 + 4n   7 + 2n 
n n 1
 =   = ⇔ n și, cum n este număr natural nenul, obținem
 3n + 6  
10   + 6n
3  n 3p
 10 
 n  n 
n =1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 4
pentru lucrare.
1. 2
3 2 1 5 9 1
 −  ( 3, 2 − 2,3) +   = ⋅ + = 3p
2 3 2 6 10 4
3 1
= + =1 2p
4 4
2. f ( x ) = 0 ⇔ −3 x 2 − x + 2 = 0 2p
2
Abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox sunt x = −1 și x = 3p
3
3.
16 + 3 x = 52 ⇒ 16 + 3 x = 25 3p
x = 3 , care convine 2p
4. 40
Diferența dintre noile prețuri ale produselor este egală cu ⋅ x , unde x este prețul inițial al
100 3p
produselor
40
⋅x= 26 , de unde obținem x = 65 de lei 2p
100
5. 1 7−a
m AO = − , mBC = 2p
2 6
1 7−a
m=AO mBC ⇔ − = , de unde obținem a = 10 3p
2 6
6. romb = AB ⋅ AD ⋅ sin A ⇔ 72 = 9 ⋅ 9 ⋅ sin A 3p
8
sin A = 2p
9
1. ( −1) ∗ 4 = ( −1 − 4 + 1)( 4 + 1 + 1) = 3p
=−4 ⋅ 6 =−24 2p
2. x ∗ y = (1 + x − y )(1 + y − x ) = (1 + ( x − y ) ) (1 − ( x − y ) ) = 3p
=12 − ( x − y ) =1 − ( x − y ) , pentru orice numere reale x și y
2 2
2p
3. x ∗ ( x − 1) =1 − ( x − x + 1) =
2
3p
= 1 − 1 = 0 , pentru orice număr real x 2p
4. 2
 1  1
x ∗  −  = 1 −  x +  , pentru orice număr real x 2p
 2  2
2 2
 1 3  1 1
1 −  x +  = ⇔  x +  = , de unde obținem x = −1 sau x = 0 3p
 2 4  2 4

Pagina 1 din 2
5.
( )
2
2 x ∗ 2 x −1 = 1 − 2 x − 2 x −1 = 1 − 22 x − 2 ⋅1 = 1 − 22 x − 2 , pentru orice număr real x 3p
1 − 22 x− 2 =1 − 24040 , de unde obținem x = 2021 2p

6. x x x
lg x ∗ lg = 0 , lg ∗ lg = 0 , pentru orice număr real x , x > 0 2p
10 10 100
0 ∗ 0 = x ∗ 1 , de unde obținem 1 =1 − ( x − 1) , deci x = 1 , care convine
2
3p

1. 5 2
det A = = 5 ⋅ ( −3) − 2 ⋅ ( −5 ) = 3p
−5 −3
=−15 + 10 =−5 2p
2.  5 2  3 2   15 − 10 10 + ( −10 )   5 0 
A=⋅B   =   =   =  3p
 −5 −3  −5 −5   −15 + 15 −10 + 15   0 5 
1 0
= 5=   5I 2 2p
0 1
3. 5− x 2
det ( A − xI 2 ) = = x 2 − 2 x − 5 , pentru orice număr real x 3p
−5 −3 − x
0 , de unde obținem x = −3 sau x = 5
x 2 − 2 x − 15 = 2p
4. 3 2
1  1 
A ⋅ B = 5 I 2 ⇒ A ⋅  B = I 2 și, cum  B  ⋅ A = I 2 , obținem că A= −1 1
=B 5 5 3p
5  5  5  
 −1 −1
3 2
Suma elementelor matricei A−1 este egală cu + − 1 − 1 =−1 2p
5 5
5. 1
Matricea B este inversabilă și B −1 = A 2p
5
 −20 −8 
X= −20 B −1 ⇒ X = −4 A , deci X =   3p
 20 12 
6. A ⋅ ( B ⋅ B − I 2 ) − ( A ⋅ A − I 2 ) ⋅ B = A ⋅ B ⋅ B − A − A ⋅ A ⋅ B + B = 5 B − A − 5 A + B = 6 B − 6 A 3p
6 ( B − A ) = x ( B − A ) , de unde obținem x = 6 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 5
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1.

2 2 3 
2
2 3
 3  32  43
3 32 3  3p
 4  2 3  3  2 3 1 2p
2. f  a   2a  6 , f  2a   4a  6 , f  9   12 3p
6a  12  12  a  4 2p
3.
3 x  x  3x  x 2 2p
x  0 sau x  3 , care convin 3p
4. Cifra unităților poate fi aleasă în 3 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor poate fi aleasă în câte 5 moduri, iar pentru
fiecare alegere a cifrei unităților și a cifrei zecilor, cifra sutelor poate fi aleasă în câte 5 3p
moduri, deci se pot forma 3  5  5  75 de numere
5. M  3, 1 , unde M este mijlocul segmentului AB 2p
3  2   1  a  0 , de unde obținem a  5 3p
AC  16 , AB  12
6. 2p
AB  AC 16  12
A   96 3p
2 2
1. 1 5  5 1  5  5  1  5  5  6  3p
 25  5  25  6  1 2p
2. x y  5 xy  5 x  5 y  5  1  5 x  y  1  5  y  1  1  2p
  y  1 5 x  5   1  5  x  1 y  1  1 , pentru orice numere reale x și y 3p
3. 6 6 6
x  5 x   5 x  5   6  6 x  5 x  6  6  x , pentru orice număr real x 2p
5 5 5
6 6 6 6
x  5   x  5   5 x  6  6 x  6  5 x  6  x , pentru orice număr real x , deci e 
5 5 5 5 3p
este elementul neutru al legii de compoziție „ ”
4. 4  1
x  5       x  1  1   x  2 , pentru orice număr real x 3p
5  5
6 4
 x  2  , de unde obținem x  2p
5 5
5. 5  a  1 b  1  1  21   a  1 b  1  4 2p
Cum a și b sunt numere naturale, obținem perechile  2,5 ,  3,3 , 5, 2 3p
6. x 1  1 și 1 y  1 , pentru orice numere reale x și y 2p
5 5 5 5 5 5 5 5
  1 …  1  …   1 3p
 1 2 3 4  6 9  6 9 

Pagina 1 din 2
1. 2 4
det A   2  2   4   3  3p
3 2
 4  12  8 2p
2.  2 4  2 4   4  12 8   8    8 0 
A A       3p
 3 2  3 2   6  6 12  4   0 8 
 1 0
 8    8I 2 2p
 0 1
3.  4 x 1 8x  4 x 1 8 x
B  x     det  B  x     32 x2  1 , pentru orice număr real x 3p
 6 x 4 x  1 6 x 4 x  1
32 x 2  1  0 , deci det  B  x    0 , adică matricea B  x  este inversabilă pentru orice număr
2p
real x
4.  1   4 x  1 8 x  3 4   12 x  3 8 x  4 
B  x  B        2p
 2   6x 4 x  1 3 1   6 x  3 20 x  1
 12 x  3 8 x  4   9 0  1
   , de unde obținem x   3p
 6 x  3 20 x  1  0 9  2
5. xB  x   yB  y   2 x 2 A  xI  2 y 2 A  yI  2p
2 2
 2  x  y  x  y  A   x  y  I 2   x  y   2  x  y  A  I 2    x  y  B  x  y  , pentru orice
3p
numere reale x și y
6.  B 1  20 B  20    …  10 B 10   11B 11    19  17  15  …  3  1 B  21  3p
 5   2  B  21  10 B  21 , deci k  10 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 6
pentru lucrare.
1.  1 3 1 1 
9 :  3 − ( −1)= )  9 :  +=
 9 :  − ( −1= 1 3p
2  8  8 
8
= 9 ⋅ =8 2p
9
2. f (1) = 3 ⇔ a − 2 = 3 , de unde obținem a = 5 3p
f ( −1) =5 ⋅ ( −1) − 2 =−7 , deci punctul B ( −1, −7 ) aparține graficului funcției f 2p
3. 3p
52 x −5 = 53 ⇔ 2 x − 5 = 3
x=4 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de o cifră are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile 2p
3n −3 < 1 ⇒ n − 3 < 0 și, cum n este număr natural, obținem n = 0 sau n = 1 sau n = 2 , deci 2p
sunt 3 cazuri favorabile
nr. cazuri favorabile 3
= p = 1p
nr. cazuri posibile 10
5. M ( −1,3) , unde M este mijlocul segmentului AB 2p
1+ x 3 + yD
M este mijlocul segmentului CD , deci −1 = D , 3 = , de unde obținem xD = −3
2 2 3p
și yD = 3
6. AC = 12 2 , MO = 3 2 2p
MO ⋅ AC 3 2 ⋅ 12 2
MO ⊥ AC , deci=
∆AMC = = 36 3p
2 2
1. 1  −2 = 13 − 12 ⋅ −2 − 1 ⋅ −2 2 + −2 3 =
( ) ( ) ( ) ( ) 3p
=+ 1 2 − 4 − 8 =−9 2p
2. x  y = x 2 x − y − y 2 x − y = x 2 − y 2 x − y =
( ) ( ) ( ) ( ) 2p
2
( x + y )( x − y )( x − y ) =
= ( x + y )( x − y ) , pentru orice numere reale x și y 3p
3. 2 2
( x + y )( x − y ) =
x y = ( y + x )( y − x ) = 3p
= y  x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „  ” este comutativă 2p
4. 2
x  ( − x )= ( x + ( − x )) ( x − ( − x )) = 2p
2
=( x − x )( x + x ) =0 , pentru orice număr real x 3p
5.
( 2 x )  x = ( 2 x + x )( 2 x − x )2 = 3x ⋅ x 2 = 3x3 , pentru orice număr real x 3p
3 x3 = 24 ⇔ x3 = 8 , de unde obținem x = 2 2p

Pagina 1 din 2
6.
( m + n )( m − n )2 =
9 , pentru orice numere naturale m și n 2p
Cum m + n și m − n sunt numere naturale, rezultă că m + n =
1 și m − n =3 sau m + n = 9
și m − n =
1 , de unde obținem m = 2 și n = −1 , care nu convin și m = 5 și n = 4 , care 3p
convin
1. 0 1
det A = = 0 ⋅ 0 − 1 ⋅1 = 3p
1 0
=0 − 1 =−1 2p
2. 3 2  0 3  6 4 
B 
=  ⇒ 3 A − 2=
B  − =  3p
 −1 −3   3 0   −2 −6 
 −6 −1
=  2p
 5 6
3.  −3 2   2 −3 
= B   ⇒= A⋅ B   3p
 2 −3   −3 2 
 2 −3 
B⋅ A=   , deci A ⋅ B = B ⋅ A 2p
 −3 2 
4.  a 2 + 2b 2a − 6 
B⋅B =   , pentru orice numere reale a și b 3p
 ab − 3b 2b + 9 
 a 2 + 2b 2a − 6   1 0 
 =   ⇔= a 3 și b = −4 2p
 ab − 3 b 2b + 9   0 1 
5.  − a −1
A − B =  ⇒ det ( A − B ) =1 − ( 3a + b ) , pentru orice numere naturale a și b 2p
1 − b 3 
Cum a și b sunt numere naturale nenule, rezultă că 3a + b ≥ 4 , deci det ( A − B ) ≤ 1 − 4 =−3 3p
6.  b + 2 a − 3 2 2
A⋅ B + B ⋅ A =   ⇒ det ( A ⋅ B + B ⋅ A) = (b + 2) − ( a − 3) , pentru orice numere 2p
 a − 3 b + 2
naturale a și b
2 2
a= b + 5 , deci det ( A ⋅ B + B ⋅ A) = (b + 2) − (b + 5 − 3) = 0 3p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 7
pentru lucrare.
1. 3
a= , b = 24 2p
2
3
mg = ⋅ 24 = 36 = 6 3p
2
2. f ( a ) = a 2 + 2a + 3 , f ( −2 ) =
3 2p
a 2 + 2a + 3 = 3 ⇔ a 2 + 2a = 0 , și, cum a ≠ −2 , obținem a = 0 3p
3. log5 ( 3 x − 15=
) log5 6 ⇒ 3x − 15
= 6 3p
4. Mulțimea numerelor naturale de trei cifre, care au toate cifrele egale, are 9 elemente, deci sunt
2p
9 cazuri posibile
Numerele naturale de trei cifre, care au toate cifrele egale și sunt multipli de 9 , sunt 333 ,
2p
666 și 999 , deci sunt 3 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. 2p
AB
= 49 + 9a 2 , unde a este număr real
49 + 9a 2 =
7 , de unde obținem a = 0 3p
6. 2 1 1
sin135° = , sin 30° = , cos 60° = 3p
2 2 2
2
 2 1 1 2
2sin 2 135° − sin 30° − cos 60° = 2 ⋅   − − = 2 ⋅ − 1= 0 2p
 2  2 2 4

1. 5 ∗ 2021 = 6 − 5 − 2021 = 3p
= 1 − 2021 = −2020 2p
2. (1 ∗ x ) ∗1 = ( 5 − x ) ∗1 = 6 − ( 5 − x ) − 1 = 3p
= 6 − 5 + x − 1 = x , pentru orice număr real x 2p
3. ( x + 1) ∗ ( 4 x ) =5 − 5 x , pentru orice număr real x 2p
5 − 5x = 15 , de unde obținem x = −2 3p
4. ( x ∗ y ) ∗ ( z ∗ t ) =6 − ( 6 − x − y ) − ( 6 − z − t ) = 3p
= 6 − 6 + x + y − 6 + z + t = x + y + z + t − 6 , pentru orice numere reale x , y , z și t 2p
5. x 2 ∗ ( − x ) = 6 − x 2 + x , pentru orice număr real x 2p
− x 2 + x + 6 ≥ 0 , de unde obținem x ∈ [ −2,3] 3p

Pagina 1 din 2
6.
(2 n2
∗ 2n
2
) ∗ (2 n2
∗ 2n
2
) =4 ⋅ 2 n2
− 6 , pentru orice număr natural n 2p
2 2
4 ⋅ 2n =8 ⇔ 2n =2 ⇔ n 2 =1 și, cum n este număr natural, obținem n = 1 3p

1.  −1 1  −1 1
A ( −1,3) =  ⇒ det ( A ( −1,3) ) = =−1 ⋅ 2 − 1 ⋅ ( −1) = 3p
 −1 2  −1 2
=−2 + 1 =−1 2p
2.  1 1  2 1  2 2  2 1
2 A (1,1) − A ( 2, 2 ) = 2  − = − = 3p
 −1 2   −1 4   −2 4   −1 4 
 0 1
= =  A ( 0,0 ) 2p
 −1 0 
3.  0 1  1 1  0 −1 0 +1 
⋅ A (1,0 ) 
A ( 0,0 )= =   =  3p
 −1 0  −1 1  −1 + 0 −1 + 0 
 −1 1 
=   A ( −1,0 )
= 2p
 −1 −1
4.  0 1− x
A ( x,1) − xA (1,1) =
  ⇒ det ( A ( x,1) − xA (1,1) ) =
( x − 1)2 , pentru orice număr 3p
 −1 + x 1 − x 
real x
( x − 1)2 =
9 , de unde obținem x = −2 sau x = 4 2p
5. x 1 y 1
det ( A ( x, y ) ) = = x ( x + y ) + 1 , det ( A ( y, x ) ) = = y ( x + y ) + 1 , pentru
−1 x + y −1 y + x 2p
orice numere reale x și y
det ( A ( x, y ) ) + det ( A ( y, x ) ) = x ( x + y ) + y ( x + y ) + 2 = ( x + y ) + 2 ≥ 2 , pentru orice numere
2
3p
reale x și y
6.  x 1  − y 1   − xy − 1 −y 
= A ( x, y ) ⋅ A ( − y , − x )  =    2  , pentru orice
 −1 x + y  −1 − y − x   −x −1 − ( x + y )  3p

numere reale x și y
 − xy − 1 −y  0 1

 −x 2 =  , de unde obținem x = 1 și y = −1 2p
 −1 − ( x + y )   −1 −1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 8
pentru lucrare.
1. 1 1 1
( 2,5 − 0,7 ) : 2 + − = 1,8: 2 + = 0,9 + = 3p
10 10 10
= 0,9 + 0,1 = 1 2p
2. f ( 2a − 4 ) = 4a − 12 , f ( a=
) 2a − 4 , pentru orice număr real a 2p
4a − 12 = 2a − 4 + 4 , de unde obținem a = 6 3p
3. 2( 3− x )
9− x
3 =3 ⇔ 9 − x = 6 − 2x 3p
x = −3 2p
4. 45
x− ⋅x= 77 , unde x este prețul produsului înainte de ieftinire 3p
100
x = 140 de lei 2p
5. BC = 12 2p
8 ⋅ 12
BC  Ox ⇒ d ( A, BC ) = 8 ⇒ ∆ABC = = 48 3p
2
6. AB 2 + AC 2 − BC 2 62 + 62 − 42
= cos A = = 3p
2 ⋅ AC ⋅ BC 2⋅6⋅6
36 + 36 − 16 7
= = 2p
2⋅6⋅6 9
1. ( −2 )  3 = 4 ( −2 + 3) − 2 ⋅ ( −2 ) ⋅ 3 = 3p
=4 + 12 =16 2p
2. y  x = 4 ( y + x ) − 2 yx = 4 ( x + y ) − 2 xy = 3p
= x  y , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „  ” este comutativă 2p
3. (1 − x )  x =4 − 2 x + 2 x 2
, pentru orice număr real x 2p
2 2 3p
4 − 2 x + 2 x = 8 ⇔ x − x − 2 = 0 , de unde obținem x = −1 sau x = 2
4. 1 =
n 2n + 4 , pentru orice număr natural n 2p
2017
2n + 4 ≥ 2021 ⇒ n ≥ , de unde obținem că 1009 este cel mai mic număr natural n pentru
2 3p
care 1  n ≥ 2021
5. A = a  2 = 4a + 4 2 − 2a 2 = 4a + ( 4 − 2a ) 2 , pentru orice număr întreg a 2p
A este număr întreg și, cum a este număr întreg, rezultă 4 − 2a = 0 , de unde obținem a = 2 3p
6. x+ z
=y ⇒ x += z 2y 2p
2
( x  m) + ( z  m) = 4 ( x + 2m + z ) − 2m ( x + z ) = 4 ( 2 y + 2m) − 2m ⋅ 2 y = 4 y + m − 2my = y  m ,
( ) 3p
2 2 2
deci numerele x  m , y  m și z  m sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice
Pagina 1 din 2
1. 1 2
det A = =1 ⋅ 8 − 2 ⋅ 3 = 3p
3 8
=8 − 6 = 2 2p
2.  0 4  24 0 
A= +B   ⇒ ( A + B ) ⋅ ( A +=
B)  =  3p
6 0  0 24 
1 0
= 24 =  24 I 2 2p
0 1
3. 2 ( X − A ) = 3 ( X − B ) ⇔ X = 3B − 2 A 2p
 −3 6   2 4   −5 2 
= X  −  , deci X =   3p
 9 −24   6 16   3 −40 
4. 1+ x 2
det ( A + xI 2 ) = = x 2 + 9 x + 2 , pentru orice număr real x 3p
3 8+ x
x 2 + 9 x + 2 = 2 ⇔ x 2 + 9 x = 0 , de unde obținem x = −9 sau x = 0 2p
5. 2n 4
N= det ( (1 + n ) A + (1 − n ) B= ( )
) 6 16n= 32n2 − 24= 8 4n2 − 3 , pentru orice număr natural 3p
nenul n
Cum, pentru orice număr natural nenul n , numărul 4n 2 − 3 este număr natural, obținem că 2p
numărul N este natural, multiplu de 8
6. A ⋅ ( A − xI 2 ) =B ⋅ ( B + xI 2 ) ⇔ A ⋅ A − B ⋅ B =x ( A + B ) 2p
 0 36  0 4
  = x  , de unde obținem x = 9 3p
 54 0  6 0

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 9
pentru lucrare.
1.
( )
2
81 − 196 + 3 2 : 9 =9 − 14 + 18 : 3 = 3p
=−5 + 6 =1 2p
2. f ( x ) = g ( x ) ⇔ x − 2 = x + 5x + 2 ⇔ x + 4x + 4 = 0
2 2
3p
Coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f și g sunt x = −2 și
2p
y =f ( −2) =−4
3. 12 − x= 3 x ⇒ 12 − x= 3 x 3p
4. 20
După prima scumpire, prețul produsului este 400 + 480 de lei
⋅ 400 = 3p
100
15
După a doua scumpire, prețul produsului este 480 + 552 de lei
⋅ 480 = 2p
100
5.
mOA = 3 2p
md = 3 , deci mOA = md , de unde rezultă că dreapta OA este paralelă cu dreapta d 3p
6. AC BC AC 8
= ⇔ =
sin B sin A 1 1 3p
4 3
1 1
⋅ AC = 8 ⋅ , deci AC = 6 2p
3 4
1. 1 ∗ 2 = 6 ⋅ 1 + 6 ⋅ 2 − 3 ⋅ 1 ⋅ 2 − 10 = 3p
= 12 − 10 = 2 2p
2. x ∗ y =2 − 3 xy + 6 x + 6 y − 12 =2 − 3 ( xy − 2 x − 2 y + 4 ) = 3p
=2 − 3 ( x ( y − 2 ) − 2 ( y − 2 ) ) =2 − 3 ( x − 2 )( y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y 2p
3. 5 5   1
2 3 ( x − 2 )  − 2  =−
x ∗ =− 2 3 ( x − 2 ) ⋅  −  =+
2 x−2=x , pentru orice număr real x 2p
3 3   3
5 5   1
∗ x =2 − 3  − 2  ( x − 2 ) =2 − 3 ⋅  −  ( x − 2 ) =2 + x − 2 =x , pentru orice număr real x ,
3 3   3 3p
5
deci e = este elementul neutru al legii de compoziție „ ∗ ”
3
4. N = 5 ∗ n = 20 − 9n , pentru orice număr natural n 2p
Pentru orice număr natural n , numărul 20 − 9n este întreg și, cum N este număr natural,
20 3p
rezultă că 20 − 9n ≥ 0 , deci n ≤ , de unde obținem n = 0 sau n = 1 sau n = 2
9
5. x ∗ 2 = 2 , 2∗ y =2 , pentru orice numere reale x și y 2p

Pagina 1 din 2
( ( −10 ) ∗ ( −9 ) ∗ ( −8) ∗ ∗ 0 ∗1) ∗ 2 ∗ 3 ∗ ∗10 =2 ∗ ( 3 ∗ ∗10 ) =2 3p

6.
1
x
( )
∗ x 2 + 2 = 6 x 2 − 3 x + 2 , pentru orice număr real nenul x 2p
1
6 x 2 − 3 x + 2 = 5 ⇔ 2 x 2 − x − 1 = 0 , de unde obținem x = − sau x = 1 , care convin 3p
2
1. 1 1  1 1
M (1) =   ⇒ det ( M (1) ) = = 1 ⋅ 2 − 1 ⋅1 = 3p
1 2  1 2
= 2 −1 = 1 2p
2.  2 1   −1 1   9 3 
4M ( 2 ) − M = ( −1) 4  − =   =  3p
 2 4   −1 −2   9 18 
3 1
= 3=   3M ( 3) 2p
3 6
3.  17 −7   7 7 
M (1) 
A ⋅ A + 7= + =  3p
 −7 10   7 14 
 24 0 
= =  24 I 2 2p
 0 24 
4.  2 −1  2 ⋅ 1 + ( −1) ⋅ 1 2 ⋅ 1 + ( −1) ⋅ 2   1 0 
A − 2I2 =   , ( A − 2 I 2 ) M (1) =
 = =I2 3p
 −1 1   ( −1) ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ( −1) ⋅ 1 + 1 ⋅ 2   0 1 
I 2 , de unde rezultă că A − 2 I 2 este inversa matricei M (1)
M (1)( A − 2 I 2 ) = 2p
5.  45 9   ab a 
M (1) + M ( 2 ) + M ( 3) +  + M ( 9 ) =
  , aM ( b ) =   , unde a și b sunt
 45 90   ab 2ab  3p
numere reale
 45 9   ab a 
 =  , de unde obținem a = 9 și b = 5 2p
 45 90   ab 2ab 
6.  ab + b a + 2b   ba + a b + 2a   b − a b − a 
M ( a ) ⋅ M (b) − M =
(b) ⋅ M ( a )  − =   ,
 3ab a + 4ab   3ba b + 4ba   0 a − b 3p
pentru orice numere reale a și b
det ( M ( a ) ⋅ M ( b ) − M ( b ) ⋅ M ( a ) ) =
2
− ( a − b ) ≤ 0 , pentru orice numere reale a și b 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 10
pentru lucrare.
1. 1  1 1  1 1 1 1 10 2 1
:    :       3p
3  2 5  3 2 5 5 3 15 5
50  2  3
 3 2p
15
2. f 1  1 2p
3  4 x  5  4 x  8 , de unde obținem x   2,   3p
3.
2
3 2 x 1
 25 x  3  2 x  1  5 x 3p
6 x  3  5 x , de unde obținem x  3 2p
4. 25
5  x  x  27 , unde x este prețul blocului de desen 3p
100
x  12 lei 2p
5. 1 a
mOA  , mOB  , unde a este număr real, a  0 2p
a 4
1 a
  a 2  4  0 și, cum a  0 , obținem a  2 3p
a 4
6. Cum AC  BC  1 , obținem BC 2   BC  12  25 , de unde rezultă BC  13 și AC  12 3p
PABC  AB  BC  CA  5  13  12  30 2p
1.  1  2   12  2 2   1  2  2   1  2  2  3p
1 4  2  2  4  5 2p
2. 2 2 2 2
x  y  x  y  xy  2 x  2 y  y  x  yx  2 y  2 x  3p
 y  x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „  ” este comutativă 2p
3. x  x  x 2
 x  x x  2x  2x 
2
3p
 x 2  x 2  x 2  2 x  2 x  3 x 2 , pentru orice număr real x 2p
4. x  1  x 2  1  x  2 x  2  x 2  3 x  1 , pentru orice număr real x 2p
x 2  3 x  1  3  x 2  3 x  4  0 , de unde obținem x  1 sau x  4 3p
5. m  m  m 2  4m , pentru orice număr natural m 2p
m  4m  n  4n   m  n  m  n  4   0 și, cum m și n sunt numere naturale cu m  n ,
2 2
3p
obținem perechile  0,4 sau 1,3
6. 1
lg x  lg  lg x    lg x   3lg 2 x , pentru orice număr real x , x  0 2p
x
3lg 2 x  9lg x , de unde obținem x  1 sau x  1000 , care convin 3p
Pagina 1 din 2
1. 2 6
det A   2   1   6   1  3p
1 1
 2  6  4 2p
2.  0  12   2  6   0  12   4 0 
B   2A  B  2    3p
 2  6   1  1   2  6   0 4 
1 0
 4   4I2 2p
0 1
3.  2 6   2 x  y 6 x 
A A    , xA  yI 2    , pentru orice numere reale x și y 3p
 1 5   x x  y 
 2 6   2 x  y 6 x 
   , de unde obținem x  1 și y  4 2p
 1 5   x x  y 
4.  2a 2a 
B A  , pentru orice număr real a 3p
 4  a 12  a 
2a   2a    4  a    12  a   8 , pentru orice număr real a , deci suma elementelor
2p
matricei B  A nu depinde de a
5.  2 6  2a  2 6  2a
A B    det  A  B    16  4a , pentru orice număr natural a 2p
 3 1  a  3 1  a
det  A  B   22  4  a  este pătratul unui număr natural, de unde rezultă că 4  a este pătratul
3p
unui număr natural și, cum a este număr natural, obținem a  0 sau a  3 sau a  4
6.  4a  a 2 2a 2   0 2a 
2
 B  aI 2  B  aI 2   aB  B  B  a 2 I 2  aB       , pentru orice
 2a 4a   2a a 2  3p
număr real a
a 2  4a  0 , de unde obținem a  0 sau a  4 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 11
pentru lucrare.
1. 2r  a3  a1 , de unde obținem r  3 3p
a4  7 2p
2. f  2  0 2p
2 a  2  0 , de unde obținem a  1 3p
3.
log8  7 x  8  2  7 x  8  8  7 x  8  64
2 3p
x  8 , care convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale nenule de o cifră are 9 elemente, deci sunt 9 cazuri posibile 2p
Numerele naturale n , nenule, de o cifră, pentru care 2n este număr natural de două cifre sunt
2p
5 , 6 , 7 , 8 și 9 , deci sunt 5 cazuri favorabile
p  1p
5. AB  5 , BC  5 , deci triunghiul ABC este isoscel 2p
2 2 2
AC  50 , de unde obținem AC  AB  BC , deci triunghiul este dreptunghic isoscel 3p
6.
Cum triunghiul ADB este dreptunghic, rezultă că BD  AB 2  AD 2  15 2p
Cum triunghiul ADC este dreptunghic, rezultă că DC  AC 2  AD 2  6 și, cum 3p

BC  BD  DC , obținem BC  21
1. 1 2  6
1 2   3p
1 2  1
9
 3 2p
3
2. x y6 y x6
x y    3p
xy  1 yx  1
 y  x , pentru orice numere x și y din mulțimea M , deci legea de compoziție „  ” este
2p
comutativă
3. x 1 6
x 1   2p
x 1
6
1  1 , pentru orice x  M 3p
x 1
4. x9
3 x  , pentru orice x  M 2p
3x  1
x9 1
  2 x  18  3x  1 , de unde obținem x  17 , care convine 3p
3x  1 2
Pagina 1 din 2
5. 2x  6
xx  , pentru orice x  M 2p
x2  1
2x  6
 2  x 2  x  2  0 și, cum x  M , obținem x   0,2 3p
x2  1
6. mn6
m  n 1  1  mn  m  n  1  6 , unde m și n sunt numere naturale 2p
mn  1
 m  1 n  1  6 și, cum m și n sunt numere naturale cu m  n , obținem perechile  2,7 
3p
și  3, 4 

1. 1 2
det A   1 0   2   2   3p
2 0
 0  4  4 2p
2.  1 6   1 2  4 0
B  6     , B  2     B  6   3B  2     3p
6 0   2 0   0 0
1 0
 4   4B 0 2p
0 0
3.  1 2   5 2   1 2   4 0 
B  2      B  2   B  2   A      3p
2 0   2 4   2 0   0 4 
1 0
 4   4I2 2p
0 1
4.  1 2x  1  x 0 
B  2x      B  2 x   xA    , pentru orice număr real x 3p
 2 x 0   4 x 0 
det  B  2 x   xA  1  x   0   4 x   0  0 , pentru orice număr real x 2p
5.  1 1
B 1     det  B 1   1 , deci matricea B 1 este inversabilă și inversa ei este
 1 0 
3p
 0 1 
 B 1 1   1 1 
 
1 2 0
X   B 1  A    2p
 1 2
6.  1  mn n   1 n
B  m  B  n     B  m   B  n   mnI 2    , de unde obținem
 m  mn   m 0  3p
det  B  m   B  n   mnI 2   mn , pentru orice numere întregi m și n
mn  4 și, cum m și n sunt numere întregi cu m  n , obținem  4, 1 ,  2, 2  , 1, 4  și
2p
 2,2

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 12
pentru lucrare.
1.    
2 6  2  2 1  3  12  2  2  2 3  3p
 2 3 222 3  4 2p
2. f  0   1 , f 3  11 , f  a   4a  1 , unde a este număr real 2p
 4a  1 1  11  0  4a  12  0 , de unde obținem a3 3p
3.
2 4  2 2 x  23 x  2 4  2 x  23 x  4  2 x  3 x 3p
x4 2p
Cum cifrele sunt distincte, pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor poate fi aleasă
în câte 3 moduri, iar pentru fiecare alegere a cifrei unităților și a cifrei zecilor, cifra sutelor 3p
poate fi aleasă în câte două moduri, deci se pot forma 4  3  2  24 de numere
5. 1
AABD  AABC 2p
2
AB  BC
Triunghiul ABC este dreptunghic în B , cu AB  4 și BC  6  AABC   12 , de
2 3p
unde rezultă că AABD  6
6. 3 1
sin 60  , tg30  , tg60  3 3p
2 3
 3  3 1 3
 tg30  tg60 sin 60    3     2 2p
 3  2 2 2
1. 1  2  9 1  2  1  2  3p
 18  1  2  21 2p
2. x  y  9 xy  x  y  9 yx  y  x  3p
 y  x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „  ” este comutativă 2p
3. x  0  9  x  0  x  0  x , pentru orice număr real x 2p
0  x  x , pentru orice număr real x , deci e  0 este elementul neutru al legii de compoziție
3p
„ ”
4.  1  x  8 x  1 , pentru orice număr real x 2p
8 x  1  15 , de unde obținem x  2 3p
5. 1  x '  0  9 x ' 1  x '  0 2p
1
Simetricul elementului x  1 în raport cu legea de compoziție „  ” este x '   3p
10
6. 1 2 1 2
N   n ,   3 2p
3 3 3 3
N  3  n  28n  3 , pentru orice număr natural n și, cum N este număr natural de două cifre,
3p
obținem n  1 sau n  2 sau n  3
Pagina 1 din 2
1. 4 1
det A   4  2  1   1  3p
1 2
 8 1 9 2p
2.  4 1   2 2  6 3
A  X  2      3p
 1 2   4 1   3 3 
 2 1
 3   3 X 1 2p
 1 1
3.  15 6 
A A    3p
 6 3 
 24 6   9 0   15 6 
6 A  9I 2      , deci A  A  6 A  9I 2 2p
 6 12   0 9   6 3 
4.  4 0
M  a    2  , pentru orice număr real a 2p
 2a 2 
4 0
det  M  a    2  8  0 , deci matricea M  a  este inversabilă, pentru orice număr real a 3p
2a 2
5. n   4  n2 2n  1 
 2 1  2
B  X  1  X  n      2   , pentru orice număr natural n 2p
 1 1  n 1   2  n 2 n  1 
Numerele 2  n 2 și n  1 sunt naturale pentru orice număr natural n și, cum 4  n 2 și 2n  1 3p
sunt numere naturale, obținem că n  1 sau n  2
6.  2 2a  0 a
X  2a    2   det  X  2a   X  a    2  3a3 , pentru orice număr real a 3p
 4 a 1  3a 0
3a 3  3  a 3  1 , de unde obținem a  1 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Matematică
Testul 1
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale;
profilul tehnic, toate calificările profesionale
 Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.

1. a7  a3  4r 2p
15  7  4r  r  2 3p
3x  5  2   2   4 2p
5 
2. 3x  5  x   ,   3p
 3 
34 x  3 2p
3.
1
4x  1  x  3p
4
6!
A62   30
 6  2 ! 2p
4.
A62
P3  3! , P3  6 , 5 3p
P3
AB   0  0 2   5  32  8,‫‍‏‬AC   4  0 2   1  32  4 2 și BC   4  0 2   1  5 2 4 2 3p

5. Cum AB2  AC 2  BC 2 , triunghiul ACB dreptunghic și cum AC  BC , ACB este dreptunghic
2p
isoscel
tg60o 3
 =
ctg30  cos 45
o o
2 3p
6. 3
2
2
  2 2p
2
1.a) 2 1
det A   2  (2)   3  1 = 3p
3 2
 4  3  1 2p
b)  2 1  2 1   4  3 2  2 
A A     = 3p
 3 2  3 2   6  6 3  4 
1 0
   I2 2p
0 1
c) AX  I  2021A  AX  I  2021A . Matricea A este inversabilă și A1  A de unde rezultă că
2 2
1 1 1
3p
A  A  X  A  I 2  2021 A  A  X  A  2021  I 2
Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 1

Pagina 1 din 2
 2023 1 
Deci X    2p
 3 2019 
2.a) 5 2021  5  2021  5  5  5  2021  30 = 3p
 25  30  5 5 2p
b) x y  xy  5 x  5 y  25  5  x( y  5)  5( y  5)  5  3p
 ( x  5)( y  5)  5 , pentru orice numere reale x și y 2p
c) 
 
m 2 n  16  m 2  5  n  5   11 și, deoarece, n  5  , m2  5 
m2  5  11
obținem  sau
n  5  1

3p

m2  5  1 
m2  5  11 
m2  5  1
 sau  sau 
n  5  11
 n  5  1
 n  5  11

m  4  m  4 m  2  m  2
Cum m și n sunt numere întregi, obținem soluțiile  ,  ,  , 2p
n  6 n  6  n  6  n  6
1.a)

f '  x   2 xe x  x 2  8 e x   3p
 
 e x x 2  2 x  8  e x  x  2  x  4  , pentru orice număr real x 2p
b) f '  x e x ( x  2)( x  4)
lim  lim  lim e x ( x  4) = 3p
x 2 x2 x 2 x2 x 2
= 6e 2 2p
c) x 8
2
lim f ( x )  lim x
 0 , f ' ( x)  0, pentru orice x  (, 4]  f este crescătoare și
x  x  e
f ( x)  0 pe (, 4] ; f ' ( x )  0 , pentru orice x   4, 2  f este descrescătoare și f ( x)  f (2) 3p
pe  4, 2 ; f ( x )  0 pentru orice x [2, )  f este crescătoare și f ( x)  f (2) pe
'
[2, ) , f (2)  4e 2  0

Obținem că f ( x )  4e 2 pentru orice număr real x  ( x2  8)e x  4e2 , de unde rezultă
2p
x2  8  4e2 x , pentru orice număr real x
2.a) 2 2
x 1
2
 f  x  x  1 dx    x  1 dx    x  1 dx  3p
1 1
x  1 1
2
 x2  1 1
=  x  0   2p
 2  2 2
 1
b) 3 3
x 1 x 1 2
3 3
 2 
 f  x  dx   dx   dx   1   dx = 2p
2 2
x 1 2
x 1 2
x 1
9
=  x  2ln∣ x  1∣   1  ln
3
2
3p
16
c) a
1 a 1 
2
 f ( x) 2  
1 a
 f  x  f '  x  dx   , unde a  1 3p
1
2 1 2  a 1
2 2
1  a 1  1  a 1  1 a 1 1
         , obținem a  3 , care convine 2p
2  a 1 8  a 1 4 a 1 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Matematică M_tehnologic
Testul 2
pentru lucrare.
1.  1 1 6  1 6
7 − 7 ⋅ ⋅ ⋅ = 7 − ⋅ = 3p
 6 7  41  6  41
41 6
= ⋅ =1 2p
6 41
2. f ( x ) = g ( x ) ⇔ 2x − 6 = 6 − x 3p
Coordonatele punctului de intersecție sunt x = 4 , y = 2 2p
3. 3x − 2 = 7 3p
4. 12
p− ⋅ p = 264 , unde p este prețul inițial al tabletei 3p
100
p = 300 de lei 2p
5. x + xT 2 + 6
xA = M = =4 3p
2 2
y + yT 3 + 5
yA = M = =4 2p
2 2
6. 1 3
sin 30° = cos 60° = , sin 60° = cos 30° = , sin 90° = 1 3p
2 2
3 3
cos 60° sin 60° + sin 90° − sin 30° cos30° = +1− =1 2p
4 4
1.a)  3 5 3 5
A (1) =   ⇒ det ( A (1) ) = = 2p
 1 3 1 3
= 3 ⋅ 3 − 1⋅ 5 = 9 − 5 = 4 3p
b)  4 12   2 2   6 14 
B ⋅ B + 2C =  + = = 3p
 4 12   0 0   4 12 
 4 + 2 3⋅ 4 + 2
=  = A ( 4) 2p
 4 3⋅ 4 
c)  n + 3 3n + 5 
A( n) + B =   ⇒ det ( A ( n ) + B ) = 4n + 4 , unde n este număr natural 3p
 n + 1 3n + 3 
4n + 4 = 4 ⇔ n = 0 , care convine 2p
2.a) 3 ⋅1 ⋅1 + 1
1∗1 = = 3p
1+1
4
= =2 2p
2
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic,
toate calificările profesionale
Pagina 1 din 2
b) 7 7 33
1∗ 2 = ⇒ (1 ∗ 2 ) ∗ 3 = ∗ 3 = 2p
3 3 8
19 19 31 33 31 37
2 ∗ 3 = ⇒ 1 ∗ ( 2 ∗ 3) = 1 ∗ = , de unde obținem
5 5 12
( (1 ∗ 2 ) ∗ 3) − (1 ∗ ( 2 ∗ 3) ) = − =
8 12 24
3p
c) 3x 2 + 1
= 2 ⇔ 3x2 − 4 x + 1 = 0 3p
2x
1
x = 1 sau x = , care convin 2p
3
1.a) f ' ( x ) = 3x 4 + 3 x3 − 6 x 2 = 3p
( )
= 3 x 2 x 2 + x − 2 = 3 x 2 ( x − 1)( x + 2 ) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( 0 ) = −1 , f ' ( 0 ) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = −1 3p
c) x ∈ [ −2,1] ⇒ x − 1 ≤ 0 și x + 2 ≥ 0 2p
Cum x 2 ≥ 0 , pentru orice număr real x ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [ −2,1] , deci f este
3p
descrescătoare pe [ −2,1]
2.a) 1 1 1
x4 1
∫ ( f ( x ) + x − 3) dx = ∫ ( x − x + 3 + x − 3) dx = ∫ x dx =
3 3
= 3p
−1 −1 −1
4 −1
1 1
= − =0 2p
4 4
b) 1 1 1
∫ ( f ( x ) − x − 3) e dx = −∫ xe dx = − ( x − 1) e 0 =
3 x x x
3p
0 0
= ( −1) ⋅ e0 = −1 2p
c) 1 1  x4 x2  1 11
∫ f ( x ) dx = ∫(x 3
− x + 3 dx = )

 4
−
2
+ 3 x  = 3p
0 0  0 4
11 9 3
−a 2 + 5 = ⇔ a 2 = și, cum a > 0 , obținem a = 2p
4 4 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 3
pentru lucrare.
1. 12 ( ) ( )
3 − 3 2 + 8 3 3 − 2 = 36 − 3 24 + 3 24 − 16 = 3p
=6−4=2 2p
2. f ( a ) = a − 2a + a , deci a − a − 2 =
2 2
0 3p
a = −1 sau a = 2 2p
3. 9 − x = x2 − 6 x + 9 3p
x = 0 , care nu convine; x = 5 , care convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale pare de două cifre are 45 de elemente, deci sunt 45 de cazuri
2p
posibile
Numerele naturale pare de două cifre, care sunt multipli de 5 , sunt 10 , 20 , 30 , 40 , 50 , 60 ,
2p
70 , 80 , 90 , deci sunt 9 cazuri favorabile
=p = = 1p
5. M ( −4, 2 ) 3p
=
OM =
20 2 5 2p
6.
Triunghiul ABC este dreptunghic, deci AC = BC 2 − AB 2 = 16 2p
AB ⋅ AC 12 ⋅ 16
A=
∆ABC = = 96 3p
2 2
1.a) 1 −3
det A = = 1 ⋅ ( −4 ) − 1 ⋅ ( −3) = 3p
1 −4
=−4 + 3 =−1 2p
b)  −2 x −9   x + 3 −3 x − 12 
A ⋅ B ( x) =
  , B ( x) ⋅ A =
  , pentru orice număr real x 3p
 −3 x −13   x + 4 −3 x − 16 
 −2 x −9   x + 3 −3 x − 12 
 =  ⇔ x= −1 2p
 −3 x −13   x + 4 −3 x − 16 
c)  2a −3a + 3 
aA + B ( a ) =  ⇒ det ( aA + B ( a ) ) =
−2a 2 + 2a , unde a este număr real 3p
 2a −4a + 4 
0 , de unde obținem a = 0 sau a = 1
−2a 2 + 2a = 2p
2.a) 2 ∗ ( −1)= 22 + 2 ⋅ ( −1) + ( −1) =
2
3p
= 4 − 2 +1 = 3 2p
b) x ∗ y = x + xy + y = y + yx + x =
2 2 2 2
3p
= y ∗ x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „ ∗ ” este comutativă 2p
Pagina 1 din 2
c) n 2 + n 2 + n 2 = 48 ⇔ n 2 = 16 3p
n = −4 , care nu convine; n = 4 , care convine 2p
1.a) 5
f ' ( x )= 6 x − 1 − = 3p
x
6 x − x − 5 ( x − 1)( 6 x + 5 )
2
= = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b)  1 1 
x2  3 − + 2 
f ( x ) + 5ln x 3x 2 − x + 1  x x 
= lim =lim lim= 3p
x →+∞ x f '( x ) x →+∞ ( x − 1)( 6 x + 5 ) x →+∞ 2  1  5
x 1 −  6 + 
 x  x
3 1
= = 2p
1⋅ 6 2
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( 0,1] ,
3p
f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe x ∈ [1, +∞ )
f ( x ) ≥ f (1) ⇔ f ( x ) ≥ 3 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , de unde obținem 3 x 2 − x − 2 ≥ 5ln x , deci
( )
2p
3 x 2 − x − 2 ≥ ln x5 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
2.a) 2
2 2  x3 
∫ ( x + 2 ) f ( x ) dx = ∫ ( )
x + 1 dx =  + x  =
2
 3  3p
−1 −1   −1
14 4
= + = 6 2p
3 3
b) 4 4
x2 
4
1
∫
 f ( x ) −  dx = ∫ x + 2 dx = ln ( x + 2 ) = 3p
0
x + 2  0 0
= ln 6 − ln 2 = ln 3 2p
c) 6
6 6  x 4 x3 
∫( )
x2 + 2 x + 2
∫ ( x − 3 )( x + 3 ) dx = x − x − 4 x − 6 dx =  − − 2 x − 6 x  = 144
3 2
 4
2
 3p
0
x+3 0  3 0
n 2 = 144 și, cum n este număr natural, obținem n = 12 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 4
pentru lucrare.
1. 2 ⋅ 8,5 + 10,5 : 3,5 =17 + 105 : 35 = 2p
= 17 + 3 = 20 3p
2. f ( 2 ) = −2 ⇒ −6 + a + 1 = −2 3p
a=3 2p
3. 106− 2 x= 104 ⇔ 6 − 2 x= 4 3p
x =1 2p
4. Mulțimea M = {10, 20,30, 40,50,60,70, 80,90} are 9 elemente, deci sunt 9 cazuri posibile 2p
Numerele n ∈ M pentru care numărul 10n este rațional sunt 10 , 40 și 90 , deci sunt 3
2p
cazuri favorabile
p= = = 1p
5. a−2
mOA = −2 , m AB = 2p
4
a−2
mOA ⋅ m AB = −1 ⇔ −2 ⋅ = −1 , de unde obținem a = 4 3p
4
6. AB BC 12 8
= ⇔ =
sin C sin A 1 sin A 3p
2
1
8⋅
=
sin A = 2 1 2p
12 3
1.a) 1 6
det B = = 1⋅ 2 − 1⋅ 6 = 3p
1 2
=2 − 6 =−4 2p
b) 16 15   7 18   9 −3 
A⋅ A =   , B⋅B =   , A⋅ A=
− B⋅B  =  3p
0 1  3 10   −3 −9 
 −3 1 
=−3  = −3 ( A + B ) , deci a = −3 2p
 1 3
c)  −4 x + 2 −5 x + 12 
C ( x) =
  ⇒ det ( C ( x ) ) =
−4 x 2 − 4 x − 16 , pentru orice număr real x 2p
 2 x + 4 
det ( C ( x ) ) =
− ( 2 x + 1) − 15 < 0 , deci det ( C ( x ) ) ≠ 0 adică matricea C ( x ) este inversabilă
2
3p
pentru orice număr real x

Pagina 1 din 2
( 2 ⋅ 2 − 1)  2 ⋅
2.a) 1 1  1
2∗ = − 1 + = 3p
2  2  2
1 1
=0 + = 2p
2 2
b) 1 2 − 8x
( 4 x ) ∗ = , pentru orice număr real x 3p
4 2
2 − 8x
= 25 , de unde obținem x = −6 2p
2
c) 1 1 1 1
x∗ =, ∗ y = , pentru orice numere reale x și y 2p
2 2 2 2
 1  1 1 1 1 1 1 1 1
1 ∗  ∗ ∗ ∗ = ∗  ∗ ∗  = 3p
 2 3 4 5 2 3 4 5 2
1.a) −4
f '( x ) =
1+ = 3p
( x + 3)2
=
x + 3) − 4 ( x + 1)( x + 5 )
(= 2
, x ∈ ( −3, +∞ ) 2p
( x + 3)2 ( x + 3)2
b) f ( x)  4 
lim =lim 1 + =1 2p
x →+∞ x x →+∞
 x ( x + 3) 
lim
x →+∞
) − x)
( f ( x= 4
lim= 0 , deci dreapta de ecuație y = x este asimptotă oblică la
x →+∞ x + 3 3p
graficul funcției f
c) f '( x ) =0⇔ x=−1 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −3, −1] ⇒ f este descrescătoare pe
3p
( −3, −1] , f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe x ∈ [ −1, +∞ )
f ( x ) ≥ f ( −1) ⇔ f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( −3, +∞ ) și, cum x 2 ≥ 0 , obținem x 2 + f ( x ) ≥ 1 ,
2p
pentru orice x ∈ ( −3, +∞ )
2.a) 5
( 2 x − 1)( x + 1) dx =5 2 x − 1 dx = x 2 − x 5 =
∫ x +1 ∫( ) ( ) 1
3p
1 1
= 20 − 0 = 20 2p
b) 2 2
2x + x −1
2
 1 1   1 2
∫ x2
dx= ∫  2 + x − x2  dx=  2 x + ln x +  =
 x 1
3p
1 1
3
= + ln 2 2p
2
c) 2
2 f ( x) f ( x) 2 2 f (a) f (a)
∫ f ' ( x ) f ( x ) dx= = 18 − 3p
a
3 a 3
1 
f ( a ) = 0 și, cum a este număr real cu a ∈  , 2  , obținem a =
1
2p
2  2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 5
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice este q  2 2p
b5  b1q 4  3   2   48
4
3p
2. 1
x1  x2  3 , x1 x2  2p
2
1
x1  x2  6 x1 x2  3  6 33 0 3p
2
3. 3
27 x  8  1  27 x  8  1 3p
1
x 2p
3
4. 15
x  x  92 , unde x este prețul produsului înainte de scumpire 3p
100
x  80 de lei 2p
5.
AB  144  a 2 2p
144  a 2  13 , de unde obținem a  5 sau a  5 , care convin 3p

6. 1
Unghiul A are măsura egală cu 30 , deci sin A  2p
2
1
14  14 
AB  AC  sin A 2  49 3p
 
2 2
1.a)  1 1  1 1
A 1     det  A 1    1  2   1 1  3p
 1 2  1 2
 2 1  3 2p
b)  2x  2 x  4   3x  3 3 x  6 
A  x   A 1    și 3  A  x   I 2     , pentru orice număr real x 3p
 3 3   3 3 
 2 x  2 x  4   3x  3 3x  6 
   , de unde obținem x  1 2p
 3 3   3 3 
c)  x 2 x 2  2 x   x 2 x 2  2   0 2 x  2 
 
xA  x   A x 2  
 x

2 x   1
  , pentru orice număr real x
2   x  1 2 x  2 
2p
    0   2 x  2  x  1  2  x  1
det xA  x   A x 2
2
 0 , pentru orice număr real x 3p
2.a) 1 5
1 5  31 5  1  3p
3
 15  2  1  14 2p
Pagina 1 din 2
b) 3 x 26 x
3 x  9 x  1  , pentru orice număr real x 3p
3 3
26 x
 52 , de unde obținem x  6 2p
3
c) 9 n 2  9 n  2
0   3n    n  1  n   0   3n    n    n  1  , pentru orice număr natural n 2p
3
9 n 2  9 n  2 2 n
  9 n 2  7 n  2  0 și, cum n este număr natural, obținem n  0 sau 3p
3 3
n 1
1.a) f '  x   6 x 2  12 x  18  3p
 
 6 x 2  2 x  3  6  x  1 x  3 , x   2p
b) f '  x   0  x  3 sau x  1 2p
x   , 3  f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe   , 3 , x   3,1  f '  x   0 ,
deci f este crescătoare pe  3,1 , x  1,    f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe 3p
1,  
c) Panta tangentei la graficul funcției f în punctul A  2, f  2   este f '  2   6   3   1  18 2p
Panta tangentei la graficul funcției f în punctul B  0, f  0   este f '  0   6   1  3  18 ,
3p
deci tangentele la graficul funcției f în punctele A și B au pantele egale
2.a) 3 3
x 2 3
  f  x   ln x  dx    x  2 dx   2  2x  
1 3p
1 1  
9 1 
  6    2  0 2p
2  2 
b) e e e
  f  x   x  2  dx   ln xdx   x ln x  x  1
 3p
1 1
 0    1  1 2p
c) F este primitivă a funcției f  F   x   f  x  , x   0,   2p
1
F   x   f '  x   1   0 , pentru orice x   0,   , deci F este convexă 3p
x

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 6
pentru lucrare.
1. 1 5+2
− 5
= − 5
= 3p
( )
2
5−2 5 −4
= 5 + 2 − 5= 2 2p
2. f ( a ) = 2 a 2 + 5a + 2 ⇒ 2 a 2 + 5a + 2 = a 2p
2a 2 + 4a + 2 =0 , de unde obținem a = −1 3p
3. log 4 ( 3 x + 1) = 2 ⇒ 3 x + 1 = 4 ⇒ 3 x + 1 = 16
2
3p
4. Mulțimea A are 6 elemente, deci sunt 6 cazuri posibile 2p
Numerele x ∈ A pentru care x 2 este număr impar sunt 5 , 7 și 9 , deci sunt 3 cazuri favorabile 2p
p= = = 1p
5. 4+a 3+b 4+a
Mijlocul segmentului BC are coordonatele , respectiv ⇒ 2= , deci a = 0 3p
2 2 2
3+b
−1 = ⇒ b =−5 2p
2
6. BC = 15 2p
AB ⋅ AC 9 ⋅ 12
=h = = 7, 2 3p
BC 15
1.a) 4 2
det A = = 4⋅2 − 2⋅3 = 3p
3 2
=8− 6 = 2 2p
b)  2 2  0 2 
) ⋅ ( A − 4I2 )
( A − 2 I 2=  =   2p
 3 0  3 −2 
6 0
= =  6I2 3p
0 6
c)  4a + 2c 4b + 2d  12 + 4a 6 + 4b  a b
A⋅ X =   și 3 A + 4 X =   , unde X =   , cu a , b , c 3p
 3a + 2c 3b + 2d   9 + 4c 6 + 4d  c d
și d numere reale
 4a + 2c 4b + 2d  12 + 4a 6 + 4b 
 =  , deci a = 7 , b = 4 , c = 6 și d = 3 , de unde obținem
 3a + 2c 3b + 2d   9 + 4c 6 + 4d 
2p
7 4
X = 
 6 3
Pagina 1 din 2
2.a) 12 3 3
1∗ 3 =1⋅ 3 − + + = 3p
1+ 3 1 3
= 3 − 3 + 3 +1 = 4 2p
b) 12 3 3
x∗ x = x⋅ x − + + = 2p
x+ x x x
6 3 3 6 6
= x 2 − + + = x 2 − + = x 2 , pentru orice x ∈ M 3p
x x x x x
c) n∗n =n 2 , ( n ∗ n ) ∗ ( n ∗ n ) = n 2 ∗ n 2 = n 4 , pentru orice număr natural nenul n 3p
n 4 = 1 și, cum n este număr natural nenul, obținem n = 1 2p
1.a) 0 − 2 ( 2x − 2) 4 − 4x
= f '( x ) = = 3p
( ) ( )
2 2
x2 − 2 x + 2 x2 − 2 x + 2
4 (1 − x )
= , x∈
2p
(x )
2 2
− 2x + 2
b) f ( 2 ) = 1 , f ' ( 2 ) = −1 2p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 2=
) f ' ( 2 )( x − 2 ) , adică y =− x + 3 3p
c) f ( x) − f (a)
lim = f ' ( a ) , pentru orice număr real a 2p
x →a x−a
4 (1 − a )
f '( a ) =
0⇔ 0 , de unde obținem a = 1
= 3p
( )
2
a 2 − 2a + 2
2.a) 4 4
x 4
∫ f ( x=
) dx ∫ e=
dx x
e= 3p
1 1
1
= e − e = e e3 − 1
4
( ) 2p
b) 2 2 2 2
∫ ( ) ∫
xf x dx = xe x
dx = x ′ x x
∫ x e dx = xe − e 1 = ( ) ( ) 3p
1 1 1
= e2 − 0 = e2 2p
c) 0 0
 2x 
Cum a este număr real, a > 0 , obținem ∫ f ( x )=
dx ∫  2 + 1=
 x +1 
dx
−a −a
3p
(x 0 2
+1 ') dx + 0 1dx =ln 0 0
= ∫ x2 + 1
∫ (x 2
) −a + x −a =−ln ( a
+1 2
)
+1 + a
−a −a
( )
a − ln a 2 + 1 = a − ln ( a + 1) ⇒ a 2 = a și, cum a > 0 , obținem a = 1 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 7
pentru lucrare.
1. b = 3,6 2p
2, 4 + 3,6 6
ma= = = 3 3p
2 2
2. f ( x ) =0 ⇔ x 2 + 3 x =0 2p
Abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox sunt x = −3 și x = 0 3p
3. 21− 2 x 5
= 2 ⇔ 1 − 2x = 5 3p
x = −2 2p
4. 20
⋅x= 27 , unde x este prețul înainte de ieftinire 3p
100
x = 135 de lei 2p
5. O ( 0,0 ) este mijlocul segmentului AC 2p
BC
OD este linie mijlocie în triunghiul ABC , deci OD = , de unde obținem BC = 2OD 3p
2
6. 2
 π
1 24 2 6
sin 2 x +   =
1 ⇔ sin 2 x =și, cum x ∈  0,  , obținem sin x = 3p
5 25  2 5
2 6 1
=tgx = : 2 6 2p
5 5
1.a) 3 4  3 4
A( 4) =   ⇒ det ( A ( 4 ) ) = = 3 ⋅ ( −1) − 4 ⋅ 1 = 3p
 1 −1 1 −1
=−3 − 4 =−7 2p
b)  2 x − 1 −1 + 2 x 
A (1) ⋅ A (1) + 2 A ( x ) =
  ⇒ det ( A (1) ⋅ A (1) + 2 A ( x ) ) =
1 − 2 x , pentru orice
3p
 1 0 
număr real x
1 − 2x = 11 , de unde obținem x = −5 2p
c)  −x 1 
A ( 0 ) ⋅ A ( x ) ⋅ A (1) =
  , pentru orice număr real x 2p
 x + 1 −3 
 −x 1   3y − 3 3y  1
 =  , de unde obținem x = 2 și y = 3p
 x + 1 −3   3 −3  3
2.a) 1∗ 2= 20 ⋅1 − 21⋅ 2 +1= 3p
=20 − 42 +1 =−21 2p
b) ( x −1) ∗ x =− x −19 , pentru orice număr real x 2p
− x −19 = 1 , de unde obținem x = −20 3p

Pagina 1 din 2
c) x 2 ∗=x 20 x 2 − 21x + 1 , pentru orice număr real x 2p
1 
20 x 2 − 21x + 1 ≤ 0 , de unde obținem x ∈  ,1 3p
 20 
1.a) f '( x ) = ex + ( x − 2) ex = 3p
= (1 + x − 2 ) e x = ( x − 1) e x , x ∈  2p
b) f ′( x) ( x − 1) e x
lim x
= lim
= 2p
x →1 e − e x →1 e x − e
xe x
= lim = 1 3p
x →1 e x
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞,1] ,
2p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe x ∈ [1, +∞ )
f ( x ) ≥ f (1) ⇔ ( x − 2 ) e x ≥ −e , pentru orice x ∈  , de unde obținem ( x − 2 ) e x −1 ≥ −1 , pentru
3p
orice x ∈  , deci ( 2 − x ) e x −1 ≤ 1 , pentru orice x ∈ 
2.a) 1 1  6  1
∫ ( f ( x ) − x ) dx = ∫ ( 2 x − 1) dx =  3 − x  −1 =
2 5 x
3p
−1 −1  
2 4
=− − =−2 2p
3 3
b) 4
f ( x ) − 2 x5 4  x2 1 4
x 1 
∫ 2x ∫  2 2 x   4 − 2 ln x  2 =
dx = − dx = 3p
2 2  
1 1 6 − ln 2
= 4 − ln 4 − 1 + ln 2 = 2p
2 2 2
c)
( )
5 3
1 1
1 2x −1 1
( ) 1
( )( )
2 ′ 2
4 5 5 5 3p
∫x 2 x − 1 dx = ∫ 2 x − 1 2 x − 1 dx = ⋅
10 0 10 3 0
=
0
1 1 1 1
=  + = 2p
10  3 3  15

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 8
pentru lucrare.
1. 2 2 3 32 1
⋅ 0,3 + 3, 2 : 4 = ⋅ + ⋅ = 3p
3 3 10 10 4
1 4
= + =1 2p
5 5
2. f ( a ) = 2a ⇔ 6 − 4a = 2a 3p
a =1 2p
3. x 2 − 2 x + 16 = 16 ⇒ x 2 − 2 x = 0 2p
x = 0 sau x = 2 , care convin 3p
Numerele n din mulțimea A pentru care ( n − 2 )( n − 6 ) ≥ 0 sunt 1 , 2 , 6 , 7 , 8 și 9 , deci sunt
2p
6 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. M ( −3, 4 ) 2p
OA = 5 , OM = 5 , deci triunghiul OAM este isoscel 3p
6. AB ⋅ BC
Triunghiul ABC este dreptunghic în B , deci = 2 , și, cum AB = BC , obținem AB = 2 3p
2
= 4=
PABCD AB 8 2p
1.a) −3 2
det A = =−3 ⋅ 4 − 2 ⋅ ( −6 ) = 3p
−6 4
=−12 + 12 =0 2p
b) det ( B ( x ) ) = x − 4 x + 14 , pentru orice număr real x
2
2p
10 0
Cum det ( B ( 7 ) − A ) = −10 , obținem x 2 − 4 x + 4 =
= 0 , deci x = 2 3p
−1 −1
c)  −3 x 2 x   −3 x − 14 2 x − 14   14 14 
xA =  =  , A ⋅ B ( x)  xA − A ⋅ B ( x ) 
 ⇒=  , pentru orice 3p
 −6 x 4 x   −6 x − 28 4 x − 28   28 28 
număr real x
 14 14  1 1
  = 14C , de unde obținem C =   2p
 28 28   2 2
2.a) 1∗ 3 = 6 ⋅1⋅ 3 − 6 ⋅1 − 6 ⋅ 3 + 7 = 3p
= 18 − 6 −18 + 7 = 1 2p

Pagina 1 din 2
b) 7 7 7
x∗ = 6 x ⋅ − 6 x − 6 ⋅ + 7 = 7 x − 6 x − 7 + 7 = x , pentru orice număr real x 2p
6 6 6
7 7 7 7
∗ x = 6 ⋅ ⋅ x − 6 ⋅ − 6 x + 7 = 7 x − 7 − 6 x + 7 = x , pentru orice număr real x , deci e = este
6 6 6 6 3p
elementul neutru al legii de compoziție „∗”
c) m  m
∗  −  =− m 2 − m + 7 , pentru orice număr întreg m 2p
2  3
− m 2 − m + 7 ≥ 1 ⇔ m 2 + m − 6 ≤ 0 , de unde obținem m ∈ [ −3, 2] , deci suma numerelor întregi
3p
care verifică inegalitatea este egală cu −3 + ( −2 ) + ( −1) + 0 + 1 + 2 =−3

1.a) 3
f ' ( x )= 3 x 2 − + 0= 3p
x2
3 x4 − 1
= =
( ) (
3 x2 − 1 x2 + 1
, x ∈ ( 0, +∞ )
)( ) 2p
x2 x2
b) f '( x ) = 0 ⇔ x =1 2p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( 0,1] , f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice
3p
x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe x ∈ [1, +∞ )
c) 6
f '' ( x=
) 6x + , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x3
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci funcția f este convexă 3p
2.a) 2 2 2
∫ ( x + 1) f ( x ) dx = x2
∫ 2 xdx == 0
3p
0 0
= 4−0= 4 2p
b) 3
2
3
( x + 1)′ dx= 2ln x + 1 3=
∫ x +1 dx= 2 ∫ x +1 ( ) 3p
1 1 1
= 2ln 4 − 2ln 2 = 2ln 2 2p
c) 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2 2
4x x −1 + 1  1   1 1− x  2
∫ f ( x ) ⋅ f ( − x ) dx = ∫ x 2 − 1 dx = 4 ∫ x 2 − 1 dx = 4 ∫ 1 + x 2 − 1  dx = 4  x + 2 ln 1 + x  1 = 3p
1 1 1 1
− − − − −
2 2 2 2 2
1 1 1 1 1 
= 4  + ln + − ln 3  = 4 (1 − ln 3) 2p
2 2 3 2 2 

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 9
pentru lucrare.
1. r =3 ⇒ a1 =2 , a4 = 11 3p
a1 + a2 + a3 + a4 = 2 + 5 + 8 + 11 = 26 2p
2. ) 3a − 8 , f (1) = −5
f ( a= 2p
5
a ( 3a − 8 ) =−5 ⇔ 3a 2 − 8a + 5 =0 , de unde obținem a = 1 sau a = 3p
3
3. 25 − x = x + 5 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor poate fi aleasă în câte 3 moduri, deci se
3p
pot forma 4 ⋅ 3 = 12 numere
5. 3 = 2 ⋅ 2 + a 3p
a = −1 2p
6. 3 3
sin 60° = , tg60° = 3 , cos30° = 3p
2 2
3 3 3
4sin 60° ( tg60° − cos30° ) = 4 ⋅  3 −  = 2 3 ⋅ = 3 2p
2  2  2

1.a) 2 1
det A = = 2 ⋅ ( −3) − 1 ⋅ ( −1) = 3p
−1 −3
=−6 + 1 =−5 2p
b) 1 1  −1 −1 2 5 6 3 8 8
B (1) =  , B=( −1)   ⇒ B (1) B ( −1=
) + 3A  + =    3p
3 6 3 6 15 33   −3 −9  12 24 
8 8 a a
  = 4  , de unde obținem a = 2 2p
12 24  3 6
c) 0 1
A −= 2I2   ⇒ det ( A − 2=
I 2 ) 1 , deci matricea A − 2 I 2 este inversabilă și
 −1 −5 
3p
 −5 −1
( A − 2 I 2 )−1 = 
1 0
−1  0 0
X= B ( 0 ) ⋅ ( A − 2 I 2 ) , de unde obținem X =   2p
 −9 −3 
2.a) 3∗ 4 = ( 2 ⋅ 3 − 4 +1)( 2 ⋅ 4 − 3 +1) = 3p
= 3 ⋅ 6 = 18 2p
b) x ∗ y= ( 2 x − y +1)( 2 y − x +1)= ( 2 y − x +1)( 2 x − y +1)= 2p
Pagina 1 din 2
= y ∗ x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „∗” este comutativă 3p
c) ( 2m) ∗ n= ( 4m − n +1)( 2n − 2m +1) , pentru orice numere naturale m și n 2p
( 4m − n +1)( 2n − 2m +1) = 13 și, cum m și n sunt numere naturale, obținem perechile ( 2,8 )
3p
sau ( 4, 4 )

1.a) 2 ( x + 5) − ( 2 x + 7 )
= f '( x ) = 3p
( x + 5 )2
2 x + 10 − 2 x − 7 3
= = , x ∈ ( −5, +∞ ) 2p
( x + 5 )2 ( x + 5 )2
b)  7
x 2 + 
2x + 7  x
= lim f ( x ) = lim lim= 2p
x →+∞ x →+∞ x + 5 x →+∞  5
x 1 + 
 x
7
2+
= = lim x 2 , deci dreapta de ecuație y = 2 este asimptota orizontală spre +∞ la graficul
x →+∞ 5 3p
1+
x
funcției f
c) Tangenta la graficul funcției f în punctul ( a, f ( a ) ) este paralelă cu dreapta de ecuație
2p
y = 3 x + 5 ⇔ f ' ( a ) = 3 , a ∈ ( −5, +∞ )
3
= 3 și, cum a ∈ ( −5, +∞ ) , obținem a = −4 3p
( a + 5 )2
2.a) 3 3  x2 3
∫ (f ( x ) + 2 x dx )
=∫ ( x + 2 ) dx =  + 2 x  = 3p
1 1  2 1
21 5
= − = 8 2p
2 2
b) 1
( ′
)
f ′ ( x ) = x − 2 x + 2 =1 − 2 ⋅
2 x
+0= 3p
1 x −1
1−
= = g ( x ) , pentru orice x∈ (0, +∞ ) , deci funcția f este o primitivă a funcţiei g
= 2p
x x
c) 2
2
1
2
1
2
( x − 1)′ dx arctg ( x − 1)=
∫f dx
= ∫ x2 − 2 x + 2 dx
= ∫ ( x − 1)2 + 1 = 3p
1 ( x2 ) 1 1 1
π
= arctg1 − arctg0 = 2p
4

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 10
pentru lucrare.
   
1. 2
3 5  5 6  2 5  9  6 5  5  6 5  10  3p
 14  10  4 2p
2. f  x   g  x   5x  1  3x  1  2 x  2 3p
Abscisa punctului de intersecție este x  1 2p
2 x 4  2    x  4  2 x  6
3. 2 x 3 3p
x  2 2p
4. 15
360   360  2p
100
 360  54  414 lei 3p
5. M  2,0 2p
3 4
mAM   , mMC  , de unde obținem mAM  mMC  1 , deci triunghiul AMC este
4 3 3p
dreptunghic
6. 1 2
sin 30  , sin 45  2p
2 2
BC AC 4 AC
    AC  4 2
sin A sin B 1 2 3p
2 2
1.a) 3 4
det A   3  3   4    2   3p
2 3
 9 8 1 2p
b)  1  x  2 x 
BB   , pentru orice număr real x 3p
  2 x  1 
1  x 2 x   3 4 
   , de unde obținem x  2 2p
 2 x  1  2 3 
c) 3x  2 5 x  4
det B  1  x  det  B   det B  A    x 2  x , pentru orice număr real x 3p
2 x  1 3x  2
 x2  x  0 , de unde obținem x  0 sau x  1 2p
2.a)  8 2  8  2 16  3p
 6  16  10 2p
b) x e  x , pentru orice număr real x , de unde obținem e  16 2p
16 x  16  x  16  x , pentru orice număr real x , deci e  16 este elementul neutru al legii
3p
de compoziție „”
Pagina 1 din 2
c)  x  3x x  5x
x   3  19  x   3 x   35 , pentru orice număr real x 3p
2  2 2  2
5x
 35  2 x , de unde obținem x  70 2p
2
1.a) 4 1
f ' x    3   0  3p
x x
x2  4  x  2  x  2  , x  0, 
 3
 3
  2p
x x
b) f 1  0 , f  1  3 2p
Ecuația tangentei este y  f 1  f  1 x  1 , adică y  3x  3 3p
 2  x 2 ln x  2 x 2 

c)
x2 f  x  2  x 2 ln x  2 x 2
lim  lim  lim  2p
x 1 x3  1 x 1 x3  1 x 1
 x  1
3 
1
0  2 x ln x  x 2   4 x
x 2 x ln x  3x 3p
 lim 2
 lim  1
x 1 3x  0 x  1 3x 2
2.a) 1 1  x3 1
 f  x  dx   x 2
 1 dx  
 3  x   3p
0 0  0
1 2
 1   2p
3 3
b) e e
x
e 3 x x  3 3 e
  f  x   1 ln xdx   x ln xdx    3  ln xdx   3 ln x  9 
2
 3p
1 1 1   1
e3 e3 1 2e3  1
    2p
3 9 9 9
c) f  sin x   f  cos x   sin 2 x  1  cos 2 x  1  sin 2 x  cos 2 x  2  1 , pentru orice xℝ ,
  
3 3 3   1 3p
  f  sin x   f  cos x   tg xdx    tgxdx  ln  cos x  0  ln  cos 3   ln  cos 0   ln 2
0 0
1 1
ln  ln a , de unde obținem a  , care convine 2p
2 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 11
pentru lucrare.
1.  0,6  0,8 : 0,7  0,25  4  1, 4 : 0,7  1  3p
 2 1  1 2p
2. f  2   1 , f  4   3 și f  a   2a  5 , unde a este număr real 3p
2a  5   1  2  3  2a  4  6 , de unde obținem a  5 2p
3. x2  7  32  x2 16  0 3p
x  4 sau x  4 , care convin 2p
4. Mulțimea A are 20 de elemente, deci sunt 20 de cazuri posibile 2p
Numerele n din mulțimea A pentru care numărul 2n este multiplu de 10 sunt 5 , 10 , 15 și
2p
20 , deci sunt 4 cazuri favorabile
p   1p
5.
OA  10  MA  5 , OB  a 2  16 , unde a este număr real 3p
a 2  16  5  a 2  9  0 , de unde obținem a  3 sau a  3 2p

6. AC  5 2p
AC 5
sin B   3p
BC 13
1.a) 4 3
det A   4  3  3 1  3p
1 3
 12  3  9 2p
b) 3 1  1 1  2 3 
B 1    , B  1     B 1  B  1    3p
1 2 1 0  1 1 
 4 3   2 3   2 0  1 0 
A  B 1  B  1       2   2B  0 2p
 1 3   1  1   2 2  1 1 
c)  3  5  7  …  19 1  2  3  …  9  11 5 
B 1  B  2  B  3  …  B  9     9  3p
 9 2  3  4  …  10   1 6 
11 5   2 x  1 x 
9   9  , de unde obținem x  5 2p
 1 6   11 x  1
2.a) 2  6 26
26    3p
2 3
440 2p

Pagina 1 din 2
b) 6  3x
x 6  , pentru orice număr real x 2p
2
6  3x
 6 , de unde obținem x  2 3p
2
c) m 3m    m 2  2m , pentru orice număr întreg m 2p
 m  2m  2m  3  m  3  0 și, cum m este număr întreg, obținem m  1 sau m  0 sau
2 2
3p
m 1
1.a) 4 x3
f  x   6x2  0  3p
2
 2 x3  6 x 2  2 x 2  x  3  , x ℝ 2p
b)
lim
f  x
 lim
2  x  3
 lim
 2  x  3  
3p
x x 2e x x ex x
 
ex

2
 lim 0 2p
x  e x
c) f '  x   0  x  0 sau x  3 și f '  x   0 , pentru orice x   ,3  f este descrescătoare pe
3p
 ,3 , f '  x   0 , pentru orice x  3,    f este crescătoare pe 3, 
21
f  x   f  3 , pentru orice x  ℝ și, cum f 3  
21
, rezultă că f  x    , pentru orice
2 2 2p
număr real x
2.a) 2 2 2
 f  x  dx    2 x  1 dx   x 0
2
x 3p
0 0
  4  2    0  0  6 2p
1  2 x  1
b) 1 1 1 1
1 1 1
 dx   dx   dx  ln  2 x  1  3p
0
f  x 0
2x  1 2 0 2x  1 2 0
1 1 1
 ln 3  ln1  ln 3 2p
2 2 2
c) a a
1 1 1 a 2a
 dx    x  2 dx    , pentru orice a   0,2  3p
a x2  2 f  x   2 a
2 x  2 a 4  a 2
2a 2
2
  a 2  3a  4  0 și, cum a   0,2  , obținem a  1 2p
4a 3

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 12
pentru lucrare.
1. 2
 2 1 4 3 1
  :  3: 9    3   3p
 3 3 9 1 9
4 1
  1 2p
3 3
2. f  x   0  3x  9  0 3p
x3 2p
3.
x2  4x  8  x  x2  4x  8  x2 2p
4 x  8  0 , de unde obținem x  2 , care convine 3p
4. 8
x  x  184 3p
100
x  200 de lei 2p
5. C 1,2  2p
1  xD 2  yD
4 , 1 , unde  xD , yD  sunt coordonatele punctului D , deci xD  7 și y D  0 3p
2 2
6. 
tg  3  cos x  3 sin x 2p
3
 
  1 1
2
sin 2 x  3 sin x  1  sin 2 x  și, cum x   0,  , obținem sin x  3p
4  2 2
1.a) 3 6
det A   3  2  6 1  3p
1 2
660 2p
b)  3 6  3 6   9  6 18  12  15 30 
A A       3p
 1 2  1 2   3  2 6  4   5 10 
3 6
 5   5A 2p
1 2
c)  2x  1 6 x 
xA  1  x  I 2     det  xA  1  x  I 2   4 x  3x  1 , pentru orice număr real x 3p
2
 x x  1
 1 
4x2  3x  1  0 , de unde obținem x    ,1 2p
 4 
2.a) 1 2  31 2 12  22  3p
 6 1  4  1 2p

Pagina 1 din 2
b) 2  x  6 x  4  x 2 , pentru orice număr real x 2p
2 2
6 x  4  x  1  x  6 x  5  0 , de unde obținem x  1 sau x  5 3p
c) 3 3
x  3 x  x2  3 x  3 x 3 3
x 2  x 4 , pentru orice număr real x 2p
3
x 4  1  x 4  1 , de unde obținem x  1 sau x  1 3p
1.a) x  2  x 2x2  8x  6
f  x  2    3p
 x  2 2  x  2 2


2 x2  4x  3   2  x  1 x  3 , x   2,   2p
 x  2 2
 x  2 2
b) f '  x   0  x  1 2p
f '  x   0 , pentru orice x   2, 1  f este descrescătoare pe  2, 1 , f '  x   0 , pentru
3p
orice x   1,    f este crescătoare pe  1,  
c) f  x  1 
lim  lim  2  2 2p
x  x x   x2
 x 
lim  f  x   2 x   lim     1 , deci dreapta de ecuație y  2 x  1 este asimptotă
x  x   x  2  3p
oblică spre  la graficul funcției f
2.a) 3 3  3 3
  x  1 f  x  dx    x  5  dx   3  5 x  0 
2 2 x
3p
0 0  
 9  15  24 2p
b) 1 1
4 1
  f  x   1 dx   x 2  1 dx  4arctg x 0  3p
0 0
 4arctg1  4arctg0   2p
c) F este primitivă a funcției f  F   x   f  x  , x  ℝ 2p
8 x
F   x   f '  x    0 , pentru orice x   0,   , deci F este concavă pe  0, 
 x  1 3p
2 2

Pagina 2 din 2
Examenul naţional de bacalaureat 2021

Proba E. c)
Matematică M_şt-nat
Testul 1
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
pentru lucrare.
( ) ( )
1. 2
a =3+ 4 3 − 2+ 3 =3+ 4 3 − 7 + 4 3 = 3p
= 3 + 4 3 − 7 − 4 3 = −4 , care este număr întreg 2p

2. 3
f ( a ) = g ( a ) ⇔ 2 a + 3 = 4a 2 + 2 a ⇔ a 2 = 3p
4
3 3
a=− sau a = 2p
2 2
3. 2
2 x + 4 x + 2 = 26 ⋅ 2 x ⇔ x 2 + 4 x + 2 = 6 + x ⇔ x 2 + 3 x − 4 = 0 3p
x = −4 sau x = 1 2p
Numerele a din mulțimea A care verifică inegalitatea a 2 − 2a + 1 ≥ 3 sunt −2 și 4 , deci 2p
p= = 1p
5. MQ NP ⇒ mMQ = mNP , deci mMQ = 4 3p
Ecuația dreptei MQ este y − 3 = 4 ( x − 2 ) , deci y = 4 x − 5 2p
6. BC AC AB BC AC AB
= = = 2 R și, cum R = 5 , obținem sin A = , sin B = și sin C = 3p
sin A sin B sin C 10 10 10
BC AC AB AB ⋅ AC ⋅ BC
sin A⋅ sin B ⋅ sin C = ⋅ ⋅ = 2p
10 10 10 1000
1.a) 1 −1 1 −1
A (1,0 ) =   ⇒ det ( A (1,0 ) ) = = 2p
1 −1 1 −1
= −1 − ( −1) = 0 3p
b) a a−2
det ( A(a, b)) = = 2 (b − a + 1) , pentru orice numere reale a și b 2p
b +1 b −1
a ∈ ( −∞,0 ) și b ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ b − a + 1 > 1 ⇒ det ( A ( a, b ) ) ≠ 0 , deci A ( a, b ) este inversabilă 3p
c)  1 1
 1 −1  −1  3 6
A (1,3) =   , det ( A (1,3) ) = 6 , deci A (1,3) este inversabilă și ( A (1,3) ) =  2  3p
4 2  − 1
 
 3 6
−1  2 0  1 0
X = ( A (1,3) ) ⋅ A ( 2,1) și, cum A ( 2,1) =   , obținem X =   2p
 2 0  −1 0 
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Testul 1

Pagina 1 din 3
2.a) 2
1 ( −1) = 3 ⋅1 ⋅ ( −1) − (1 + ( −1) ) + = 2p
3
2 7
= −3 + =− 3p
3 3
b) 1 1  1  1 1
x y = 3xy − x − y + + = 3 x  y −  −  y −  + = 3p
3 3  3  3 3
 1 1  1  1 1
=  y −  ( 3 x − 1) + = 3  x −  y −  + , pentru orice numere reale x și y 2p
 3 3  3  3 3
c) 1 1 1 1
x = și y = , pentru orice numere reale x și y 2p
3 3 3 3
1 1 1  1 1 1  1 1 1
1 … =  1 …  3 … =
2 3 2021   2 3 8   10 2021
3p
1  1 1  1
=  … =
3  10 2021  3
1.a)
f ' ( x ) = 1'−
( ) (
1'⋅ x 2 + 1 − 1 ⋅ x 2 + 1 '
=
)
2p
( )
2
x2 + 1
−2 x 2x
=− = , x∈ℝ
( x + 1) ( x + 1) 3p
2 2 2 2
b)  1 
lim f ( x ) = lim 1 − 2  = 1 ⇒ y = 1 este ecuația asimptotei spre +∞ la graficul funcției
x →+∞ x →+∞  x +1 3p
f , deci panta asimptotei spre +∞ la graficul funcției f este egală cu 0
Panta dreptei de ecuație y = 2021 este egală cu 0 , deci asimptota spre +∞ la graficul funcției
2p
f și dreapta de ecuație y = 2021 sunt paralele, deoarece au pante egale
c)
f '' ( x ) =
(
2 1 − 3x2) , x ∈ ℝ și f "( x ) = 0 ⇔ x = −
1
sau x =
1
2p
( x + 1)
3
2 3 3
 1   1 1 
f " ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  −∞, −  , f " ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈  − ,  și
 3  3 3
 1  1 1 3p
f " ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  , +∞  , deci x = − și x = sunt punctele de inflexiune
 3  3 3
ale funcției f
2.a) 2
f ( x) 2 x
e sin x
2
∫ sin x dx = ∫
sin x
dx = ∫ e x dx = 2p
1 1 1
2
= ex = e 2 − e = e ( e − 1) 3p
1
b) π π π π
π π π π
2 2 2 2
∫ e sin xdx = e sin x 2 − ∫ e ( sin x ) ' dx = e 2 − ∫ e cos x dx = e 2 − e cos x 2 − ∫ e sin xdx =
x x x x x x
3p
0 0 0 0
0 0
π π π
π 2 2
e 2 +1 2p
= e 2 + 1 − ∫ e x sin xdx , deci ∫e
x
sin xdx =
0 0
2
Pagina 2 din 3
c) π
π  π π x−
2 sin  x − π 
π π
2 f x−  2e   π 2
 2  2 − cos x 1 2
∫ f ( x)
dx = ∫
e x
sin x
dx = − e 2
∫ sin x dx = − π ⋅ ln sin x π = 3p
π π π e
6 6 6 6
1   π  π  1  1 ln 2
=−  ln  sin  − ln  sin   = − π  ln1 − ln  = − π 2p
π     
e 2 6 e  2  e

Pagina 3 din 3
Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Proba E. c)
Testul 2
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice ( bn ) este q = −3 2p
n ≥1
b5 = b1q 4 = ( −1)( −3 ) = −81 , deci b5 = 81

4
3p
2. −2 x 2 + 7 x + 9 > 0 ⇔ ( 2 x − 9 )( x + 1) < 0 2p
 9
x ∈  −1,  3p
 2
3. x −1 x −1 1
log3 = −2 ⇒ = 3p
6−x 6− x 9
3
x = , care convine 2p
2
4. n ( n − 1)
− n = 5 ⇔ n 2 − 3n − 10 = 0 3p
2
Cum n este număr natural, n ≥ 2 , obținem n = 5 2p
5. Distanța de la punctul A la dreapta d este egală cu 0 ⇒ A ∈ d 2p
−1 = ( m − 1) ⋅ 3 − 2m ⇔ m = 2 3p
6. 2
2
cos ( π − 2 x ) = − cos 2 x = 1 − 2cos2 x = 1 − 2 ⋅   = 3p
3
4 1
= 1− 2 ⋅ = 2p
9 9
1.a)  3 1 −1 3 1 −1
 
A ( 2 ) =  1 −2 1  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 1 −2 1 = 2p
 2 2 −1 2 2 −1
 
= 6 − 2 + 2 − 4 + 1 − 6 = −3 3p
b)  8 3 − 2a −1 
 
B ( a ) = A ( a ) ⋅ A ( a ) =  5 − a a + a + 1 −2 − a  , pentru orice număr real a
2
2p
 2 
 4 + a − a − a + 2 −1 + a 
Matricea B ( a ) are două elemente egale cu 0 dacă a = −2 sau a = 1 3p
c)  3x + y − z = 1

Pentru a = 1 , sistemul devine  x − y + z = 3 și adunând primele două ecuații ale sistemului
2 x + y − z = 2 3p

obținem 3 x + y − z + x − y + z = 4 , deci x = 1
5
Adunând a doua și a treia ecuație din sistem, obținem x − y + z + 2 x + y − z = 5 ⇒ x = , deci
3 2p
sistemul nu are soluții
Pagina 1 din 2
2.a) 1 1
( −3) ∗ 3 = ⋅ ( −3) + ⋅ 3 − ( −3) ⋅ 3 = 3p
2 2
3 3
= − + +9=9 2p
2 2
b) 1 1 1 1
x ∗ y = − xy + x + y − = 2p
4 2 2 4
1  1 1 1 1  1  1
= − x  y −  +  y −  = −  x −  y −  , pentru orice numere reale x și y 3p
4  2  2  2  4  2  2
c) 1  x 1   x −1 1  1 1 1
−  2 −  4 −  = ⇔ 2 x = sau 4 x−1 = 3p
4  2  2 4 2 2
1
x = −1 sau x = 2p
2
1.a)  − '
3
 3 −
5
f ' ( x ) =  −1 + 3x −1 − 4 x 2  = 3 ⋅ ( −1) x −2 − 4 ⋅  −  x 2 = 3p
   2
 
=−
3
+
6
=
−3x + 6 x
=
(
3 x 2− x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2 2 3 3
x x x x x
b)  3 4 x
lim f ( x ) = lim  −1 + − 2  = −1 3p
x → +∞ x → +∞  x x 
Dreapta de ecuație y = −1 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
c)
lim
4x ⋅ f '( x )
= lim
4x ⋅ 3 x 2 − x ( ) = lim (
4x ⋅ 3 x 2 − x ) = 3p
x →4 x−4 x→4 x 3
( x − 4) x →4 x 3
( x − 2 )( x +2 )
−4 x ⋅ 3 x
= lim = −6
x→4 x3
( x + 2) 2p
F ′ ( x ) = ( ln x + 2e x − 2 x + 2021) ' = + 2e x − 2 =
2.a) 1
3p
x
1 + 2 xe x − 2 x
= = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este o primitivă a funcției f 2p
x
b) e e
∫ f ( x ) dx = F ( x ) = F ( e ) − F (1) = 3p
1 1
= 2ee − 4e + 3 2p
c) 2 2 2
(
∫ x f ( x ) dx = ∫ 2 xe − 2 x + 1 dx = ( 2 x − 2 ) e − x + x
x x 2
) ( )1= 3p
1 1
= 2e2 − 4 + 2 = 2e2 − 2 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 3
Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii
• Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele
pentru lucrare.
1.
( 10 − 6 )( )
10 + 6 = 10 − 6 =
2 2
2p
= 10 − 6 = 4 = 22 , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice 3p

2.
f (−x) =
( − x )2021 = − x 2021 =
3p
( − x )2 + 1 x 2 + 1
x 2021
=− = − f ( x ) , pentru orice x ∈ ℝ , deci funcția f este impară 2p
x2 + 1
3.
( )(
22 x − 6 ⋅ 2 x − 16 = 0 ⇔ 2 x − 8 2 x + 2 = 0 ) 3p
Cum 2 x > 0 , pentru orice număr real, obținem 2 x = 8 , deci x = 3 2p

4. Numărul de submulțimi cu 2 elemente ale mulțimii {0, 2, 4,6,8} este C 2 = 3p
5
5!
= = 10 2p
2!⋅ 3!
5. mAB = 5 și, cum d AB , obținem md = 5 3p
Ecuația dreptei d este y − 2 = 5 ( x + 2 ) , deci y = 5 x + 12 2p
6. 1 2
sin A = , sin B = 2p
2 2
AC BC 2 AC
= ⇒ = 2 BC , deci AC = BC 2 3p
sin B sin A 2
1.a) 4 1 m
det ( A ( m ) ) = 1 2 −1 = 0 − 3m + 2 − ( −4m ) − 12 − 0 = 3p
−2 −3 0
= −3m + 4m − 10 = m − 10 , pentru orice număr real m 2p
b)  4 1 9
 
A ( 9 ) =  1 2 −1 , det ( A ( 9 ) ) = −1 2p
 −2 −3 0 
 
 3 27 19 
 
A−1 ( 9 ) =  −2 −18 −13  3p
 −1 −10 −7 
 
c) m ≠ 10 ⇒ det ( A ( m ) ) ≠ 0 , deci sistemul este compatibil determinat și ( a, b, c ) = ( 2,1,0 ) 3p
Cum log 2 a = log 2 2 = 1 și b + c = 1 + 0 = 1 , obținem log 2 a = b + c 2p

Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ 3 = 7 ( x − 3)( 3 − 3) + 3 = 3p
= 0 + 3 = 3 , pentru orice număr real x 2p
b) x ∗ x = 7 ( x − 3) + 3 , x ∗ x ∗ x = 49 ( x − 3) + 3 , pentru orice număr real x
2 3
2p
49 ( x − 3) + 3 = −46 ⇔ ( x − 3) = −1 , deci x = 2
3 3
3p
c)  5x  5 y 
f ( x ) ∗ f ( y ) = 7 ( f ( x ) − 3) ( f ( y ) − 3) + 3 = 7  + 3 − 3  + 3 − 3  + 3 = 3p
 7  
  7 
5x 5 y 5x+ y
= 7⋅ ⋅ +3= + 3 = f ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
7 7 7
1.a) 2x + 2
x2 + 2 x + 2 − x ⋅
f '( x) = 2 x2 + 2x + 2 = 3p
2
x + 2x + 2
x 2 + 2 x + 2 − x ( x + 1) x+2
= = , x∈ℝ
( ) ( )
2 2 2 2p
x + 2x + 2 x + 2x + 2 x + 2x + 2 x2 + 2 x + 2
b) x 1
lim f ( x ) = lim =1 = lim
x →+∞ x →+∞ x2 + 2x + 2
2 2 x →+∞ 3p
1+ + 2
x x
Dreapta de ecuație y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcției f 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −2 , f ' ( x ) < 0 pentru orice x ∈ ( −∞, −2 ) ⇒ f este strict descrescătoare pe
2p
( −∞, −2 ) și f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −2, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe ( −2, +∞ )
lim f ( x ) = −1 , f ( −2 ) = − 2 , lim f ( x ) = 1 și, cum f este continuă, obținem
x →−∞ x →+∞
3p
Im f =  − 2,1 )
2.a) 1 4 2 x2 ( x + 2 ) − ( x + 2) − 4 x2
F '( x ) = 2 − − = = 2p
x2 x+2 x2 ( x + 2)
2 x3 − x − 2
= = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci funcția F este o primitivă a funcției f 3p
x2 ( x + 2)
b) 2 2 2
2 x3 − x − 2  1 2   2 2
∫ ( x + 2 ) f ( x ) dx = ∫ x2
dx = ∫  2 x − − 2  dx =  x 2 − ln x +  =
 x 1
3p
1
1 1
x x 
2
= 4 − ln 2 + − 1 + ln1 − 2 = 2 − ln 2 2p
2
c) m m 1 9 4
∫ f ( x ) dx = F ( x ) = F ( m ) − F ( 2 ) = 2m + − + 4ln 3p
2 2 m 2 m+2
1 9 4 1 17 4
2m + − + 4ln = 2m + − , deci ln = −1 ⇒ m = 4e − 2 , care convine 2p
m 2 m+2 m 2 m+2

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 4
pentru lucrare.
1.
a1 + a2 + a3 + a4 + a5 + a6 + a7 =
( 2a1 + 6r )  7 = ( 2  ( −5) + 6  8 )  7 = 3p
2 2
= 133 2p
2.  = 1 − 4a ( −a − 1) = ( 2a + 1)
2
2p
1  1 
 0a  − și, cum a este număr real nenul, obținem a  \ − ,0  3p
2  2 
3. 3
x3 + x 2 − 9 = x  x 2 − 9 = 0 3p
x = −3 sau x = 3 2p
4. 3! 5!
5 A32 − 3C53 = 5  − 3 =
( 3 − 2 ) ! ( 3)! 3!
5 −
2p
45
= 5 6 − 3 = 30 − 30 = 0 3p
2
5. 2 m
=  2m2 + 5m + 2 = 0 3p
5 −m2 − 1
1
m = −2 sau m = − 2p
2
6. AC  BC  sin C 6  10  sin C 1
ABC =  15 =  sin C = 3p
2 2 2
Cum AB  BC  AC , unghiul C are măsura cea mai mare dintre unghiurile ABC , deci
2p
unghiul C are măsura de 150
1.a) 1 −1
det A = = 1  ( −1) − ( −1)  1 = 3p
1 −1
= −1 + 1 = 0 2p
b) 0 0
A A =   = O2 2p
0 0
M ( a, b )  M ( x, y ) = ( aI 2 + bA)( xI 2 + yA) = axI 2 + ayA + bxA + ybA  A = axI 2 + ( ay + bx ) A =
3p
= M ( ax, ay + bx ) , pentru orice numere reale a , b , x și y
c) B = xI 2 + 2 yA + yI 2 + 2 xA = M ( x + y, 2 ( x + y ) ) , pentru orice numere reale x și y 2p
( )
Cum C = M 2 xy, 2 ( x + y ) , obținem că x + y = 2 xy = 0 , deci x = y = 0  x 2 + y 2 = 0 3p
2.a) (1  2 ) (1  3) = ( 2 + 2 + 4 + 2 ) ( 3 + 2 + 6 + 2 ) = 10 13 = 10 + 13 + 2 = 25 3p
1  ( 2 3) = 1  ( 2 + 3 + 2 ) = 1  7 = 7 + 2 + 14 + 2 = 25 , deci (1  2 ) (1  3) = 1  ( 2 3) 2p

Pagina 1 din 2
b) x ( −2 ) = ( −2 ) x = x , pentru orice număr real x , deci e = −2 2p
x  e = x  ( −2 ) = −2 x + 2 x + ( −4 ) + 2 = −2 = e , pentru orice număr real x 3p
c) n  ( −n ) = 2 − n2 , n ( −n ) = 2 , pentru orice număr natural n 2p
2 − n 2  2  n 2  0 , deci n = 0 3p
1.a)
x→ 0 x→ 0
( )
lim f ( x ) = lim x − 1 + x 2 − x + 1 = 0 , lim f ( x ) = lim ( x ln ( x + 1) ) = 0 și f ( 0 ) = 0 , deci
x→ 0 x→ 0
x 0 x 0 x 0 x 0 3p
lim f ( x ) = f ( 0 ) , de unde obținem că f este continuă în x = 0
x→ 0
Cum f este continuă pe ( −,0 ) și pe ( 0, + ) , obținem că f este continuă pe 2p

b) x 1 1
Pentru orice x  ( 0, + ) , f ' ( x ) = ln ( x + 1) + și f '' ( x ) = + 3p
x +1 x + 1 ( x + 1)2
f '' ( x )  0 , pentru orice x  ( 0, + ) , deci funcția f este convexă pe ( 0, + ) 2p
c) Dacă a  ( −,0 ) , atunci panta tangentei la graficul funcției f în punctul A ( a, f ( a ) ) este
2a − 1 2p
f ( a) = 1 +
2 a − a +1
2
Cum f  ( a ) = 0  2 a 2 − a + 1 = 1 − 2a  4a 2 − 4a + 4 = 4a 2 − 4a + 1 , ceea ce este imposibil,

obținem că, pentru orice număr real a , a  0 , tangenta la graficul funcției f în punctul A 3p
nu este paralelă cu axa Ox
2.a) 1  1 
f '( x ) = 2  −− 2  = 3p
2 x  x 
1 1 x x +1
= + 2 = = g ( x ) , pentru orice x  ( 0, +  ) , deci funcția f este o primitivă a
x x x2 2p
funcției g
b) 4 4
( ) 1 = f ( 4 ) − f   =
1
 ( )
g x dx = f x
4
3p
1
4
4
15 27
= +3= 2p
4 4
c) 1 1 1 1
 f 2 ( x )  g ( x ) dx =  f 2 ( x )  f ' ( x ) dx =
1 3
3
(
f ( x ) = f 3 (1) − f 3 ( m )
m 3
) 3p
m m
1
Cum f (1) = 1 , obținem f ( m ) = 0 , deci m = 3
, care convine 2p
4

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 5
pentru lucrare.
1. 1
( lg100 − lg 40 ) ⋅ = 2p
( lg 5 − lg 2 )( lg 5 + lg 2 )
100 1 5 1
= lg ⋅ = lg ⋅ =1
40 lg 5 ⋅ lg10 2 lg 5 3p
2 2
2. m2 − 1
2 x = m2 − 1 ⇔ x = 2p
2
Soluția ecuației este un număr real strict mai mic decât 0 ⇔ m2 − 1 < 0 , deci m ∈ ( −1,1) 3p
3. 2
2 x + x = 24 x ⇔ x 2 + x = 4 x ⇔ x 2 − 3x = 0 3p
x = 0 sau x = 3 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de o cifră are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile 2p
Numerele n din mulțimea numerelor naturale de o cifră care verifică inegalitatea
2p
( n + 1)!− n! ≤ n + 2 sunt 0 , 1 și 2 , deci sunt 3 cazuri favorabile
p= = 1p

5. AO = 6 i − 6 j și BC = xC i + ( yC − 2 ) j , deci 6 i − 6 j = 2 xC i + 2 ( yC − 2 ) j 3p
Coordonatele punctului C sunt xC = 3 , yC = −1 2p
6. Triunghiul este dreptunghic, deci a + 1 = 2 ( a + 2 ) , de unde obținem a − 2a − 3 = 0
2 2
3p
a = −1 sau a = 3 , care convin 2p
1.a) 1 0 2 1 0 2
 
A ( 4 ) =  1 0 1  ⇒ det ( A ( 4 ) ) = 1 0 1 = 2p
4 1 1 4 1 1
 
= 0 + 2 + 0 − 0 −1 − 0 = 1 3p
b) 1 + a a 1 + a   1 0 a + 1  a a 1 + a − a + 1
     
A(a) ⋅ A(1) − A( a + 1) =  2 1 2 − 1 0 1 = 1 1 1 ,
 a + 2 1 a + 2  a +1 1 3p
   1   1 0 a +1 

pentru orice a ∈ ( 0, +∞ )
a a 1+ a − a +1
det ( A( a) ⋅ A(1) − A(a + 1)) = 1 1 1 = a + 1 − 1 > 0 , pentru orice a ∈ ( 0, +∞ ) 2p
1 0 a +1
Pagina 1 din 3
c)  n ( n + 1) 
1+ 2 +… + n  
 1+1+… +1 n 0
0 2 
  
B ( n) =  1 + 1 + … + 1 0 1+1+… +1  =  n 0 n  , pentru
 2 2   n ( n + 1)(2n + 1)  2p
2
1 + 2 + … + n 1 + 1 + … + 1 1 + 1 + … + 1   n n 
 6 
orice număr natural n
n3 ( n − 1)
Pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , det ( B ( n ) ) = ≠ 0 , deci matricea B ( n ) este 3p
2
inversabilă, pentru orice număr natural n , n ≥ 2
2.a) 32= 3 ( 3⋅2+ 4 −3) ( 3+2 = ) 2p
= 6+4 3 −3 3 −6 = 3 3p
b) x y = 3 xy − 3 x − 3 y + 4 3 = 3 xy − 3 x − 3 y + 3 3 + 3 = 2p
( ) ( ) ( )( )
= 3 x y − 3 − 3 y − 3 + 3 = 3 x − 3 y − 3 + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) x 3 = 3, 3 y = 3 , pentru orice numere reale x și y 2p
1 1 1 1 1
 1 1

2 3
31 3 3 … 3
2021
( )
= 31 3 3 … 3
3 2021
= 3  3 … 3

3 2021
= 3

3p
 
1.a) 5x
Cum lim f ( x ) = lim ( x − arctg x ) = 0 , lim f ( x ) = lim = 0 și f ( 0 ) = 0 , obținem
x→ 0 x→ 0 x→ 0 x→ 0 x 2 +x+4
x <0 x<0 x >0 x >0 3p
lim f ( x ) = f ( 0 ) , deci f este continuă în x = 0
x→ 0
Cum f este continuă pe ( −∞,0 ) și pe ( 0, +∞ ) , obținem că f este continuă pe ℝ 2p

b) x 2
f ( x ) = x − arctg x ⇒ f ' ( x ) = , pentru orice x ∈ ( −∞,0 )
2
3p
x +1
f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0 ) , deci funcția f este crescătoare pe ( −∞,0 ) 2p
c) f este crescătoare pe ( −∞,0 ) și continuă în x = 0 , deci f ( x ) ≤ f ( 0 ) și, cum f ( 0 ) = 0 ,
2p
obținem f ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0 )
5x
Pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , f ( x ) ≤ 1 ⇔ ≤ 1 ⇔ x 2 − 4 x + 4 ≥ 0 ⇔ ( x − 2 ) ≥ 0 , deci
2
2
x +x+4 3p
f ( x ) ≤ 1 , pentru orice număr real x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f ( x ) ≤ 1 , pentru orice număr real x
2.a) 5 5  x2 5
∫ x ( x + 2 ) f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) dx =  + x  = 3p
1 1  2 1
25 1 
= + 5 −  + 1 = 16 2p
2 2 
b) 3 3 3
1 2x + 2
∫ f ( x ) dx = ∫ 2
2 1 x + 2x
1
(
dx = ln x 2 + 2 x =
2 1
) 3p
1
1 1
= ( ln15 − ln 3) = ln 5 2p
2 2

Pagina 2 din 3
c) x 2 + 2 x − ( x + 1)( 2 x + 2 ) x2 + 2x + 2
F ' ( x ) = f ( x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ F '' ( x ) = =− , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
( ) ( )
2 2
x2 + 2x x2 + 2 x
F '' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este concavă 2p

Pagina 3 din 3

Proba E. c)
Testul 6
pentru lucrare.
1. x = log 6 ( 8 ⋅ 27 ) = 3 , y = 144 = 12 2p
Media geometrică a numerelor x și y este xy = 3 ⋅ 12 = 6 3p
2. Graficul funcției f intersectează axa Ox în două puncte distincte ⇔ ∆ > 0 , deci 4 − 4a > 0 3p
a ∈ ( −∞,1) 2p
3. 2 2
2 − x = 2x − 1 ⇔ x + 2x − 3 = 0 3p
x = −3 sau x = 1 2p
4. A52 = 4 ⋅ 5 , C62 = 3 ⋅ 5 și A42 = 3 ⋅ 4 3p
A52 ⋅ C62 ⋅ A42 = 42 ⋅ 32 ⋅ 52 = 602 2p
5. a+4
m AB = − , mBC = 4 − a , unde a este număr real 2p
3
A , B și C sunt coliniare ⇔ m AB = mBC ⇔ a + 4 = 3a − 12 , deci a = 8 3p
6. MP = 20 , deci semiperimetrul ∆MNP este p = 24 2p
MN ⋅ NP A 96
A ∆MNP = = 96 ⇒ r = ∆MNP = =4 3p
2 p 24
1.a) 1 2 1  1 2 1
 
A (1) =  2 4 −1 ⇒ det ( A (1) ) = 2 4 −1 = 2p
 1 1 −1 1 1 −1
 
= −4 + 2 + ( −2 ) − 4 − ( −1) − ( −4 ) = −3 3p
b) det ( A ( a ) ) = a − 4a , pentru orice număr real a
3
2p
A ( a ) este inversabilă ⇔ det ( A ( a ) ) ≠ 0 ⇔ a ( a − 2 )( a + 2 ) ≠ 0 , deci a ∈ ℝ \ {−2,0, 2} 3p
c)  ax0 + 4 x0 + 3 x0 = 1
y0 z0 
Dacă ( x0 , y0 , z0 ) este soluție a sistemului cu x0 = = , atunci 2 x0 + 8 x0 − 3ax0 = 1 ,
2 3  x + 2ax − 3 x = 0
 0 0 0
2p
 x0 ( a + 7 ) = 1

unde a este număr real, deci  x0 (10 − 3a ) = 1
 2 x ( a − 1) = 0
 0
1
x0 ( a + 7 ) = 1 , deci x0 ≠ 0 și, cum 2 x0 ( a − 1) = 0 , obținem că a = 1 ; x0 ( a + 7 ) = 1 ⇒ x0 =
8
3p
1
și x0 (10 − 3a ) = 1 ⇒ x0 = , ceea ce este imposibil
7
Pagina 1 din 2
2.a)
2021 ∗ ( −2021) = 3 20213 + ( −2021) − 27 = 20213 − 20213 − 27 =
3 3
3p
= 3 −27 = −3 2p
b) 3
x ∗ e = x ⇔ x3 + e3 − 27 = x ⇔ x3 + e3 − 27 = x 3 , pentru orice număr real x ⇔ e = 3 3p
3 3
Cum 3 ∗ x = 33 + x3 − 27 = x3 = x , pentru orice număr real x , obținem că e = 3 este 2p
elementul neutru al legii de compoziție „ ∗ ”
c)
f ( x ) ∗ f ( y ) = 3 f 3 ( x ) + f 3 ( y ) − 27 = 3 ( x + 27 ) + ( y + 27 ) − 27 = 3p
= 3 x + y + 27 = f ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p

1.a)
f '( x ) =
( )
3 x 2 x 6 + 7 − 6 x5 x3 + 3 ( )=
3p
( x6 + 7 )
2
−3 x 2 ( x 6 + 6 x3 − 7 ) −3 x 2 ( x3 − 1)( x3 + 7 )
= = , x ∈ℝ 2p
( x + 7) ( x + 7)
6 2 6 2
b) x3 + 3 x3 + 3
lim f ( x) = lim = 0, lim f ( x) = lim
=0 2p
x →−∞ x →−∞ x6
+7 x →+∞ x →+∞ x6 + 7
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre −∞ și spre +∞ la graficul funcției
3p
f , iar graficul funcției f nu admite asimptote verticale
c)
(
f ' ( x ) = 0 ⇔ x = − 3 7 , x = 0 sau x = 1 ; f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ −∞, − 3 7  ⇒ f este
(
descrescătoare pe −∞, − 3 7  , f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈  − 3 7,1 ⇒ f este crescătoare pe 3p
 − 3 7,1 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [1, +∞ )
 
( )1
f − 3 7 = − , f (1) =
14
1
2
1 1
și lim f ( x ) = lim f ( x ) = 0 , deci − ≤ f ( x ) ≤ , pentru
x →−∞ x →+∞ 14 2
4 4 4 2p
orice număr real x , de unde obținem − ≤ f ( x ) − f ( y ) ≤ , deci f ( x ) − f ( y ) ≤ , pentru
7 7 7
orice numere reale x și y
2.a) 1 3x
e f ( x) 1 1
∫ 2x + 1
dx = ∫ e x dx = e x =
0
3p
0 0
= e1 − e0 = e − 1 2p
b) 1 1 1 1 1
−x −x
( )
∫ e f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + 1) e dx = ∫ ( 2 x + 1) −e ' dx = − ( 2 x + 1) e
x −x
0
+ ∫ 2e − x dx = 3p
0 0 0 0
3 1 3 2 3e − 5
= − + 1 − 2e − x = − + 1 − + 2 = 2p
e 0 e e e
c) 2 2 2 2 2 2
1 1 1 − 1  2 ' − 1 − 2
∫ x ( x + 2) f   dx = ∫ 2 e x dx = ∫  −  e x dx = e x =
x 2 1 x  2
3p
1 1x 1
1 1 e −1
= − 2= 2 2p
2e 2e 2e

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 7
pentru lucrare.
1. a3 = a1 + 2r ⇒ r = 3 2p
a2021 = a1 + 2020r = 6062 3p
2. f ( x) = y ⇔ 2x − 3 = −x + 3 3p
Coordonatele punctului de intersecție sunt x = 2 și y = 1 2p
3. x+2
x+2
3 2 = 33 ⇔ =3 3p
2
x=4 2p
Numerele din mulțimea A care sunt divizori ai numărului 48 sunt: 1, 2 , 3 , 4 , 6 și 8 , deci
2p
p= = = 1p

5. u ⋅ v = 2 ( m − 4 ) + 2m = 4m − 8 , unde m este număr real 3p
4m − 8 = 0 ⇔ m = 2 2p
6. 1
BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ cos A = 36 + 9 + 2 ⋅ 6 ⋅ 3 ⋅ = 63 , deci BC = 3 7 3p
2
P∆ABC = AB + BC + CA = 3 7 + 9 = 3 ( 7 +3 ) 2p
1.a)  −2 1 1  −2 1 1
 
A ( −1) =  1 −2 1  ⇒ det ( A ( −1) ) = 1 −2 1 = 2p
 1 −1 −1 1 −1 −1
 
= −4 + 1 + ( −1) − ( −2 ) − ( −1) − 2 = −3 3p
b) 2a 1 1
det ( A ( a ) ) = 1 2a 1 = −6a 2 − a + 2 , pentru orice număr real a 2p
1 a −1
 2 1
Sistemul de ecuații admite soluție unică ⇔ det ( A(a)) ≠ 0 ⇔ a ∈ ℝ \ − ,  3p
 3 2
c) Cum a este număr întreg, obținem că det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci (1, y , z ) este unica soluție a
0 0
2p
sistemului de ecuații
3a
1= 2
⇔ 3a 2 + 2a − 1 = 0 și, cum a este număr întreg , obținem a = −1 3p
−6a − a + 2
2.a) x 0 = x + 5 ⋅ x ⋅ 0 + 0 = x , pentru orice număr real x 2p
0 x = 0 + 5 ⋅ 0 ⋅ x + x = x , pentru orice număr real x , deci e = 0 este elementul neutru al legii
de compoziție „ ” 3p

Pagina 1 din 2
b) 1 1  1  1 1
x y = 5 xy + x + y + − = 5 x  y +  +  y +  − = 3p
5 5  5  5 5
 1 1  1  1 1
=  y +  ( 5 x + 1) − = 5  x +  y +  − , pentru orice numere reale x și y 2p
 5  5  5  5 5
c)  1 1  1 1
x  −  = − și  −  y = − , pentru orice numere reale x și y 2p
 5 5  5 5
 1   1  1   1   1   1   1   1   1  1
q =   −   −   −    −   −  ...  −  =  −    −  ...  −   = − , deci
  2   3  4   5   6   2021  5    6   2021  5 3p
[ q ] = −1
1.a) f ' ( x ) = ( x + 1) '⋅ ln x + ( x + 1) ⋅ ( ln x ) ' = 2p
1 1
= 1 ⋅ ln x + ( x + 1) ⋅ = 1 + + ln x , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b) f ' (1) = 2 , f (1) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = 2 x − 2 3p
c) x −1
f '' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este convexă pe [1, +∞ ) 3p
2.a) x4
g ( x ) = x3 + 1 , x ∈ ℝ , deci G : ℝ → ℝ , G ( x ) = + x + c , unde c ∈ ℝ 3p
4
x4
Cum G ( 0 ) = 2021 , obținem c = 2021 , deci G : ℝ → ℝ , G ( x ) = + x + 2021 2p
4
b) 1 1 1
x +1 1
∫ f ( x ) dx = ∫ 2
 x
dx = ∫  2 + 2
1 
 dx =
1
 ln x 2
+ 1 + arctg x  =( ) 3p
0 0 x +1 0  x +1 x +1 2 0
1 π
= ln 2 + 2p
2 4
c) 1 xn + 1 x2 + 1
≤ ≤ , pentru orice x ∈ [ 0,1] și pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , deci
x2 + 1 x2 + 1 x2 + 1
1 1 1 3p
1
∫ x2 + 1 dx ≤ ∫ f ( x ) dx ≤ ∫1dx , pentru orice număr natural n , n ≥ 2
0 0 0
1 1 π 1 1 1
1 π
∫ x2 + 1 ∫ f ( x ) dx ≤ 1 , pentru orice număr natural
4 ∫0
dx = arctg x = și 1 dx = x = 1 ⇒ ≤
0 4 0 2p
0 0
n, n ≥ 2

Pagina 2 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2021
Proba E. c)
Testul 8
pentru lucrare.
1. q = 2 , unde q este rația progresiei geometrice ( bn ) 2p
n≥1
b1 = 1 , deci b1 + b2 + b3 = 7 3p
2. f ( x ) = 0 ⇔ x − 5x + 3 = 0
2
2p
Cum ∆ > 0 , graficul funcţiei f intersectează axa Ox în două puncte distincte pentru care
3 3p
produsul absciselor este egal cu x1 x2 = = 3
1
3. 4 ( x + 2 ) = (1 − x ) ⇒ x 2 − 6 x − 7 = 0
2
3p
x = −1 , care convine; x = 7 , care nu convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de trei cifre are 900 de elemente, deci sunt 900 de cazuri
2p
posibile
Cifra sutelor poate fi aleasă în 4 moduri, iar pentru fiecare alegere a cifrei sutelor, cifrele
2p
zecilor şi unităţilor se pot alege în câte 5 moduri, deci există 4 ⋅ 5 ⋅ 5 = 100 de cazuri favorabile
p= = = 1p

5. OC = ai + ( a + 2 ) j , AB = −2i − 3 j 2p
a a+2
= ⇔a=4 3p
−2 −3
6.  π  π π π π π
sin  x +  + sin  x −  = sin x cos + cos x sin + sin x cos − cos x sin = 3p
 3  3 3 3 3 3
π 1
= 2sin x cos = 2sin x ⋅ = sin x , pentru orice număr real x 2p
3 2
1.a)  0 1 0 1
A(0) =   ⇒ det A ( 0 ) = = 2p
 2 3 2 3
= 0 ⋅ 3 − 1 ⋅ 2 = −2 3p
b) a a +1
det A ( a ) = = a 2 + 3a − a 2 − 3a − 2 = −2 , pentru orice număr real a 3p
a+2 a+3
det A ( a ) ≠ 0 ⇒ A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a 2p
c)  a+3 a +1
−
−1  2  , pentru orice număr întreg
( ( ))
A a = 
+
2
 a 2p
 a 2 a 
− 

 2 2 
−1  a − b +1 a − b 
X = ( A( a )) A(b) =   și, cum a şi b sunt numere întregi, obținem că
 b−a b − a + 1 3p
X are toate elementele numere întregi
Pagina 1 din 2
2.a) 2⋅2 2⋅4
a = 24 = + = 2p
4 2
= 1 + 4 = 5 , care este număr întreg 3p
b) 2
2x + 2 y 2
x y = , pentru orice x, y ∈ A 2p
xy
2 x 2 + 2 y 2 − 4 xy 2 ( x − y )
2
x y−4= = ≥ 0 , deci x y ≥ 4 , pentru orice x, y ∈ A 3p
xy xy
c) Dacă legea de compoziţie „ ” ar admite element neutru, atunci ar exista e ∈ A astfel încât
2e 2 e 3p
x e = e x = x , pentru orice x ∈ A ⇒ e e = e , de unde obținem e = + , deci e = 4
e e
Cum 2 4 ≠ 2 , obținem că e = 4 nu convine, deci legea de compoziţie „ ” nu admite
2p
element neutru
1.a) 1 1
f '( x ) = − + = 2p
( x − 1)2 ( x + 1)2
− x2 − 2 x − 1 + x2 − 2 x + 1 −4 x
= = , x ∈ ( −1,1) ∪ (1, + ∞ ) 3p
( x − 1) ( x + 1)
2 2
( x − 1)2 ( x + 1)2
b) Graficul funcției f intersectează axa Oy în punctul A ( 0, f ( 0 ) ) , f ( 0 ) = −2 și f ' ( 0 ) = 0 3p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = −2 2p
c) f ( x) x ( x + 2)
= , x ∈ ( −1,1) ∪ (1, + ∞ ) 2p
f ( x + 1) ( x − 1)( x + 1)
2
f ( x) 1+
lim = lim x =1 3p
x →+∞ f ( x + 1) x →∞  1  1 
 1 −  1 + 
 x  x
2.a) 2 2
x2 2 2
∫ ( x + 4 ) f ( x ) dx = ∫ ( x + 2 ) dx = + 2 x = 3p
0 0
2 0 0
= 2−0+4−0=6 2p
b) 1 1 1
 2 
∫ ( ) ∫ 1 − x + 4  dx = ( x − 2ln ( x + 4 )) 0 =
f x dx = 3p
0 0
5
= 1 − 2ln 5 + 2ln 4 = 1 − 2ln 2p
4
c) x+2
≤ 1 şi e− x > 0 , deci f ( x ) e− x ≤ e− x , pentru orice x ∈ [ 0, n ] , pentru orice număr natural
x+4 2p
nenul n
n n n
−x −x −x
∫ f ( x ) e dx ≤ ∫ e dx = − e = 1 − e − n < 1 , pentru orice număr natural nenul n 3p
0 0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 9
pentru lucrare.
1. a3 + a5 5 + 11
a4 = = = 3p
2 2
=8 2p
2. a 2 + 1 = ( a + 1) + 1  a 2 + 1 = a 2 + 2a + 2  2a + 1 = 0
2
3p
1
a=− 2p
2
3. x2 − x + 13 = x2 + 2 x + 1  3x = 12 3p
2p
posibile
Cifra zecilor poate fi aleasă în 2 moduri, iar pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra
2p
unităţilor se poate alege în câte 3 moduri, deci sunt 2  3 = 6 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. a
m AB = 1 și mOC = , unde a este număr real 2p
3
a
OC ⊥ AB  m AB  mOC = −1  = −1 , de unde obținem a = −3 3p
3
6.        
cos  x +  + cos  x −  = cos x cos − sin x sin + cos x cos + sin x sin = 2p
 3  3 3 3 3 3
 1
= 2cos x cos = 2  cos x  = cos x , pentru orice număr real x 3p
3 2
1.a)  6 −2  6 −2
A (1) =    det ( A (1) ) = = 2p
 10 −3  10 −3
= 6  ( −3) − 10  ( −2 ) = 2 3p
b)  (1 + 5 x )(1 + 5 y ) − 20 xy − 2 y (1 + 5 x ) − 2 x (1 − 4 y ) 
A( x)  A( y ) =  = 3p
10 x (1 + 5 y ) + 10 y (1 − 4 x ) −20 xy + (1 − 4 x )(1 − 4 y ) 
 1 + 5 x + 5 y + 5 xy −2 x − 2 y − 2 xy  1 + 5 ( x + y + xy ) −2 ( x + y + xy ) 
= =  = A ( x + y + xy ) ,
10 x + 10 y + 10 xy 1 − 4 x − 4 y − 4 xy   10 ( x + y + xy ) 1 − 4 ( x + y + xy )  2p
pentru orice numere reale x şi y

Pagina 1 din 2
c)
( A(m))−1 = A(n)  A(m) A(n) = I2  A(m + n + mn) = A(0)  m + n + mn = 0 , unde m şi n
3p
sunt numere întregi, m  −1 şi n  −1
mn + m + n + 1 = 1  (m + 1)(n + 1) = 1 și, cum m şi n sunt numere întregi, obținem m = n = −2
2p
sau m = n = 0 , deci perechile sunt ( −2, −2 ) şi ( 0,0 ) , care convin
2.a) 1 0 = 1  0 + 1 + 2  a  0 = 3p
= 0 + 1 + 0 = 1 , pentru orice număr real a 2p
b) x 1  4  x + x + 2a  4  2 x  4 − 2a  x  2 − a  x  ( 2 − a, + ) 3p
2 − a = 3 , deci a = −1 2p
c) Legea de compoziţie „ ” este asociativă  ( x y ) z = x ( y z ) , pentru orice numere reale
2p
x , y şi z  ( xy + x + 2ay ) z + xy + x + 2ay + 2az = x ( yz + y + 2az ) + x + 2a ( yz + y + 2az )
Obținem xz + 2az = 2axz + 4a2 z  z ( x + 2a )(1 − 2a ) = 0 , pentru orice numere reale x şi z ,
1 3p
deci a =
2
1.a) 1 e x − x  e x e x (1 − x ) 1− x
f '( x ) = 2x
= , x 2x
= 3p
e e ex
 x 1− x 
e x ( f ( x ) + f ' ( x ) ) = e x  x + x  = 1 , pentru orice număr real x 2p
e e 
b) x 1
lim f ( x ) = lim x = lim x = 0 3p
x →+ x →+ e x →+ e
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptota orizontală spre + la graficul funcţiei f 2p
c) f ( x ) = x  x = 0 2p
Cum f ( 0 ) = 0 și f ' ( 0 ) = 1 , tangenta la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 0 are
3p
ecuaţia y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , deci este dreapta de ecuație y = x
2.a)   
 f ( x ) dx =  sin xdx = − cos x = 3p
0 0 0
= − cos  + cos0 = − ( −1) + 1 = 2 2p
b)     
 xf ( x ) dx =  x sin x dx = −  x ( cos x ) ' dx = − x cos x 0
+  cos xdx = 3p
0 0 0 0

= − cos  + sin x = −  ( −1) + 0 − 0 =  2p
0
c) 1 1 1 1
 ( )
f ( x ) dx −  f 2 ( x ) dx =  f ( x ) − f 2 ( x ) dx =  sin x (1 − sin x ) dx 2p
0 0 0 0
1 1 1
Pentru orice x   0,1 , sin x (1 − sin x )  0   sin x (1 − sin x ) dx  0 , deci  f ( x ) dx   f ( x ) dx
2
3p
0 0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 10
Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii
pentru lucrare.
1. 1 3
z1 + z2 = 1 − 2i + 1 + i = 2 − i 2p
2 2
 1  1 3
z1 z2 = (1 − 2i ) 1 + i  = 1 + i − 2i − i 2 = 2 − i , deci z1 + z2 = z1 z2 3p
 2  2 2
2. ( f f )( x ) = f ( f ( x ) ) = 2 ( 2 x + m ) + m = 4 x + 3m , 2 f ( x − 1) = 2 ( 2 ( x − 1) + m ) = 4 x − 4 + 2m ,
3p
pentru orice număr real x
4 x + 3m = 4 x − 4 + 2 m ⇔ m = − 4 2p
3. x x x −1 x x x −1 x −1 x −1
5 ⋅ 5 ⋅ 2 = 50 ⋅ 7 ⇔ 5 ⋅ 2 = 10 ⋅ 7 ⇔ 10 = 7 3p
x − 1 = 0 , deci x = 1 2p
4. f ( 2 ) poate fi aleasă în trei moduri și, pentru fiecare alegere a lui f ( 2 ) , numerele f ( 0 ) și
3p
f ( 4 ) pot fi alese în câte patru moduri
Există 3 ⋅ 4 ⋅ 4 = 48 de funcții f : {0, 2, 4} → {3,5,7,9} cu proprietatea f ( 2 ) ≤ 8 2p
5. md ⋅ m AB = −1 și, cum m AB = −1 , obținem md = 1 2p
AC = BC ⇒ d este mediatoarea segmentului AB și, cum M ( 0, 2 ) este mijlocul
3p
segmentului AB , obținem că ecuația dreptei d este y = x + 2
6.  π  π  π 
sin  2 x +  cos x − cos  2 x +  sin x = 1 ⇔ sin  2 x + − x  = 1 2p
 3  3  3 
 π  π π π π
sin  x +  = 1 și, cum x ∈  0,  , obținem x + = , deci x = 3p
 3   2  3 2 6
1.a) 4x 0
det ( A ( x ) ) = = 4x ⋅ 9x − 0 ⋅ 0 = 3p
0 9x
= 22 x ⋅ 32 x = 62 x , pentru orice număr real x 2p
b)  − 4x 4x   − 4x 9x 
A( x) ⋅ B =   , B ⋅ A( x ) =   , pentru orice număr real x 3p
 0 9 x  0 9 x
   
 − 4x 4x   − 4x 9x 
 =  ⇔ 4 x = 9 x , de unde obținem x = 0 2p
 0 9 x 
0 9 x
   
c) a b  4a 4b   4a 9b 
Cum A (1) ⋅ X = X ⋅ X ⋅ X = X ⋅ A (1) , pentru X =   ∈ M2 ( ℝ ) ⇒  = ,
c d  9c 9 d   4c 9 d  3p
deci b = 0 și c = 0

Pagina 1 din 2
 a2 0   4 0

0
=  ⇔ a ∈ {−2, 2} și d ∈ {−3,3} , deci orice matrice X cu proprietatea că
 d 2   0 9  2p
X ⋅ X = A (1) are toate elementele numere întregi
2.a) 2 1 = 2 ⋅ 2 2 + 2 ⋅ 1 + 2 ⋅ 12 = 3p
= 8 + 2 + 2 = 12 2p
b) 2c + ca + 2a = 2c + cb + 2b ⇔ c ( a − b ) + 2 a − b
2 2 2 2
( 2 2
) = 0 ⇔ ( a − b )( c + 2a + 2b ) = 0 3p
Cum 2a + 2b + c ≠ 0 , obținem a − b = 0 , deci a = b 2p
c) 2 x + x ( x + 1) + 2 ( x + 1) = 5 x + 2 ⇔ 5 x − 5 x − 5 x = 0 ⇔ 5 x x − x − 1 = 0
2 2 3 3 2
( 2
) 2p
1− 5 1+ 5
x= , x = 0 sau x = 3p
2 2
1.a) f ' ( x ) = x '⋅ ln x + x ⋅ ( ln x ) '+ a ( x + 1) ' = 3p
1
= ln x + x ⋅ + a = ln x + 1 + a , x ∈ ( 0, +∞ ) , pentru orice număr real a 2p
x
b) 1
f ' ( x ) = ln x + 2 , deci f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 2 2p
e
 1   1
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  0, 2  ⇒ f este descrescătoare pe  0, 2  și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru
 e   e 
3p
1  1 
orice x ∈  2 , +∞  ⇒ f este crescătoare pe  2 , +∞ 
e  e 
c) 1
f '' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) , pentru orice număr real a 2p
x
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci, pentru orice număr real a , funcția f este convexă 3p
2.a) 0 0 0
∫ f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + e ) dx = ( x + e ) −1 =
x 2 x
3p
−1 −1
1
= 0 + e0 − 1 − e −1 = − 2p
e
) dx = ∫ ( 2 x )
b) 1 1 1 1 2
x4 1 e x 1
∫ x f (x ( )
x2 1 2 ′ x2
2 3
+ xe dx = ∫ 2 x dx + ∫ x e dx =
3
+ = 3p
0 0 0
20 2 0 2 0
1 e1 e0 e
= + − = 2p
2 2 2 2
c) 2 2 2 2
I n +1 = ∫ x n +1 ( f ( x ) − 2 x ) dx = ∫ x n +1e x dx = x n +1e x − ( n + 1) ∫ x n e x dx = 3p
0 0 0 0
= 2n+1 e2 − ( n + 1) I n , deci I n+1 + ( n + 1) I n−1 = 2n+1 e2 , pentru orice număr natural nenul n 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 11
pentru lucrare.
1. b32 = b2b4  32 = 6b4 3p
3
b4 = 2p
2
2.
( −a )2 + 3( −a ) − 4 + a 2 + 3a − 4 = 0  a 2 = 4 3p
a = −2 sau a = 2 2p
3. x +1 −2 x x +1 4− 2 x
2 = 2 2 4
2 =2  x +1 = 4 − 2x 3p
x =1 2p
2p
posibile
Numerele naturale de două cifre care au cifra unităţilor egală cu dublul cifrei zecilor sunt 12 ,
2p
24 , 36 și 48 , deci sunt 4 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. M ( 3,1) este mijlocul segmentului AB 2p
M  OC  C  OM și, cum dreapta OM are ecuaţia x − 3 y = 0 , obţinem a − 3 ( a + 3) = 0 ,
9 3p
deci a = −
2
6.     
sin  x +  = cos x , cos  x +  = − sin x , pentru orice număr real x 2p
 2  2
   
sin 2  x +  − cos 2  x +  = cos 2 x − ( − sin x ) = cos 2 x − sin 2 x = cos 2 x , pentru orice număr
2
 2   2  3p
real x
1.a)  1 1 1 1
B (1, 2 ) =    det ( B (1, 2 ) ) = = 2p
 2 1 2 1
= 1 1 − 1  2 = 1 − 2 = −1 3p
b)  1+ b a +1 
A  B ( a, b ) =   , pentru orice numere reale a şi b 3p
 2 + 2b 2a + 2 
det ( A  B ( a, b ) ) = 2 ( a + 1)( b + 1) − 2 ( a + 1)( b + 1) = 0 , pentru orice numere reale a şi b 2p
c)  1 + 2a 1 + 2a 
B ( a, b )  A =   , pentru orice numere reale a şi b 2p
 b+2 b+2 
 1+ b a + 1   1 + 2a 1 + 2a 
 =   a = 0 și b = 0 3p
 2 + 2b 2a + 2   b + 2 b + 2 

Pagina 1 din 2
2.a) 3 5 =| 3 − 5 | +1 =| −2 | +1 = 3p
= 2 +1 = 3 2p
b) a = ( 2 3) 4 = 2 4 = 3 2p
b=2 (3 4) = 2 2 = 1 , deci a − b = 2 3p
c) Pentru n = 1 şi m număr natural nenul, m n = m 1 = m − 1 + 1 = m − 1 + 1 = 3p
= m , deci există o infinitate de perechi de numere naturale nenule ( m, n ) pentru care m n = m 2p
1.a)
f ' ( x ) = ( ln ( x − 1) − ln ( x + 1) ) ' =
1 1
− = 3p
x −1 x +1
x + 1 − ( x − 1) 2
= = 2 , x  (1, + ) 2p
( x − 1)( x + 1) x − 1
b) 1
1−
x −1
lim f ( x ) = lim ln = lim ln x = 3p
x →+ x →+ x + 1 x→+ 1 + 1
x
1− 0
= ln = ln1 = 0 2p
1+ 0
c) x  (1, + )  x 2 − 1  0  f ' ( x )  0 , deci funcţia f este crescătoare 2p
lim f ( x ) = 0  f ( x )  0 , pentru orice x  (1, + ) , deci funcţia f nu este surjectivă 3p
x →+
2.a) 1 1
( )0=
1
 2 f ( x ) dx =  ( 2 x + 2 ) dx = x + 2 x
2
3p
0 0
=1+ 2 = 3 2p
b) 1 1 1 1
( )
1
 e f ( x ) dx =  e ( x + 1) dx =  e ' ( x + 1) dx = ( x + 1) e −  e x dx =
x x x x
3p
0 0 0 0 0
1
= 2e − 1 − e x = 2e − 1 − ( e − 1) = e 2p
0
c)
( )
f ex − e ( ) = e x + 1 − e x +1 = 1 − e x ( e − 1) , pentru orice x   0, e
f x
2p
e − 1  1 și e x  1 , pentru orice x  0, e  1 − e x ( e − 1)  0 , pentru orice x   0, e , de unde

e e
 ( ) dx   e dx
xf ( x) 3p
obținem că f e
0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 12
pentru lucrare.
1. b6
Raţia progresiei geometrice este q = =2 2p
b5
b8 = b6 q 2 = 6 ⋅ 4 = 24 3p
2. f ( 3) = 3 − 3 − 3 = − 3 2p
f ( f ( 3 )) = f ( − 3 ) = 3 + 3 −3= 3 3p
3. lg x 2 = lg ( 5 x + 6 ) ⇒ x 2 − 5 x − 6 = 0 3p
x = −1 , care nu convine; x = 6 , care convine 2p
2p
posibile
Cifra sutelor, egală cu cifra unităţilor, poate fi aleasă în 9 moduri, iar, pentru fiecare alegere a
2p
cifrei sutelor, cifra zecilor poate fi aleasă în câte 10 moduri, deci sunt 90 de cazuri favorabile
p= = = 1p
5. BC Ox și A ∈ Oy ⇒ AO ⊥ BC , deci O este ortocentrul triunghiului ABC ⇔ OC ⊥ AB 2p
2 2
Cum mOC = − și m AB = 5 , obținem că − ⋅ 5 = −1 , deci a = 10 3p
a a
6. AB AC 6sin B 3 2
= ⇒ sin C = și, cum sin B = , obținem sin C = 3p
sin C sin B 3 6 2 2
π π
Cum C < π − , obținem C = 2p
3 4
1.a)  1 2
A ( 2 ) =  − 2 1 
( ( 2 )) = − 1 2
 ⇒ det A
1
2
= 2p

( )
= 1⋅1 − 2 ⋅ − 2 = 1 + 2 = 3 3p
b) det A ( a ) = 1 + a 2 , pentru orice număr real a 2p
1 + a > 0 , pentru orice număr real a ⇒ det A ( a ) ≠ 0 , deci A ( a ) este inversabilă pentru
2
3p
orice număr real a
c)  1 1  0 2  −4 0 
A (1) =   , A (1) ⋅ A (1) =   , A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) =   = −4 I 2 3p
 −1 1  −2 0   0 −4 
A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) = −4 I 2 ⋅ A (1) = −4 A (1) , deci k = −4 2p

Pagina 1 din 2
2.a) 1 1 1 1 1 1
= 3⋅ ⋅ − 2 ⋅ − 2 ⋅ + 2 = 3p
3 3 3 3 3 3
1 2 2
= − − + 2 = 1 , care este număr întreg 2p
3 3 3
b) x x = 3 x 2 − 4 x + 2 , pentru orice număr real x 2p
2 4 2
x x ≥ ⇔ 3 x 2 − 4 x + ≥ 0 și, cum ∆ = 0 , obținem că x x ≥ , pentru orice număr real x 3p
3 3 3
c) x 1 = 1 x = x , pentru orice număr real x , deci e = 1 2p
3
 2 2 2 1
x x x = 1 ⇔ 32  x −  + = 1 ⇔ x − = , de unde obținem x = 1 3p
 3 3 3 3
1.a)
f '( x) =
(
e x x 2 + 1 − 2 xe x ) = 3p
( )
2
x2 + 1
=
(
e x x2 − 2x + 1 ) = ex ( x − 1)2 , x ∈ ℝ
2p
( x2 + 1) ( x2 + 1)
2 2
b) f ( x) ex ex ex
lim = lim = lim = lim = 3p
x →+∞ x x →+∞ x3 +x x →+∞ 3 x 2 +1 x →+∞ 6 x
ex
= lim = +∞ , deci graficul lui f nu admite asimptotă spre +∞ 2p
x →+∞ 6
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 , f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1) ⇒ f este strict crescătoare pe ( −∞,1) ,
f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ (1, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe (1, +∞ ) și, cum f este 3p
continuă în x = 1 , obținem că f este strict crescătoare pe ℝ
5 5  5  5
Cum < , obținem că f   < f   2p
3 2  3   2 
2.a) 4 4
x3 4
∫ f 4 ( x ) dx = ∫ x 2 dx = = 3p
1 1
3 1
43 − 13
= = 21 2p
3
b) 1 1 1 x x 1
∫ ( )
f e x dx = ∫ e x dx = ∫ e 2 dx = 2e 2
0
= 3p
0 0 0
1
2p
= 2e 2 − 2e0 = 2 e − 2
c) 4 4 4 4 2
f ( x)
∫ e dx = ∫ e
x
dx = 2 ∫
2 x
1
⋅ xe x
dx = 2 ∫ ( x ) '⋅ xe x
dx = 2 ∫ t et dt = 3p
1 1 1 1 1
2
= 2 ( t − 1) et = 2e 2 2p
1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Matematică M_mate-info
Testul 1
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
• Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
pentru lucrare.
1. 7 + 7 ∈ ( 9,10 ) și, cum n este număr natural, obținem M = {0, 1, 2, 3} 3p
Mulțimea M are 4 elemente 2p
2. ∆
∆ = 36 − 4m ⇒ yV = − = m−9 3p
4a
m − 9 > 0 ⇔ m ∈ ( 9, +∞ ) 2p
3. x + 3 = ( x − 3) ⇒ x 2 − 7 x + 6 = 0
2
3p
4. 0 1 2 12 ⋅11
O mulțime cu 12 elemente are C12 + C12 + C12 = 1 + 12 + = 3p
2
= 13 + 66 = 79 de submulțimi cu cel mult 2 elemente 2p
5. Paralela prin A la OB intersectează paralela prin B la OA în punctul C ⇒ OACB este
2p
paralelogram
OC și AB au același mijloc, deci xO + xC = x A + xB , yO + yC = y A + y B , de unde obținem
3p
xC = 3 și yC = 3
6. 1 1 1 1 1 tg x
+ = + = + =
1 + tg x 1 + ctg x 1 + tg x 1 + 1 1 + tg x tg x + 1 3p
tg x
1 + tg x  π
= = 1 , pentru orice x ∈  0,  2p
1 + tg x  2

1.a)  0 2 0 0 2 0
 
A (1) =  −1 3 0  ⇒ det ( A (1) ) = −1 3 0 = 2p
 0 0 2 0 0 2
 
= 0 + 0 + 0 − 0 − 0 − ( −4 ) = 4 3p
b) 1 − a − b − ab 2b + 2ab + 2a 0 
 
A ( a ) ⋅ A ( b ) =  − a − b − ab 1 + 2a + 2b + 2ab 0 = 3p
 0 0 1 + a + b + ab 

 1 − ( a + b + ab ) 2 ( a + b + ab ) 0 
 
=  − ( a + b + ab ) 1 + 2 ( a + b + ab ) 0  = A ( a + b + ab ) , pentru orice numere
 2p
 0 0 1 + ( a + b + ab ) 
reale a și b
Probă scrisă la matematică M_mate-info Testul 1
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
Pagina 1 din 2
c) Cum A ( a ) ⋅ A ( b ) ⋅ A ( c ) = A ( a + b + ab ) ⋅ A ( c ) = A ( a + b + c + ab + ac + bc + abc ) , obținem
3p
a + b + c + ab + ac + bc + abc = 0
1 + a + b + c + ab + ac + bc + abc = 1 ⇒ (1 + a ) + b (1 + a ) + c (1 + a ) + bc (1 + a ) = 1 , de unde
2p
obținem (1 + a )(1 + b + c + bc ) = 1 , deci (1 + a )(1 + b )(1 + c ) = 1
2.a)
3 ∗ 4 = 32 + 42 = 3p
= 25 = 5 2p
b)
x ∗ 5 = x2 + 5 , x ∈ M 2p
Cum x 2 + 5 < x + 1 ⇒ x 2 + 5 < x 2 + 2 x + 1 , obținem x ∈ ( 2, +∞ ) 3p

c) Pentru m = 3k și n = 4k , unde k ∈ ℕ* , obținem m ∗ n = 5k 2p
Cum numerele 3k , 4k și 5k sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice, există o
infinitate de perechi de numere naturale nenule ( m, n ) , de forma ( 3k , 4k ) , pentru care 3p
numerele m , n și m ∗ n sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice
1.a) 2x − 4
f '( x) = 1 − = 3p
2 x2 − 4x + 5
x−2 x2 − 4 x + 5 − x + 2
=1− = , x∈ℝ 2p
x2 − 4x + 5 x2 − 4 x + 5
b)
x2 − 4x + 5 = ( x − 2 )2 + 1 > x − 2 , pentru orice număr real x 2p
f ' ( x ) > 0 , pentru orice număr real x , deci f este strict crescătoare pe ℝ 3p
c)
lim f ( x ) = lim ( x − x − 4 x + 5 ) = lim
2
(x − )(
x2 − 4 x + 5 x + x2 − 4 x + 5 )= 2p
x →+∞ x →+∞ x →+∞ x + x2 − 4 x + 5
 5
x 4 − 
4x − 5  x
= lim = lim = 2 , deci ecuația asimptotei orizontale
x →+∞ x + x 2 − 4 x + 5 x →+∞  4 5  3p
x 1 + 1 − + 2 
 x x 
spre +∞ la graficul funcției f este y = 2
2.a) 1 1  x3 1
∫ f ( x ) dx = ∫ x 2
(
+ 1 dx = 
 3) + x  = 3p
0 0  0
1 4
= +1 = 2p
3 3
b) 1 1 1 1 1
x 2
(
∫ e f ( x ) dx = ∫ e x + 1 dx = e x + 1
x x 2
) ( )0 − ∫ 2 xe x dx = 2e − 1 − ( 2 x − 2 ) e x
0
= 3p
0 0 0
= 2e − 1 − 2 = 2e − 3 2p
c) 1 0 1 1
∫ x ln ( f ( x ) ) dx = ∫ ( − x ) ln ( x ) ( ) (
+ 1 dx + ∫ x ln x 2 + 1 dx = ∫ 2 x ln x 2 + 1 dx = )
2
2p
−1 −1 0 0
1 1 1 1
( ) ( ) (
= ∫ x 2 + 1 ' ln x 2 + 1 dx = x 2 + 1 ln x 2 + 1 ) ( )0 ( − ∫ x2 + 1 ) x22 x+ 1 dx = 2ln 2 − x2 0 = 2ln 2 − 1 3p
0 0

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 2
pentru lucrare.
1. n = 1 + 12i + 36i 2 + 9 − 12i + 4i 2 = 2p
= 1 − 36 + 9 − 4 = −30 , care este număr întreg negativ 3p
2. f (1) = f ( 5 ) ⇒ 1 + a = 25 + 5a ⇒ a = −6 2p
f ( x ) = x 2 − 6 x , de unde obținem f ( 2 ) = −8 și f ( 4 ) = −8 , deci f ( 2 ) = f ( 4 ) 3p
3. 2 x 2 − 2 = ( x + 1) ⇒ x 2 − 2 x − 3 = 0
2
2p
x = −1 , care nu convine; x = 3 , care convine 3p
4. Există 900 de numere naturale de trei cifre, deci sunt 900 de cazuri posibile 2p
Dacă cifra unităților este c , 1 ≤ c ≤ 9 , atunci cifra sutelor poate fi aleasă în c moduri, iar
pentru fiecare alegere a cifrei sutelor există o singură alegere a cifrei zecilor; în total sunt 2p
9 + 8 + … + 1 = 45 de cazuri favorabile
p= = = 1p
5. OA = OB = 5 2p
4 3
m AO = și mBO = − ⇒ AO ⊥ BO și, cum AOBC este paralelogram, obținem că AOBC
3 4 3p
este pătrat, deci triunghiul ACB este dreptunghic isoscel
6. 2 2
2sin 2 x = 1 ⇒ sin x = − sau sin x = 2p
2 2
2 π 3π
Cum x ∈ ( 0, π ) , obținem sin x = , deci x = sau x = 3p
2 4 4
1.a)  2 3 4 2 3 4
 
A ( 2 ) =  1 2 3  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 1 2 3 = 2p
1 1 2 1 1 2
 
= 8 + 4 + 9 −8 − 6 − 6 =1 3p
b)  3a + 3 5a + 4 7 a + 5 
 
A ( a ) A (1) =  6 9 12  , pentru orice număr real a 2p
 2+a 4+a 6+a 
 
 a + 5 a + 8 4a + 8 
 
A (1) A ( a ) =  a + 5 a + 8 4a + 8  , pentru orice număr real a , deci A ( a ) A (1) = A (1) A ( a )
 a + 2 a + 4 2a + 5  3p
 
implică a = 1 , care convine

Pagina 1 din 2
c) a a +1 a + 2
det ( A ( a ) ) = 1 3 = ( a − 1) , pentru orice număr real a
2
2 3p
1 1 a
1 2
Cum ≠ 0 , matricea A ( a ) are rangul doi ⇔ a = 1 2p
1 1
2.a) 3ɵ 3ɵ = 3ɵ ⋅ 3ɵ + 3ɵ + 3ɵ = 2p
= 3ɵ + 3ɵ + 3ɵ = 3ɵ 3p
b) x 0ɵ = x ⋅ 0ɵ + x + 0ɵ = x , pentru orice x ∈ ℤ 2p
6
ɵ0 x = 0ɵ ⋅ x + 0ɵ + x = x , pentru orice x ∈ ℤ , deci 0ɵ este elementul neutru al legii de
6 3p
compoziție „”
c) 4ɵ 4ɵ = 0ɵ ⇒ 4ɵ este simetrizabil în raport cu legea de compoziție „” și simetricul lui este 4ɵ 2p
f ( x ) = f ( y ) ⇒ 4ɵ x = 4ɵ y ⇒ x = y ⇒ f este injectivă, de unde obținem că Im f are 6
3p
elemente, deci Im f = ℤ 6 , de unde obținem că f este bijectivă
1.a) 2 2
f '( x) = − + = 3p
( x − 1) ( x + 1)3
3
=
(
2 ( x − 1) − ( x + 1)
3 3
)= (
−4 3 x 2 + 1 ) =
(
−4 3 x 2 + 1 ) , x ∈ ( −1,1) ∪ (1, + ∞ ) 2p
( x + 1) ( x − 1) ( x + 1) ( x − 1) ( x2 − 1)
3 3 3 3 3
b) Cum f ( 0 ) = 0 , graficul funcției f intersectează axa Oy în punctul O ( 0,0 ) 2p

f ' ( 0 ) = 4 , deci ecuația tangentei este y = 4 x 3p
c) n
1 1 1 1 1 1 
lim ( f ( 2 ) + f ( 4 ) + … + f ( 2n ) ) n
= lim  2 − 2 + 2 − 2 + … +
n→+∞  1
−  =
2
2p
n→+∞
 3 3 5 ( 2 n − 1) 2
( 2 n + 1) 
−n
n −( 2 n +1)  ( 2 n +1)2
2
 1    −1   3p
= lim  1 −  = lim   1 +   = e0 = 1
n→+∞   n→+∞ 
 ( 2n + 1)    ( 2n + 1) 
2 2

 
2.a) 2 2 2
∫ (x 2
+ 4 f ( )
x ) dx = ∫ ( 2 x − 2 ) dx = x 2
− 2 x
0
= ( ) 3p
0 0
= 4−4=0 2p
b) 2 3 2 3 2 3 2 3 x2 3
∫ f ( x ) dx = ∫
2x
2
x +4
dx − 2 ∫ 2
x +4
1
(
dx = ln x 2 + 4 ) 0
− arctg
2 0
= 3p
0 0 0
π
= ln16 − ln 4 − arctg 3 = 2ln 2 − 2p
3
c) x
2 ( x − 1)
Funcția F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ∫ f ( t ) dt este derivabilă și F ' ( x ) = f ( x ) = , x∈ℝ 2p
1 x2 + 4
F ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ F este descrescătoare pe ( −∞,1] și F ' ( x ) ≥ 0 , pentru
orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ F este crescătoare pe [1, +∞ ) ⇒ F ( x ) ≥ F (1) , pentru orice număr real
x 3p
x , de unde obținem că ∫ f ( t ) dt ≥ 0 , pentru orice număr real x
1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 3
pentru lucrare.
1. z 2 − z − i = 1 + 2i + i 2 − 1 − i − i = 3p
= 1 + 2i − 1 − 1 − 2i = −1 2p
2. ∆ = 9 − 4 ( 3 − n ) = 4n − 3 2p
3
∆>0⇔n> , deci n = 1 3p
4
3. 1
= 4 ⇒ ( log5 x − 1) = 0
2
2 + log 5 x + 3p
log 5 x
log 5 x = 1 , deci x = 5 , care convine 2p
2p
posibile
În această mulțime există 45 de numere divizibile cu 2 , 30 de numere divizibile cu 3 și
2p
15 numere divizibile atât cu 2 cât și cu 3 , deci sunt 45 + 30 − 15 = 60 de cazuri favorabile
p= = = 1p
5. Distanța de la punctul C la dreapta AB este egală cu 2 2p
5⋅2
AB = 5 ⇒ A ∆ABC = =5 3p
2
6.  π
sin ( π − x ) = sin x , cos ( π − x ) = − cos x ⇒ E ( x ) = tg 2 x , pentru orice x ∈  0,  3p
 4
π  π
E   = tg = 1 2p
8 4

1.a) 1 1 0 1 1 0
 
A + I 3 =  0 1 1  ⇒ det ( A + I 3 ) = 0 1 1 = 2p
0 0 1 0 0 1
 
= 1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b) 0 0 1
 
A⋅ A = 0 0 0 2p
0 0 0
 
 0 0 0
 
A ⋅ A ⋅ A =  0 0 0  = O3 3p
 0 0 0
 

Pagina 1 din 3
c) a b c d e f 0 a b
Pentru X =  d e
 
f  ∈ M3 ( ℝ ) , obținem A ⋅ X =  g h i
 și  
X ⋅ A = 0 d e 2p
g h i  0 0 0  0 g h
   
a b c
 
A ⋅ X = X ⋅ A ⇒ d = h = 0 , g = 0 , a = e = i , b = f , deci X =  0 a b  = aI 3 + bA + cA ⋅ A ,
0 0 a 3p
 
unde a , b și c sunt numere reale
2.a) 5∗2 = 5 − 2 = 3 2p
( 5 ∗ 2 ) ∗1 = 3 ∗1 = 3 − 1 = 2 3p
b) x ∗ y = x − y = −( y − x) = 2p
= y − x = y ∗ x , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „ ∗ ” este
3p
comutativă
c) ( a ∗ b) + (b ∗ c ) = a − b + b − c ≥ ( a − b) + (b − c ) = 3p
= a − b + b − c = a − c = a ∗ c , pentru orice numere reale a , b și c 2p

1.a)
( 2 x − 2 ) e x − ( x 2 − 2 x + 1) e x (
e x 2 x − 2 − x2 + 2 x − 1 )=
f '( x) = = 3p
e2 x e2 x
− x2 + 4 x − 3 − ( x − 1)( x − 3)
= x
= , x∈ℝ 2p
e ex
b) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 sau x = 3 2p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞,1] , f ' ( x ) ≥ 0 , pentru
orice x ∈ [1,3] ⇒ f este crescătoare pe [1,3] și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [3, +∞ ) ⇒ f 3p
este descrescătoare pe [3, +∞ )
c) 4 4
f este crescătoare pe [1,3] , f este descrescătoare pe [3, +∞ ) și f ( 3) = 3
, deci f ( x ) ≤ ,
e e3 2p
pentru orice x ∈ [1, +∞ )
x −3
( x − 1)2 ≤ 4e−3 ⇒ , pentru orice x ∈ [1, +∞ )
( x − 1) 2
≤ 4e x −3
, deci x − 1 ≤ 2e 2 3p
ex
2.a) 2 2  x2 2
∫ f 2 ( x ) dx = ∫ ( x + 1) dx =  + x  = 3p
 2 
0 0  0
4
= +2=4 2p
2
b) 1 1 1 1 11
1 1 1
∫ ln x + 1dx = ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 ∫0 2 ∫0
ln x + 1 dx = x + 1 'ln x + 1 dx = x + 1 ln x + 1 − ∫ dx = 3p
0
2 0 20
1 1 1
= ln 2 − x = ln 2 − 2p
2 0 2

Pagina 2 din 3
c) x
F : [ 0, +∞ ) → ℝ, F ( x ) = ∫ e ( ) dt derivabilă și F ' ( x ) = e f ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ )
f t
2p
0
2021 2021
t +1
F este strict crescătoare și continuă, F ( 0 ) = 0 și F ( 2021) = ∫ e dt ≥ ∫ 1 dt = 2021 ,
0 0
3p
x
f (t )
deci există un singur x ∈ [ 0, +∞ ) , pentru care ∫ e dt = 2021
0

Pagina 3 din 3
Proba E. c)
Testul 4
pentru lucrare.
1.
( )
2
= (1 − i ) = 1 − 2i + i 2 = −2i
2
z4 = z2 3p
z 4 + 2i = −2i + 2i = 0 2p
2. ∆ 4 − 4m
∆ = 4 − 4m și valoarea minimă a funcției f este − =− = m −1 3p
4 ⋅1 4
m − 1 > 1 , deci m ∈ ( 2, +∞ ) 2p
3. log5 ( x + 2 )( 2 x − 1) = 2 ⇒ ( x + 2 )( 2 x − 1) = 25 ⇒ 2 x 2 + 3 x − 27 = 0 3p
9
x = − , care nu convine; x = 3 , care convine 2p
2
2p
posibile
Numerele naturale care au suma cifrelor divizibilă cu 9 sunt multiplii de 9 , deci mulțimea
2p
cazurilor favorabile este {9 ⋅ 12, 9 ⋅13, 9 ⋅ 14,… , 9 ⋅111} și are 100 de elemente
p= = = 1p

5. AB = i + j , AC = 2i + 4 j și AD = ( xD − 2 ) i + ( y D − 1) j 3p

i + j + 2i + 4 j + ( xD − 2 ) i + ( yD − 1) j = 0 ⇒ xD = −1 și y D = −4 2p
6. 3
Cum cos ( π − x ) = − cos x , obținem −4cos 2 x + 3 = 0 , deci cos 2 x = 2p
4
3 π
Pentru x ∈ ( 0,1) , cos x > 0 , deci cos x = și x = , care convine 3p
2 6
1.a) 1 0 0
det A = 0 2 0 = 2p
0 0 3
= 1⋅ 2 ⋅ 3 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 = 6 3p
b)  0 1 0 0 1 0
   
A⋅ B + B =  0 0 2 + 0 0 1 = 3p
 0 0 0 0 0 0
   
0 2 0
 
=  0 0 3 = B ⋅ A 2p
0 0 0
 

Pagina 1 din 2
c) 0 0 0
Cum B ⋅ B ⋅ B =  0 0 0  , obținem x + 1 + 2 ( y − 2 ) = 0 şi 2 ( x + 1) + 3 ( y − 2 ) = 0 3p
0 0 0
 
x = −1 , y = 2 2p
2.a) 4
2 ∗ 4 = 2 = 16 2p
4 ∗ 2 = 42 = 16 , deci 2 ∗ 4 = 4 ∗ 2 3p
b) 1
2 ∗ 1 = 2 = 2 și 1 ∗ 2 = 1 = 1 2 2p
Deoarece 2 ∗ 1 ≠ 1 ∗ 2 , legea de compoziție „ ∗ ” nu este comutativă 3p
c) ( 2 ∗ 2 ) ∗ n < 64 ⇔ 4 ∗ n < 64 ⇔ 4n < 43 3p
Cum n este număr natural nenul, obținem n = 1 sau n = 2 2p
1.a) 2x + 1
f '( x) = 2 + 2
= 3p
x + x +1
=
( )
2 x2 + x + 1 + 2x + 1
=
2 x2 + 4 x + 3
, x∈ℝ 2p
x2 + x + 1 x2 + x + 1
b) x2 + 3x + 3
( ) (
f ( x + 1) − f ( x ) = 2 ( x + 1) + ln x 2 + 3 x + 3 − 2 x − ln x 2 + x + 1 = 2 + ln ) x2 + x + 1
, x∈ℝ 2p

x + 3x + 3 2 
lim ( f ( x + 1) − f ( x ) ) = lim  2 + ln 2
  = 2 + ln1 = 2 3p
x →+∞ x →+∞
 x + x +1 
c) f ' ( x ) > 0 , pentru orice număr real x ⇒ f este strict crescătoare pe ℝ ⇒ f este injectivă 2p
2x + 1

lim f ( x ) = lim x  2 +
ln x 2 + x + 1 (
 și lim )
ln x 2 + x + 1
= lim x 2 ( )
+ x + 1 = 0 , deci
x →−∞ x →−∞  x 
 x →−∞ x x →−∞ 1
  3p
lim f ( x ) = −∞ și, cum lim f ( x ) = +∞ și f este continuă pe ℝ , obținem că f este
x →−∞ x →+∞
surjectivă, deci f este bijectivă
2.a) 1 1 1
∫ (
f ( x ) dx = ∫ ( 2 x − 1) dx = x 2 − x )0= 3p
0 0
= 1−1 = 0 2p
b) 1
1 1 2 1 1 1
∫ e f ( x) dx = ∫ e 2 x − 1 dx = ∫ e (1 − 2 x) dx + ∫ e ( 2 x −1) dx = e (3 − 2 x ) 2 + e ( 2 x − 3) 1 =
x x x x x x
3p
0 0 0 1 0 2
2
= 2 e −3−e+ 2 e = 4 e −e−3 2p
c) 1
I n = ∫ ( 2 x − 1) dx =
n ( 2 x − 1)n+1 1 = 1 − ( −1)n+1 , unde n este număr natural nenul
3p
0
2 ( n + 1) 0 2 ( n + 1)
1
Cum 0 ≤ I n ≤ , obținem lim I n = 0 2p
n +1 n→+∞

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 5
pentru lucrare.
1. a + ib − 2 ( a − ib ) = −2 + 6i ⇔ − a + 3ib = −2 + 6i , unde z = a + ib , a, b ∈ ℝ 3p
a = 2 și b = 2 , deci z = 2 + 2i 2p
2. f 2 (1) = f ( 0 ) ⋅ f ( 2 ) ⇔ (1 + m ) = m ( 4 + m ) ⇔ m 2 + 2m + 1 = 4m + m 2
2
3p
1
2m = 1 , deci m = , care convine 2p
2
3.
( x − 1)2 = 3x + 1 ⇒ x 2 − 5 x = 0 3p
4. Mulțimea A = {0,1, 2,… ,20} are 21 de elemente, deci sunt 21 de cazuri posibile 2p
Numerele din mulțimea A al căror pătrat aparține mulțimii A sunt 0, 1, 2, 3 și 4, deci sunt
2p
5 cazuri favorabile
p= = 1p

5. AD − BD = AC − AD 2p

AD + DB = AC + DA ⇔ AB = DC 3p
6. BC
= 2 R , unde R este raza cercului circumscris triunghiului 2p
sin A
1
Cum sin A = , obținem 2 BC = 2 R , deci BC = R 3p
2
1.a)  2 0 0
 
A ( m ) + A ( − m ) =  0 2 0  , pentru orice număr real m 2p
 0 0 2
 
2 0 0
det ( A ( m ) + A ( − m ) ) = 0 2 0 = 8 − 0 = 8 , pentru orice număr real m 3p
0 0 2
b)  1 0 0
 
A ( m ) ⋅ A ( m ) =  2m 1 0  , pentru orice număr real m 3p
 2 
 m 2m 1 
 1 0 0 1 0 0
   
A ( m ) ⋅ A ( m ) = A ( 0 ) ⇔  2m 1 0  =  0 1 0  ⇔ m = 0 2p
 2   
 m 2m 1   0 0 1 
Pagina 1 din 3
c)  0 0 0
 
A ( 2k − 1) − A ( 2k ) =  −1 0 0  , pentru orice număr natural nenul k 2p
 0 −1 0 
 
 0 0 0
 
A (1) − A ( 2 ) + A ( 3) − A ( 4 ) + ... + A ( 2n − 1) − A ( 2n ) = n  −1 0 0  = n ( A ( −1) − A ( 0 ) ) , pentru
 0 −1 0  3p
 
orice număr natural nenul n
2.a) 1 3 1 1 3 3
2 2
∗ =   + 4⋅ ⋅ +   = 3p
2 2 2 2 2 2
1 9 11
= + 3+ = 2p
4 4 2
b) x ∗ ( − x ) = ( − x ) ∗ x = −2 x 2 , pentru orice număr real x 2p
( −2 x2 ) ∗ ( −2 x2 ) = 24 x ⇔ 24 x4 = 24 x , de unde obținem x = 0 sau x = 1 3p

c) 1 1 1 1
x∗ = x 2 + 4 ⋅ x ⋅ + 2 = x 2 + 4 + 2 , pentru orice număr real nenul x 2p
x x x x
2
 1 2 1 2 1  1 1
 x ∗  − 6 = x + 4 + 2 − 6 = x − 2 + 2 =  x −  ≥ 0 , deci x ∗ ≥ 6 , pentru orice 3p
 x x x  x x
număr real nenul x
1.a) x
x2 + 2 − ( x + 2) ⋅
f '( x) = x2 + 2 = 3p
2
x +2
2
x + 2 − x − 2x 2 2 (1 − x )
= = , x∈ℝ
( ) ( )
2p
x2 + 2 x2 + 2 x2 + 2 x2 + 2
b) x x
 ( x + 2 )2   x2 + 4x + 4   4x + 2 
x
lim ( f ( x ) ) = lim
2x
  = lim   = lim  1 +  = 3p
x →+∞  x 2 + 2  x →+∞  2  x2 + 2 
x →+∞
   x +2  x →+∞ 
x( 4 x + 2 )
 x 2 + 2  x2 + 2
  4 x + 2  4 x+2  2p
= lim   1 + 2   = e4
x →+∞ 
 x +2 
 
c) f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ f este crescătoare pe ( −∞,1] și f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru
orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [1, +∞ ) și, cum f (1) = 3 , obținem că 3p
f ( x ) ≤ 3 , pentru orice număr real x
ex + 2 ex + 2
( )
f ex ≤ 3 ⇒
e2 x + 2
≤ 3⇒
3
≤ e 2 x + 2 , pentru orice număr real x 2p
2.a) 2 2
x4 2
∫ ( f ( x ) + ln x ) dx = ∫ x dx =
3
4 1
= 3p
1 1
4 1 3
= − = 2p
4 4 4

Pagina 2 din 3
b) e e e e x2 1
x2 e2 x 2 e
(
3
)
∫ x x − f ( x ) dx = ∫ x ln x dx = 2
ln x − ∫ ⋅ dx =
1 1 2 x 2
−
4 1
= 3p
1 1
e2 e 2 1 e 2 + 1
= − + = 2p
2 4 4 4
c) e2 e2 e2 2
  2 3 1 2 e
1
( x ) dx = ∫ ( x )
1  1 1
3
∫ x
f 
x
− ln x  dx =
 ∫  x − 2 ⋅ x ln x  dx =  3 x − 4 ln x  1 = 3p
1 1 1
2e3 − 5
2
3
2 1
3 4
2
3
( )
2 1
= e3 − − ln 2 e 2 = e3 − − ⋅ 4 =
3 4 3
2p

Pagina 3 din 3
Proba E. c)
Testul 6
pentru lucrare.
1. 3
3
4 ⋅ 3 16 = 43 = 4 = 3p
= 22 = ( log3 9 ) ⇒ 3 4 , log3 9 și
2 3
16 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice 2p
2. f ( − x ) = − f ( x ) , pentru orice număr real x 2p
g ( − x ) = ( f ( − x ) ) = ( − f ( x ) ) = ( f ( x ) ) = g ( x ) , pentru orice număr real x , deci funcția
2 2 2
3p
g este pară
3.
( ) (
22 x − 2 ⋅ 2 x − 2 ⋅ 2 x + 2 2 = 0 ⇔ 2 x 2 x − 2 − 2 2 x − 2 = 0 ⇔ 2 x − 2 2 x − 2 = 0 ) ( )( ) 3p
1
x = 1 sau x = 2p
2
4. k 3(10− k ) 30−7 k
10− k  1  −2k
k
Tk +1 = C10 x x( ) k
 2  = C10 x
x 
2 k
= C10 x 2 , unde k ∈{0,1, 2,…,10} 3p
30 − 7 k
= 8 ⇔ k = 2 , deci T3 = C10 x îl conține pe x8
2 8
2p
2
( )
5. 1
AM = AB + AC , deci punctul M este mijlocul segmentului BC 3p
2

BC = −2CM , deci k = −2 2p
6. 2sin x cos x + 6cos x − sin x − 3 = 0 ⇔ 2cos x (sin x + 3) − (sin x + 3) = 0 ⇔ (sin x + 3)( 2cos x − 1) = 0 2p
1 π
sin x + 3 ≠ 0 , deci cos x = și, cum x ∈ ( 0, π ) , obținem x = 3p
2 3
1.a) 2 0 −1
det A = 1 −1 0 = 2 + 1 + 0 − 4 − 0 − 0 = 3p
4 −1 −1
= 3 − 4 = −1 2p
b) −1 −1
Cum = −m + m − 1 = 3p
m −1 m
= −1 ≠ 0 , deci matricea M ( m ) are rangul cel puțin egal cu 2 , pentru orice număr real m 2p
c)  1 0 0 1 0 0
   
M ( m ) ⋅ A = I3 ⇔  m + 2 −m − 1 0  =  0 1 0  3p
 −m − 2 0 1   0 0 1 

m = −2 , care convine 2p
2.a) ( 2 + i ) ( 2 − i ) = 2 + i + 2 − i + ( 2 + i )( 2 − i ) = 3p
= 4 + 4 − i2 = 9 2p
Pagina 1 din 2
b) A = −1 + ( a + 1) i − 1 + ( a − 1) i + ( −1 + ( a + 1) i ) ( −1 + ( a − 1) i ) = 2p
( )
= −2 + 2ai + 1 − ( a − 1) i − ( a + 1) i − a 2 − 1 = − a 2 < 0 , pentru orice număr real nenul a 3p
c) 2 z + z 2 = −5 ⇔ z 2 + 2 z + 5 = 0 3p
z = −1 − 2i sau z = −1 + 2i 2p
1.a) 1 1
f ' ( x ) = ( ln ( x + 1) − ln ( x + 3) ) ' = − = 3p
x +1 x + 3
x + 3 − ( x + 1) 2
= = , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
( x + 1)( x + 3) ( x + 1)( x + 3)
b) x +1
lim f ( x ) = lim ln = −∞ 3p
x → −1 x → −1 x+3
x >−1
Dreapta de ecuație x = −1 este asimptota verticală la graficul funcției f 2p
c) x +1 x +1
x
−2 
x
    
(
lim x f ( x ) ) = lim  x ln
x+3
 = lim ln 
x+3
 = lim ln 1 +  =
x + 3
2p
x →+∞ x →+∞  x →+∞    x →+∞ 
−2 x
 x +3  x +3
  −2  −2 
= lim ln  1 +   = ln e −2 = −2 3p
x →+∞   x +3 
 
2.a) 1 1  x3 1
∫ e x
(f ( x ) − 2 dx )
= ∫ x 2
(
− 1 dx = )
 − x  = 3p
0 0  3 0
1 2
= −1 = − 2p
3 3
b) e e e  ln 3 x e
∫ ( 1
x
) ( )
f ( ln x ) dx = ∫ ln 2 x + 1 ⋅ dx = ∫ ln 2 x + 1 ⋅ ( ln x )′ dx = 
 3
+ ln x  =
 3p
1 1 1  1
1 4
= +1 = 2p
3 3
c)
f '( x) = −
( x − 1)2 ≤ 0 ,
pentru orice număr real x , deci f este descrescătoare, de unde
ex 2p
obținem că f (1) ≤ f ( x ) ≤ f ( 0 ) , pentru orice x ∈ [ 0,1]
2 2 2 1
Pentru orice x ∈ [ 0,1] , ≤ f ( x ) ≤ 1 ⇒ x n ≤ x n f ( x ) ≤ x n , deci ≤ In ≤ , de
e e e ( n + 1) n +1 3p
unde obținem că lim I n = 0
n→+∞

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 7
pentru lucrare.
1. 9
2n + 1 < 10 ⇔ n < 2p
2
Cum n este număr natural, obținem că mulțimea M are 5 elemente 3p
2. ∆ = 100 − 4m , yV = m − 25 2p
Vârful parabolei asociate funcției f este situat pe axa Ox ⇔ yV = 0 ⇔ m = 25 3p
3. 2
( )
x − 5 = 7 − x ⇒ x − 5 = 7 − x , deci x 2 − 15 x + 54 = 0 3p
x = 6 , care convine; x = 9 , care nu convine 2p
2p
posibile
Sunt 9 ⋅ 10 ⋅ 8 = 720 de numere naturale de trei cifre care nu sunt multipli de 5, deci sunt 720
2p
de cazuri favorabile
p= = = 1p

5. AB + BC + BC = 0 ⇔ AC + BC = 0 , deci punctul C este mijlocul segmentului AB 3p
7
Coordonatele punctului C sunt xC = 1 , yC = 2p
2
6. AB ⋅ AC ⋅ sin A 4 ⋅ 5 ⋅ sin A 3
AABC = ⇒6= ⇒ sin A = 3p
2 2 5
16 4
cos 2 A = 1 − sin 2 A = și, cum unghiul A este ascuțit, obținem cos A = 2p
25 5
1.a) 1 a +1 a
det ( A ( a ) ) = 1 a + 1 = 1 + a 2 + 2 ( a + 1) − 2a − a ( a + 1) − ( a + 1) =
2
1 3p
2 a 1
( )
= 2a 2 + 2 = 2 a 2 + 1 , pentru orice număr real a 2p
b)  1 1 0  3a + 2 a + 2 2a + 1  2 a + 2 2a + 1 
     
A ( 0 ) =  1 1 1  , A ( a ) ⋅ A ( 0 ) =  2a + 4 2 a + 2  , A ( 0 ) ⋅ A ( a ) =  4 2a + 2 2a + 2  ,
 2 0 1  a + 4 a + 2 a +1   4 3a + 2 2a + 1  3p
     
pentru orice număr real a
 3a + 2 a + 2 2a + 1  2 a + 2 2a + 1 
   
 2a + 4 2 a + 2  =  4 2a + 2 2a + 2  ⇔ a = 0 2p
 a + 4 a + 2 a + 1   4 3a + 2 2a + 1 
   
c) Sistemul este compatibil determinat și are soluția ( x0 , y0 , z0 ) , cu x0 = 1 , y0 = 2 și z0 = 4 3p
Cum x0 z0 = 4 = y02 , obținem că x0 , y0 și z0 sunt termeni consecutivi ai unei progresii
2p
geometrice
Pagina 1 din 2
2.a) 2( x + 0)
x∗0 = = 3p
x⋅0 + 2
2x
= = x , pentru orice x ∈ M 2p
2
b) 2( x + y) 2 x + 2 y − 2 xy − 4 xy − x − y + 2
x∗ y −2 = −2= = −2 ⋅ = 3p
xy + 2 xy + 2 xy + 2
( x − 1)( y − 1) + 1
= −2 ⋅ < 0 , pentru orice x, y ∈ [1, +∞) ⇒ x ∗ y < 2 , pentru orice x, y ∈ [1, +∞) 2p
xy + 2
c) Cum m și n sunt numere naturale nenule, obținem 0 < m ∗ n < 2 și, cum m ∗ n este număr
2p
natural, obținem m ∗ n = 1
2(m + n)
= 1 ⇔ mn − 2m − 2n + 2 = 0 ⇔ ( m − 2 )( n − 2 ) = 2 şi, cum m şi n sunt numere
mn + 2 3p
naturale nenule, obținem perechile ( 3, 4 ) şi ( 4,3 )
( ) ( ( )
1.a) f ' x = e x x 2 − 4 x + 5 + e x 2 x − 4 =
) 3p
( )
= e x x 2 − 2 x + 1 = e x ( x − 1) , x ∈ ℝ
2
2p
b) x2 + 4x + 5
x →+∞ x →+∞
(
lim f ( − x ) = lim e − x x 2 + 4 x + 5 = lim ) x →+∞ ex
= 2p
2x + 4 2
= lim x
= lim =0 3p
x →+∞ e x →+∞ e x
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 , f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1) ⇒ f este strict crescătoare pe ( −∞,1)
2p
și f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ (1, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe (1, +∞ )
Cum funcția f este continuă în x = 1 , obținem că f este strict crescătoare pe ℝ ⇒ f este
3p
injectivă, deci graficul funcției f intersectează orice paralelă la Ox în cel mult un punct
2.a) 1 1
∫ (4x ) ( )0=
3
+ 1 dx = x 4 + x 3p
0
=1+1= 2 2p
b)
( )
3 4
1 4x + 1
1 1 1 1
( ) ( )( )
3 1 3
∫ x ( f ( x ) ) dx = ∫ x 4 x + 1 dx =
3
2 2 3
∫ 4 x3 + 1 ' 4 x 3 + 1 dx = ⋅ = 3p
0 0
12 0 12 4 0
54 − 1
= = 13 2p
48
c) x x x
( )
4t 3 + 1 ≥ 5 , pentru orice t ∈ [1, +∞ ) ⇒ ∫ ln ( f ( t ) ) dt = ∫ ln 4t 3 + 1 dt ≥ ∫ ln 5 dt = ( x − 1) ln 5 ,
3p
1 1 1
pentru orice x ∈ [1, +∞ )
x
Cum lim ( x − 1) ln 5 = +∞ , obținem lim
x →+∞ x →+∞
∫ ln ( f ( t ) ) dt = +∞ 2p
1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 8
pentru lucrare.
1. 1 < 3 7 < 2 și 4 < log 2 21 < 5 , deci A = {2,3,4} 3p
Produsul elementelor mulțimii A este egal cu 24 2p
2. f ( x ) = y ⇔ x2 + 4 x = 5 x + 2 ⇔ x2 − x − 2 = 0 3p
Abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu dreapta d sunt x = −1 și x = 2 2p
3. 2⋅3 2x
−32x
−3=0⇔3 =3 2x 3p
1
2 x = 1 , deci x = 2p
2
2p
posibile
Mulțimea numerelor naturale de trei cifre, care au cifrele numere prime distincte, are
2p
4 ⋅ 3 ⋅ 2 = 24 de elemente, deci sunt 24 de cazuri favorabile
p= = = 1p

5. MB − MC = AB − MB ⇔ MB + CM = AB + BM 3p

CB = AM , deci AMBC este paralelogram 2p
6. 225
cos 2 x = 1 − sin 2 x = 2p
289
 3π  15 8
Cum x ∈  π ,  , obținem cos x = − , deci tg x = 3p
 2  17 15
1.a) 3 1 2  3 1 2
 
A ( 2 ) =  1 −1 −2  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 1 −1 −2 = 2p
0 1 1  0 1 1
 
= −3 + 2 + 0 − 0 − ( −6 ) − 1 = 4 3p
b) det ( A ( a ) ) = a + a − 2 , pentru orice număr real a
2
2p
Sistemul de ecuații nu este compatibil determinat ⇔ det ( A ( a ) ) = 0 , deci a = −2 sau a = 1 3p
c) 5
Sistemul are soluția unică ( x0 , y0 , z0 ) , deci a ∈ ℕ \ {1} și x0 = 3p
a+2
x0 ∈ ℤ ⇔ ( a + 2 ) 5 și, cum a ∈ ℕ \ {1} , obținem a = 3 2p
2.a) 1⋅ 5
1∗ 5 = 1 + 5 − = 3p
5
= 1+ 5 −1 = 5 2p
Pagina 1 din 2
b) x
x+ x− = 5 ⇔ 10 x = 25 + x , unde x este număr real, x ≥ 0 2p
5
( )
2
x −5 = 0 , de unde obținem x = 25 3p
c) x ∗ 0 = 0 ∗ x = x , pentru orice număr real x , deci e = 0 este elementul neutru al legii de
1p
compoziție „ ∗ ”
5a
a ∗ a ' = 0 ⇔ 5a + 5a '− aa ' = 0 ⇔ a ' ( a − 5 ) = 5a , deci a ' = , pentru orice număr real a ,
a −5 3p
a ≠ 5 , unde a ' este simetricul lui a
5a
< 0 ⇔ a ∈ ( 0,5 ) 1p
a −5
1.a) 1
f ' ( x ) = ln ( x + 1) + ( x − 1) ⋅ = 3p
x +1
x +1− 2 2
= ln ( x + 1) + = 1 + ln ( x + 1) − , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x +1 x +1
b)
  1   ( x − 1)2  1 
lim  f ( x ) f    = lim  − ln ( x + 1) ln  + 1  = 2p
x →+∞   x   x→+∞  x  x  
 ( x − 1)2  1  
x
= lim  − ln ( x + 1) ln  1 +  = −∞ 3p
x →+∞  x 2
 x 
 
c) x+3
f '' ( x ) = > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ f ' este strict crescătoare pe ( 0, +∞ ) 2p
( x + 1)2
f ' este injectivă pe ( 0, +∞ ) , deci f ′ ( a ) ≠ f ′ ( b ) , pentru orice a, b ∈ ( 0, +∞ ) , cu a ≠ b , de
unde obținem că tangentele la graficul funcției f în punctele A ( a, f ( a ) ) și B ( b, f ( b ) ) 3p
sunt concurente, pentru orice a, b ∈ ( 0, +∞ ) , cu a ≠ b
2.a) 2 2 2
∫ x x + 1 f ( x ) dx = ∫ 3x dx = x
2 3
= 3p
1 1 1
= 8 −1 = 7 2p
b) 1 1 2 1  x2 1
9 x2 x −1 +1  1 
∫ x +1 dx = 9 ∫ x +1 dx = 9 ∫ x − 1 +  dx = 9 
 2
− x + ln ( x + 1)  = 3p
0 0 0
x +1  0
1   1
= 9  − 1 + ln 2 − 0  = 9  ln 2 −  2p
 2   2
c) 3 3 3
1 2
∫ f ( x ) F ( x ) dx = ∫ F ' ( x ) F ( x ) dx = F ( x) = 3p
0 0
2 0
=
2
(
1 2 1
) (
F ( 3) − F 2 ( 0 ) = 82 − 02 = 32
2
) 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 9
pentru lucrare.
1. 5
 1
1−  − 
1 − + 2 − 3 + 4 = 1 
1 1 1 1 3
= 3p
3 3 3 3  1
1−  − 
 3
3 1 3
= 1 + 5   2p
4 3  4
2. ( f f )( x ) = 0  −3 f ( x ) + 18 = 0  f ( x ) = 6 3p
−3x + 18 = 6  x = 4 , deci abscisa punctului de intersecție a graficului funcției f f cu
2p
axa Ox este egală cu 4
3.
( )
2 2 − x 2 − 1 + 23 = 9  2 2 − x = 1 3p
x=2 2p
4. k k 84−7 k
( )  1 
14−k 42−3k −
Tk +1 = C14
k
x3   = C14
k
x 2 = C14
k
x 2 , unde k 0,1, 2, ,14 3p
 x
84 − 7 k
= 0  k = 12 , deci T13 = C14
12
= 91 nu îl conține pe x 2p
2
5. a−2 
Punctul M  ,3  este mijlocul segmentului AB 3p
 2 
a−2
3 = 2 +3 a =2 2p
2
6.  2
În ABC , tg C = 1  C = , deci sin C = 3p
4 2
AB 2
2R =  AB = 2  3  =3 2 2p
sin C 2
1.a)  3 1 1 3 1 1
 
A ( 3) =  1 4 1  det ( A ( 3) ) = 1 4 1 = 2p
 1 −1 1 1 −1 1
 
= 12 + 1 + ( −1) − 4 − ( −3) − 1 = 10 3p
b) det ( A ( a ) ) = a 2 + a − 2 , pentru orice număr real a , deci det ( A ( a ) ) = 0  a = 1 sau a = −2 3p
Cum det ( A ( n ) )  0 , pentru orice număr natural n , n  2 , rangul matricei A ( n ) este egal
2p
cu 3 , pentru orice număr natural n , n  2
Pagina 1 din 3
c) Pentru orice număr natural m  2 , A ( m ) este inversabilă, deci A−1 ( m ) are toate elementele
3p
numere întregi dacă det ( A ( m ) ) = −1 sau det ( A ( m ) ) = 1
Cum m  2 , obținem det ( A ( m ) ) = m 2 + m − 2  4 , deci A−1 ( m ) nu are toate elementele
2p
numere întregi
2.a) 88 − 4
8 8= = 3p
8+8−4
60
= =5 2p
12
b) xy + 2 x + 2 y 4x + 4 y − 4
( x + 2) ( y + 2) = , ( x + y) 4 = , pentru orice x, y  M 2p
x+ y x+ y
xy − 2 x − 2 y + 4 ( x − 2 )( y − 2 )
( x + 2) ( y + 2) − ( x + y ) 4= = , pentru orice x, y  M și,
x+ y x+ y 3p
cum x  2 și y  2 , obținem că ( x + 2 ) ( y + 2)  ( x + y ) 4 , pentru orice x, y  M
c) x2 − 4 x + 2 x + 2n +1 − 2
x x= = , x x x x= , unde x  M și n este număr natural,
2x − 4 2 n 2n 3p
de 2 ori x
n2
x + 2n+1 − 2
( )
1 2
= 2n −  x = 22 n − 2  2 n + 1  x = 2 n − 1 2p
2n 2n
1.a) 1 2x
f '( x ) = − 2 2 = 3p
x−3 x −9
x + 3 − 4x 3 (1 − x )
= = , x  ( 3, + ) 2p
x −9
2
x2 − 9
b) f ' ( x )  0 , pentru orice x  ( 3, + )  f este strict descrescătoare pe ( 3, + ) , deci f este
2p
injectivă
Cum f este continuă pe ( 3, + ) , lim f ( x ) = + și lim f ( x ) = − , obținem că f este
x→ 3 x→+
3p
surjectivă, deci f este bijectivă
c) 3 ( x − 1)
− 2
f ( x) f '( x )
lim ( ( x − 3) f ( x ) ) = lim = lim = lim x − 9 = 3p
x →3 x →3 1 x →3  1  ' x →3 1
  −
x−3  x −3 ( x − 3) 2
3 ( x − 1)( x − 3) 3 ( x − 1)( x − 3)
2
= lim = lim =0 2p
x →3 x2 − 9 x →3 x+3
2.a) 3 3
3
2 2
x 2
x2 2
  f ( x ) − 2  dx =  x dx = = 3p
1 x −4 1
2
1
19  5
=  − 1 = 2p
2 4  8

Pagina 2 din 3
b) 1 1 1 1
2 x2 x2 − 4 + 4  4   x−2 1
 ( f ( x) + f (− x)) dx =  −4
dx = 2 
x2 − 4
dx = 2  x2 − 4 
1 +  dx = 2  x + ln  =
x + 2  −1
3p
−1
2
−1 −1 x −1 
 1 
= 2 1 + ln + 1 − ln 3  = 4 (1 − ln 3) 2p
 3 
c) 3 3 3 3
 x − f ( x)dx =  x−x−
x2
x −4
2
dx = 
x
dx = − 4 − x2 (
= 4 − a2 − 1 , a  0, 3 ) 3p
a a a 4− x 2 a
( )
4 − a 2 = 3  a 2 = 1 și, cum a  0, 3 , obținem a = 1 2p

Pagina 3 din 3

Proba E. c)
Testul 10
pentru lucrare.
1. z = ( 2 + 3i )( 2 − 3i ) − ( 9 − 3i ) = 22 − ( 3i ) − 9 + 3i = 4 + 3i
2
3p
z = 4 2 + 32 = 5 2p
2. f ( 2) = 0 2p
( g f )( 2 ) = g ( f ( 2 ) ) = 5 ⋅ 0 + 20 = 20 3p
3. x −5 −2
4 = 4 ⇔ x − 5 = −2 3p
x=3 2p
2p
posibile
Mulțimea numerelor naturale de trei cifre care au produsul cifrelor egal cu 8 este
2p
{118, 181, 811, 124, 142, 214, 241, 412, 421, 222} , deci sunt 10 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. 1
ABCD este paralelogram, deci AM = AC 2p
2

AC 2 = AB 2 + BC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ BC ⋅ cos ( ∢ABC ) = 76 ⇒ AC = 2 19 ⇒ AM = AM = 19 3p
6. BC
BC 2 = AB 2 + AC 2 ⇒ ∆ABC este dreptunghic în A ⇒ R = = 10 2p
2
12 ⋅16 96 r 4 2
P∆ABC = 48 și A ∆ABC = = 96 ⇒ r = = 4 , de unde obținem = = 3p
2 24 R 10 5
1.a)  4 1 −2  4 1 −2
 
A ( 4 ) =  2 1 3  ⇒ det ( A ( 4 ) ) = 2 1 3 = 2p
7 2 1  7 2 1
 
= 4 + 21 + ( −8 ) − ( −14 ) − 2 − 24 = 5 3p
b) det ( A ( a ) ) = 5a − 15 , pentru orice număr real a 2p
Matricea A ( a ) nu este inversabilă ⇔ det ( A ( a ) ) = 0 , deci a = 3 3p
c) Pentru a = 3 soluțiile sistemului de ecuații sunt de forma (1 + 5α , −1 − 13α ,α ) , unde α ∈ ℝ 3p
z02 = x0 + y0 ⇔ α 2 + 8α = 0 ⇔ α = −8 sau α = 0 , deci ( x0 , y0 , z0 ) = ( −39,103, −8) sau
2p
( x0 , y0 , z0 ) = (1, −1,0)
Pagina 1 din 2
2.a)
4 ∗ 3 = 4log3 3 = 3p
= 4=2 2p
b)
x ∗ 9 = x log3 9 = x 2 = x , pentru orice x ∈ G 2p
9 ∗ x = 9log3 x = 32 log3 x = (3log3 x 2

) = x 2 = x , pentru orice x ∈ G , deci e = 9 este 3p
elementul neutru al legii de compoziție „ ∗ ”
c)
x ∗ x = e ⇒ x log3 x = 9 ⇒ x log3 x = 81 ⇒ log3 x log3 x = log3 81 , deci log 32 x = 4 3p
1
log3 x = −2 sau log3 x = 2 ⇒ x = , care nu convine; x = 9 , care convine 2p
9
1.a)
( ) ( )
f '( x ) = 2 x ⋅ x2 − 4 + x2 − 9 ⋅ 2 x = 3p
= 2 x ( x 2 − 4 + x 2 − 9 ) = 2 x ( 2 x 2 − 13) , x ∈ ℝ 2p
b)  
sin ( x − 3) sin ( x − 3)
sin ( x − 3) 1
lim = lim = lim  ⋅ = 2p
x →3 f ( x ) − 3
(
x →3 x 2 − 9 x 2 − 4
)(
x →3 
 x−3
 ) ( x + 3) x 2 − 4 ( ) 

1 1
= 1⋅ =
(
( 3 + 3) 3 − 4 30
2
) 3p
c) 13 13  13   13 
f '( x) = 0 ⇔ x = − , x = 0 sau x = ; f '( x) < 0 , pentru orice x ∈  −∞, −  ∪  0, 
2 2  2   2 
3p
 13   13 
și f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈  − ,0  ∪  , +∞ 
 2   2 
 13   13  13
lim f ( x) = lim f ( x) = +∞ , f  −  = f   = − , f (0) = 39 , f continuă pe ℝ ,
x →−∞ x →+∞  2  2 4
 13   13   13 
f strict descrescătoare pe  −∞, −  și pe  0,  și f strict crescătoare pe  − ,0  2p
 2  2  2 
 13   13 
și pe  , +∞  , deci ecuația f ( x) = m are exact patru soluții reale ⇔ m ∈  − , 39 
 2   4 
2.a) 2 f x
( ) 2 2
∫ arctg x ∫ 2 xdx = x 1 =
2
dx = 3p
1 1
= 4 −1 = 3 2p
b) 3 3 3 3 3
π
∫ f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) arctg x dx = ( x +1) arctg x ∫ (x )
2 ' 2 2 1
− +1 ⋅ dx = 4 ⋅ −x = 3p
0 0 0 0 x2 + 1 3 0
4π 3
= − 3 , de unde obținem a = 2p
3 4
c) 1 1 −1 1 1
∫ x f ( x) dx = 2 ∫ x arctg xdx = 2 ∫ (− x) arctg ( − x)(−1) dx = −2 ∫ x arctg x dx = − ∫ x f ( x) dx

2 2 2
3p
−1 −1 1 −1 −1
1 1
2 ∫ x f ( x ) dx = 0 , deci ∫ x f ( x ) dx = 0 2p
−1 −1
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 11
pentru lucrare.
( )
1. 2
1− 2 = 1− 2 = 2 −1 2p
(6 − 2 ) (6 − 2 ) (1 − 2 )
3 3 2
Cum 3 = 6 − 2 , obținem că 3 + = 6 − 2 + 2 −1 = 5 3p
2. f ( x ) = 0  x = 3 , deci graficul funcției f intersectează axa Ox în punctul ( 3,0 ) 2p
1
g ( 3) = 0  9 − 6m − 6 = 0 , deci m = 3p
2
3.
( )
log 2 x 2 − 4 x + 12 = 3  x 2 − 4 x + 12 = 8  x 2 − 4 x + 4 = 0 3p
2p
posibile
Numerele naturale de două cifre care au suma cifrelor divizibilă cu 3 sunt numerele
2p
naturale de două cifre care sunt divizibile cu 3 , deci sunt 30 de cazuri favorabile
p= = = 1p
5. AB ⊥ BC  mAB  mBC = −1 2p
m−3 m−3
Cum mAB = 1 și mBC = , obținem = −1 , deci m = 1 3p
2 2
6. 25    1
sin = sin  4 +  = sin = 2p
6  6  6 2
23  5  5 1 25 23 1 1
Cum cos = cos  6 +  = cos = , obținem că sin + cos = + =1 3p
3  3  3 2 6 3 2 2
1.a)  −1 1 1  −1 1 1
 
A ( −2,0, 2 ) =  1 1 1   det ( A ( −2,0, 2 ) ) = 1 1 1 = 2p
 1 1 3
  1 1 3
= −3 + 1 + 1 − 1 − ( −1) − 3 = − 4 3p
b) 1+ a 1 1
det ( A ( a, b, c ) ) = 1 1 + b 1 = (1 + a )(1 + b )(1 + c ) + 1 + 1 − (1 + a ) − (1 + b ) − (1 + c ) = 2p
1 1 1+ c
= abc + ab + ac + bc  0 , deci matricea A ( a, b, c ) este inversabilă 3p
c) Sistemul este compatibil nedeterminat, deci det ( A ( a, b, c ) ) = 0  abc + ab + ac + bc = 0 3p
ab + ac + bc 1 1 1
ab + ac + bc = −abc  = −1 , deci N = + + = −1 , care este număr întreg 2p
abc a b c
Pagina 1 din 2
2.a) 1 1 1
1 1 = = = 3p
1 1 − 1 − 1 + 2 1 − 1 − 1 + 2
1
= =1 2p
1
b) 2 2

f ( x) f ( y ) x +1 y +1
f ( x)  f ( y ) = = = 2p
f ( x) f ( y ) − f ( x ) − f ( y ) + 2 2

2
−
2
−
2
+2
x +1 y +1 x +1 y +1
4 4 2
= = = = f ( xy ) , pentru orice x, y  ( 0, + ) 3p
4 − 2 ( y + 1) − 2 ( x + 1) + 2 ( x + 1)( y + 1) 2 xy + 2 xy + 1
c) 1 2 3 2020  2n  1  2n
f     ...  =  f = , unde n este număr natural 3p
2 3 4 2021  n + 1  2021  n + 1
2 2n 2  2021 2n
=  = , deci n = 2021
+1 n +1 n +1
1 2022 2p
2021
1.a) f ' ( x ) = 2ln x − 2 x + 2 , x  ( 0, + ) 3p
f ( x ) − f (1)
lim = f ' (1) = 0 2p
x →1 x −1
b) 2 (1 − x )
f '' ( x ) = , x  ( 0, + ) 2p
x
Cum f '' ( x )  0 , pentru orice x  ( 0,1) , obținem că funcția f este convexă pe ( 0,1) 3p
c) f ''( x)  0 , pentru orice x  (1, +)  f ' strict descrescătoare pe x  (1, +)  f '( x)  f '(1) ,
2p
deci f '( x)  0 , pentru orice x (1, +)
f continuă și f strict descrescătoare pe (1, +)  f ( x)  f (1) , pentru orice x  (1, + ) ,
1 3p
deci 2 x ln x − x 2 + 3  2 , de unde obținem 2ln x  x − , pentru orice x  (1, + )
x
2.a) 1
1 x
1
1
1
 x
1
1 
1
I1 +  dx =  dx +  dx =   +  dx =  1dx = 3p
0
1 + x 0
1 + x 0
1 + x 0  1 + x 1 + x  0
1
= x =1 2p
0
b) 1 1 1
x2  1 
I 2 = 2 dx = 2   1 −  dx = 2 ( x − arctg x ) = 3p
0 1 + x 2
0  1 + x 2
 0
  
= 2 1 −  = 2 − 2p
 4 2
( ( )) ( ( )) ' dx =
c) 1
xn
1
'
1
In = n dx =  x  ln 1 + x n dx   ln 1 + x n 3p
01+ x
n
0 0
( ) 0 = ln 2 , deci In  ln 2 , pentru orice număr natural nenul n

1
= ln 1 + x n 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 12
pentru lucrare.
1. a = 2 2 2p
Cum 4 < 8 < 9 , deci 2 < a < 3 , obținem că [ a ] = 2 3p
2. Axa Ox este tangentă la graficul funcției f ⇒ ∆ = 0 2p
2
m − 4 = 0 , deci m = −2 sau m = 2 3p
3.
( x − 1)( x + 2 ) = ( x − 1)( x + 2 ) 2
⇒ ( x − 1)( x + 2 )( x + 1) = 0 2p
x = −2 , care nu convine; x = −1 , care nu convine; x = 1 , care convine 3p
4. n ( n − 1)
Cn2 = 55 ⇒ = 55 ⇒ n 2 − n − 110 = 0 3p
2
Cum n este număr natural, n ≥ 2 , obținem n = 11 2p
5. Punctul de intersecție a dreptelor d1 și d 2 este punctul M ( −1, −1) 2p
md 2 = −1 și, cum md ⋅ md 2 = −1 , obținem md = 1 , deci ecuația dreptei d este y = x 3p
6. 5π π 5π π
+ −
5π π π π 3p
sin + sin = 2sin 12 12 cos 12 12 = 2sin cos =
12 12 2 2 4 6
2 3 6
= 2⋅ ⋅ = 2p
2 2 2
1.a)  2 −2 1  2 −2 1
 
A ( 4, 2 ) =  1 4 3  ⇒ det ( A ( 4, 2 ) ) = 1 4 3 = 2p
 3 −2 2  3 −2 2
 
= 16 + ( −2 ) + ( −18 ) − 12 − ( −12 ) − ( −4 ) = 0 3p
b)  2 −1 1 
 
A ( 2,1) =  1 2 3  ⇒ det ( A ( 2,1) ) = 0 ⇒ rang ( A ( 2,1) ) ≤ 2 3p
 3 −2 1 
 
2 −1
Cum = 5 ≠ 0 , obținem că rangul matricei A ( 2,1) este egal cu 2 2p
1 2
c) n 2 − 3n + 1 = p 2 − 3 p + 1 ⇔ ( n − p )( n + p − 3) = 0 2p
Cum n și p sunt numere naturale nenule și distincte, obținem n + p = 3 , iar perechile sunt
3p
(1, 2 ) și ( 2,1)
2.a) −3
( −1) ∗ 3 = − ( −1) − 3 + 6 = 3p
3
= −1 + 1 − 3 + 6 = 3 2p
Pagina 1 din 2
b) x ( y + z − 3) xy + xz
x ∗ ( y + z − 3) = − x − ( y + z − 3) + 6 = − 2x − y − z + 9 = 2p
3 3
xy xz
= − x − y + 6 + − x − z + 6 − 3 = ( x ∗ y ) + ( x ∗ z ) − 3 , pentru orice numere reale x , y și z 3p
3 3
c) x ∗ 6 = 6 ∗ x = x , pentru orice număr real x , deci e = 6 este elementul neutru al legii de
compoziție „ ∗ ”, de unde obținem că x ∗ x ' = x ' ∗ x = 6 , unde x ' este simetricul lui x în 2p
raport cu legea de compoziție „ ∗ ”
Deoarece 2 x − 3 = x + x − 3 și x ∗ ( y + z − 3) = ( x ∗ y ) + ( x ∗ z ) − 3 , pentru orice x, y, z ∈ ℝ ,
obținem ( x ∗ x ) + ( x ∗ x ') − 3 + ( x '∗ x ) + ( x '∗ x ) − 3 = 42 ⇔ ( x ∗ x ) + 6 − 3 + 6 + 6 − 3 = 42 , deci
3p
x2
x ∗ x = 30 ⇒ − 2 x + 6 = 30 , de unde obținem x = −6 sau x = 12 , care convin
3
1.a)
( )
f x = x2 + 2 ⇒ f ' x =
1
⋅ x2 + 2 ' =
( )
2 x2 + 2
( ) 3p
2x x
= = , x∈ℝ 2p
2 x2 + 2 x2 + 2
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 2 , situat pe graficul funcției f ,
este paralelă cu axa Ox ⇔ f ' ( 2) = 0 2p
x 2 2
Cum f ' ( x ) = − a , pentru orice număr real a , obținem că − a = 0 , deci a = 3p
x +22 2 2
c)  2 
x 1+ 2 − a 
f ( x) 2
x + 2 − ax 3p
= lim   = 1 − a , pentru orice număr real a
x
lim = lim
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞ x
lim ( f ( x) − (1 − a) x) = lim
x →+∞ x →+∞
(
x2 + 2 − x = lim
2
x →+∞ x2 + 2 + x
)
= 0 , deci, pentru orice număr
2p
real a , dreapta de ecuație y = (1 − a ) x este asimptotă spre +∞ la graficul funcției f
2.a) 3
x f ( x) 3
x4 3
∫ arctg x ∫
3
dx = x dx = = 3p
1 1
4 1
81 − 1
= = 20 2p
4
b) 3
f ( x) 3
x2 + 1 3 1 3
x2 + 1 π π
3
∫( )
1 1
∫ dx = x + 1 'arctg x dx =
2
arctg x − ∫ 2
dx = 2 ⋅ − − ∫ 1dx = 3p
1
x 2 1
2 1 2 1 x +1 3 4 2 1
5π 1 3 5π 3 −1
= − x = − 2p
12 2 1 12 2
c) π
n
π 
Pentru orice n ∈ ℕ * și orice x ∈ [ 0,1] , 0 ≤ x 2 n ≤ 1 și 0 ≤ arctg x ≤ ⇒ 0 ≤ arctg n x ≤   ,
4 4
1 1 n n 3p
π  π 
de unde obținem că 0 ≤ ∫ f n ( x ) dx ≤ ∫   dx =  
0  4
0
4
n 1
π 
Cum lim   = 0 , obținem că lim ∫ f n ( x ) dx = 0 2p
n→+∞  4  n→+∞
0
Pagina 2 din 2

Combined

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Combined

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei

Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 1

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 1

Examenul național de bacalaureat 2021

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 2

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 2

Examenul național de bacalaureat 2021

( 202 + 2 ⋅ 20 ⋅ 21 + 212 ) :  20 + 12 =

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 3

N = n ∗ ( n + 1)= 2n + 1 + 2 ( ) − 1= 2n + 2 ( ) , pentru orice număr natural nenul n

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 3

Examenul național de bacalaureat 2021

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 4

1 − 22 x− 2 =1 − 24040 , de unde obținem x = 2021 2p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 4

Examenul național de bacalaureat 2021

Barem de evaluare şi de notare

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 5

Barem de evaluare şi de notare

Examenul național de bacalaureat 2021

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 6

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 6

Examenul național de bacalaureat 2021

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 7

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 7

Examenul național de bacalaureat 2021

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 8

Examenul național de bacalaureat 2021

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 9

( ( −10 ) ∗ ( −9 ) ∗ ( −8) ∗ ∗ 0 ∗1) ∗ 2 ∗ 3 ∗ ∗10 =2 ∗ ( 3 ∗ ∗10 ) =2 3p

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 9

Examenul național de bacalaureat 2021

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 10

Examenul național de bacalaureat 2021

Cum triunghiul ADC este dreptunghic, rezultă că DC  AC 2  AD 2  6 și, cum 3p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 11

Examenul național de bacalaureat 2021

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Testul 12

SUBIECTUL I (30 de puncte)

AB   0  0 2   5  32  8,‫‍‏‬AC   4  0 2   1  32  4 2 și BC   4  0 2   1  5 2 4 2 3p

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 1

[2, ) , f (2)  4e 2  0

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 1

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 2

n 2 = 144 și, cum n este număr natural, obținem n = 12 2p

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 3

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 4

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 4

144  a 2  13 , de unde obținem a  5 sau a  5 , care convin 3p

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 5

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 6

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 7

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 7

Probă scrisă la matematică M_tehnologic Testul 8

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)