UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

Departamentul Biologie și Pedologie

CURRICULUM

LA DISCIPLINA ”ZOOLOGIA VERTEBRATELOR”

Ciclul I, Licenţă

AUTOR:

Doctor în biologie, conferenţiar universitar

/ / Victor Ciocârlan

CHIŞINĂU, 2014

1
I. PRELIMINARII

PREZENTAREA GENERALĂ A DISCIPLINEI:

Zoologia a furnizat dovezi „de facto” în sprijinul concepției evoluționiste. Ea a contribuit la fundamentarea teoriei
materialist-didactice despre viață, permițând înțelegerea procesului evolutiv, care se desfăşoară de milenii culminând cu apariția
ființei umane, dotata cu rațiune şi capabilă să domine natura şi s-o transforme în funcţie de necesitate. Interesul practic al
studierii animalelor, cu referire in cazul nostru la vertebrate, rezidă în faptul că ele exercită, prin activitate lor, o influenţă pozitivă
sau negativă asupra altor organisme, multe dintre acestea cu importanţă mare pentru om. Ca elemente componente ale unui
ecosistem, speciile de vertebrate reprezintă verigi ale lanțurilor trofice, multe fiind “indicatori biologici“ servind la stabilirea
gradului de poluare a mediului, participă în diferite procese.

LOCUL ŞI ROLUL DISCIPLINEI ÎN FORMAREA COMPETENŢELOR SPECIFICE

ALE PROGRAMULUI DE FORMARE

Obiectul Zoologia ca o sistemă a disciplinelor ştiinţifice, care studiază lumea animală – originea, dezvoltarea starea
actuală, rolul în biosferă şi viaţa omului. Zoologia – sinteză a sistematicii, morfologiei, anatomiei comparative, fiziologiei,
embriologiei, biochimiei şi biofizicii, geneticii, ecologiei şi zoogeografiei. Direcţiile de diferenţiere şi dezvoltare a zoologiei.
Disciplinele ce studiază diferite grupe de animale – ihtiologia, ornitologia, teriologia şi altele, zoologia medicinală, etc. Legătura
zoologiei cu alte discipline. Rolul zoologiei în economia naţională. Nivelele de organizare a organismelor animalelor.
Dezvoltarea progresivă a lumii animale. Complicarea organizării. Viteza proceselor evoluţioniste la diferite grupe şi vârsta
paleontologică. Epocile de înflorire şi regres. Factorii care au contribuit la dispariţia grupelor de animale. Relicte, şi “fosile vii”.
Divergenţa, convergenţa, paralelismul în lumea animală. Formele adaptive. Legităţile transformărilor organelor în filogeneză.

PROFESIONALĂ / SPECIALITĂŢII

Obiectul şi sarcinile zoologiei vertebratelor. Etapele dezvoltării zoologiei. Zoologia ca ştiinţă despre animale, originea,
dezvoltarea, starea actuală, rolul în viaţa omului. Poziţia zoologiei în cadrul ştiinţelor biologice. Zoologia ca sinteză a
sistematicii, morfologiei comparate, fiziologiei, biochimiei comparate, geneticii , ecologiei, geografiei animalelor. Importanţa în
economie. Particularităţile cercetărilor zoologice. Rezultatele zoologiei aplicate şi zoologiei teoretice. Cercetările zoologice în
Moldova. Nomenclatura internaţională. Nivelurile de organizare a materiei vii. Funcţiile organelor. Sistematica organismelor vii.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

Nr. credite
Evaluarea
Semestrul

Forma de Codul inclusiv

Total

Denumirea disciplinei Titular de curs

învăţământ disciplinei
С S L LI
frecvenţă Victor Ciocârlan
Zoologia vertebratelor I 120 30 30 60 examen 5
la zi Doctor, conf. univ.
frecvenţă
redusă*

UNITĂŢI DE CONŢINUT ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR (* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă)

Ore
Lucrul
Nr. Unităţi de conţinut Curs Laborator
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
Caracteristica generală a Vertebratelor (Cordatele). Încrengătura Cordata.
Subîncrengătura Tunicierii. Clasa Ascidia. Reprezentantul Ascidia solitara.
1. Caracteristica generala a subîncrengăturii. Aspectul exterior si structura interna. 2 2
Tunica, originea ei. Sistemul digestiv. Sistemul respirator. Sistemul circulator.
Sistemul nervos. Organele reproductive şi înmulţirea ascidiei.
Subîncrengătura Acrania. Clasa Cefalochordata. Reprezentantul Branhiostomul
2. 2 2
lanceolat. Caracteristica generală. Structura internă.
Subîncrengătura Vertebrata. Clasa Ciclostomate. Reprezentantul Mreana de râu.
3. 2 2
Caracteristica generală a vertebratelor. Structura internă.
Supraclasa Pisces. Clasa peştii cartilaginoşi. Caracteristica generală. Scheletul
rechinului, diviziunea lui în regiuni. Structura internă a rechinului. Aparatul
4. 4 4
respirator: Branhiile şi structura lor. Sistemul circulator. Sistemul nervos. Regiunile
creierului şi nervii principali.
Supraclasa Pisces – peştii. Clasa peştii osoşi. Aspectul exterior. Structura internă.
5. Aparatul circulator. Scheletul peştilor osoşi. Diversitatea peştilor osoşi şi 4 4
cartilaginoşi
Supraclasa Tetrapoda – Vertebrate patrupede. Clasa Amfibienii (Batracienii).
6. 4 4
Aspectul exterior şi structura internă (Rana ridibunda). Topografia organelor

3
 interne. Structura inimii. Sistemul nervos şi regiunile lui. Scheletul amfibiilor.
Determinarea amfibiilor după caracterele morfologice externe. Amfibiile caudate:
salamandra, tritonii. Amfibiile ecaudate: Bufonidae, Hylidae, Discoglossidae,
Ranidae.
Clasa Reptilia. Aspectul exterior al reprezentanţilor clasei pe exemplul şopârlei,
şarpelui, broaştelor ţestoase şi crocodililor. Structura internă. Sistemul nervos.
7. Scheletul reptilelor. Determinarea reptilelor după caracterele morfologice. Ordinul 4 4
Squamata. Principalii reprezentanţi al ordinelor (Anguidae, Scincidae, Lacertidae
Gekkonidae, Colubridae, Vipiridae.) Ordinul Chelonia.
Clasa Aves. Aspectul exterior al pasărilor. Structura şi morfologica internă.
Aparatul digestiv. Sistemul respirator. Sistemul circulator. Organele urogenitale.
8. Scheletul pasărilor. Coloana vertebrală şi dividerea ei în regiuni. Determinarea 4 4
pasărilor după caracteristicile morfologice. Sistematica păsărilor. Diversitatea
pasărilor contemporane.
Clasa Mammalia - Mamiferele. Caracteristica, sspectul exterior. Topografia şi
structura organelor interne. Sisteme de organe. Sistemul circulator. Organele
9. 4 4
urogenitale. Sistemul nervos. Scheletul. Sistematica. Semnele taxonomice
caracteristice. Diversitatea mamiferelor.
Total 30 30 60

III. COMPETENŢE (Notă: se introduc competenţele (generice şi specifice) formate prin intermediul disciplinei respective)

Pe baza rezultatelor studiilor efectuate au fost stabilite următoarele competenţe cheie, fiind precizate, pentru fiecare
competenţă cheie, cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile care trebuie dobândite, respectiv formate studenţilor în procesul
educaţional. Aceste competenţe cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare
profesională şi ca urmare, stau la baza stabilirii curriculumului pentru educaţia de bază. Principalele competenţe cheie vizate prin
studiul disciplinei sunt:

- Dezvoltarea deprinderilor de cercetare

- Cunoaşterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru în domeniul disciplinei
- Conştientizarea impactului social, economic şi moral al implementării cunoştinţelor
- Iniţiativă în abordarea şi rezolvarea unor sarcini variate
- Manifestarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru
- Manifestarea disponibilităţii de a evalua / autoevalua activităţi practice

IV. OBIECTIVE GENERALE

Dezvoltarea cunoştinţelor legate de speciile de animale vertebrate şi a modului în care acestea s-au adaptat la diferite
medii de viaţă. Creşterea capacităţii de interpretare a problemelor de sistematică şi filogenie, având ca mijloace studiul
morfologiei şi al diversităţii diferitelor grupuri sistematice de vertebrate.

CUNOAŞTERE ŞI ÎNŢELEGERE

- să distingă sensul noţiunilor zoologie, încrengătură, clasă, ordin, familie, specie, organism animal; factori ecologici
biotici şi abiotici, mediu ambiant;
- să distingă taxoanele principale de animale;
- să cunoască adaptările diferitor grupe de animale din habitate la condiţiile mediului;
- să cunoască particularităţile de structură morfo-anatomică a principalelor grupuri sistematice de animale cordate.

APLICARE

- să determine speciile de animale cordate de pe un anumit teritoriu, habitat, regiune geografică;

- să determine după aspectul exterior aparţinerea organismului dat la un anumit grup taxonomic sau ecologic;
- să clasifice speciile dintr-o regiune anumită conform cerinţelor taxonomice sau ecologice;
- să stabilească legături dintre condiţiile ecologice ale regiunii geografice şi tipul de vertebrate întâlnite în acestea;
- să studieze în condiţii de laborator anatomia animalelor cordate;

INTEGRARE

- să evalueze starea faunei de pe teritoriul supus studiului;

- să evalueze gradul de degradare a faunei analizând spectrul faunistic şi ecologic din regiunile date;
- să efectueze observaţii asupra dinamicii efectivului numeric şi de specii al cordatelor în timp şi spaţiu (dinamica diurnă,
sezonieră, anuală);
- să prezică schimbările în faună a unui teritoriu provocate de modificările bruşte ale factorilor mediului înconjurător;
- să prezică direcţia schimbărilor în starea faunei în viitor;
- să recomande măsuri pentru ameliorarea stării faunistice de pe un teritoriu degradat;

4
 V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT
Subiectul 1.
Obiective
- Caracteristica generală a cordatelor inferioare
- Reprezentanţi ai subîncrengăturii Tunicata
- Particularităţi de structura anatomică (sisteme de organe)
Subiectul 2.
Obiective
- Caracteristica generală a subîncrengăturii Vertebrata
- Reprezentanţii clasei Cyclostomatha
- Particularităţi de structura anatomică (sisteme de organe)
Subiectul 3.
Obiective
- Caracteristica generală a supraclasei Pisces
- Grupele sistematice principale de peşti, răspândirea.
- Particularităţi morfologice comparative.
- Tipuri de solzi şi amplasare pe suprafaţa corpului
Subiectul 4.
Obiective
- Caracteristica generală a clasei Chondrychthyes.
- Particularităţi de structura anatomică (sisteme de organe)
- Sistemul nervos şi organele de simţ
- Particularităţi adaptive la condiţiile mediului ambiant
Subiectul 5.
Obiective
- Caracteristica generală a clasei Osteichthyes.
- Particularităţi de structura anatomică (sisteme de organe)
- Sistemul nervos şi organele de simţ
- Particularităţi adaptive la condiţiile mediului ambiant
Subiectul 6.
Obiective
- Particularităţi de structură a scheletului la diferite grupe.
- Particularităţi de articulare a craniului cu coloana
vertebrală. Hiostilia şi Autostilia. St-ra centurilor.
Subiectul 7.
Obiective
- Evaluare sumativă periodică (testare)
Subiectul 8.
Obiective
- Caracteristica generală a clasei Amphibia
- Particularităţi morfologice de structură a sistemelor de
organe la diferite grupe de amfibieni (Urodela, Ecaudata,
Apoda).
- Structura scheletului, sistemului nervos şi organelor de simţ
Subiectul 9.
Obiective
- Caracteristica generală a clasei Reptilia
- Particularităţi morfologice de structură a sistemelor de
organe la diferite grupe de reptile (Rhyncofephalia,
Squamata, Chelonia, Crocodilia, Ophidia).
- Structura scheletului, sistemului nervos şi organelor de simţ
Unități de conținut
- sistematica cordatelor: încrengătură, subîncrengătură, clasă,
ordin, familie, gen; - aspect exterior; - structură morfologică;
- sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Unități de conținut
Sistematica subîncrengăturii Vertebrata; sistematica clasei
Cyclostomatha; - aspect exterior; - structură morfologică;
- sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Unități de conținut
- sistematica supraclasei Pisces: clasa Chondrichthyes şi
Osteichthyes; - aspect exterior; - structură morfologică; -
sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Unități de conținut
- aspect exterior; - structură morfologică; - sistem muscular,
circulator, respirator, uro-genital, nervos, organe de simţ; -
sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Unități de conținut
- sistematica clasei Osteichthyes; - structură morfologică;
- sistem muscular, circulator, respirator, uro-genital, nervos,
organe de simţ; - sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Unități de conținut
- structura scheletului; - regiunile scheletului; - craniu hiostilic;
craniu autostilic; centură scapulară; - centură pelviană; - sistem
nervos; regiuni ale creierului.
Unități de conținut
Verificarea cunoştinţelor la diviziunea vertebratele inferioare.
Unități de conținut
sistematica clasei Amphibia; - grupele principale de
amfibieni; - structură morfologică; - sistem muscular,
circulator, respirator, uro-genital, nervos, organe de simţ; -
sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Unități de conținut
sistematica clasei Reptilia; - grupele principale de reptile;
- structură morfologică; - sistem muscular, circulator,
respirator, uro-genital, nervos, organe de simţ; - sisteme de
organe; - aspecte zoogeografice. – aspecte paleozoologice.
5
Subiectul 10.
Obiective
- Aspecte sistematice ale grupelor contemporane de
amfibieni. Elemente de ecologie şi zoogeogafie.
- Aspecte sistematice ale grupelor contemporane de reptile.
Elemente de ecologie şi zoogeogafie
Unități de conținut
- sistematica amfibienilor contemporani; - sistematica
reptilelor contemporane; - grupele taxonomice de amfibii şi
reptile; - aspecte zoogeografice. – aspecte paleozoologice.

Subiectul 11.
Obiective Unități de conținut
- Evaluare sumativă periodică (testare) Verificarea cunoştinţelor la diviziunea Amphibia – Reptilia

Subiectul 12.
Obiective Unități de conținut
- sistematica păsărilor contemporane; - grupe sistematice de
- Caracteristica generală a clasei Aves păsări; - clase, subclase, ordine şi familii; - structură
- Particularităţi morfologice de structură a sistemelor de morfologică; - sistem muscular, circulator, respirator,
organe la diferite grupe sistematice de păsări. uro-genital, nervos, organe de simţ; - sisteme de organe;
- Structura scheletului, sistemului nervos şi organelor de simţ - respiraţie dublă; - adaptări morfo-fiziologice la zbor;
- aspecte zoogeografice. – aspecte paleozoologice.

Subiectul 13.
Obiective Unități de conținut
- sistematica mamiferelor contemporane; - grupe sistematice
- Caracteristica generală a clasei Mammalia de mamifere; - clase, subclase, ordine şi familii; - mamifere
- Particularităţi morfologice de structură a sistemelor de ouătoare; marsupiale, placentare; - structură morfologică;
organe la diferite grupe sistematice de mamifere. - sistem muscular, circulator, respirator, uro-genital, nervos,
- Structura scheletului, sistemului nervos şi organelor de simţ organe de simţ; - sisteme de organe; - adaptări morfo-
fiziologice la condiţiile mediului.

Subiectul 14.
Obiective Unități de conținut
- sistematica grupelor taxonomice principale de păsări
- Sistematica grupelor contemporane de mamifere. Noţiuni
contemporane; - sistematica grupelor taxonomice principale
de clasificare sistemică. Clasă, subclasă, ordin, subordin,
de mamifere contemporane; - aspecte zoogeografice ale
familie, gen, specie. Elemente de ecologie şi zoogeografie.
răspândirii păsărilor şi mamiferelor; – aspecte paleozoologice.

Subiectul 15.
Obiective Unități de conținut
- Evaluare sumativă periodică (testare) Verificarea cunoştinţelor la diviziunea Aves - Mammalia

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr Subiectul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de realizare

Sistematica generală a Cordatelor
1.
contemporane.
Aspecte comparative ale structurii
anatomice şi fiziologice ale diferitor
2.
grupe de ciclostomate. Reproducerea,
migraţii reproductive.
Diversitatea grupelor de peşti cartila-
ginoşi şi osoşi. Răspândirea în bazinele
3.
acvatice. Adaptări morfo – fiziologice la
condiţiile mediului.
Peştii cartilaginoşi. Grupele taxonomice
4. principale. Aspecte morfo – fiziologice
adaptive. Direcţiile de evoluţie.
Peştii osoşi. Grupele taxonomice
5. principale. Aspecte morfo – fiziologice
adaptive. Direcţiile de evoluţie.
Arborele filogenetic al Referate, comunicări,
Pe parcursul semestrului
încrengăturii Chordata materiale electronice.
Ciclostomatele - evoluţia
şi involuţia diferitor
Referate, comunicări,
sisteme de organe în Pe parcursul semestrului
materiale electronice.
dependenţă de gradul de
adaptare la parazitism.
Direcţiile de evoluţie a
diferitor grupe ale
Referate, comunicări,
supraclasei Pisces. Pe parcursul semestrului
materiale electronice.
Particularităţi morfo –
fiziologice adaptive.
Grupele taxonomice
principale ale peştilor Referate, comunicări,
Pe parcursul semestrului
cartilaginoşi. Aspecte materiale electronice.
adaptive.
Grupele taxonomice
principale ale peştilor
Referate, comunicări,
osoşi. Aspecte adaptive. Pe parcursul semestrului
materiale electronice.
Strămoşii vertebratelor
primar terestre.
6
 Particularităţi de structură anatomică şi
Particularităţi de struc-
fiziologică a peştilor osoşi. Direcţiile de
tură morfo – fiziologică Referate, comunicări,
6. evoluţie. Crossopterigienii şi Dipnoii ca Pe parcursul semestrului
şi adaptivă la diferiţi materiale electronice.
strămoşi ai vertebratelor tetrapode
taxoni sistematici.
terestre.
Structura scheletului la
Aspecte comparative ale structurii
peşti. Autostilia şi
scheletului la diferite grupe de peşti Referate, comunicări,
7. hiostilia. Direcţiile de Pe parcursul semestrului
cartilaginoşi şi osoşi. Direcţiile de materiale electronice.
evoluţie a elementelor
evoluţie şi involuţie în scheletul peştilor.
craniului.
Vertebratele tetrapode terestre şi
semiacvatice. Căile apariţiei verte- Căile de evoluţie şi
bratelor terestre. Adaptări morfo – apariţia vertebratelor Referate, comunicări,
8. Pe parcursul semestrului
fiziologice apărute în rezultatul trecerii la tetrapode. Peştii ca materiale electronice.
mediul terestru de viaţă. Sistematica strămoşi ai tetrapodelor.
generală a vertebratelor terestre.
Amfibienii – primele vertebrate terestre.
Particularităţi adaptive ale modului de Primele vertebrate tere-
Referate, comunicări,
9. viaţă la limita dintre două medii: acvatic stre. Strămoşii vertebra- Pe parcursul semestrului
materiale electronice.
şi terestru. Particularităţi reproductive în telor terestre.
mediul acvatic şi terestru.
Particularităţi adaptive la
mediul complet terestru
Reptilele – primele vertebrate cu
de viaţă. Adaptări
adevărat terestre. Particularităţi adaptive Referate, comunicări,
10. primare şi secundare. Pe parcursul semestrului
morfologice şi fiziologice la modul de materiale electronice.
Dominanţa şi factorii ce
viaţă terestru (viaţa în deşert, ).
au precedat dispariţia
reptilelor gigantice.
Păsările – primele vertebrate zburătoare. Originea păsărilor conte-
Particularităţi adaptive morfologice şi mporane. Căile de
Referate, comunicări,
11. fiziologice la modul de viaţă terestru şi evoluţie a reptilelor ce au Pe parcursul semestrului
materiale electronice.
aerian. Particularităţi specifice de dus la apariţia
adaptare la condiţiile mediului. strămoşilor păsărilor.
Mamiferele – grupă de organisme
vertebrate cu cel mai înalt grad de Raţiunea – ca element
evoluţie. Elemente de raţiune în primordial în stabilirea Referate, comunicări,
12. ` Pe parcursul semestrului
comportamentul mamiferelor. Învăţarea comportamentului materiale electronice.
ca parte componentă a comport- mamiferelor
amentului raţional.

VII. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ (până la o pagină)

1. Bănărescu, P., 1964, Pisces Osteichthyes. Fauna R. P. R. vol. XIII. Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.
2. Bobrinskii, Cuzneţov, Cuzeachin. “Curs de zoologie a vertebratelor”. M. 1968.
3. Ciocârlan V. Diversitatea reptilelor. /Resurs electronic/ Chişinău, CEP USM, 2004
4. Ciocârlan V. Îndrumări metodice pentru lucrări practice la zoologia vertebratelor. încrengătura Chordala,
subîncrengătura Vertebrata, Clasa Cyclostomata. Chişinău, CEP USM, 2003.
5. Ciocârlan V. Îndrumări metodice pentru lucrări practice la zoologia vertebratelor. Încrengătura Chordata,
subîncrengătura Urochordata, Clasa Ascidia. Chişinău, CEP USM, 2002 .
6. Ciocârlan V. Tunicatele: particularităţi de structură anatomică, morfologică şi sistematică. Îndrumări metodice pentru
studenţii spec. biologie şi ecologie /Resurs electronic/ Chişinău, USM, 2005.
7. Ciocârlan V. Particularităţi de structură morfologică şi anatomică a cefalocordatelor: îndrumări metodice pentru
studenţii spec. biologie şi ecologie. /Resurs electronic/ Chişinău, USM, 2005.
8. Feider, Z., Grossu, Al., Gyurko, Şt., Pop, V.,1967, Zoologia vertebratelor, E.D.P., Bucureşti.
9. Ionescu, V., 1968, Vertebratele din România, Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti litografiat, Univ.”Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca.
10. Lozan M. “Mamiferele Moldovei”. Chişinău, 1978.
11. Melian I., Toderaş I., Ciocârlan V. Reptilele. Sistematica, biologia, ecologia. Chişinău, CEP USM, 2002.
12. Mişcalencu, D., Mailat-Mişcalencu, Fl. 1978. Anatomia comparată a vertebratelor, E.D.P.,Bucureşti.
13. Naumov S.P. “Zoologia vertebratelor”. Manual pentru şcoli speciale. M. 1978.
14. Rang, C., P., Ureche, D., 2003. Zoologie generală- Vol. I, Chordata, Peşti, Edit. Alma Mater, Bacău.
15. Stugren, B., Coroiu, I., 1994, Sistematica filogenetică, anatomia comparată şi zoogeografia vertebratelor, vol. I-II, curs
litografiat, Univ. ”Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
16. Teodoreanu, M., Matic, Z. 1966. Lucrări practice de zoologia vertebratelor, E.D.P. Bucureşti.
17. Vasiliu L. “Vertebratele din România”. Bucureşti, 1978.