rbt_roby@yahoo.

com
office@pastravari.ro

Tel/Fax: 0344 142.224

Mobil: 0722 501.201; 0745 360.738 – manager proiect

Telefon: 0722501201

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TARGU MURES

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, JURIDICE SI ADMINISTRATIVE
PROIECT INOVATIE SI CREATIVITATE

MILASCAN CLAUDIU COSMIN

MAF ANUL 2
Introducere

Am decis ca proiectul meu

sa fie despre infiintarea unei
pastravarii in sistem familial
datorita investiilor minime, a
rentabilitatii ridicate si datorita
faptului ca in Romania, productia
interna de pastrav este departe de
a asigura necesarul de consum pe
piata locala, cele mai mari cantitati
fiind importate de pe pietele
externe
Consumul de peste este sanatos datorita continutului ridicat de acizi grasi omega-
3, cu efect benefic asupra sanatatii cardiovasculare. Pe langa faptul ca pestele este o buna
sursa de proteine, el este si foarte sarac in grasimi. Pestele este o sursa excelenta de
vitamine solubile in grasimi: A, D, E, K, vitamina B12 si minerale (iod, fosfor, seleniu si
zinc).
Cercetarile arata ca acizii grasi nesaturati scad riscul de moarte subita si aritmii,
diminueaza formarea de chiaguri de sange, scad
nivelul grasimilor nocive din organism, reduc
riscul de ateroscleroza si mentin tensiunea
arteriala in limite normale.
Salmonidele reprezintă un aliment foarte
valoros pentru om, datorită conţinutului ridicat în
proteină, a valorii biologice ridicate şi a gradului
ridicat de digestibilitate.

1. Cine sunt eu?

 Eu sunt initiatorul si coordonatorul pastravariei in sistem familial.
De cand ma stiu mi-a placut pestele de orice fel, in aceeasi masura si sa il
pescuiesc si sa il mananc.
Conform testului psihologic MBTI tipul meu psiholog este ISTP : introversie,
senzatie, gandire, judicativitate.
ISTP-istii sunt persoane orientate spre actiune, nu sunt persoane care sa stea
toata ziua in spatele unui birou pentru a face planificari pe termen lung. Flexibili si
spontani ei raspun la ce este imediat in fata lor. De obicei au bune abilitati tehnice si se
bazeaza pe detalii si pe lucruri practice.
ISTP-istii sunt optimisti, plini de buna dispozitie, loiali egalilor lor, generosi, de
incredere si receptivi, oameni care nu vor sa aiba de a face cu limitarea impusa de
angajamente.
ISTP-istii au o modalitate incredibila de a intelege cum se desfasoara lucrurile.
Ei sunt buni la analize logice si le place sa utilizeze acest lucru in practica.
ISTP-istii sunt loiali convingerilor si cauzelor lor si sunt convinsi ca oamenii ar
trebui sa fie tratati echitate si corectitudine. Acestia nu vor lua parte la ceva ce le incalca
propriile lor legi. Ei sunt loiali si credinciosi “fratilor” lor.

2. Care este misiunea mea?

Misiunea mea in cadrul acestui proiect este de a atrage surse de finantare, de a le
utiliza in mod rational la constructia propriu-zisa a pastravariei si dupa constructia si
amenajarea acesteia, ma voi ocupa de gestionarea intreagii activitati a pastravariei.

3. Cum am ales sa ma implic in realizarea proiectului?

In primul rand pentru orice afacere este nevoie de un plan de afaceri iar pentru
realizare acestui plan este nevoie de o ampla documentare prealabila.
Cum pastravaria urmeaza a fi o afacere de familie m-am consultat cu parintii si
fratii in fiecare problema a planului de afaceri.
Prima persoana din afara familiei cu care am discutat a fost un prieten, bancher,
care mi-a dat toate detaliile legate de actele necesare pentru completarea dosarului de
credit, de dobanzi si de rate.
De asemenea am discutat cu un zootehnist toate detaliile tehnice legate de o
pastravarie: dimensiunile bazinelor, modul de captare a apei dintr-un parau, specia de
pastrav cea mai potrivita pentru crescatorie, furajare, viteza de circulatie a apei prin
bazine, temperature de hranire a pastravului, nivelul optim al oxigenului din apa etc
A urmat apoi o intrevedere cu un inginer pentru a afla mai exact ce investitie este
necesara pentru construirea bazinelor si pentru captarea apei.
Si in cele din urma fratele meu a discutat cu o serie de magazine piscicole de
pensiuni, hoteluri si restaurante din judet pentru a afla care ar fi cererea si preturile de pe
piata si de a stabilii intelegeri comerciale cu acestea
In urma acestor informatii ajutat de un fost coleg de facultate care lucreaza la o
firma de consultanta in afaceri am realizat un plan de afaceri pentru pastravarie:
Descrierea afacerii:
 Ideea de afacere este simpla – construirea unei ferme piscicole – pastravarie la
periferia orasului Sovata.
Amplasarea propriu-zisa a patravariei se va face pe malul raului Sovata pe un
teren de 2000 metrii patrati detinut de bunici.
Este o pozitie foarte buna datorita orasului Sovata care este plin de hoteluri si
pensiuni deci potentiali clienti.
Caracteristicile principale ale pastravariei
Pentru o bună creştere şi dezvoltare a păstrăvului, o păstrăvărie trebuie să aibă o
serie de instalaţii, cum ar fi:
- canalele de admisie care conduc apa din canalul de alimentare în bazin;
- bazinul de distribuţie care serveşte la dirijarea apei şi reglarea debitului pentru
diferitele secţiuni de
bazine
- canalul de evacuare
care serveşte la
strângerea apei
utilizată în păstrăvărie
şi la evacuarea ei în
albia râului;
- canalul de alimentare
şi bazinul de
decantare;
- prize de apă sau
opustul care are rolul
de a capta apa şi a o
ridica la nivel, astfel
încât să intre pe
canalul de alimentare;
- bazinele trebuie
construite ca formă şi
dimensiuni în funcţie
de scopul lor;
- călugărul serveşte la reglarea nivelului apei din bazine şi evacuarea lor;

Pentru a obţine 10 de tone de păstrăv pe an s-a stabilit construirea a 4 bazine cu

lungimea de cate 30 de metri si latimea de 2 metrii, cu o adancime medie de 1,65 m
avand un volum total de 99 m cubi.
Totusi pentru a minimiza investitia initiala se va construi un singur bazin pentru
inceput urmand ca mai apoi dupa vanzarea unei serii de pesti, adica dupa aproximativ 6
luni, sa se mai construiasca unu, si pe urma inca 2.
Aceste bazine de creştere a păstrăvului au o secţiune trapezoidala şi vor avea
pereţii din plăci de beton armat cu o grosime de 10 cm şi dimensiunile de 1,25 m x 2,00
m.
De asemenea se va construi un depozit de 20 de metri patrati pentru pastrarea in
conditii optime a hranei pentru pesti.
 Păstrăvul recoltat nu va fi depozitat, ci va fi livrat direct cu ajutorul unei
autoutilitare pe care va fi montat un vas de capacitate mare în care apa poate fi oxigenată
cu ajutorul tuburilor de oxigen.
Valoarea aproximativa a investitiei initiale este de 12000 euro cu top cu
materialul biologic necesar popularii bazinului, bani asigurati dintr-un imprumut bancar,
restul investitiei de 20000 de euro se va face din profitul viitor .

Angajati
Fiind o intreprindere familiala angajatii firmei sunt membrii familiei
- Eu manager
- mama contabila
- tata si fratele mijlociu s-ar ocupa cu ingrijirea pestilor
- fratele mai mare responsabil vanzari
Pentru paza de noapte se va semna un contract cu o firma specializata
Clientii
Clientii nostri potentiali sunt restaurantele si pensiunile din judet, in special cele
din Sovata, costurile de transport find cele mai scazute aici.
Castigul lunar
Cat despre castigul lunar pentru inceput acesta ar fi de 700 de euro. Pentru
acesti bani as conduce afacerea creata.
Pentru un castig de 10 ori mai mare as extinde pastravaria la o capacitate de 20
de tone pe an.
Pentru un castig de 100 de ori mai mare as extinde mai mult afacerea, la 30 de
tone pe an si as incerca intrarea in hipermarketurile din judet, si totodata as deschide un
complex de agrement cuprinzand o pensiune si un lac pentru pescuit sportiv.
Concluzii
Proiectul acesta este unul foarte interesant prin simplitatea lui: investitii mici
deci riscuri mici, si prin piata tinta care este foarte bine cunoscuta si foarte numeroasa,
aceste lucruri asigurandu-i succesul.
In urma realizarii acestui proiect am invatat cum sa ne schimbam starea interioara
astfel incat sa avem dispozitia necesara desfasurarii unei activitati creative. Ne-am
dezvoltat pe plan personal si professional.

Dragă prietene, cititorule, presupunând că articolul din numărul precedent al revistei te-a
pus pe gânduri şi pe fapte, îţi propun ca în continuare să stabilim paşii pe care trebuie să
îi parcurgi, pornind de la alegerea terenului, poziţionarea păstrăvăriei, până la construirea
propriu-zisă a fermei şi popularea acesteia.

Amplasarea păstrăvăriei

• Suprafaţă, locaţie şi vecini. Alegerea unui teren cu o suprafaţă de 1200 m2 îţi permite să
construieşti o păstrăvărie, în care vei putea produce 10-12 tone de păstrăv.
Dacă ferma este situată la doar doi km de drumul judeţean, iar distanţa dintre drumul
judeţean şi păstrăvărie se parcurge pe drum comunal, cu perspectiva ca acesta să fie
asfaltat, putem vorbi de o poziţionare bună.

Este bine ca în amonte de locul în care ţi-ai propus să construieşti păstrăvăria să nu existe
localităţi, astfel încât să ai garanţia că apa nu va fi poluată. În cazul în care în apropiere
există stâne, este indicat să îi sfătuieşti pe proprietarii acestora şi pe ciobani să fie
precauţi atunci când folosesc soluţii pentru îmbăierea oilor, astfel încât acestea să nu
ajungă în râu.

Distanţa mică faţă de localităţi urbane îţi va da posibilitatea să găseşti piaţă de desfacere
în oraşe, fără cheltuieli mari de transport, precum şi de a avea clienţi chiar la poarta
păstrăvăriei.

• Asigurarea sursei de apă. O configuraţie bună a terenului, precum şi o pantă a râului de

doi, până la trei sute de metri, va diminua valoarea investiţiei, necesară pentru aducţiunea
apei în păstrăvărie. Chiar dacă râul este populat cu păstrăvi, ceea ce îţi indică o calitate
bună a apei, este bine, totuşi, să determini pH-ul şi duritatea acesteia.

Având în vedere că nu poţi alimenta păstrăvăria decât cu apă de râu, iar temperatura apei
oscilează în timpul anului între 0 şi 18oC, îţi propun să cumperi puiet de 10-15 grame la
sfârşitul lunii aprilie, respectiv la începutul lunii mai. Te sfătuiesc acest lucru, deoarece
există păstrăvari care îşi alimentează bazinele cu apă de izvor şi care vând păstrăv de 10-
15 grame.

Bazinul şi debitul apei, importante în optimizarea producţiei

Dimensiune bazin. Pentru suprafaţa de teren pe care o ai în proprietate, îţi propun să

construieşti patru bazine cu lungimea de 30 m, lăţimea de 2 m şi cu adâncimea medie de
1,65 m, având un volum total de 99 m3. Într-un astfel de bazin poţi creşte 2500 kg de
păstrăv, cu greutatea de 260-300 grame/bucată.

Debitul minim pe bazin, necesar pentru împrospătarea apei o dată la o oră, este de 99
m3/h, adică 27,5 l/s.

Debitul maxim necesar, în cazul în care avem 2500 kg de păstrăv cu greutatea de 260-300
grame şi o temperatură a apei de 18oC, va fi de 208 m3/h, adică 58 litri/s. Astfel, debitul
maxim necesar pentru 12 tone de păstrăv va fi de 232 l/s.

Este foarte important să îţi eşalonezi producţia, astfel încât să nu ajungi la o încărcătură
aşa de mare, sau, ca alternativă, să compensezi deficitul de debit şi să produci mai mult
de 12 tone de peşte. Dimensiunea bazinului, corelată cu debitele necesare, va asigura o
viteză a apei în bazin cuprinsă între 0,83-1,75 cm/s.

Compartimentare şi măsuri sanitar-veterinare

• Spaţii de producţie. În planul păstrăvăriei am prevăzut o suprafaţă de 165 m2 pentru a
construi o clădire cu demisol, parter şi cu etaj. La demisol se va amenaja depozitul de
hrană şi, pe viitor, spaţii pentru prelucrarea peştelui (eviscerare şi ambalare). La parter va
fi locuinţa de serviciu, iar la etaj, eventual şi la mansardă, se pot amenaja spaţii de cazare.

• Punct de desfacere a mărfii. De maximă necesitate este delimitarea unei zone pentru
vânzarea păstrăvului, în condiţiile în care accesul vizitatorilor în păstrăvărie este interzis
din motive sanitar-veterinare. Acest spaţiu este prevăzut cu două intrări: una din incinta
păstrăvăriei (A3), pentru aprovizionarea bazinului cu păstrăvul ajuns la greutatea de
valorificare, şi o altă intrare dinspre exterior (A2), pentru accesul cumpărătorilor.

• Spaţii dezinfectare. Fiecare intrare trebuie să fie asigurată cu ştergătoare îmbibate cu

dezinfectant. Ustensilele folosite la manipularea păstrăvului în bazinul de vânzare nu se
utilizează şi în păstrăvărie, acolo fiind necesare alte instrumente. Intrarea autovehiculelor
pentru aprovizionare sau pentru livrare se face prin accesul A1, care va fi prevăzut cu un
canal de dezinfecţie ce va avea o lăţime minimă, egală cu circumferinţa unei roţi de
camion.

Pentru început, ca să produci trei tone de păstrăv, construieşte un singur bazin, precum
este cel din schemă (B1), apoi extinde-te treptat. Este necesar însă, ca, de la începutul
afacerii, să asiguri împrejmuirea întregii incinte.

Dragă prietene, dacă ai sugestii şi întrebări referitoare la cele propuse de mine, te rog să-
mi scrii pe adresa de e-mail: gabihodutz@yahoo.fr.

NU UITAŢI…

- Pentru creşterea păstrăvului, apa din bazin trebuie să fie primenită cel puţin o dată la o
oră;
- Viteza apei în bazin trebuie să fie între 1 şi 2 cm/s;
- Pentru auto-curăţirea bazinului, densitatea de păstrăv trebuie să fie de 25 kg/m3.

Bazine de creştere a peştilor, în sistem recirculant

Este unanim acceptat că un element important în cadrul indicatorilor de performanţă a

sistemelor acvacole recirculante este reprezentat de dimensionarea corectă a bazinelor de
creştere a peştilor.

Din punct de vedere al costurilor (de capital şi de operare) sunt preferate bazinele mari,
dar în număr mai mic, decât folosirea mai multor bazine de dimensiuni mai mici.

Totuşi, nevoile biologice ale peştilor impun utilizarea în cadrul fluxului tehnologic a unor
bazine cu dimensiuni diferite.

Dimensiunea şi forma influenţează circulaţia apei

• Pentru peştii mici se folosesc bazine de capacitate redusă (≤ 1 m3), în care se asigură o
rată ridicată de primenire a apei, în vederea satisfacerii necesarului de oxigen pentru
populaţia piscicolă întreţinută şi pentru îndepărtarea rapidă a deşeurilor (excremente şi
furaje neconsumate).

• În bazinele mari, dinamica circulaţiei apei tinde să fie mai scăzută, astfel că modalităţile
de admisie şi de evacuare a apei, precum şi viteza de curgere a acesteia, devin factori
determinanţi ai uniformităţii calităţii apei din aceste bazine.

În cadrul sistemelor recirculante se utilizează bazine de creştere de formă

dreptunghiulară, pătrată sau circulară, care se supun unor moduri diferite de circulaţie a
apei.
Pentru larvele de peşte, aflate între ecloziune şi vârsta de 45 zile, se folosesc troci
dreptunghiulare (foto 1).

Bazinele circulare păstrează calitatea apei

În practica actuală a sistemelor recirculante, pentru peştii cu greutatea medie mai mare de
60 g se folosesc preponderent bazine circulare (foto 3) de dimensiuni mari (cu diametrul
de 3 m, 4 m, 4,5 m sau 7 m).

Avantaje. Acestea se întreţin uşor şi economic, asigură o calitate uniformă a apei în tot
spaţiul de creştere, permit optimizarea condiţiilor ecotehnologice, evacuarea rapidă şi
eficientă a solidelor sedimentate şi observarea hranei neconsumate (în vederea stabilirii
cantităţii optime de administrare a acesteia).

Mod de folosire. Raportul optim între diametrul şi adâncimea bazinelor este de 3 la 1 şi

de 10 la 1. În bazinele circulare, alimentarea cu apă se realizează tangenţial pe peretele
bazinului, fapt care generează o mişcare a apei în jurul axului vertical al acestuia sub
forma unui curent primar de rotaţie.

Prin frecarea curentului primar de peretele şi de fundul bazinului, se creează un curent

secundar transversal, de intensitate apreciabilă, care are o componentă radială de
suprafaţă, direcţionată dinspre centru spre peretele bazinului, şi o componentă radială de
fund, orientată dinspre perete spre centrul bazinului. Componenta radială de fund
transportă materiile solide sedimentate spre drenul central al bazinului, favorizând
autocurăţirea.

Curentul de apă care alimentează bazinele circulare poate modifica instantaneu calităţile
fizico-chimice (temperatura, conţinutul în oxigen, amoniac, nitriţi, dioxid de carbon, pH
etc.) şi biologice (conţinutul în solide în suspensie, germeni) ale apei. Concomitent,
printr-o bună amestecare a apei, întreaga populaţie piscicolă vieţuieşte în mediul acvatic
cu aceleaşi calităţi.

Pentru menţinerea stării de sănătate a tonusului muscular şi a respiraţiei, precum şi pentru

a conduce solidele sedimentate spre drenul central al bazinului, viteza de rotaţie a apei nu
trebuie să depăşească 15-30 cm/secundă.

Exemplificare: ferma de sturioni (USAMVB Timişoara)

Folosirea de troci. Platforma noastră de creştere a sturionilor în sistem recirculant

(USAMVB Timişoara, Ferma Pădurea Verde) dispune de troci cu lungimea de 3300 mm,
lăţimea de 400 mm şi înălţimea de 300 mm. Trocile, ca şi celelalte tipuri de bazine, sunt
confecţionate din poliester armat cu fibră de sticlă.

În aceste bazine de tip „canal”, viteza apei este uniformă de-a lungul acestora şi adecvată
cerinţelor fiziologice ale fiecărei categorii de peşti crescuţi.

Bazine circulare. În cadrul platformei noastre tehnologice, pentru puietul cu masa

corporală între 60 şi 200 g şi vârsta între 10 şi 22 luni, folosim bazine circulare cu
diametrul de 3000 mm, înălţimea de 1000 mm şi panta fundului bazinului de 5 la sută.
Volumul acestor bazine este de 5,63 m3.

Pentru peştii cu masa corporală cuprinsă între 200 şi1000 g şi vârsta între 22 şi 34 luni,
utilizăm bazine circulare cu diametrul de 4000 mm, înălţimea de 1200 mm şi volumul de
12,56 m3.

Bazine pătrate. Pentru puietul de peşte cu vârsta cuprinsă între 45 zile şi 10 luni sau masa
corporală cuprinsă între 1 şi 60 g, noi folosim bazine pătrate (foto 2) cu laturile de 1500
mm, înălţimea de 700 mm şi panta fundului bazinului de 7,5%. Aceste bazine au un
volum de 1,125 m3.

PREŢURI BAZINE

Pentru a vă forma o idee asupra cheltuielilor de achiziţionare, vă prezentăm câteva preţuri

oferite de noi pentru dotarea fermei cu bazine:

• troci – 390 euro/buc. + TVA;

• bazine pătrate cu laturile de 1,5 m – 650 euro/buc. + TVA;
• bazine circulare cu diametrul de 3 m – 2.200 euro/buc. + TVA;
• bazine circulare cu diametrul de 4 m – 10.623 lei/buc. (TVA inclus).
IMPORTANT

În cazul sistemelor acvacole recirculante, la alegerea bazinelor de creştere a peştilor se

iau în considerare masa corporală individuală a peştilor, costurile de producţie a
bazinelor, spaţiul util asigurat peştilor, menţinerea calităţii apei şi fluxul tehnologic.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009

Acvacultura, o soluţie pentru reabilitarea serelor

La începutul perioadei de tranziţie, România mai deţinea o suprafaţă de sere de cca. 1400
ha, a cărei valoare de patrimoniu era estimată la 14,5 milioane USD. O mulţime de factori
defavorabili s-au abătut asupra acestui sector de producţie în perioada care a urmat,
determinând mulţi producători să renunţe la această activitate. Astfel, în prezent, există
mari suprafeţe de seră abandonate. Deoarece, în aceeaşi perioadă, pe plan mondial
suprafeţele de seră au crescut, se pune problema găsirii unor soluţii pentru reabilitarea
acestui sector în România.

Integrarea acvaculturii în seră

O soluţie ingenioasă constă în integrarea acvaculturii în seră. Acvacultura este metoda de

creştere a peştilor în medii de viaţă create artificial (iazuri, heleştee, bazine de pământ
s.a.) în care parametrii care influenţează creşterea şi dezvoltarea acestora sunt
monitorizaţi continuu, pentru a fi menţinuţi la valorile care asigură condiţii de viaţă
optime peştilor.

Cel mai important parametru este calitatea apei. În timpul zilei, apa din aceste medii
artificiale de creştere se poluează cu aminoacizi, proteine, grăsimi, carbohidraţi, fosfor,
fibre nedigerate, uree, amoniac şi nitriţi proveniţi din dejecţiile peştilor şi din furaje
nedigerate sau neconsumate. Atunci când aceste substanţe depăşesc o anumită
concentraţie, mediul acvatic respectiv devine toxic pentru peşti.

Pentru a menţine calitatea apei în limite optime, o cantitate de apă din bazin trebuie
evacuată şi înlocuită cu apă proaspătă. O soluţie pentru a reduce consumul de apă
proaspătă, mai ales în zone cu resurse limitate de apă, este recircularea acesteia după ce a
fost supusă unui tratament de filtrare, pentru eliminarea tuturor substanţelor nedorite.
Ambele procedee sunt însă costisitoare.

Apa încărcată cu substanţe toxice pentru peşti este o soluţie ideală pentru irigarea
culturilor de plante din seră în sistem hidroponic. Atunci când apa evacuată din bazinele
de acvacultură este pompată în straturile de cultură hidroponică, bacteriile Nitrosomonas
şi Nitrobacter existente în acest strat transformă succesiv amoniacul şi nitriţii din apa
evacuată în nitraţi care constituie principala substanţă nutritivă pentru creşterea plantelor
(vezi figură).

Apa colectată în urma acestui proces de epurare biologică, prezintă aceeaşi calitate ca apa
proaspătă şi poate fi reintrodusă în bazinele de acvacultură.

Folosirea “în comun” aduce rentabilitate

Se realizează în acest mod un sistem integrat de producţie ecologică în serele horticole,

format prin integrarea acvaculturii ca sursă de substanţe nutritive în cultura horticolă şi
integrarea culturii horticole ca filtru biologic şi mecanic în acvacultură. Folosirea în
comun a utilităţilor şi construcţiilor de seră existente pentru realizarea acestor două
categorii de produse care aduc profit, conduce la reducerea costurilor fixe aferente
fiecărui produs în parte şi, implicit, la reducerea costurilor de producţie.

Această metodă înseamnă optimizarea economică a acvaculturii, prin eliminarea

cheltuielilor de investiţie şi exploatare generate fie de consumul de apă proaspătă, fie de
filtrarea apei în filtre mecanice şi biologice, respectiv a culturilor hidroponice, prin
eliminarea cheltuielilor de investiţie şi exploatare generate de alimentarea culturii cu
substanţe nutritive.

Metoda este operaţională în ţări din întreaga lume şi furnizează produse vegetale şi peşti
chiar în zone cu fertilitatea solului redusă sau resurse de apa limitate.

În funcţie de bugetele şi spaţiile avute la dispoziţie, au fost concepute şi realizate foarte

multe soluţii constructive, de la simple butoaie sau recipiente similare umplute cu apă, în
care are loc creşterea peştilor, iar cultura plantelor se face pe o placă flotantă la suprafaţa
gurii acestuia, până la sere complexe în care se produc tone de peşte şi legume.

În aceste sisteme se cultivă în mod curent roşii, castraveţi, bame, salată, flori, plante
acvatice, plante condimentare, plante medicinale, plante nutraceutice. Cel mai des
întâlnite specii de peşti în acvacultura integrată în acest sistem sunt crapul, Tilapia şi
somonul.

Model experimental

Pentru a crea baza ştiinţifică necesară extinderii acestei metode atât în scop comercial, la
nivelul fermelor, cât şi în scop de subzistenţă la nivelul micilor gospodării, Ministerul
Agriculturii a iniţiat la sfârşitul anului trecut un program de cercetări complexe în care s-a
implicat un colectiv cordonat de I.C.D.I.M.P.H. Horting – Bucureşti format din
cercetători ştiinţifici şi practicieni de la I.C.D.E.A.P.A. – Galaţi, Kaviar House –
Bucureşti şi Societatea Ecologică Aquaterra – Bucureşti.

Modelul experimental pe care se vor efectua cercetările vă fi realizat în serele existente la

Institutul Horting şi va deveni operaţional în toamna acestui an.

Chiar dacă cercetările, datorită multiplelor de aspecte de natură tehnologică care trebuie
fundamentate, se vor finaliza peste câţiva ani, întreprinzătorii care doresc să realizeze în
această perioadă sistemul ecologic integrat de producţie prezentat, sunt încurajaţi să ni se
adreseze pentru recomandări şi asistenţă tehnică.

Institutul Horting, telefon 0723605274; email: bulbuc_cristian@yahoo.com

1. Fonoca Andrei Vasile says:

October 7, 2012 at 7:52 pm

As dori sa fac o pastravarie.Cui trebuie sa ma adresez si ce acte imi trebuie si daca

se pot face cu fonduri nerambursabile.Multumesc!

Pastravaria-afacere de succes cu fonduri

structurale

POS Consult va poate ajuta sa puneti bazele unei afaceri profitabile din cresterea
pastravilor.Fonduri structurale europene se pot optine, pentru infiintarea unei
pastravarii,prin intermediul Programului Operational pentru Pescuit.Pentru mai
multe detalii despre modul inc are puteti accesa aceste fonduri nerambursabile nu
ezitati sa ne contactati.

Pastravaria- o afacere de succes!

Materiale ieftine si la indemana

La constructia pastravariei se pot folosi materiale aflate la

indemana, precum piatra din rau sau lemnul. Daca solul nu
are o permeabilitate prea mare, pot fi folosite si bazine din pamant. Chiar si
aductiunea apei poate fi facuta pe un canal din pamant. Atentie, insa, in aceasta
situatie viteza apei pe canal nu are voie sa fie prea mare ca sa nu erodeze
malurile. Peretii laterali ai canalului pot fi intariti cu bile sau cu dulapi din lemn.

In zonele cu ierni aspre, unde exista pericol de inghet, canalul trebuie acoperit.
Admisia si evacuarea (calugarul) pot fi, de asemenea, confectionate din lemn.
Pentru a ridica nivelul apei, in vederea captarii acesteia pentru alimentarea
pastravariei, se poate construi o cascada podita sau un baraj din lemn cu
umplutura din piatra. Aceste lucrari, daca sunt facute bine, vor fi durabile si vor
avea, in acelasi timp, un aspect rustic care se incadreaza in peisajul specific zonei
pastravului.

Utilitatea diversificata a pastravariei

Pescuit sportiv. Daca suprafata de teren si relieful permit, puteti construi canalul
de evacuare a apei in asa fel incat sa-l populati cu pastrav pentru a practica
pescuitul sportiv. Acesta trebuie situat in afara incintei pastravariei.
Atractie pentru turisti. Pentru ca tot vorbim de o crestere extensiva, este util sa
instalati deasupra bazinelor corpuri de iluminat care vor atrage pe timp de noapte
insectele, pe care pastravii le vor prinde in salturi, oferind un spectacol nocturn
foarte atractiv pentru vizitatori.
Sursa de energie. Daca la evacuare apa din pastravarie va avea un debit si o viteza
suficient de mari, se poate instala o turbina pentru producerea energiei electrice,
ceea ce ar contribui la reducerea cheltuielilor.

Cheltuieli mici, profit mare

Afacerea de familie. O pastravarie cu o productie anuala de pana la zece tone de

peste trebuie sa fie obligatoriu o afacere de familie pentru a aduce profit. Daca nu
aveti suficient de multi bani, puteti incepe cu un bazin, urmand ca pe parcurs sa
mariti capacitatea de productie prin extinderea in aval.

Reducerea cheltuielilor. Investitia in casa de incubatie poate fi eliminata, daca

veti incepe afacerea cu puiet in greutate minim 5 grame.
Desi este bine sa-l aveti, oxigenometrul poate fi taiat de pe lista de cheltuieli,
deoarece puteti urmari cu atentie comportamentul pestilor in bazin. Daca acestia
stau grupati si fac miscari circulare, inseamna ca starea lor este buna si aportul de
oxigen este suficient. Daca se grupeaza la admisia apei in bazin, inseamna ca
oxigenul este insuficient.
Nu la fel se procedeaza cu termometrul. De acesta aveti nevoie obligatoriu,
fiindca hranirea pestilor se face in functie de temperatura apei.

Daca in ceea ce priveste construirea unei pastravarii am gasit posibilitatile de

reducere a cheltuielilor, atunci cand ne referim la hrana, nu putem vorbi de o
mancare mai ieftina in detrimentul calitatii ei. Va recomand sa o luati pe cea mai
scumpa, cu conditia ca aceasta sa asigure cel mai mic indice de conversie si cea
mai mare rata de crestere, avand in vedere ca, in final, costul de productie va fi
 mai mic

Unitatea de acvacultura intensiva cu o capacitate de cca. 100 tone/an

(sturioni si pastrav)

Descriere tehnologica a cresterii sturionilor

Hala de crestere a puietului in sistem intensive: suprafata 500 mp

 20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 0,6 m, 2 mc/bazin, total 40 mc;

 10 bazine de beton 4 x 4 x 1,2 m, 16 mc/bazin, total 160 mc;

 Volum util total : 200 mc, suprafata bazine 240 mp;

 Alimentare cu apa : total statie: 20 l/s;

o Cazi puiet: max 20 l/min/cada x 20 => 6.67 l/s'

o Bazine beton: max 55.8 l/min/bazin x 10 = 0,93 l/s x 10 = 9,3 l/s

 Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 l/s pentru incubatie, schimbari

de apa, spalari bazine si alte operatiuni tehnologice. Bazinele din hala vor fi aerate
(aer comprimat, oxigen, dupa nevoi).

Bazine de crestere exterioare

 16 bazine beton 40 x 4 x 1,8 m, 200-240 mc/bazin, vol. total 3840 mc

 Debite necesare: 5-8,5 l/sec/bazin => 80-136 l/sec apa de suprafata si/sau foraj, cu
aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel).

 Consum total maxim de apa: 156-160 l/s

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 g/ex

Incubatia : Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate

vor fi incubate in incubatoare speciale pentru sturioni (tip Mc Donald sau
basculant – model Romania).

Se vor achizitiona anual cca. 50.000 icre embrionate. Incubatia va avea loc la
temperaturi de 14 – 15 oC. Se vor incuba 10-15.000 icre pe incubator => minim 5
incubatoare. Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 l/min, in
functie de starea fiziologica a icrelor, debitul fiind mai mare dupa inceperea
eclozarii.
La 14 oC, eclozarea se va produce in 4-5 zile, in functie si de stadiul in care au
fost preluate icrele. Dupa eclozare, larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 0,5 m,
care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin.
Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate, cu un debite
de 8-15 l/min.

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile, perioada in care

temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC. In aceasta perioada larvele se
vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea
resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora. Cu 2-3 zile inainte de
resorbtia completa a sacului vitelin, se va administra de cateva ori pe zi nauplii de
Artemia salina si starter de salmonide 00 dizolvat in apa, pentru a stimula
inceperea hranirii.

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana, se
va incepe administrarea regulata de furaje, constand in principal din nauplii de
Artemia salina si furaj starter 00 , care se va administra la intervalle de 1-2 ore, la
discretie. Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii, se va proceda la o rarire a larvelor ,
initial la o densitate de 2000 larve /mp (6 cazi), apoi dupa alte 3-5 zile la 1000
larve/mp.

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana, se va reduce gradat

proprotia de Artemia salina . Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si
nu sunt mortalitati, se va trece exclusiv pe furajare artificiala. In cazul refuzului
de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual
Daphnia.

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei. Cazile vor

fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi. Se va
verifica zilnic starea de sanatate, comportamentul si cresterea in lungime si
greutate a larvelor/puilor.

Dupa cca.60 zile de la eclozare, puii de sturioni ating greutatea de 4-5 g/ex,
moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere. Se va
face regulat sortarea puilor pe dimensiuni, pentru a preveni manifestarea
canibalismului. Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 – 30
g/ex (inca 45-60 zile), moment in care se estimeaza o supravietuire de cca. 60%
(30000 ex.) – cca. 750 kg pui la o densitate de 18-20 kg/mc.

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 1,3-1,5 mm si apoi de 2 mm (Mini

1,3-1,5 mm, 2 mm).

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3, 64% proteina,

12% lipide) de cca. 500 kg, la un prêt mediu de 3.5 EUR/kg, respectiv furaj Mini
cca 150 kg, si furaj 2 mm cca 100 kg (1,2 EUR/kg), si un consum de cca. 5 kg oua
Artemia salina (75 EUR/kg).
Cresterea puilor de sturioni in bazinele interioare de beton si in cele din fibra
de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 g/ex si

accepta furajul de 2 mm. Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se
va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 g/ex. Pentru
eficienta, se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m..

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm, se trece propriu-zis la

cresterea comerciala . Greutatea de 100 g/ex poate fi atinsa in bazinele de beton
din hala la varsta de 5-6 luni, moment in care puii pot fi mutati in bazine
exterioare.

La o greutate medie de 100 g/ex, cu 30000 pui sturioni, in hala se va atinge o

densitate de 15 kg/mc apa, respectiv o biomasa totala de 3000 kg.

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm, 45% proteina,

20% grasime) de cca. 2000 kg (1 EUR/kg). Dupa greutatea de 20 g/ex, se va trece
la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator, respectiv 1,5-2 %
din biomasa totala /zi, administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore.

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal. Zilnic

se va observa comportamentul puilor, starea sanitara si se vor curata peretii
bazinelor.

Cresterea sturionilor in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20

ex/mp (cca. 3000 ex/bazin => 10 bazine), unde vor fi crescuti pana la greutatea de
1 kg/ex (3-4 luni), dupa care se vor rari la o densitate de 12 ex/mp< densitate la
care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni, pana la atingerea greutatii de 2 kg/ex.

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-8,5 l/s, ceea
ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 1,8- 3 ori /zi. Se
va asigura aerare suplimentara dupa nevoi, urmarindu-se asigurarea unei
concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mg/l, cu o valoare optima de 8 mg/l.

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kg/ex,

moment in care se poate incasa si subventia. In prima faza se poate vinde cca.
50% din productie pentru carne, urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite
pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie.

La atingerea greutatii medii de 2 kg/ex, la un efectiv de 20000 ex (83%

supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare), se estimeaza un consum de
cca. 50000 kg furaj comercial (1 EUR/kg), cu o rata de conversie estimata
FCR=1.
Cele 10-15.000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la
4-5 kg/ex (inca 10-12 luni), moment in care se poate face si o sortare pe sexe.

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna, se vor cantari minim 100 ex/bazin si se
vor intocmi graficele de crestere, respectiv noile ratii de furajare. Cu ocazia
pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor
lua masuri de tratament daca este cazul.

Vanzarea a cca. 10000 pesti de 2 kg/ex/an in decurs de 2-3 luni este obligatorie,
pentru a face loc urmatorului ciclu din hala. Incepand din anul al 3-lea, vanzarile
vor ajunge la peste 90 tone/an. Ciclul prezentat are character orientativ dpdv
tehnologic si nu include date privind marketingul produselor. Succesiunea
ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs, incepand din anul al
doilea de productie. De asemenea, in diferite faze ale procesului tehnologic poate
fi vandut material viu pentru alte ferme de sturioni, activitate care aduce de regula
mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum.

Nota : pentru primii 2 ani de productie, facilitatile se pot folosi si pentru cresterea
pastravului, atat bazinele de beton din hala, cat si cele din exterior, urmand ca pe
masura ce puietul de sturioni creste, pastravul sa fie vandut ca peste de consum.
Aceasta poate asigura un venit care sa sustina cheltuielile de furajare si intretinere
a sturionilor.

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori,

fie de la icre embrionate, caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni
inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni. In primul an, productia de pastrav
poate fi de pana la 50 tone, urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor
cu sturioni (50 tone in anul I, 30 tone in anul 2, 20 tone in anul 3, 10 tone in anul
4). In functie de posibilitatile tehnice si situatia pietei.