Toolkit Iunie 2015

Prof.dr. Constantin STOENESCU Drd.
Daniela STĂNCULESCU
Mariana NIŢELEA
Set de instrumente
pentru dezvoltare durabilă
în şcoli
“Acţionăm sustenabil pentru dezvoltarea resursei umane!”
PROIECT:
DEAR STUDENT (DEAR) - Dezvoltare durabilă în centrele de

educare şi reţelele actorilor locali interesaţi, prin conceptul
de dezvoltare a educaţiei şi creştere a conştientizării
(Contract DCI-NSAED/2012/287-936 - 2012 – 2015)
Implementare Set de instrumente:

Perioada pilot septembrie 2014 – iunie 2015
Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

To Educate on Sustainable Human Development
publicaţii este în responsabilitatea exclusivă a partenerilor proiectului şi în niciun
mod nu se poate considera că reflectă punctele de vedere ale Uniunii Europene.”
PARTENER ASOCIAT
2 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

PARTENER ASOCIAT
DESPRE PROIECTUL DEAR STUDENT
Proiectul „DEAR STUDENT (DEAR) - Dezvoltare Durabilă în centrele de educare şi reţelele

actorilor locali interesaţi, prin conceptul de educaţie pentru dezvoltare şi creştere a
conştientizării”, este implementat în parteneriat de 14 parteneri din şase ţări europene:
Bulgaria, Croaţia, Italia, Portugalia, România şi Spania în perioada 2013-2015.
Proiectul este finanţat prin Programul Actori Non-Guvernamentali şi Autorităţi Locale pentru
Dezvoltare (NSA-LA), EUROPEAID/131143/C/ACT/Multi; Lot 2 Educaţie pentru dezvoltare şi
creşterea conştientizării asupra temelor de dezvoltare în Europa.
Scopul proiectului este întărirea capacităţii autorităţilor locale (LAs) pentru a conştientiza
importanţa rolului lor în procesele de dezvoltare durabilă a resursei umane din
comunitate şi în realizarea angajamentelor active ale cetăţenilor lor prin încurajarea
implementării conceptului Educaţiei pentru Dezvoltare şi Creştere a Conştientizării
(DEAR) atât prin educaţia formală din şcolile primare şi secundare, cât şi în cadrul
politicilor publice.
Proiectul contribuie la întărirea angajamentului Autorităţilor Locale (AL) în cooperare cu

actorii non-guvernamentali (ONG), pentru promovarea politicilor de dezvoltare durabilă a
resursei umane la nivel local, întărind, pe de o parte, cooperarea locală a factorilor de interes
în scopul promovării unei cetăţenii active şi implicate în ceea ce priveşte lupta împotriva
sărăciei, inegalităţile şi excluderea social - economică şi, pe de altă parte, contribuind la
întărirea consensului cu comunitatea şcolară (profesori, elevi, părinţi, instituţii teritoriale din
domeniul educaţiei etc.) astfel încât tinerii să poată beneficia, în cadrul educaţiei formale,
de introducerea în cadrul tuturor disciplinelor şcolare a unor teme transversale din
domeniul dezvoltării durabile.
PARTENERII din Romania sunt:
Asociaţia Caritas Bucureşti

Str. Gheorghe Pripu nr. 22 + 36, sector 1, Bucureşti
Tel/Fax : +40 212332134/35/36
Email: office@caritasbucuresti.org
Asociaţia Municipiilor din Romania

Str. Academiei Nr.3-5, Etaj 1, Sector 3, 030011, Bucureşti – ROMÂNIA
Tel/Fax: 04 021 311 34 91; 021 312 36 75; 021 312 24 76 | +4 031 102 35 72
Email: amr@amr.ro
Asociaţia Serviciul APEL

Adresa: Sos Mihai Bravu nr 329, Sector 3, Bucureşti, cod poştal 030312
Tel / fax: 004/ 021.311.61.42 /004 / 021.311.61.43
E mail: office.b@apelngo.ro
Ministerul Educaţiei Naţionale - PARTENER ASOCIAT:

Str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, Bucureşti cod poştal 010168,
Tel. Centrală: +4 0214056200; +40214056300

PARTENER ASOCIAT
INSTITUŢII PUBLICE IMPLICATE:

1. Primăria Municipiului Bucureşti, Bucureşti, regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov
2. Primăria Sectorului 1, regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov
3. Primăria Sectorului 3, Bucureşti, regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov
4. Primăria Sectorului 5, Bucureşti, regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov
5. Primăria Municipiului Târgovişte - regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
6. Primăria Municipiului Piteşti - regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
7. Primăria Municipiului Ploieşti - regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
8. Primăria Municipiului Giurgiu - regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
9. Primăria Municipiului Călăraşi - regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
10. Primăria Municipiului Brăila - regiunea de dezvoltare Sud-Est
UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT IMPLICATE:
SERIA I
1. Şcoala gimnazială nr. 1 „Sfinţii Voievozi”- Primăria Sector 1 - Municipiul Bucureşti
2. Şcoala gimnazială nr. 188 - Primăria Sectorului 5 - Municipiul Bucureşti
3. Şcoala gimnazială „Coresi” – Primăria Municipiului Târgovişte
4. Şcoala gimnazială nr. 14 „Alexandru Davila” - Primăria Municipiului Piteşti
5. Şcoala gimnazială „Sf Vineri” - Primăria Municipiului Ploieşti
6. Şcoala gimnazială „Academician Marin Voiculescu” - Primăria Municipiului Giurgiu
SERIA II
1. Liceul Tehnic „Ludovic Mrazek” - Primăria Municipiului Ploieşti
2. Şcoala gimnazială „Fănuş Neagu”- Primăria Municipiului Brăila
3. Şcoala gimnazială „Al.I. Cuza” - Primăria Sectorului 3- Municipiul Bucureşti
4. Şcoala gimnazială nr. 21 „Liviu Rebreanu”, Primaria Sectorului 3- Municipiul Bucureşti
5. Şcoala gimnazială Nr. 88 - Primăria Sectorului 3 - Municipiul Bucureşti
6. Şcoala gimnazială Nr.195 - Primăria Sectorului 3 - Municipiul Bucureşti
7. Liceul „Dante Alighieri” - Primăria Sectorului 3 - Municipiul Bucureşti
8. Casa corpului didactic - Călăraşi
Acţionând împreună la nivelul fiecărui segment din administraţia publică din România,
putem să dezvoltăm durabil societatea românească!

PARTENER ASOCIAT
Despre Setul de instrumente
Având la baza experienţa în domeniul educaţiei pentru dezvoltare şi al administraţiei publice,

prof.dr. Constantin Stoenescu, drd. Daniela Stănculescu, şi Mariana Niţelea, fost director al
Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti, în colaborare cu Gabriela Chiroiu,
coordonator proiecte educaţionale la Asociaţia Caritas Bucureşti, au elaborat un Set de
instrumente pentru dezvoltare durabilă în şcoli. Pentru a asigura eficienţa impactului
educativ şi consolidarea relaţiei profesor – elev, materialele didactice incluse au fost propuse de
către cadrele didactice din şcolile partenere, autorii fiind menţionaţi în referinţele din Ghidul
profesorului şi Caietul de exerciţii al elevului.
Prezentul Set de instrumente pentru dezvoltare durabilă în şcoli se adresează profesorilor şi

elevilor din învăţământul primar şi secundar şi constituie un sprijin pentru elaborarea unui modul
de educaţie pentru dezvoltare umană durabilă. Acest modul educativ abordează teme trans-
curriculare (care pot fi aplicate în cadrul disciplinelor din învăţământul primar şi secundar),
ajutând profesorul să dezvolte elevului capacitatea de a înţelege, de a se orienta şi de a acţiona
în lumea reală, devenind protagonistul propriei sale transformări şi al propriului său angajament
pentru a promova o lume mai dreaptă, durabilă şi echilibrată.
Temele abordate în acest set de instrumente au fost identificate în urma unui curs de formare
în domeniul DEAR care a avut loc la Buşteni (2014) şi a unui lung proces consultativ cu toţi
partenerii proiectului, reprezentanţi ai AL, profesori, experţi din cele 2 regiuni de dezvoltare
vizate prin proiect, după cum urmează: voluntariat, principii şi valori, mediu, poluare şi
ecoturism; siguranţa cetăţeanului; identitatea personală şi comunitară; multi/interculturalism şi
diversitate.

PARTENER ASOCIAT
In acest scop, Setul de instrumente este alcătuit din:

- Modulul I: Noţiuni teoretice
- Modului II: Ghidul profesorului
- Modului III: Caietul de exerciţii al elevului
- Anexă: Glosar de termeni

PARTENER ASOCIAT
CUPRINS
Capitol Pagina
Despre proiectul DEAR STUDENT 3
Despre Setul de instrumente 5
Cuvântul autorilor 9
MODULUL I – NOŢIUNI TEORETICE
Capitolul 1 - Cadrul conceptual în domeniul dezvoltării durabile 11
1.1. Concepte-cheie 11
1.2. Strategia UE pentru dezvoltare durabilă 12
1.3. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României - Orizonturi 14
2013-2020-2030
1.4. Strategia de dezvoltare durabilă la nivel local 16
1.5. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului 16
Capitolul 2 - Dezvoltarea durabilă şi educaţia pentru dezvoltare 19

2.1. Noţiuni introductive 19
2.1.1. Voluntariat 20
2.1.2. Principii şi valori 21
2.1.3. Mediu, poluare şi ecoturism 23
2.1.4. Siguranţa cetăţeanului 24
2.1.5. Identitate personală şi comunitară 25
2.1.6. Multi / interculturalism şi diversitate 26
2.2. Cadrul legal ce reglementează educaţia pentru dezvoltare 27
2.3. Obiective ţintă stabilite la nivelul educaţiei pentru dezvoltare 27
2.4. Instituţii publice cu atribuţii în domeniul educaţiei pentru dezvoltare 27
2.5. Atribuţiile cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru dezvoltare 28
2.6 Rolul autorităţilor publice locale în educaţia pentru dezvoltare 28
Capitolul 3 - Derularea unui proiect în parteneriat cu autorităţile publice locale 30

3.1. Cadrul legislativ existent 30

PARTENER ASOCIAT
3.2. Analiza nevoilor existente la nivelul comunităţii locale 31

3.3. Stabilirea direcţiilor de acţiune în raport cu nevoile identificate 31
3.4. Încheierea unor acorduri de parteneriat/cooperare 32
3.5 Finanţarea şi implementarea proiectului 33
3.6. Linkuri utile 33
MODULUL II GHIDUL PROFESORULUI
1. Tema Voluntariat 37
2. Tema Principii şi valori 49
3. Tema Mediu, poluare şi ecoturism 63
4. Tema Siguranţa cetăţeanului 82
5. Tema Identitate personală şi comunitară 89
6. Tema Multi / interculturalism şi diversitate 107
MODULUL III CAIETUL DE EXERCIŢII AL ELEVULUI 116
1. Tema Voluntariat 116

2. Tema Principii şi valori 121
3. Tema Mediu, poluare şi ecoturism 133
4. Tema Siguranţa cetăţeanului 140
5. Tema Identitate personală şi comunitară 143
6. Tema Multi / interculturalism şi diversitate 152
ANEXA GLOSAR DE TERMENI 155

PARTENER ASOCIAT
CUVÂNTUL AUTORILOR
Proiectul „DEAR STUDENT (DEAR) - Dezvoltare Durabilă în centrele de educare şi

reţelele actorilor locali interesaţi, prin conceptul de dezvoltare a educatiei şi creştere a
conştientizării”, ne-a dat posibilitatea elaborării unui Set de instrumente pentru dezvoltarea
durabilă a resursei umane din şcolile primare şi gimnaziale, prin incorporarea trans-curriculară a
conceptului de educaţie pentru dezvoltare în activitatea didactică obişnuită.
Prezentul ghid a fost elaborat pornind de la ideea că autorităţile şi funcţionarii publici din
administraţia publică locală, cadrele didactice, elevii, părinţii trebuie să adopte un
comportament responsabil care să ajute la satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite
nevoile generaţiilor viitoare. Sistemul educaţional este primul loc în care sunt furnizate
cunoştinţe, valori şi principii şi, astfel, are influenţă directă asupra construirii unor atitudini
personale, preocupări şi interese ale partenerilor pereche, cu sau fără experienţă, şi în
contextul provocărilor actuale, către un mediu din ce în ce mai globalizat. Existenţa unui set de
instrumente, practic şi util, la îndemâna fiecărui cadru didactic, care să poată fi utilizat în acţiuni
menite să educe elevii în domeniul dezvoltării durabile, nu face decât să vină în sprijinul
procesului educaţional prin promovarea principiilor şi valorilor DEAR .
Setul de instrumente va ajuta cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în
învăţământul primar şi secundar să aibă o imagine generală asupra rolului pe care îl joacă în
îmbunătăţirea calităţii, eficacităţii, eficienţei şi continuităţii activităţilor privind Educaţia pentru
Dezvoltare şi Creşterea Conştientizării. Folosirea setului de instrumente în activitatea didactică
va avea ca rezultat pe termen lung generarea de schimbări şi atitudini pozitive faţă de procesele
de dezvoltare durabilă în acord cu lupta împotriva sărăciei şi atingerea Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului (ODM, http://www.mae.ro). La nivelul comunităţilor locale, prezentul
set de instrumente va contribui la pregătirea viitorilor cetăţeni responsabili care acţionează în
spiritul unei dezvoltări comunitare durabile.
Agenda DEAR abordează tema educaţiei pentru dezvoltare ca o preocupare a
comunităţilor, implicând toate sectoarele comunităţii active în domeniu. Implicarea întregii
societăţi va oferi factorilor interesaţi din domeniul educaţiei oportunitatea de a lua parte în acest
proces şi va genera o sursă de entuziasm, talent şi expertiză, care este vitală pentru realizarea
dezvoltării durabile a resurselor umane.
Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să-şi stabilească obiectivele şi să-şi
organizeze activitatea astfel încât resursele naturale şi sistemele de suport ale vieţii comunităţii
să fie menţinute şi, cu ajutorul resursei umane pregătite, să acţioneze în acest sens.
Acordurile de parteneriat şi cooperare încheiate în vederea finanţării şi derulării unor
proiecte de interes comun în domeniul dezvoltării durabile, la nivelul comunităţilor locale, pot
consolida relaţia şcoală, elevi, părinţi, autorităţi locale, societate civilă şi pot fi o soluţie a
educaţiei pentru dezvoltare şi a creşterii conştientizării pe termen mediu şi lung.
În acest scop, în cadrul proiectului se va realiza şi AGENDA DEAR care cuprinde
propuneri concrete pentru educaţia pentru dezvoltarea durabilă la nivelul comunităţilor implicate
în proiect.
In încheiere, adresăm mulţumiri pentru expertiza şi sprijinul acordat în realizarea acestui
set de instrumente echipei de proiect, formatorilor, profesorilor şi coordonatorilor din partea
primăriilor susţinătoare ale procesului educaţiei pentru dezvoltare şi ale parteneriatului creat prin
proiect la nivelul întregii comunităţi locale.
Dorim sa multumim,de asemenea,echipei de proiect care a realizat in cadrul activitatilor
proiectului fotografiile inserate in Toolkit, Ghidul Profesorului si Caietul de Exercitii al Elevului.
AUTORII

PARTENER ASOCIAT

PARTENER ASOCIAT
MODULUL I – NOŢIUNI TEORETICE
CAPITOLUL 1
CADRUL CONCEPTUAL ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII DURABILE
1.1 Concepte-cheie
O viaţă sănătoasă şi îmbelşugată, într-o ţară curată şi dezvoltată, este dorinţa oricărui
locuitor al acestei planete, inclusiv a oricărui român.
Conceptul de dezvoltare durabilă a devenit astăzi un fir roşu al politicilor de dezvoltare
pe plan mondial şi, respectiv, pe plan european. El desemnează totalitatea formelor şi
metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând
asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.
 Dezvoltarea durabilă (EN: sustainable development) - este dezvoltarea care urmăreşte

satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile nevoi"1 şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea
deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de
mediul înconjurător, economic sau social.
Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de
intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi are ca prim scop
prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins şi asupra calităţii vieţii
în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social. Obiect al dezvoltării durabile este acum şi
preocuparea pentru dreptate şi echitate între state, nu numai între generaţii. În acest context, au
apărut şi alte concepte noi, cum este şi eco-inovarea – care se referă la producerea, asimilarea
sau exploatarea unui produs, proces de producţie, serviciu, metodă de management care are
caracter de noutate pentru organizaţie (dezvoltarea sau adoptarea acesteia) şi care determină,
pe parcursul întregului ciclu de viaţă, reducerea poluării sau a presiunii asupra resurselor
(inclusiv energiei), în comparaţie cu alternativele relevante existente pe piaţă2.
 Educaţia globală – EG (EN: Global Education; presc. GE) - „este educația care
deschide ochii și mintea oamenilor către realitățile globale și îi îndeamnă să militeze pentru o
lume mai justă, echitabilă și în care drepturile omului sunt asigurate pentru toți.”3
 Educaţia pentru dezvoltare – ED (EN: Development Education; presc. DE) –

componentă a EG este „un proces de învăţare activ, bazat pe valorile solidarităţii, egalităţii,
incluziunii şi cooperării. Aceasta permite oamenilor să treacă de la conştientizarea priorităţilor
de dezvoltare internaţională şi de dezvoltare umană durabilă, printr-o înţelegere a cauzelor şi
efectelor problematicii globale, către o implicare personală manifestată prin acţiuni în cunoştinţă
de cauză. Educaţia pentru dezvoltare încurajează participarea deplină a tuturor cetăţenilor lumii
în eradicarea sărăciei şi în lupta împotriva excluziunii. Ea caută să influenţeze politicile naţionale
1Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de
Raportul Brundtland"
2 Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, completată de CE (proiect MEI, 2007)
3 Declaraţia Educaţiei Globale, Maastricht 2002

PARTENER ASOCIAT
şi internaţionale economice, sociale şi de mediu pentru a fi mai juste, sustenabile şi bazate pe

drepturile omului.”4
Programele educaţiei pentru dezvoltare se adresează: cetăţenilor, în general, copiilor, tinerilor,
familiilor, comunităţilor, elevilor studenţilor, personalului didactic din şcoli şi universităţi, actorilor
din mass-media, leader-ilor comunităţilor, factorilor de decizie (autorităţilor locale şi naţionale,
instituţiilor publice), mediului de afaceri, Societăţii Civile, Sindicatelor, celebrităţilor.
 Educaţia pentru dezvoltare şi creşterea conştientizării - (EN: Development

Education and Awareness Raising; presc. DEAR) reprezintă un proces dinamic, interactiv şi
participativ, pe termen mediu și/ sau lung care sprijină formarea profesională continuă, facilitând
legătura dintre conținutul educaţiei și cunoştințele individuale pe baza unor criterii analitice astfel
încât cetăţenii să poată participa direct la dezvoltarea mediului lor şi să înțeleagă legăturile
dintre realitatea lor locală şi dezvoltarea globală. În contextul educaţiei formale, înseamnă
asumarea de responsabilităţi şi valorificarea de noi oportunităţi pentru a forma cetăţeni activi,
capabili să identifice soluţii pentru un viitor mai bun, prin creşterea propriului nivel de
conştientizare şi prin promovarea şi utilizarea valorilor şi principiilor dreptăţii, echităţii, toleranţei
şi cooperării.
În completarea acestor concepte-cheie, s-a elaborat un Glosar de termeni (vezi Anexa 1),
care a fost gândit ca un instrument de lucru pentru toţi partenerii proiectului cu scopul de a se
asigura o înţelegere unitară a conceptelor aflate sub umbrela DEAR.
1.2. Strategia UE pentru dezvoltare durabilă
Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997,
prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg
a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o
dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reînnoită de Dezvoltare

Durabilă, pentru o Europa extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară şi
coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru
generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să
gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de
inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei
mediului şi coeziunii sociale.
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, ce reprezintă fundamentul Strategiei Naţionale a

României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona şi se doreşte a fi un catalizator
pentru cei ce elaborează politici publice şi pentru opinia publică, în scopul schimbării
comportamentului în societatea europeană şi, respectiv, în societatea româneasca şi implicării
active a factorilor decizionali, publici şi privaţi, precum şi a cetăţenilor în elaborarea,
implementarea şi monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile5.
În acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:
4 CONCORD & DARE Forum, 2004

5
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

PARTENER ASOCIAT
 Protecţia mediului, prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul
negativ asupra mediului;
 Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversităţii

culturale, egalităţii de şanse şi prin combaterea discriminării de orice fel; Comisia Europeana
(CE) a adoptat
 cel de-al 6-lea Raport pe Coeziune care subliniază că în perioada 2014-2020 se va pune
accent pe investiţii publice, buna guvernare şi pe evoluţia politicii de coeziune6:
• Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii, inovării şi competitivităţii pentru
asigurarea unor standarde de viaţa ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi bine
plătite;
 Îndeplinirea responsabilităţilor internaţionale ale UE prin promovarea instituţiilor

democratice în slujba păcii, securităţii şi libertăţii, a principiilor şi practicilor dezvoltării
durabile pretutindeni în lume.
Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrată a componentelor economice, ecologice si

socio-culturale ale dezvoltării durabile, Strategia UE statuează următoarele principii
directoare:
 Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului;

 Solidaritatea în interiorul generaţiilor şi între generaţii;
 Cultivarea unei societăţi deschise şi democratice;
 Informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional;
 Implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali;
 Coerenţa politicilor şi calitatea guvernării la nivel local, regional, naţional şi global;
 Integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu prin evaluări de impact şi consultarea
factorilor interesaţi;
 Utilizarea cunoştinţelor moderne pentru asigurarea eficienţei economice şi investiţionale;
 Aplicarea principiului precauţiunii în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte;
 Aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”.
Strategia UE 2020
Obiectiv în domeniul dezvoltării durabile: reducerea emisiilor de gaze de sera cu 20% (30%
în anumite condiţii), creşterea cu 20% a energiei produsă din surse regenerabile, creşterea cu
20% a eficienţei energetice;
După anul 2012, UE a considerat necesară implementarea de noi măsuri care să reducă şi mai
mult emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2020.
Prin urmare, Parlamentul European a aprobat, la propunerea Comisiei, pachetul legislativ

privind clima si energia. Pachetul stabileşte, prin cele şase acte care îl alcătuiesc (un
regulament, patru directive şi o decizie), obiective obligatorii privind reducerea emisiilor de gaze
6
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion6/6cr_en.pdf

PARTENER ASOCIAT
cu efect de seră cu 20% sub nivelurile din 1990 şi creşterea la 20% a ponderii energiei din
surse regenerabile, ambele până în 2020. De asemenea, pachetul vizează îmbunătăţirea cu
20% a eficienţei energetice în aceeaşi perioadă de timp.
Acest pachet este considerat un pas necesar şi important pentru sporirea eficienţei şi securităţii
energetice a Europei, dar şi o bază de pornire pentru reducerea şi mai accentuată a emisiilor de
gaze cu efect de seră (cu 30%), în contextul în care se va reuşi, la sfârşitul acestui an,
încheierea unui acord internaţional satisfăcător privind clima, în cadrul căruia şi alte state
dezvoltate, sau în curs de dezvoltare se vor angaja să contribuie în mod concret la limitarea
emisiilor globale.
1.3. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României - Orizonturi 2013-

2020-2030:
 Orizont 2013: încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în

ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca Stat Membru al UE.
 Orizont 2020: atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii
indicatori ai dezvoltării durabile.
 Orizont 2030: apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor
membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
România are şi ea obligaţia de a îndeplini obiectivele stabilite prin pachetul legislativ privind
clima si energia elaborat de UE. Măsurile care vor trebui adoptate în acest sens vor determina
schimbări în modul în care vor fi gândite direcţiile de acţiune, redefinind practic nevoia de
energie şi crescând gradul de implicare a autorităţilor publice în protejarea mediului şi creşterea
eficienţei energetice.
Comisia ONU pentru Dezvoltare Durabilă (CSD) – 2008 - Romania a fost aleasă în aprilie
2007 în cadrul sesiunii organizatorice a Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC)
membru al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă (CSD) pentru mandatul 2008-2011. În
contextul în care Romania se implică tot mai activ în aspectele strategice de dezvoltare
durabilă, este cu atât mai important faptul că exercită un mandat în cadrul Comisiei de
specialitate a ONU. Aceasta conferă României posibilitatea de a participa la stabilirea liniilor de
politică în domeniul dezvoltării durabile şi la coordonarea măsurilor necesare în raport cu
situaţiile naţionale, regionale sau internaţionale.
Notă: Comisia ONU pentru Dezvoltare Durabilă (Commission on Sustainable Development -
CSD) a fost înfiinţată în decembrie 1992, de către Adunarea Generală ONU în vederea asigurării
cadrului interguvernamental pentru implementarea deciziilor Conferinţei ONU pentru Mediu şi
Dezvoltare (Rio de Janeiro, 3-14 iunie 1992).
CSD este responsabilă pentru revizuirea progresului în implementarea Agendei 21 şi a

Declaraţiei de la Rio cu privire la mediu şi dezvoltare, asigură ghidarea politicilor pentru
urmărirea Planului de implementare Johannesburg (JPOI) la nivel local, naţional, regional şi
internaţional. JPOI a reafirmat ca CSD este forumul de înalt nivel pentru dezvoltare durabilă în
cadrul sistemului ONU.
Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea
în momentul de faţă.

PARTENER ASOCIAT
În 1992 România a semnat Convenţia - Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice
(UNFCCC), ratificată prin Legea nr. 24/1994, angajându-se să acţioneze pentru stabilizarea
concentraţiilor gazelor cu efect de seră în atmosfera la un nivel care să împiedice perturbarea
antropică a sistemului climatic.
De asemenea, România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1999, fiind prima Parte aflată pe
Anexa I a UNFCCC care l-a ratificat prin Legea nr. 3/2001.
România a respectat procesul de consultare publică, ca etapă obligatorie pentru dezvoltarea

politicilor publice, în conformitate cu legislaţia europeană şi a Convenţiei privind accesul la
informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu
(Convenţia de la Aarhus).
În octombrie 2007, Guvernul României a stabilit elaborarea Strategiei Naţionale pentru

Dezvoltare Durabilă într-o formă revizuită conform obiectivelor convenite la nivel comunitar şi a
prescripţiilor metodologice ale Uniunii Europene. Strategia a fost rezultatul unui proiect comun
al Guvernului României prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Programului
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Procesul de elaborare a fost gestionat de Centrul Naţional
pentru Dezvoltare Durabilă şi supervizat de Academia Română. După ce a fost supusă
dezbaterii publice, versiunea finală, care ia în considerare trei orizonturi temporale proiective,
2013, 2020 şi 2030, a fost aprobată de Guvernul României în noiembrie 20087. Documentul
este structurat pe cinci părţi. În prima parte este prezentat cadrul conceptual, sunt definite
noţiunile de bază şi sunt precizaţi indicatorii dezvoltării durabile. De asemenea, sunt menţionate
acţiunile întreprinse de România în perioada de pre- şi post-aderare. Partea a doua evaluează
capitalul natural şi antropic, uman şi social, pe baza recomandărilor privind măsurarea
performanţelor dezvoltării durabile din mai 2008 ale Grupului de Lucru alcătuit din Oficiul de
Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), Comisia Economică ONU pentru Europa (UNECE) şi
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). În partea a treia sunt stabilite
obiective pentru cele trei orizonturi temporale menţionate, după modelul provocărilor cheie
intersectoriale formulate în versiunea reînnoită a Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii
Europene. În partea a patra sunt analizate problemele specifice ale României şi se stabilesc
ţinte pentru accelerarea trecerii la modelul dezvoltării durabile, înţeles drept cale a eliminării
decalajelor. Ultima parte, a cincea, conţine recomandări cu privire la crearea unui cadru
instituţional care să permită implementarea Strategiei în condiţiile responsabilizării autorităţilor şi
ale implicării factorilor sociali.
Procesul de revizuire a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a pus în evidenţă

amploarea mecanismului participativ, proiectele intermediare ale strategiei fiind supuse atenţiei
şi analizei reprezentanţilor societăţii civile. Documentul strategiei a fost dezbătut de-a lungul
procesului de revizuire, în cadrul a 16 întâlniri ale Consiliilor Consultative Regionale, cu
participarea reprezentanţilor autorităţilor publice locale, formaţiunilor asociative, partidelor
politice, unităţilor de învăţământ superior şi de cercetare, comunităţii oamenilor de afaceri,
camerelor de comerţ şi industrie, a sindicatelor, asociaţiilor profesionale, organizaţiilor
neguvernamentale şi ai mass-media.
7Această versiune a fost tipărită şi este, de asemenea, disponibilă în format electronic la adresa
http//strategia.ncsd.ro/docs/sndd-final-ro.pdf.

PARTENER ASOCIAT
1.4. Strategia de dezvoltare durabilă la nivel local
Începând cu anul 2000, Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă (CNDD), ca organizaţie

nonguvernamentală, agenţie de implementare a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
(PNUD), împreună cu Capacity 21 şi cu sprijinul guvernelor Marii Britanii şi Canadei, a trecut la
implementarea Agendei Locale 21 în nouă “oraşe pilot” din România. Procesul de elaborare a
Agendei Locale 21 ca Plan Local de Dezvoltare Durabilă în aceste oraşe s-a încheiat în ianuarie
2003, cu aprobarea documentelor de către consiliile locale.
Ca urmare a succesului înregistrat în faza pilot, Guvernul României a decis extinderea
programului Agenda Locală 21 în peste 40 de municipalităţi în perioada 2003-2006. Cadrul
formal a fost asigurat prin semnarea la 29 august 2002 a unei Convenţii de Colaborare între
reprezentanţii Guvernului României, ai Federaţiei Autorităţilor Locale şi Programului Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare).
Documentul final al Agendei Locale 21 este alcătuit din trei părţi: strategia locală pentru
dezvoltare durabilă, planul local de acţiune şi portofoliul de proiecte. Strategia cuprinde o
analiză a sistemului social şi economic, precum şi a factorilor de mediu. Pe această bază sunt
formulate obiectivele pe termen mediu şi lung şi sunt elaborate scenarii ipotetice. În planul local
de acţiune pe termen scurt şi mediu sunt stabilite priorităţile, se identifică resursele financiare şi
se aleg modalităţile de accesare a acestora. Portofoliul de proiecte este o listă a proiectelor
considerate prioritare de comunitate pentru realizarea obiectivelor dezvoltării durabile.
Elaborarea fiecărei părţi a documentului presupune parcurgerea a două etape: realizarea unui
draft care este supus consultării publice şi realizarea documentului final, îmbunătăţit cu
sugestiile şi comentariile comunităţii care este supus aprobării de către consiliul local.
Un rol important poate fi acordat parteneriatelor public – privat şi parteneriatelor şcoală –

părinţi - autorităţi locale – societate civilă care au menirea realizării unui schimb activ de
informaţii, creşterii gradului de conştientizare cu privire la problemele specifice de mediu,
realizarea de proiecte ce urmăresc schimbarea modelelor de producţie şi de consum durabile.
1.5. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului8
Declaraţia Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului, de 191 ţări, printre
care şi România, fixează Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Declaraţia Mileniului
este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt
nivel între majoritatea statelor lumii. La Summit-ul Mileniului, statele membre şi-au fixat un
număr de 8 obiective esenţiale – Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – cu ţinte precise de
atins până în anul 2015. Cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului sunt:
1. Eradicarea sărăciei extreme şi a foametei

În statele în curs de dezvoltare sărăcia este cea mai gravă boală care afectează miliarde de
oameni: ea se răspândeşte şi se propagă, iar tratamentul devine unul greoi. Ea stă la baza
foametei, a lipsei accesului la educaţie, a bolilor şi distrugerii. În România sărăcia devine vizibilă
în cartierele mărginaşe şi în zonele dezindustrializate, dar şi centrale ale marilor oraşe sau în
satele abandonate de către tinerii plecaţi în căutarea unei vieţi mai bune în străinătate; la
8 http://www.fondromania.org/pagini/obiectivele-de-dezvoltare-ale-mileniului.php

PARTENER ASOCIAT
cerşetorii de la colţul străzii sau de la semafoare şi în mizeria mahalalelor şi a străzilor

desfundate.
2. Realizarea accesului universal la educaţia primară

Într-o lume unde accesul la informaţie poate să reprezinte cheia supravieţuirii, există încă
milioane de oameni care nu au acces la educaţia primară de bază. Şi în România numeroşi
copii nu pot merge la şcoală sau sunt nevoiţi să abandoneze şcoala. Bunăstarea şi dezvoltarea
lor personală sunt astfel ireversibil afectate.
3. Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor

Atât în România, cât şi în statele în curs de dezvoltare egalitatea dintre sexe rămâne mai
degrabă doar un concept teoretic. Într-o lume unde discriminarea capătă forme în aparenţă
fireşti, femeilor le este adesea interzis dreptul de a se dezvolta la potenţialul pe care îl merită.
Milioane de femei din lumea întreagă sunt condamnate astfel la sărăcie, la analfabetism şi la
abuzuri.
4. Reducerea mortalităţii infantile

Locul naşterii nu ni-l alegem! Dacă milioane de copii mor în fiecare an din lipsa accesului la apă,
alimente sau servicii de îngrijire medicală, nu este alegerea lor. În România, dar mai ales în
statele sărace ale lumii, în lipsa accesului la servicii medicale de bază, copiii mor în fiecare zi
fără nicio speranţă.
5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne

Accesul la serviciile de planificare familială poate salva vieţi. Însă nu întotdeauna acest acces
este evident sau facil. Pentru milioane de femei, distanţa dintre casă şi spital poate să ajungă să
reprezinte o piedică în a avea o sarcina sănătoasă, iar bucuria maternităţii se transformă într-un
coşmar.
6. Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli

HIV sau SIDA? SIDA sau HIV? Una fără cealaltă sau separate? Cert este că epidemiile se
dovedesc a fi un factor de împiedicare a dezvoltării şi omoară viaţa. Persoanele care trăiesc cu
HIV/SIDA sunt excluse sau se izolează de societate. Copiii îşi pierd părinţii din cauza acestei
boli şi sunt cel mai adesea condamnaţi la o viaţă plină de privaţiuni, iar acest fenomen capătă
dimensiuni de masă în Africa sub-sahariană. Malaria lasă în urmă zilnic mii de copii orfani şi de
părinţi îndureraţi. România este una dintre ţările europene cu cea mai mare incidenţă a TBC, o
boală a sărăciei şi a mizeriei.
7. Asigurarea sustenabilităţii mediului

Copacii, iarba, apele, animalele, plantele fac parte din mediul nostru. Poluarea, defrişarea
pădurilor, încălzirea globală, braconajul, toate acestea fac parte şi ele din mediul nostru, însă
ele reprezintă indiferenţa vizavi de o dezvoltare durabilă şi sănătoasă a mediului, care să ducă
la sustenabilitate.
8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare

Parteneriatul înseamnă înţelegerea faptului că demnitatea umană este indivizibilă, că sărăcia
celorlalţi înseamnă o atingere a demnităţii umane şi că avem datoria de a ajuta astfel încât toţi
să îşi atingă potenţialul maxim de dezvoltare ca fiinţă umană. Parteneriatul reprezintă
cooperare. Doar împreună, atât ţări mai bogate, alături de ţări în curs de dezvoltare, vom reuşi
să atingem cele 8 Obiective, îndreptându-ne paşii spre o dezvoltare durabilă. România nu este

PARTENER ASOCIAT
o ţară foarte bogată, dar românii sunt mai bogaţi decât milioane de alţi locuitori ai planetei. În
România există speranţa că mâine va fi mai bine, în timp ce, fără implicarea celorlalţi, pentru
milioane de oameni din statele în curs de dezvoltare nu există nicio speranţă.

PARTENER ASOCIAT
CAPITOLUL 2
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI EDUCAŢIA PENTRU DEZVOLTARE
2.1. Noţiuni introductive
Ultimele decenii au adus schimbări economice, sociale, culturale şi politice semnificative atât la
nivel global cât şi la nivel local. Statele lumii şi cetăţenii lor parcurg o perioadă de accelerare a
schimbării în care nu doar ritmul progresului tehnologic determină modificări adaptative la nivel
economic şi social, ci şi circulaţia globală a valorilor, ideilor şi modelelor culturale. În linii mari,
se poate susţine că umanitatea a trecut cu bine prin diversele provocări ale evoluţiei şi că de
fiecare dată au fost selectate cele mai bune căi de înaintare în condiţiile date. Pentru a
parafraza o celebră vorbă a lui Churchill, chiar dacă lumea noastră nu este cea mai bună lume
imaginabilă, alta mai bună decât ea nu există.
Au fost puse în discuţie şi modalităţile în care sunt urmate anumite strategii privind atingerea
diverselor ţinte ale dezvoltării. Din deceniul al şaptelea al secolului trecut a început să fie supus
discuţiei modelul de creştere economică bazat pe consumul de resurse naturale. S-a obiectat
că acest tip de creştere economică pune în pericol mediul înconjurător prin exploatarea
resurselor şi nu duce nici la o distribuire socială echitabilă a veniturilor. Au fost identificate atât
cazuri de deteriorare ireversibilă a mediului înconjurător cât şi de creştere a decalajelor sociale
şi de accentuare a sărăciei.
Drept urmare, începând din deceniul al optulea al secolului trecut a început să se discute
despre un nou model de dezvoltare, şi anume, cel al dezvoltării durabile, bazat pe
realizarea unui echilibru între cele dimensiunile economică, socială şi de mediu. Au fost
propuse noi perspective asupra utilizării resurselor, protejării mediului înconjurători, şi asupra
implementării la nivel social a conceptelor de echitate şi dreptate. S-a discutat despre relaţia
dintre creşterea economică şi sistemele politice, în primul rând despre felul în care un regim
democratic poarte asigura coeziune socială prin redistribuirea echitabilă a veniturilor, eliminarea
corupţiei şi a nedreptăţilor sociale şi prin liberul acces al persoanelor la resurse şi alte libertăţi
fundamentale.
Dar toate aceste idei şi valori pot fi transpuse în viaţa cotidiană numai în condiţiile în care
cetăţenii asimilează noi modele de comportament şi îşi schimbă vechile atitudini faţă de
mediul înconjurător şi faţă de societate. Acesta nu este însă un proces care să se producă
de la sine, ci necesită un efort educaţional de amploare, atât la nivelul educaţiei formale cât şi la
cel informal. Efortul educaţional trebuie să fie susţinut instituţional, inclusiv prin reformarea
planurilor şi programelor de învăţământ, dar şi de societatea civilă, uneori mult mai dinamică şi
mai eficientă decât instituţiile statului.
Aşadar, educaţia pentru dezvoltare durabilă devine o componentă a educaţiei alternative şi

dezvoltă la nivel individual atitudini care vor favoriza comportamente adecvate scopurilor
protejării mediului înconjurător şi creşterii coeziunii sociale. Pentru atingerea masei critice de la
care se poate vorbi despre declanşarea unei reforme educaţionale centrată pe obiectivele
dezvoltării durabile este necesar un efect multiplicativ al activităţilor locale educative iniţiate de
actori sociali din societatea civilă. Prin asimilarea de cunoştinţe specifice teoriei dezvoltării

PARTENER ASOCIAT
durabile şi prin formarea conştiinţelor se creează astfel de premise educaţionale, obiectiv

urmărit consecvent de prezentul set de instrumente.
2.1.1. Voluntariat
Filosoful Jean Jaques Rousseau a elaborat teoria contractului social prin care încearcă să
explice ordinea socială şi modul în care interacţionează oamenii ca fiinţe raţionale. Părţile unui
contract intră în interacţiune pentru a avea anumite beneficii de ambele părţi, adică în condiţii de
reciprocitate. Totuşi, de-a lungul istoriei umanităţii au fost dezvoltate şi relaţii de non –
reciprocitate, cele în care una dintre părţi aduce beneficii celeilalte fără ca la rândul ei să obţină
sau să pretindă obţinerea de alte beneficii. Astfel de relaţii tradiţionale sunt, de exemplu, cele
dintre membrii unei familii, în special cele dintre părinţi şi copii sau cele dintre bunici şi nepoţi,
relaţii în care părinţii sau bunicii oferă în mod necondiţionat avantaje urmaşilor lor. La nivel
social s-a constituit în mod informal instituţia mecenatului prin care persoane care dispun de
anumite posibilităţi, în special financiare, oferă avantaje altor persoane. Începând cu secolul al
nouăsprezecelea aceste forme de ajutor dezinteresat au început să capete o importanţă socială
în sensul că au început să apără organizaţii în care oamenii se implicau cu scopul de a acţiona
în favoarea altor cetăţeni. Probabil că cel mai mare impact l-a avut înfiinţarea Crucii Roşii,
organizaţie ai cărei membri participau în mod voluntar la îngrijirea celor răniţi în războaie.
Asemenea organizaţii au fost expresia unor convingeri umaniste şi a împărtăşirii în comun a
valorilor umanismului, însoţite în unele cazuri şi de aderenţa la o credinţă religioasă. Scopul
general al acestor organizaţii îl reprezenta înfăptuirea binelui.
În societatea contemporană ideea de a face bine şi de a contribui în mod voluntar la binele

altora, adică de a avea o atitudine caritabilă activă, a devenit o valoare a societăţilor dezvoltate
caracterizate prin coeziune. Voluntariatul şi implicarea activă au devenit căi alternative de
valorificare şi redistribuire a energiilor sociale, mecanisme de echilibrare socială şi de sprijin al
categoriilor sociale defavorizate. Prin voluntariat sunt rezolvate probleme sociale la nivel social
profund, acolo unde instituţiile statului nu pot ajunge sau nu pot fi eficiente, de la acţiuni privind
protecţia mediului înconjurător la acţiuni de eliminare a consecinţelor unei catastrofe naturale şi
de la asigurarea suportului unor acţiuni de menţinere a stării de sănătate la cele vizând
desfăşurarea în condiţii normale a procesului electoral democratic. Mai mult decât atât,
voluntariatul a căpătat şi un caracter internaţional, în sensul că cetăţeni din unele ţări lucrează
ca voluntari în alte ţări în beneficiul cetăţenilor acestora. Voluntariatul a devenit astfel o expresie
a evoluţiei fiinţei umane, a capacităţii sale de perfecţionare în direcţia unor idealuri umaniste.
Educaţia pentru voluntariat prin participarea tinerilor de vârstă şcolară la asemenea acţiuni
devine astfel o premisă a formării unei conştiinţe cetăţeneşti, a creşterii gradului de solidaritate
socială şi a coeziunii sociale. Cercetările psihosociale au dovedit că prin voluntariat se formează
personalităţi altruiste, capabile să se integreze social şi să se realizeze personal. În cele din
urmă, prin educaţia pentru voluntariat se poate contrabalansa tendinţa de evoluţie spre o
societate individualistă, alcătuită din persoane egoiste, care îşi urmăresc exclusiv propriile
interese. O societate este însă cu atât mai puternică şi mai prosperă cu cât membrii ei
interacţionează mai puternic şi sunt dispuşi la un efort colectiv bazat pe asumarea unor valori
umaniste.

PARTENER ASOCIAT
2.1.2. Principii şi valori
Educaţia pentru dezvoltare (durabilă) se bazează pe formarea de abilităţi şi dezvoltarea de

competenţe specifice care pot influenţa în mod decisiv formarea personalităţii şi
comportamentul social, inclusiv în sensul acceptării sociale a unor noi dominanţe
comportamentale sau modele de comportament. Principiile de bază ale dezvoltării durabile sunt
formulate normativ pornind de la asumarea unor valori specifice.
Dezvoltarea durabilă este concepută pe baza a trei principii teoretico – metodologice:
 Echitate şi imparţialitate (fairness). Asigurarea dreptăţii inter – generaţionale şi

respectarea drepturilor celor săraci. Problema asigurării nevoilor celor săraci şi a grupurilor
sociale marginalizate sau defavorizate din societate. Distribuţia naturală diferită a resurselor
nu trebuie să ducă la inegalităţi în privinţa accesului la resurse. Fiecare naţiune are dreptul
să se dezvolte potrivit propriilor valori şi tradiţii sociale şi culturale, fără a respinge sau a
pune în pericol dreptul la dezvoltare al altor naţiuni.
 Abordare pe termen lung. Aplicarea principiului precauţiei. Ce înţelegem prin termen lung?
În mod uzual, în economie şi comerţ se fac planificări pe câteva săptămâni, câteva luni sau
un an, dar perioada de planificare a fost extinsă din ce în ce mai mult. La nivelul Uniunii
Europene diversele programe operaţionale au avut o durată de şapte ani, iar strategiile de
dezvoltare durabilă elaborate la începutul acestui secol au fixat un orizont şi mai îndepărtat,
anul 2020. Şi în cazul îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, iniţiativă a P. N.
U. D., s-au fixat termene pe o perioadă îndepărtată. O echipă de cercetători americani
propune orizontul temporal a şapte generaţii, adică în jur de 150 de ani. Dintr-o perspectivă
mai realistă şi suficientă pentru a acoperi o perioadă lungă de timp, orizontul temporal optim
ar fi acela echivalent cu succesiunea a două generaţii, adică aproximativ 50 de ani. Două
generaţii succesive, după modelul părinţi şi copii, se află în relaţii de reciprocitate, legate
prin grija unii faţă de alţii.
 Gândire sistemică. Înţelegerea conexiunilor reciproce şi multiple dintre mediu, economie şi

societate. Sistemele sunt totalităţi care trebuie văzute dintr-o perspectivă holistă. Planeta
Pământ este un sistem închis cu resurse finite. Ideea de ecosistem global este cheia
înţelegerii modului în care specia umană poate supravieţui pe Pământ. Orice resursă este
limitată atât în privinţa capacităţii de folosire a surselor cât şi în privinţa capacităţii de
absorbţie de către mediul înconjurător, adică atât ca extracţie din natură cât şi ca utilizare în
natură.
De regulă, dezvoltarea durabilă a fost definită tridimensional prin integrarea dimensiunilor

economică, socială şi de mediu. Într-un document pus în circulaţie cu ocazia Earth Summit
din anul 2002 au fost sistematizate principalele teme strategice ale dezvoltării durabile:
 Integrarea dimensiunilor economică şi socială ale dezvoltării. Producţia şi consumul

trebuie reconsiderate din perspectiva finitudinii resurselor, dar şi din perspectiva reducerii
sărăciei şi a asigurării sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii. Este nevoie de o integrare a
deciziilor privind dezvoltarea astfel încât să fie luate în considerare interesele comunităţilor,
iar în aşezările umane să se asigure calitatea locuirii.

PARTENER ASOCIAT
 Conservarea şi managementul resurselor naturale. Este necesară şi chiar urgentă

protejarea unor resurse strategice pe termen lung precum aerul, apa, în primul rând, cea
potabilă, pădurile, solul. Managementul de mediu trebuie să asigure conservarea diversităţii
biologice şi păstrarea stabilităţii şi integrităţii ecosistemelor. Este necesară abordarea
managerială corectă, inclusiv din punct de vedere etic, a problemelor legate de apariţia
biotehnologiilor şi a ingineriei genetice. În fine, o problemă deosebită o reprezintă
managementul deşeurilor, în primul rând a celor chimice foarte toxice şi a celor radioactive.
 Întărirea rolului societăţii civile, al grupurilor semnificative social. Sunt definite drept
grupuri semnificative, tinerii, femeile, populaţiile indigene. Se accentuează nevoia dezvoltării
societăţii civile, în primul rând prin afirmarea organizaţiilor nonguvernamentale ca actori
sociali. Este necesară integrarea în procesul luării deciziilor a autorităţilor locale, a
sindicatelor, a unor organizaţii sectoriale, aşa cum sunt acelea din domeniul comerţului, al
afacerilor, ori ale fermierilor. De asemenea, organizaţii ştiinţifice sau inginereşti, comunitatea
academică în general, trebuie considerate ca parteneri cu expertiză în procesul luării
deciziilor şi al implementării diverselor politici.
 Dezvoltarea instrumentelor de implementare. Sunt necesare instrumente financiare care

să asigure dezvoltarea capacităţilor la diverse nivele şi implementarea diverselor politici.
Este necesară liberalizarea accesului la noile tehnologii prin asigurarea transferului
tehnologic. Este necesară asigurarea liberului acces la informaţii şi creşterea gradului de
conştientizare atât la nivelul publicului cât şi la nivelul diverselor instituţii.
În fine, sunt necesare construcţia unui cadru instituţional adecvat şi elaborarea unor
instrumente juridice eficiente. În acest scop, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii
Europene stabileşte un set de principii directoare în care regăsim explicit sau ca presupoziţii
principii filosofice fundamentale. Redăm in extenso lista acestor principii:
 promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului;
 solidaritate intra şi inter-generaţională;
 cultivarea unei societăţi deschise şi democratice;
 informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional:
 implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali;
 creşterea coerenţei politicilor şi a calităţii guvernării la nivel local, regional, naţional şi
global;
 integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu prin evaluări de impact şi prin
consultarea publică a factorilor interesaţi;
 utilizarea cunoştinţelor ştiinţifice pentru asigurarea eficienţei economice şi investiţionale;
 aplicarea principiului precauţiei faţă de informaţiile ştiinţifice incerte;
 aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”.
Educaţia pentru dezvoltare durabilă continuă tradiţia valorilor umaniste în condiţiile plasării fiinţei
umane în mediul său înconjurător. Atitudinea egoistă şi puternic antropocentrică este dislocată
şi se propune ca alternativă considerarea naturii ca valoare intrinsecă. De asemenea, sunt
regândite valorile pragmatice şi economice în sensul eliminării accentelor unilaterale pe
competiţia economică şi profitul financiar prin instrumentalizarea unor noi concepte menite să
asigure solidaritatea şi coeziunea socială, de la conştientizarea persoanelor până la
responsabilitatea socială corporativă.

PARTENER ASOCIAT
O listă provizorie a valorilor pe care le-ar vehicula educaţia pentru dezvoltare durabilă ar putea fi
aceasta:
 acţiune responsabilă globală şi locală
 respect faţă de alţi oameni, alte comunităţi şi alte fiinţe
 gândire reflexivă critică
 înţelegerea complexităţii, gândire sistemică
 gândire anticipativă
 managementul schimbării
 înţelegerea interdisciplinarităţii, a relaţiilor dintre diverse domenii
 aplicarea învăţării în diverse contexte de viaţă
 luarea deciziilor, inclusiv în condiţii de incertitudine
 managementul riscului şi al crizelor
 abilitatea de a identifica valori
 participarea la luarea deciziilor în mod democratic
 identificarea intereselor actorilor sociali
 negociere şi construirea consensului
 capacitatea de a face observaţii calitative
 capacitatea de a face măsurători cantitative
 capacitatea de a face inferenţe bazate pe observaţie
 capacitatea de a face clasificări
 capacitatea de a face predicţii
 capacitatea de comunicare
 manipularea semnelor matematice.
Desigur, departe de a fi exhaustivă, o asemenea enumerare minimală poate fi un punct de

plecare în articularea strategică a procesului educaţional în spiritul educaţiei pentru dezvoltare,
ca temă trans-curriculară.
2.1.3. Mediu, poluare şi ecoturism
Relaţia dintre om şi natură este în prezent regândită. Civilizaţia modernă, în special ca urmare a
revoluţiei industriale, a propus un model economic bazat pe exploatarea resurselor naturale şi
pe manifestarea prezenţei omului în lume prin modificarea naturii. Aceasta a dus, relativ repede,
la o creştere economică, la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la creşterea capacităţii tehnologice a
omului.
Dar după doar câteva secole de urmare a acestui model au început să apară efecte
nefavorabile care pun în pericol nu doar echilibrul ecosistemelor pe planetă, ci chiar condiţiile
care asigură supravieţuirea omului pe planetă. S-a constatat că resursele naturale vor fi
epuizate rapid dacă se continuă actualul ritm de exploatare şi că poluarea mediului înconjurător
duce la consecinţe nefavorabile atât pentru natură în ansamblu cât şi pentru specia umană.
Încă din deceniul al şaptelea al secolului trecut au început să apară diverse studii sau lucrări
elaborate de experţi şi oameni de ştiinţă care au atras atenţia asupra consecinţelor poluării
mediului pentru echilibrul ecosistemelor, biodiversitate şi sănătatea oamenilor. De asemenea,
au fost puse în discuţie alternative de dezvoltare economică bazate pe folosirea unor tehnologii
nepoluante. Alţi cercetători au semnalat faptul că deja se petrec efecte ireversibile cum ar fi
deteriorarea unor habitate şi dispariţia unor specii.

PARTENER ASOCIAT
După anul 1970 problemele mediului au trecut pe agenda societăţii civile şi numeroase
organizaţii neguvernamentale şi-au asumat sarcina protejării naturii. Paleta acţiunilor a devenit
diversă, de la acţiuni de protest şi iniţierea în instanţă de procese juridice la acţiuni de
conştientizare şi activităţi concrete de ecologizare. Îmbucurător este faptul că tinerii s-au aflat în
prim planul acestor acţiuni. Un succes deosebit a avut aşa-numita eliberare a animalelor care a
dus la apariţia eticii mediului şi la dezvoltarea acestui nou domeniu.
Discuţiile teoretice au dus la recunoaşterea naturii ca valoare intrinsecă şi la redefinirea sferei

moralităţii, precum şi la elaborarea conceptului de dezvoltare durabilă bazat pe ideea de
dreptate intergeneraţională. La nivel mondial, inclusiv prin contribuţia Organizaţiei Naţiunilor
Unite, a fost creat un cadru instituţional de promovare a noilor principii de dezvoltare şi a fost
iniţiat un cadru juridic specific privind informarea cetăţenilor, accesul în justiţie şi consultarea
publică. De asemenea, dimensiunea de mediu a fost inclusă în strategiile de dezvoltare, iar
obiectivele privind protecţia mediului au fost recunoscute ca obiective ale dezvoltării.
Întrucât cea mai bună strategie constă în adoptarea de către oameni a unei noi atitudini faţă de
natură s-a trecut de la acţiunile de conştientizare la elaborarea unor strategii educaţionale
orientate spre educaţia ecologică. Se propune astfel o reformare educaţională bazată pe
principiile şi valorile dezvoltării durabile. Este vorba de o schimbare complexă, multinivelară,
care vizează reformularea obiectivelor strategice ale sistemului educaţional, îmbunătăţirea
planurilor de învăţământ, revizuirea programelor şcolare şi inovarea activităţilor la clasă.
Obiectivele operaţionale sunt redefinite în funcţie de conţinuturi şi valori specifice astfel încât să
se formeze competenţe şi abilităţi favorabile unei dezvoltări durabile a comunităţilor.
2.1.4. Siguranţa cetăţeanului
Mulţi gânditori au accentuat încă din antichitate faptul că omul, spre deosebire de alte fiinţe vii,
este capabil de existenţă socială, adică persoanele trăiesc în comunităţi în care comunică şi
cooperează în vederea îndeplinirii anumitor interese. Starea naturală este transformată într-o
stare socială, adică, pentru a folosi o expresie celebră, în societate omul încetează să mai fie
lup pentru om. Relaţiile umane nu se limitează la o simplă luptă pentru supravieţuire, nu rămân
doar la coordonatele biologice, ci sunt modelate social şi cultural.
Idealul normativ îl reprezintă reducerea violenţei în oricare dintre formele sale, de la relaţii
interumane asociate convieţuirii la relaţii politice. În primul rând, nu toate relaţiile interumane
sunt relaţii de putere, în al doilea rând, puterea este exercitată prin forme neviolente. În acest
sens, democratizarea societăţii a dus la reducerea violenţei, a arbitrariului şi, implicit, la
creşterea siguranţei persoanei. Rolul de cetăţean presupune exercitarea anumitor libertăţi
precum libertatea de opinie şi libertatea cuvântului, iar aceste drepturi nu trebuie limitate prin
teamă, frică sau alte constrângeri.
Organizarea unei societăţi democratice este centrată şi pe valori care vizează siguranţa
individului în sensul asigurării unui climat social bazat pe dreptul fiecărei persoane de a nu fi
ameninţată în nici un fel. Conceptul de siguranţă a căpătat treptat conotaţii noi care nu se reduc
doar la aspectele convieţuirii sociale sau ale exercitării puterii politice. Astfel, paleta asigurării
siguranţei persoanei a devenit tot mai cuprinzătoare, de la asigurarea protecţiei juridice prin
prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la o viaţă privată la asigurarea siguranţei alimentare şi
eliminarea riscurilor locuirii sau a celor ecologice.

PARTENER ASOCIAT
Din această perspectivă s-au făcut progrese atât din punct de vedere legislativ cât şi din punct
de vedere tehnologic. Cadrul legislativ asigură protecţie persoanei faţă de toate tipurile de
agresiuni politice. Pe de altă parte, dezvoltarea tehnologică permite o din ce în ce mai bună
protecţie faţă de diverse riscuri naturale şi tehnologice. Desigur, există riscuri naturale
impredictibile, dar o bună organizare şi o acţiune eficientă pot reduce considerabil consecinţele
unor asemenea evenimente. În fine, siguranţa persoanei este dublată şi de siguranţa bunurilor
personale şi a proprietăţii private.
Societatea contemporană tinde să fie din ce în ce mai sigură pentru cetăţenii ei. Au apărut însă
şi discuţii cu privire la faptul dacă nu cumva preocuparea excesivă pentru siguranţă poate să
ducă la limitarea unor libertăţi şi la apariţia unor mecanisme de control care intervin în viaţa
privată a cetăţeanului. În acest sens, un exemplu sugestiv poate fi acela privind acţiunile pentru
prevenirea unor acte teroriste. Este indiscutabil faptul că este legitimă această preocupare şi că
orice cetăţean doreşte să nu fie expus unor asemenea riscuri, însă problema este dacă această
siguranţă poate fi asigurată numai prin folosirea unor tehnologii care duc la intruziunea în viaţa
privată şi la accesarea unor detalii de viaţă privată.
Într-o societate deschisă, bazată pe dialog şi cooperare, în care scopul este reducerea violenţei
şi a oricăror forme de agresiune care pot pune în pericol siguranţa cetăţeanului, rămâne
posibilitatea identificării prin consens sau prin decizii democratice a acelor mijloace care sunt
cele mai potrivite pentru realizarea unei societăţi sigure, în care încrederea în instituţii să ducă
la o creştere a coeziunii sociale.
2.1.5. Identitate personală şi comunitară
Dezvoltarea culturală a umanităţii şi diversitatea culturală au dus la diversificarea tipurilor de

personalitate. Desigur, indivizii aparţin speciei umane în virtutea unor caracteristici comune,
însă evoluţia omului a dus la adăugarea la caracteristice biologice ale speciei a unor trăsături de
tip cultural care individualizează indivizii. Drept urmare, orice persoană este o fiinţă unică, are
anumite caracteristici care îi dau individualitate în raport cu ceilalţi. Treptat, indivizii au învăţat
să se raporteze unii la alţii în condiţiile recunoaşterii diferenţelor şi deosebirilor dintre ei.
Fiecare persoană are o anumită identitate dată de caracteristicile sale individuale, de la

înzestrarea genetică şi conformaţia fizică, la propria viaţă sufletească, propriile experienţe şi
amintiri, propria dezvoltare intelectuală, competenţe şi abilităţi. Umanitatea a atins acel stadiu
de dezvoltare în care este posibilă înţelegerea diferenţelor dintre oameni ca o sursă de
autenticitate şi motiv pentru dialog, iar nu pentru dispreţ şi confruntare. Dimpotrivă, diversitatea
este un factor al creşterii potenţialului umanităţii în ansamblu.
Respectarea diferenţelor a devenit astfel o valoare a societăţii contemporane, iar educaţia

pentru diversitate şi respect al identităţii personale a devenit un semn de progres şi dezvoltare.
Societăţile diverse şi în care sunt respectate diferenţele sunt mult mai mobile, mai tolerante,
deschise dialogului şi capabile de progres. Atitudinea contrară duce la blocaje sociale, la
intoleranţă şi la formarea de societăţi închise, incapabile să se adapteze transformărilor sociale.
În mod asemănător, recunoaştem faptul că diversele grupuri şi comunităţi se caracterizează

printr-o identitate specifică, de grup, astfel încât diferenţele dintre grupuri pot duce la viziuni şi
atitudini diferite faţă de anumite probleme. Societăţile dezvoltate resping orice formă de
absolutism, în sensul impunerii valorilor unui anumit grup pe motivul că sunt superioare

PARTENER ASOCIAT
celorlalte. Admitem aşa-numitul relativism, adică recunoaştem că fiecare comunitate are

propriile ei valori, propria sa tradiţie, că toate acestea îi conferă identitate şi îi asigură
autenticitatea.
Diferenţe dintre comunităţi nu trebuie să fie o sursă de conflict în sensul impunerii valorilor unei
părţi, ci, dimpotrivă, una de dialog, de recunoaştere a avantajelor diversităţii. Asemănător
situaţiei persoanelor, şi în cazul comunităţilor diferite vom vorbi despre toleranţă şi acceptarea
diferenţelor dintre acestea. Drept urmare, procesul educativ ia în considerare şi formarea unor
atitudini de respect şi înţelegere a membrilor unei comunităţi pentru orice altă comunitate.
Intoleranţa duce la conflict şi violenţă, de fapt, la periclitarea propriilor valori şi tradiţii.
Pluralismul valoric al comunităţilor este în cele din urmă chiar o sursă a progresului social, iar
toleranţa şi dialogul sunt condiţii ale asigurării bunăstării. Drept urmare, este interesul nostru
comun să respectăm diferenţele atât la nivel personal cât şi comunitar şi să cultivăm păstrarea
tradiţiilor fiecărei comunităţi.
2.1.6. Multi / interculturalism şi diversitate
O tendinţă dominantă în lumea contemporană este globalizarea, adică uniformizarea formelor

de viaţă la nivel mondial, de la modele de consum până la petrecerea timpului liber. Faţă de
această tendinţă se dezvoltă, în contrapondere, o altă tendinţă spre păstrarea autenticităţii
culturilor locale, altfel spus, a identităţii şi a specificului local. Desigur, pot fi invocate anumite
valori care pot fi universalizate, şi chiar s-a procedat în acest fel în cazul drepturilor omului. De
exemplu, libertatea persoanei este înţeleasă ca valoare universală, adică valabilă pentru orice
cetăţean.
În afara valorilor fundamentale de tip politic se discută şi despre universalizarea unor bunuri şi
tehnologii, astfel încât de progresul tehnic să poată beneficia, în anumite condiţii, toţi cetăţenii,
inclusiv de asigurarea dreptului la sănătate prin accesul la cele mai bune condiţii de tratament şi
medicamente. Desigur, umanitatea se află abia la primii paşi în această direcţie, însă tendinţa
poate fi considerată una corectă.
Dar globalizarea nu trebuie să niveleze cultural întreaga planetă, dimpotrivă, progresul cultural
al umanităţii presupune păstrarea diferenţelor culturale, a specificităţii şi a tradiţiilor,
înţelegându-se că nu există valori culturale absolute, ci doar relative la un popor sau altul. Drept
urmare, dialogul cultural devine o prioritate la nivel internaţional şi în interiorul naţiunilor între
diferite grupuri culturale. În acest sens, vorbim despre multiculturalitate, adică despre existenţa
simultană a unei multiplicităţi de modele şi tradiţii culturale, fără ca vreuna dintre ele să poată
pretinde prin ea însăşi că este superioară altora, dar şi despre interculturalitate, adică despre
dialog şi comunicare interculturală, precum şi despre influenţele dintre diversele culturi. Aceste
diferenţe culturale sunt de fapt o resursă care generează valoare culturală, altfel spus,
diversitatea şi divergenţa au într-o cultură un efect multiplicativ care duce la o existenţă culturală
creativă şi novatoare.
Diversitatea a devenit o valoare a lumii contemporane şi este evident că din perspectiva

valorilor umaniste ea este o resursă a însăşi progresului umanităţii. Orice tendinţă spre
uniformizare şi omogenizare culturală simplifică şi sărăceşte patrimoniul cultural. De aceea,
păstrarea diversităţii devine un scop al acţiunii publice, iar păstrarea tradiţiilor şi a specificităţii
locale sunt în prezent scopuri programatice asumate inclusiv la nivel instituţional.

PARTENER ASOCIAT
Acele comunităţi caracterizate prin diversitate culturală au şi o mai mare capacitate de dialog,
sunt capabile de toleranţă, asigură exprimarea diverselor opinii şi permit o evoluţie creativă a
indivizilor.
În prezent, atât la nivelul instituţiilor cu caracter global, începând cu Organizaţia Naţiunilor Unite,
cât şi la nivelul statelor lumii, există programe de promovare a diversităţii culturale şi de păstrare
a tradiţiilor. De fapt, bogăţia patrimoniului naţional şi mondial constă în conservarea diversităţii
lui, în coexistenţa şi dialogul dintre diverse culturi. Pluralismul cultural şi dialogul dintre culturi
diverse devin condiţii ale unei bune construcţii sociale şi politice la nivel naţional şi mondial.
2.2. Cadrul legal ce reglementează educaţia pentru dezvoltare
La nivel naţional, în conformitate cu Strategia naţională privind politica de cooperare

internaţională pentru dezvoltare, “educaţia şi pregătirea în domeniul dezvoltării reprezintă o
parte complementară a politicii de cooperare pentru dezvoltare a României.”
Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator la nivel naţional al cooperării

internaţionale pentru dezvoltare, este instituţia responsabilă pentru implementarea programelor/
proiectelor dedicate educaţiei pentru dezvoltare. Pe website-ul MAE pot fi vizualizate Proiecte şi
acţiuni finanţate de MAE9 precum şi Proiecte şi acţiuni desfăşurate în colaborare cu instituţii
partenere10.
2.3. Obiective ţintă stabilite la nivelul educaţiei pentru dezvoltare
“Educaţia pentru dezvoltare cultivă participarea tuturor cetăţenilor la eradicarea sărăciei la nivel
global şi la lupta împotriva excluziunii sociale, încearcă să influenţeze politici naţionale şi
internaţionale echitabile şi sustenabile în domenii precum cel economic, social, de mediu, al
drepturilor omului.
Obiectivele educaţiei pentru dezvoltare se referă la promovarea procesului de dezvoltare şi

înţelegere a problemelor globale în scopul asimilării la nivel social a conceptului de cetăţenie
globală”11.
2.4. Instituţii publice cu atribuţii în domeniul educaţiei pentru dezvoltare
Educaţie Globală:
 Ministerul Educaţiei Naţionale, Str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel. Centrală: 021-4056200; 021-4056300
Educaţie pentru dezvoltare:

 Ministerul Afacerilor Externe, Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, Bucureşti, cod
011822, Telefon: (40 21) 319.21.08 sau 319.21.25, Fax: (40 21) 319.68.62
Relaţii cu Publicul: Telefon: (40 21) 319.21.08 sau 319.21.25 / Interior 1352
Fax: (40 21) 319.68.50, E-mail: relatii_cu_publicul@mae.ro
9
http://www.mae.ro/node/5034
10
11

PARTENER ASOCIAT
2.5. Atribuţiile cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru dezvoltare durabilă
Programele educaţiei pentru dezvoltare se adresează: cetăţenilor, în general, copiilor, tinerilor,

familiilor, comunităţilor, elevilor, studenţilor, personalului didactic din şcoli şi universităţi, actorilor
din mass-media, leader-ilor comunităţilor, factorilor de decizie (autorităţilor locale şi naţionale,
instituţiilor publice), mediului de afaceri, Societăţii Civile, Sindicatelor, celebrităţilor.
Pornind de la atribuţiile unui cadru didactic stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare,

putem spune că acesta poate contribui la educaţia pentru dezvoltare prin:
1. Elaborarea de proiecte didactice în domeniile de acţiune ale educaţiei pentru dezvoltare
durabilă;
2. Utilizarea trans-curriculară a materialelor didactice elaborate în cadrul proiectelor derulate
în domeniul educaţiei pentru dezvoltare durabilă;
3. Identificarea surselor de informare în domeniul educaţiei pentru dezvoltare durabilă astfel
încât, prin folosirea acestor informaţii la clasă, să contribuie la creşterea gradului de
conştientizare în rândul elevilor a importanţei educaţiei în acest domeniu;
4. Asigurarea cunoaşterii, înţelegerii şi însuşirii noţiunilor de bază în domeniu, promovând
un comportament social bazat pe valorile educaţiei pentru dezvoltare durabilă;
5. Organizarea de activităţi extraşcolare, implicarea elevilor în activităţi desfăşurate la nivel
local în domeniul educaţiei pentru dezvoltare durabilă.
2.6. Rolul autorităţilor publice locale în educaţia pentru dezvoltare durabilă
Rolul autorităţilor locale este de a asigura legătura dintre Comitetul de Coordonare pentru
Dezvoltare Durabilă de la nivel naţional, societatea civilă, mass media şi alţi actori sociali,
precum şi managementul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă. De regulă,
au fost înfiinţate grupuri de lucru pentru domeniile social, economic şi mediu înconjurător şi, în
funcţie de specificul oraşului implicat, au mai fost înfiinţate grupuri de lucru pe domeniile
urbanism, cultură, turism etc.
Documentul final al Agendei Locale 21 este alcătuit din trei părţi: strategia locală pentru
dezvoltare durabilă, planul local de acţiune şi portofoliul de proiecte. Strategia cuprinde o
analiză a sistemului social şi economic, precum şi a factorilor de mediu. Pe această bază sunt
formulate obiectivele pe termen mediu şi lung şi sunt elaborate scenarii ipotetice. În planul local
de acţiune pe termen scurt şi mediu sunt stabilite priorităţile, se identifică resursele financiare şi
se aleg modalităţile de accesare a acestora. Portofoliul de proiecte este o listă a proiectelor
considerate prioritare de comunitate pentru realizarea obiectivelor dezvoltării durabile.
Elaborarea fiecărei părţi a documentului presupune parcurgerea a două etape: (1) faza de
realizare a unui draft care este supus consultării publice, şi (2) faza finală în care documentul
îmbunătăţit, care conţine sugestiile şi comentariile comunităţii, este supus aprobării de către
consiliul local.
La nivel local, este necesar să existe şi un cadru adecvat necesar îmbunătăţirii capacităţilor de
dialog dintre administraţia locală şi actorii locali din domeniul educaţiei. Acesta va sprijini
acţiunile locale din domeniul educaţiei pentru dezvoltare la nivelul tinerei generaţii prin activităţi
de creştere a conştientizării, prin metode şi instrumente inovative de educaţie formală, prin
îmbunătăţirea politicilor publice relevante şi participarea activă în procesul de consultare de la

PARTENER ASOCIAT
nivelul comunităţii. Implementarea unei agende locale care să acţioneze în domeniul educaţiei
pentru dezvoltare şi creştere a conştientizării la nivelul comunităţilor locale (DEAR) se va face
cu sprijinul autorităţilor centrale / regionale, precum şi cu participarea instituţiilor publice şi
organizaţiilor nonguvernamentale care joacă un rol important în acest domeniu la nivel local.
Agenda DEAR va sprijini administraţia publică locală să se implice în procesul educaţional cu
mai multă eficienţă, eficacitate şi continuitate.

PARTENER ASOCIAT
CAPITOLUL 3
DERULAREA UNUI PROIECT ÎN PARTENERIAT CU AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE
3.1. Cadrul legislativ existent
 Constituţia României, revizuită în 2003, instituie trei principii fundamentale care stau la
baza organizării şi funcţionării administraţiei publice (art. 120):
• descentralizarea;
• autonomia locală;
• deconcentrarea serviciilor publice.
 Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicata**) (*actualizata*) administraţiei publice
locale instituie cinci principii de bază:
• descentralizarea;
• autonomia locală;
• deconcentrarea serviciilor publice;
• eligibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
• legalitatea şi consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes
deosebit.
Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei

publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe
care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
În Romania avem unităţi administrativ-teritoriale (comune, oraşe şi judeţe). În condiţiile legii,

unele oraşe pot fi declarate municipii. Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi
administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi
funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale. Comunele pot fi formate din unul sau
mai multe sate. În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale.
Administraţia publică locală din România are: 41 judeţe şi municipiul Bucureşti (capitala ţării are
un stat similar cu cel al unui judeţ); 102 municipii; 217 oraşe; 2860 comune.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe
şi municipii sunt:
• consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative
• primarii, ca autorităţi executive.
În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale,

pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării
serviciilor publice de interes judeţean.
Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii
judeţeni. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale.
Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi

rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.

PARTENER ASOCIAT
Consiliul judeţean este ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale.
Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite

sectoare. Sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar Municipiul
Bucureşti are un primar general şi 2 viceprimari.
Autorităţile administraţiei publice locale din Municipiul Bucureşti sunt:
1. autorităţi deliberative
• Consiliul General al Municipiului Bucureşti
• Consiliile locale ale sectoarelor
2. autorităţi executive
• Primarul general al Municipiului Bucureşti
• Primarii sectoarelor
La nivel naţional sunt organizate, potrivit legii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei
publice locale. Acestea sunt:
a) Asociaţia Comunelor din România (www.acor.ro);
b) Asociaţia Oraşelor din România (www.aor.ro);
c) Asociaţia Municipiilor din România (www.amr.ro);
d) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (www.uncjr.ro);
3.2. Analiza nevoilor existente la nivelul comunităţii locale
“Autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii,
structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în toate problemele care le
privesc în mod direct, potrivit legii”12.
Procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la

elaborarea proiectelor de acte normative a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 521 din 9
iunie 2005.
Proiectele de acte normative care privesc în mod direct autorităţile administraţiei publice locale
trebuie transmise preşedinţilor structurilor asociative ale acestora de către autoritatea
administraţiei publice centrale iniţiatoare.
Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale cu
privire la proiectele de acte normative asupra cărora au fost consultate se motivează în
concordanta cu prevederile legale şi se transmit, prin grija preşedinţilor acestora.
3.3. Stabilirea direcţiilor de acţiune în raport cu nevoile identificate
Stabilirea direcţiilor de acţiune în plan local se face în raport cu documentele strategice

naţionale, regionale şi locale. Direcţiile de acţiune trebuie să răspundă următoarelor documente:
 Planului Naţional de Dezvoltare;
12 Art. 8 din Legea nr. 215/2001 (**republicată**)(*actualizată*) administraţiei publice locale

PARTENER ASOCIAT
 Cadrului Strategic Naţional de Referinţă;

 Strategiei Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030;
 Strategiei de Dezvoltare Regională;
 Strategiei de Dezvoltare economico-socială a judeţului, atunci când vorbim de stabilirea
direcţiilor de acţiune la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor;
 Planului Local de Acţiune pentru Mediu în judeţ, atunci când vorbim de stabilirea
direcţiilor de acţiune la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor;
Direcţiile strategice de acţiune în domeniul educaţiei vizează autorităţile locale şi instituţiile

publice care acţionează în plan local, profesori şi elevi, administraţii regionale şi ONG-uri care
au un rol în elaborarea politicilor publice din domeniu.
Agenda DEAR propune ca direcţii de acţiune:
 Identificarea factorilor interesaţi din domeniul educaţiei: autorităţi locale, ONG-uri, entităţi
educaţionale, profesori, părinţi, cetăţeni etc. pentru derularea la nivelul comunităţii a
unor activităţi de educaţie pentru dezvoltare şi creştere a conştientizării;
 Dezvoltarea de parteneriate la nivel local pentru derularea la nivelul comunităţii a unor

activităţi de educaţie pentru dezvoltare şi creştere a conştientizării;
 Crearea unui cadru legal de acţiune pentru derularea şi/sau finanţarea unor
programe/proiecte din domeniul educaţiei pentru dezvoltare şi creşterea conştientizării;
 Întărirea sinergiilor dintre AL şi organizaţiile locale ale societăţii civile (OSC) în stabilirea
unui cadru de lucru comun pentru sprijin prin creşterea conştientizării politicilor publice
mai coerente cu procesele de dezvoltare durabilă la nivelul resursei umane.
3.4. Încheierea unor acorduri de parteneriat/cooperare
Potrivit Legii administraţiei publice locale, unităţile administrativ-teritoriale pot încheia între ele
acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor
programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale
ori judeţene, după caz, în condiţiile legii.
Unităţile administrativ-teritoriale pot coopera sau se pot asocia cu persoane juridice române sau
străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi
realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local.
Partenerii, persoane juridice, trebuie să facă dovada că desfăşoară o activitate relevantă în

domeniul în care se propune încheierea acordului şi să demonstreze ca obiectul de activitate al
instituţiei/organizaţiei pe care o reprezintă cuprinde şi activitatea/activităţile desfăşurate în
cadrul proiectului pentru care au rol de parteneri. Pentru încheierea acordului de parteneriat
este necesară o succintă descriere a proiectelor derulate într-un anumit interval de timp (minim
12 luni).
Proiectul care face obiectul acordului de parteneriat/cooperare trebuie să fie asumat de toţi
partenerii şi să conţină un programul detaliat.

PARTENER ASOCIAT
Parteneriatul în vederea derulării unor proiecte de interes public local trebuie să fie activ în
cel puţin trei din următoarele faze:
1. pregătirea proiectului;
2. implementarea proiectului;
3. expertiză şi resurse umane pentru implementarea proiectului;
4. finanţarea proiectului.
Raporturile juridice dintre parteneri vor fi guvernate de acordul încheiat între aceştia care va
cuprinde totalitatea drepturilor şi obligaţiilor părţilor în implementarea proiectului. Acordul de
parteneriat/cooperare va fi completat, semnat şi ştampilat de către toţi partenerii.
Cadru orientativ pentru un acord de cooperare/parteneriat:

- Părţile;
- Obiectul acordului;
- Roluri si responsabilităţi în implementarea proiectului, co-finanţarea operaţiunilor, plăţi;
- Durata acordului;
- Drepturi şi obligaţii ale partenerilor;
- Dispoziţii finale.
3.5. Finanţarea şi implementarea proiectului
Sumele alocate fiecărui judeţ/municipiu/oraş/comună pentru susţinerea proiectelor în domeniul

educaţiei se regăsesc în bugetul local aprobat. Orice persoană direct interesată poate avea
acces la aceste informaţii, fiind aplicat principiul liberului acces la informaţiile de interes public.
Acordul de cooperare va stabili care sunt contribuţiile financiare ale partenerilor la derularea
proiectului şi care sunt alte contribuţii, în situaţia în care acestea există (în acord se precizează
responsabilităţile, inclusiv cele financiare ale fiecărui partener în realizarea proiectului).
Planificarea bugetului trebuie să se facă la nivel de proiect, să ţină cont de toate resursele
necesare derulării proiectului şi stabilească cum sunt acoperite sumele necesare, la nivel de
parteneriat.
Finanţarea proiectului trebuie să acopere toate costurile, atât cele în bani, cât şi cele în timp şi
resurse umane.
Implementarea proiectului se va face conform acordului de parteneriat/cooperare. Această

etapă se bazează pe planificarea din cadrul proiectului aprobat şi presupune derularea
activităţilor planificate în vederea atingerii obiectivelor, inclusiv plata cheltuielilor efectuate în
raport cu obligaţiile asumate de părţi.
3.6. Contacte şi link-uri utile
Ministerul Mediului şi Pădurilor

Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
Telefon Centrală: 004 021 316 02 15, 004 021 316 02 15

PARTENER ASOCIAT
Web: http://www.mmediu.ro
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov -

Telefon: 0746 248 485, E-mail: office@arpmb.com
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti

Aleea Lacul Morii, Nr.1, Sector 6, București, Cod Postal 060841
Fax: 021/ 430 66 75; Tel: 021/430 66 72; 021/430 66 72; 021/ 430 66 73; 021/ 430 66 74; 021/
430 66 77; email: office@arpmb.ro
Administraţia Fondului de Mediu

Adresa: Splaiul Independenţei nr. 294, Corp A, Sector 6 Bucureşti
Telefon/Fax: (021)319.48.49, (021)319.48.50
Mobil: 0724 24 25 03, E-mail: afm@afm.ro
Garda de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucureşti

Adresa: B-dul. Unirii nr.78,bl. J2, sector 3, București
Telefon/Fax: 021/ 326.89.84, 021/ 326.89.84
Web: cmbuc@gnm.ro
Sediul Central al Apelor Române

Adresa: Str. Edgar Quinet nr. 6, Sector 1, C.P. 010018, Bucureşti, ROMÂNIA
Tel./Fax: +40 21 312 21 74; Tel.: +40 21 311 03 96; +40 21 311 03 96;
E-mail: dispecer@rowater.ro
Telefon: +40 021 310 35 26; +40 021 310 35 26
Primăria Municipiului Bucureşti

Adresa: Splaiul Independeţei, nr. 291-293
Telefon: 305.55.74 / 305.55.00 / 305.55.55
Internet: www.pmb.ro
Primăria Sectorului 1
Adresa: Şoseaua Bucureşti Ploieşti, nr. 9-13
Telefon: 319.10.13
Internet: www.primariasector1.ro
Adresa: Str. Chiristigiilor, nr. 11
Fax: 021.209.62.82
Internet: www.ps2.ro
Adresa: Parfumului nr. 2-4
Telefon: 021 318.03.23-29
Dispecerat: 021 9854
Internet: http://www.sector3primarie.ro

PARTENER ASOCIAT
Adresa: Str. Bulevardul George Cosbuc, nr 6-16
Telefon: 021.335.92.30
Internet: www.ps4.ro
Adresa: Bd. Regina Elisabeta, nr. 29
Telefon: (021) 410.90.24
Internet: www.sector5.ro
Adresa: Calea Plevnei, nr. 147-149
Telefon: 021-5298498
Internet: www.primarie6.ro
Link-uri utile
Instituţii internaţionale:
 European Commission Priorities for the Sustainable Development Agenda after 2015:
https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/com-2015-44-final-5-2-2015_en.pdf
 2015 European Year for Development: http://www.europarl.europa.eu/news/en/news-
room/content/20141110STO78136/html/European-Year-for-Development-Our-world-our-
dignity-our-future; https://europa.eu/eyd2015/ro/content/about-2015
 North-South Centre of the Council of Europe, Global Education:
http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/GE/ge1_EN.asp?
https://educativpgm.files.wordpress.com/2014/11/geguidelines-web.pdf - Guide for Global
Education, North-South Center, Council of Europe
 Global Education Week: http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/GE/GEW_en.asp
 Global Education Network Europe (GENE) – Network of Ministries and Agencies with
national responsibility for Global Education in European countries:
http://gene.eu/about-gene/#Global%20Education
ONG-uri internaţionale:
 The European NGO Confederation for Relief and Development CONCORD:
http://www.concordeurope.org/
 Trialog Information Service: http://trialog-information-
service.blogspot.co.at/search/label/Sources%20of%20Information
 Save the Children report "Leaving No One Behind":
http://www.savethechildren.org.uk/sites/default/files/docs/Leaving_No_One_Behind.pdf
Romania:
 Ministerul Afacerilor Externe, Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare:
http://www.aod.ro/index.html
 FOND - Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România:
htp://www.fondromania.org/pagini/educatie-globala-pentru-dezvoltare.php
http://www.fondromania.org/pagini/educatie-pentru-dezvoltare.php

PARTENER ASOCIAT
http://www.fondromania.org/pagini/obiectivele-de-dezvoltare-ale-mileniului.php
http://www.fondromania.org/pagini/cadrul-legislativ.php
 Asociaţia APDD-Agenda 21: Facilitarea educaţiei globale, competenţe cheie ale
membrilor organizaţiilor neguvernamentale:
http://www.agenda21.org.ro/download/Romania%20curriculum%20global%20learning_roma
na.pdf
Educaţia Globală: http://www.agenda21.org.ro/downloads.html
 Asociaţia A.R.T. Fusion: “You are Part of This World, Be Part of Its Future” - manual
pentru cei interesaţi de educaţia globală:
http://issuu.com/andreea_loredana/docs/global_education_manual_small;
 Romanian International Development Review: http://arcadiareview.ro/

Ghidul profesorului. Voluntariat
PARTENER ASOCIAT
MODULUL II
GHIDUL PROFESORULUI
Pentru elaborarea materialelor didactice din cadrul Setului de Instrumente pentru Dezvoltare
Durabilă în Şcoli, profesori din şcolile partenere ale proiectului au participat la cursul de formare
Educaţia pentru dezvoltarea durabilă a resurselor umane din sistemul de învăţământ care a
avut loc între 5 – 8 februarie 2014.
După iniţierea în sfera educaţiei pentru dezvoltare (conţinut, instrumente, abilităţi), participanţii
au fost implicaţi în elaborarea unui modul educativ de dezvoltare durabilă care să poată fi
utilizat transcurricular în sistemul de învăţământ formal primar şi gimnazial, alcătuit din Ghidul
profesorului şi Caietul de exerciţii al elevului.
Participanţii, profesori care predau diverse materii din şcolile generale partenere, au selectat 6
tematici de dezvoltare durabilă şi educaţie pentru dezvoltare (DEAR) care răspund specificului
şcolii şi comunităţii din care făceau parte: voluntariat; principii şi valori; mediu, poluare şi
ecoturism; siguranţa cetăţeanului; identitate personală şi comunitară; multi/interculturalism şi
diversitate.
Pe baza acestor tematici au fost structurate fişele metodologice ce alcătuiesc prezentul Ghid al
Profesorului.
Încurajăm cadrele didactice să îl utilizeze şi să adapteze fişele metodologice în mod creativ în

cadrul diverselor materii pe care le predau în sistemul de învăţământ formal.
Notă: Materialele ce alcătuiesc prezentul Ghid al Profesorului aparţin exclusiv cadrelor didactice
care le-au creat si care sunt precizate in preambulul fiecărei fişe metodologice de lucru.
37
1. DENUMIRE
VOLUNTAR ÎN SECOLUL XXI
- tema DEAR STUDENT: „VOLUNTARIAT”
- profesor Catrinel Roxana Agavriloaei
- Şcoala Gimnazială „Sfânta Vineri” Ploieşti
1. SCOP
Înţelegerea noţiunilor de „voluntar” şi „voluntariat”.
2. STRATEGII DIDACTICE
 Metode folosite: conversaţie euristică, brainstorming
 Resurse materiale: calculatoare conectate la internet, imprimantă color, 16-20 coli A4
 Resurse de timp: 50 minute (o oră de curs) + încă 10 minute
 Resurse umane: elevii clasei (tema este propusă pentru elevii de clasa a VIII-a),
profesorul diriginte şi, eventual profesorul de informatică
 Instrumente de evaluare: autoevaluare prin vot
3. DESCRIERE
Introducere:
 Întrebaţi elevii ce cred ei că înseamnă „voluntar” , „voluntariat”.
 Cereţi elevilor să îşi exprime o părere cu privire la domeniile în care se poate face
voluntariat şi notaţi pe tablă exemplele date de ei.
 Cereţi elevilor să comenteze importanţa adoptării “Legii voluntariatului” (Mai 2014).
Activitatea principală:
 Cereţi elevilor să conceapă un pliant prin care să promoveze activitatea de voluntariat
favorită.
 Împărţiţi clasa în echipe de câte 4-5 elevi, fiecare echipă la un calculator.
 Distribuiţi fiecărei echipe fişa cu instrucţiunile ce trebuie respectate în realizarea
pliantului.
 Supravegheaţi căutarea pe internet a imaginilor necesare în realizarea pliantului.
 Atrageţi atenţia elevilor ca datele de contact cerute de fişa cu instrucţiuni să fie
imaginare.
Evaluare sau feedback:
 În următoarea oră de dirigenţie discutaţi rezultatele şi cereţi elevilor să voteze cele mai
reuşite pliante.
4. E BINE DE ŞTIUT
 În funcţie de nivelul clasei, puteţi să cereţi elevilor realizarea unui afiş / pliant / poster
desenat de ei.
 Puteţi împărţi activitatea în două ore: discutaţi noţiunile şi împărţiţi fişele cu instrucţiuni în
prima oră (circa 20 min.), cereţi elevilor să se documenteze acasă şi să realizeze
materialul în următoarea oră (circa 30 min.).
 Pliantele rezultate pot fi realizate exclusiv electronic şi postate ca atare pe site-ul şcolii
împreună cu poze din timpul activităţii.
5. ANEXE
 Fişa cu instrucţiuni pe care o primeşte fiecare echipă.
38
1. DENUMIRE
„MICII VOLUNTARI”
- profesor învăţământ primar Rodica ALEXANDRESCU
2. SCOP
• Implicarea elevilor în activităţi sociale.
• Formarea deprinderilor şi comportamentelor moral-religioase.
• Metode folosite: conversaţia, explicaţia, demonstraţia.
• Resurse de timp - 60 minute.
• Resurse umane - elevii clasei a III-a, coordonatorul activităţii
4. DESCRIERE
• Întrebaţi elevii ce înţeleg prin voluntariat.
• Întrebaţi-i dacă cunosc persoane implicate în activităţi de voluntariat.
• Explicaţi-le elevilor că este necesar să desfăşoare activităţi de voluntariat, deoarece ele
favorizează dezvoltarea competenţelor sociale şi contribuie la creşterea sentimentului de
solidaritate.
• Spuneţi-le că sunt oameni care nu se pot bucura, aşa cum trebuie, de viaţă.
• Prezentaţi beneficiile care se pot obţine în urma activităţilor de voluntariat.
• Spuneţi-le că voluntariatul îi ajută pe oameni să simtă că au puterea să schimbe lucrurile
în bine.
• Sugeraţi-le să colecteze pachete, iar apoi să le ofere celor de la casa de copii, în modul
acesta putând vedea unde şi cum îşi petrec timpul liber.
5. E BINE DE ŞTIUT
În urma desfăşurării acestei activităţi, am observat că elevii simt că pot avea o contribuţie la
rezolvarea problemelor comunităţii şi sunt dornici să desfăşoare şi alte activităţi în cadrul
voluntariatului.
6. ANEXE
 Chestionarul pe care îl conturaţi şi centralizatorul acestuia
1. DENUMIRE
39
„ CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII VOLUNTAR”

- profesor învăţământ primar Lucia Ioana Tenciu
2. SCOP
• Familiarizarea elevilor de clasa a II-a cu conceptul de voluntariat.
• Formarea unui comportament civic responsabil.
 Metode: brainstorming, conversaţie, explicaţie, exerciţiu
 Resurse materiale: Power Point în care sunt prezentate acţiuni de voluntariat: ajutarea
unor sinistraţi, vizitarea unor bătrâni la azil, construirea de locuinţe pentru cei săraci.
 Resurse de timp: 50 minute
 Resurse umane: elevi de clasa a II-a, cadrul didactic coordonator
4. DESCRIERE
Introducere:
 Întrebaţi elevii despre acţiunile desfăşurate şi despre persoanele identificate în
prezentarea Power Point.
 Vorbiţi-le elevilor despre implicare şi solidaritate.
Implicarea se referă la participare.
Solidaritatea înseamnă să acorzi sprijin celui care are nevoie de ajutor.
 Organizaţi Brainstorming care să le permită elevilor să ajungă singuri la ideea că mai
mulţi oameni adunaţi din proprie iniţiativă, dispuşi să se implice, pot schimba situaţii ce
par de neschimbat.
 Împărţiţi copiilor colile ce vor deveni file de dicţionar şi cereţi-le să noteze explicaţia
cuvântului „voluntariat”.
 Solicitaţi elevii să completeze rubricile „+” şi „-”cu motivele găsite de ei pentru
implicarea, respectiv, neimplicarea oamenilor în acţiuni de voluntariat.
 Cereţi elevilor să noteze numele unor personaje din poveşti care au acţionat ca
voluntari(fata moşneagului)
 Cereţi elevilor să citească explicaţiile scrise în fila de dicţionar şi să realizeze un desen
simbolic pentru cuvântul voluntariat.
 Faceţi aprecieri asupra implicării lor în activitate şi asupra filelor realizate.
 Utilizaţi propunerea lor şi desfăşuraţi o acţiune concretă de voluntariat. (curăţenie în
sala de clasă sau în parcul din apropiere)
5. E BINE DE ŞTIUT
Dificultăţile ce pot apărea în înţelegerea conceptului teoretic de către şcolarul de clasa a II-a
pot fi depăşite prin utilizarea unui simbol sugestiv (conturul palmelor suprapuse parţial-simbol
al mâinilor unite într-o acţiune colectivă), prin raportarea la universul apropiat lor (personaje din
poveşti, din desene animate), prin acţiune concretă (curăţenie în sala de clasă, în parcul din
vecinătatea şcolii)
6. ANEXE
Fişa de lucru este o coală A4 colorată ce devine filă de dicţionar prin completările făcute de
elevi în timpul exerciţiului
40
1. DENUMIRE
VOLUNTARIATUL- MIJLOC DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A RELAŢIILOR INTERUMANE

- profesor Silvia Cătălina Grozea
2. SCOP
Cunoaşterea noilor premise de înţelegere a conceptului de voluntariat în Europa şi în România.
 Metode folosite: brainstorming-ul, studiul de caz, dezbaterea

 Resurse materiale: fişe cu citate, fişe de lucru, videoproiectorul, coli de flipchart
 Locul desfăşurării: sala de clasă
 Resurse umane: elevii clasei şi coordonatorul activităţii
 Instrumente de evaluare: chestionarul
 Activităţi practice: exemplificarea prin studiul de caz
4. DESCRIERE
Introducere:
Este prezentat elevilor conceptul de voluntariat.
LECŢIE DEZBATERE / BRAINSTORMING DESPRE TEMA PROPUSĂ
 Invitaţi elevii clasei să-şi exprime opinia în legătură cu acest concept, care există şi ca lege
organică din 2006. Pornind de la definiţia voluntariatului elevii vor afla ce presupune
conceptul de voluntariat.
 Pe fişele individuale de lucru elevii au trecute trei definiţii iar ei trebuie să-şi exprime opinia
despre ceea ce presupune voluntariatul. Cele trei definiţii se referă la:
- definiţia voluntariatului din DEX;
- definiţia din Legea voluntariatului (care a apărut în Monitorul Oficial ca lege organică
aprobată atât de Senat cât şi de Camera Deputaţilor);
- definiţia adoptată de Consiliul Naţional al Voluntariatului, în iunie 2002.
 Apoi, elevii sunt rugaţi să ofere definiţii proprii, profesorul monitorizând activitatea în
permanenţă. Fiecare citat va fi interpretat de elevi. Se va continua printr-un exerciţiu de
exemplificare, exerciţiu prin care elevii vor înţelege conceptul de voluntariat şi îşi vor
dezvolta, în perspectivă, capacitatea de a-şi forma aceste abilităţi şi competenţe.
 Prin discuţii libere elevii vor ajunge să conştientizeze că voluntariatul înseamnă să ajuţi orice
persoană indiferent de naţionalitate, etnie, aspect fizic (persoane cu dizabilităţi) fără a te
aştepta la vreo recompensă materială.

La finalul activităţii elevii vor răspunde la întrebările unui chestionar.
41
5. E BINE DE ŞTIUT
Puteţi realiza activităţi în colaborare cu O.N.G.-uri locale, cu Prefectura, Consiliul Local sau
Consiliul Judeţean.
Posibile activităţi ce pot fi derulate cu elevii:
 colectare selectivă
 replantare
 ajutorul dat unor persoane cu nevoi speciale
 vizite la casele de bătrâni sau centre de plasament
6. ANEXE
- Chestionar
42
1. DENUMIRE
- tema DEAR STUDENT: VOLUNTARIAT

- profesor – Raluca Antonescu, Cristina Vasilescu
- Şcoala Gimnazială SFINŢII VOIEVOZI, Bucureşti
2. SCOP
 dezvoltarea spiritului civic şi implicării în viaţa activă
 empatie în rezolvarea cazurilor grave la nivel social
 Problematizare
 Conversaţie euristică
 Exerciţiu
4. DESCRIERE
Introducere
 definirea conceptelor utilizate în desfăşurarea activităţii propriu-zise: voluntariatul este
implicarea benevola a unei persoane sau grup de persoane în atingerea unui scop comun,
fără a aştepta beneficii.
 Prezentarea câtorva cazuri grave de calamităţi (război, epidemii, inundaţii, cutremure) şi a
modalităţilor de intervenţie (ce ONG-uri au intervenit şi cum)
 Împărţirea grupului în microgrupuri şi realizarea a câte unui proiect care să răspundă unei
structuri date de profesor: titlul proiectului, numele echipei, ce intenţionează proiectul să
rezolve la nivelul vieţii reale, cel puţin trei activităţi pentru rezolvarea problemei descrise,
responsabilităţi şi resurse necesare (de timp, materiale şi umane)
 Prezentarea proiectelor de către un raportor de grup

Selectarea unui proiect şi aplicarea lui cu întreaga clasă
5. E BINE DE ŞTIUT
 Proiectul să fie schematizat pe coli de flipchart

 Selectarea proiectului clasei să fie realizata pe criterii votate de întreg colectivul
6. ANEXE
 Studii de caz pe cazurile de mai sus sau imagini
43
1. DENUMIRE
,,UN VOLUNTAR ÎN PLUS, O LACRIMĂ ÎN MINUS’’
- Tema DEAR STUDENT: Voluntariat
- prof. Denisa Tîrnăcop, prof. Geanina Arizan, prof. Petra Sîrbu, prof. Cecilia Furtună –
Popa
- Şcoala Gimnazială “Academician Marin Voiculescu” - Giurgiu
2. SCOP
 Valorificarea experienţei anterioare ca voluntari a elevilor în atragerea unui număr cât
mai mare de persoane în voluntariat prin identificarea unor modalităţi viabile.
 Metode folosite: brainstorming, explozia stelară, ciorchinele.
 Resurse materiale: fişe de lucru, pixuri, stilouri, culori.
 Resurse de timp: 1 oră
 Resurse umane: 4 clase de elevi (III, IV, V, VII) cu 115 elevi şi 4 cadre didactice.
 Instrumente de evaluare: chestionare aplicate elevilor şi potenţialilor viitori voluntari.
4. DESCRIERE
Introducere:
 Plecând de la situaţii reale din activităţile de voluntariat desfăşurate de elevi anterior,
aceştia vor trebui să identifice cele mai concludente cuvinte prin care să caracterizeze
noţiunea de voluntar (Anexa 1).
 se va realiza o activitate interactivă cu elevii privind metodele pe care le pot folosi
pentru a atrage noi voluntari.
 Se vor nota şi afişa metodele identificate.
 Pe baza unor brainstorming-uri se poartă discuţii cu elevii despre metode noi care se vor
nota şi afişa într-o coloană alăturată.
 Se va organiza un joc de rol cu cele mai bune metode de atragere de noi voluntari
pentru a-i pune pe elevi în situaţia de a experimenta aceste metode.
 Se vor forma echipe, fiecare echipă va pregăti un joc de rol cu o metodă şi-l vor
prezenta colegilor. Elevii vor fi rugaţi să comenteze jocurile de rol şi să aprecieze
mesajul acestora.
 Fiecare echipă va realiza o scurtă povestire, poezie, cântec sau desen despre relaţiile
lor cu ceilalţi voluntari şi cu beneficiarii activităţilor de voluntariat desfăşurate.
 Elevii vor completa un jurnal dublu ce va cuprinde o rubrică referitoare la motivele care îi
determină pe oameni să fie voluntari, şi o altă rubrică ce va cuprinde acţiuni ce pot fi
desfăşurate ca voluntar.Anexa2)
 Evaluare sau feedback: se vor aplica chestionare elevilor şi potenţialilor viitori voluntari
pentru a valoriza atât ideile cât şi forma de exprimare acestora (Anexa 3).
5. E BINE DE STIUT
Este necesar ca înaintea acestei activităţi elevii să fi desfăşurat cel puţin o activitate ca voluntar.
Ar fi indicat ca la activitate să participe şi un reprezentant al unei asociaţii de voluntariat.
6. ANEXE
 Anexa 1 – Ciorchinele - ,,Voluntar’’
 Anexa 2 – Jurnalul dublu
 Anexa 3- Chestionar: ,,Dacă şi tu ai fi voluntar’’
44
1. DENUMIRE
NOUĂ NE PASĂ! IMPLICĂ-TE ŞI TU ”

- Tema DEAR STUDENT: VOLUNTARIAT
- Profesori: 25 cadre didactice de la 6 clase I-VIII
- Şcoala Gimnazială ,, Alexandru Davila” Piteşti
2. SCOP
 voluntariatul în lume nu reprezintă doar munca depusă cu scopul protejării mediului
sau sprijinirii anumitor acţiuni umanitare ci şi educarea spiritului civic al elevilor.
 însuşirea unor norme de comportament civic şi formarea unei atitudini pozitive faţă
de copii aflaţi în dificultate
Metode folosite:
 stimularea imaginaţiei şi a creativităţii
 încurajarea şi motivarea copilului pentru a-şi exprima şi motiva opinii sufleteşti
 familiarizarea cadrelor didactice cu noile strategii şi stiluri manageriale de proiect
 abilitarea cadrelor didactice cu capacitatea de a construi un mediu educaţional care să
motiveze copilul în procesul de ocrotire şi întrajutorare a celorlalţi
 conştientizarea părinţilor în cu privire la rolul în formarea şi dezvoltarea copiilor, mai ales
în plan moral-civic.
 intensificarea implicării acestora în activitatea şcolii pentru crearea unui mediu sigur şi
sănătos pentru copii
Resurse umane: 172 elevi / 6 clase/25 cadre didactice
4. DESCRIERE
Introducere:
Motivarea tematică a proiectului a pornit de la necesitatea sensibilizării copiilor, a trezirii
atitudinii pozitive faţă de semenii noştri aflaţi în dificultate din cauza unor lipsuri materiale ce îi
împiedică în parcurgerea procesului instructiv educativ, aspect ce contribuie la educaţia civică a
lor. Pentru a-şi fixa informaţiile şi cunoştinţele dobândite prin procesul didactic şcolarul trebuie
scos din cadrul strâmt al clasei şi pus în diverse situaţii de viaţă. Pe de altă parte, educaţia
moral - civică pe care şcolarul o dobândeşte capătă noi valenţe prin actul aplicativ, în situaţiei
reală .
Activitate principală: ,,Nouă ne pasă! Implică-te şi tu”- proiect umanitar caritabil
Durata de implementare: 25 februarie – 8 martie
Scopul: stimularea copiilor pentru a desfăşura activităţi prin care să contribuie la întrajutorarea
semenilor noştri
Resurse:
 umane
- Elevii claselor I- VIII de la Şcoala Gimnazială ,, Alexandru Davila” Piteşti
- Cadrele didactice
- Părinţi ai copiilor
- Autorităţi locale
- Responsabili ai fundaţiei
 materiale
- îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării
 Poze din timpul activităţilor realizate
 Promovarea activităţii în cadrul unităţii şcolare, autorităţi locale, comunitate locală
45
 Articole în presa locală

 Realizarea unui portofoliu care să conţină proiectul, tabelele nominale cu semnătura elevilor
donatori de produse şi fotografii din timpul activităţilor.
5. E BINE DE STIUT
Cadrele didactice trebuie să transmită elevilor importanţa acestei campanii umanitare , sa-i
conştientizeze că trebuie să fie generoşi cu cei care nu au posibilităţi materiale suficiente pentru
un trai decente şi să fie toleranţi unii cu alţii.
6. ANEXE
 poze
 desene, expoziţie cu obiectele colecţionate şi care urmează a fi donate
46
1. DENUMIRE
„BUCURIA CRĂCIUNULUI”
- Tema DEAR STUDENT: VOLUNTARIAT

2. SCOP
 voluntariatul în lume nu reprezintă doar munca depusă cu scopul protejării mediului
sau sprijinirii anumitor acţiuni umanitare ci şi educarea spiritului civic al elevilor.
 însuşirea unor norme de comportament civic şi formarea unei atitudini pozitive faţă
de copii aflaţi în dificultate
Metode folosite:
 stimularea copiilor pentru a desfăşura activităţi prin care să contribuie la întrajutorarea
semenilor noştri
 stimularea imaginaţiei şi a creativităţii
 încurajarea şi motivarea copilului pentru a-şi exprima şi motiva opinii sufleteşti
 familiarizarea cadrelor didactice cu noile strategii şi stiluri manageriale de proiect
 abilitarea cadrelor didactice cu capacitatea de a construi un mediu educaţional care să
motiveze copilul în procesul de ocrotire şi întrajutorare a celorlalţi
 conştientizarea părinţilor în cu privire la rolul în formarea şi dezvoltarea copiilor, mai ales
în plan moral-civic.
 intensificarea implicării acestora în activitatea şcolii pentru crearea unui mediu sigur şi
sănătos pentru copii
Resurse umane: 172 elevi / 6 clase/25 cadre didactice
4. DESCRIERE
Introducere:
Motivarea tematică a proiectului a pornit de la necesitatea sensibilizării copiilor, a trezirii
atitudinii pozitive faţă de semenii noştri aflaţi în dificultate din cauza unor lipsuri materiale ce îi
împiedică în parcurgerea procesului instructiv educativ, aspect ce contribuie la educaţia civică a
lor. Pentru a-şi fixa informaţiile şi cunoştinţele dobândite prin procesul didactic şcolarul trebuie
scos din cadrul strâmt al clasei şi pus în diverse situaţii de viaţă. Pe de altă parte, educaţia
moral - civică pe care şcolarul o dobândeşte capătă noi valenţe prin actul aplicativ, în situaţiei
reală .
Activitate principală: ,,Bucuria Crăciunului”- proiect umanitar caritabil
Scopul: Colectarea de obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte pentru copii, jucării şi donarea
acestora familiilor selectate de reprezentaţii Fundaţiei ,, Lumină în suflet”.
Durata: 1 decembrie – 10 decembrie
Resurse:
 umane
- Elevii claselor I - VIII de la Şcoala Gimnazială „Alexandru Davila” Piteşti
- Cadrele didactice
- Părinţi ai copiilor
- Autorităţi locale
- Responsabili ai fundaţiei
 materiale
47
- îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării

 Poze din timpul activităţilor realizate
 Promovarea activităţii în cadrul unităţii şcolare, autorităţi locale, comunitate locală
 Articole în presa locală
 Realizarea unui portofoliu care să conţină proiectul , tabelele nominale cu semnătura
elevilor donatori de produse şi fotografii din timpul activităţilor.
5. E BINE DE STIUT
Cadrele didactice trebuie să transmită elevilor importanţa acestei campanii umanitare , sa-i
conştientizeze că trebuie să fie generoşi cu cei care nu au posibilităţi materiale suficiente pentru
un trai decente şi să fie toleranţi unii cu alţii.
6. ANEXE
 poze
 desene, expoziţie cu obiectele colecţionate şi care urmează a fi donate
48
Ghidul profesorului. Principii şi valori
1. DENUMIRE
AUTORITATEA LEGISLATIVĂ
- Tema DEAR STUDENT: „PRINCIPII ŞI VALORI EUROPENE”
- Prof. Gogeanu Georgeta, prof. Mihăilă Ileana Ancuţa
- Şcoala Gimnazială „Coresi” Târgovişte
2. SCOP
 Aplicarea unor valori şi principii democratice în situaţii concrete de viaţă
 Metode: explicaţia, tehnica discuţiei dirijate, metoda RAI, metoda bulgărelui de zăpadă,
tehnica 3-2-1
 Resurse materiale: fişe de lucru, calculator, videoproiector
 Resurse de timp: 50 min
 Resurse umane: 50 de elevi
 Instrumente de evaluare: fotografii
4. DESCRIERE
Introducere:
 Identificarea într-o listă de cuvinte a cât mai multor termeni civici într-un timp dat. (Anexa 1)
 Realizarea unui tur virtual prin Palatul Parlamentului.
Activitate principală:
 Profesorul propune elevilor desfăşurarea unui exerciţiu-joc utilizând metoda Răspunde –
Aruncă - Interoghează:un elev formulează o întrebare şi aruncă mingea către un coleg care
va preciza răspunsul; la rândul său, acesta va arunca mingea altui coleg, adresându-i o nouă
întrebare.
 Elevul care nu va oferi răspunsul corect, va “ieşi din joc”, răspunsul corect fiind dat de cel
care a formulat întrebarea.
 Prezentarea de imagini cu Palatul Victoria. Scurt istoric al reşedinţei Guvernului României.
Activitate în grup (Anexa 2)
- Grupa 1 - Alcătuirea şi structura Guvernului.
- Grupa 2 - Procedura de învestire a Guvernului.
- Grupa 3 - Atribuţiile Guvernului.
- Grupa 4 - Relaţia Guvern - Parlament.
- Grupa 5 - Administraţia publică centrală şi locală.
Activitate individuală - Fişă de lucru (Anexa 3)
Activitate în grup (Anexa 4)
- Grupa 1 - Scrisoare către autorităţi.
- Grupa 2- Listă cu întrebări pentru reprezentanţii autorităţii centrale/locale.
- Grupa 3 - Listă cu îndatoririle cetăţenilor în gospodărirea localităţii.
- Grupa 4 - Cum ar arăta oraşul meu dacă aş fi primar.
- Grupa 5 - Interviu cu cetăţenii localităţii.
 Lucrările elevilor;
 Interviurile ce vor fi publicare în revista şcolii;
49
5. E BINE DE STIUT
 Utilizarea corectă a termenilor şi a conceptelor cu conţinut civic în diferite contexte

 Identificarea principalelor valori, principii, instituţii şi practici democratice
 Caracterizarea instituţiilor democratice din România
 Aplicarea unor valori şi principii democratice în situaţii concrete de viaţă
6. ANEXE
 Fişe de lucru pentru elevi;

 Film cu turul virtual al clădirii Parlamentului României
50
1. DENUMIRE
„STELUŢA VALORILOR PERSONALE”

- tema DEAR STUDENT: PRINCIPII SI VALORI
- profesor – Loana Ioniţă
- Şcoala Gimnazială SFINŢII VOIEVOZI
2. SCOP
Orientarea caracterului pe o axă valorică dezirabilă.
 Explicaţie
 Exerciţiu individual
4. DESCRIERE
Introducere
 definirea conceptelor utilizate în desfăşurarea activităţii propriu-zise)

 Definirea conceptului de valoare – de la lat. valere, a fi puternic, deci evocă
puterea, sănătatea, integritatea unei fiinţe, cât preţuieşte acea fiinţă
Dintr-o lista cu valori, elevii selectează 5 valori care ii reprezintă, le trec în steluţa valorilor
personale şi o colorează cu culoarea preferată, apoi o expun.
Este prezentată steluţa valorilor copiilor şi li se cere părinţilor să se raporteze procentual la
gradul de corespondenţă al acesteia cu valorile familiei.
5. E BINE DE ŞTIUT
Să fie notate şi valorile familiei

6. ANEXE
 Lista de valori
 Steluţa
51
1. DENUMIRE
VALORILE PREADOLESCENŢILOR
- tema DEAR STUDENT: PRINCIPII SI VALORI
2. SCOP
Orientarea caracterului pe o axă valorică dezirabilă

 Explicaţie
 Exerciţiu individual
 Lucru în grup
4. DESCRIERE
Introducere
 definirea conceptelor utilizate în desfăşurarea activităţii propriu-zise

 Definirea conceptului de valoare – de la lat. valere, a fi puternic, deci evocă
puterea, sănătatea, integritatea unei fiinţe, cât preţuieşte acea fiinţă
Completarea fişei „Valorile personale”
Luarea deciziei la nivelul grupului (7 valori reprezentative pentru grup) şi realizarea
afişelor
Expunerea afişelor
5. E BINE DE ŞTIUT
Negocierea valorilor în grup să se facă prin punctaj

6. ANEXE
FIŞA DE LUCRU - VALORILE PERSONALE
52
1. DENUMIRE
„BUCHETUL VALORILOR”
- tema DEAR STUDENT: „PRINCIPII ŞI VALORI”
- profesor învăţământ primar Maria Niniţa TACEA
2. SCOP
 Realizarea diferenţei dintre atitudine şi valoare

 Identificarea celor mai importante valori care ghidează conduita elevilor clasei
 Metode folosite: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

 Resurse materiale: coli flipchart, coli albe, lipici, foarfecă, creioane colorate
 Resurse umane: elevi clasei, coordonatorul activităţii
 Instrument de evaluare: „Buchetul valorilor”
 Metode de evaluare: aprecieri verbale
4. DESCRIERE
Introducere:
 Întrebaţi elevii despre sensurile cuvântului valoare (valoarea banilor, valoare calorică,
valoare sentimentală, valoare morală, etc.)
 Vorbiţi elevilor despre diferenţa dintre atitudine şi valoare:
o atitudinea se referă la un complex de credinţe şi convingeri faţă de un obiect,
persoană, situaţie particulară
o valoarea constă într-o singură convingere de mare generalitate - valorile vor ghida
astfel atitudinile, servindu-le drept repere pentru conduită.
 Prezentaţi elevilor o listă de valori : armonie interioară, calitate, dragoste, afecţiune, putere,
respect, siguranţă, spiritualitate, frumuseţe, autocunoaştere, calmitate, adevăr, bucurie,
loialitate, onoare, prietenie, competenţă, faimă, stabilitate, recunoaştere, libertate, etc.
 Cereţi elevilor să aleagă din lista prezentată cinci valori care le ghidează atitudinea şi le
servesc drept repere pentru conduită.
 Împărţiţi elevilor fişele cu modelul de floare şi cereţi-le să treacă pe petalele florilor valorile
selectate.
 Solicitaţi elevilor să citească valorile alese şi trecute pe petale.
 Cereţi elevilor să decupeze floarea şi să o lipească pe coala de flipchart, pentru a se putea
realiza buchetul valorilor care ghidează atitudinile elevilor clasei.
 Chemaţi câţiva elevi să citească valorile scrise pe petalele mai multor flori şi discutaţi-le.
 Faceţi aprecieri asupra modului de desfăşurare activităţii şi a frumuseţii buchetului realizat de
toţi elevii clasei.
53
5. E BINE DE STIUT
 Pot apărea dificultăţi în realizarea diferenţei dintre atitudine şi valoare.

 Elevii doresc să aleagă mai multe valori sau să realizeze mai multe flori pentru ,,Buchetul
valorilor”.

6. ANEXE
 Anexa 1: Fişă model floare

 Anexa 2: Lista valorilor
54
1. DENUMIRE
PRIETENIA - SĂ ÎNVĂŢĂM SĂ FIM PRIETENI!
- profesor: Cristina Nicoleta MUSGOCIU
2. SCOP
Descoperirea comportamentelor ce favorizează întemeierea unei prietenii. Asigurarea unui climat
de prietenie în clasă, educarea elevilor în scopul cultivării acestei valori de bază.
- Metode folosite: exerciţiul, dezbaterea colectivă, conversaţia, problematizarea, munca în

echipă, ciorchinele
- Resurse materiale: videoproiector, cărţi - citate despre prietenie, fişe de lucru, caiete, creioane
colorate, flipchart;
- Resurse de timp: 50 minute
- Locul desfăşurării: sala de clasă
- Resurse umane: coordonatorul activităţii şi elevii clasei
- Instrumente de evaluare: fişele de lucru – „Prietenia”
4. DESCRIERE
Introducere:
Activitatea cu tema: „Prietenia - Să învăţăm să fim prieteni!” îşi propune să stimuleze apariţia
unor atitudini şi comportamente din partea copiilor, care să favorizeze întemeierea unei prietenii.
De asemenea, prin această activitate, ne propunem identificarea trăsăturilor de personalitate a
elevilor, folosind metode ca: explicaţia, problematizarea, dezbaterea colectivă, conversaţia,
lectura explicativă.
Motto-ul activităţii noastre este următorul: „Prietenia este legătura dintre două suflete asemenea,
unite prin forţele lor şi totuşi independente”. (Honore de Balzac)
Activitatea începe chiar de la posibilele definiţii ale conceptului de „prietenie”.
Elevii au o activitate pe grupe, dar şi individual; ei au lucrat fişele de lucru, au discutat pe marginea
citatelor despre prietenie, dar şi despre prietenii celebre, în rândul personalităţilor literare etc.
Activitatea principală constă în:
 formarea şi dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a unor mari personalităţi
 cunoaşterea unui citat din opera lui Mircea Eliade
 identificarea cuvintelor - cheie din citatele identificate
 asocierea unor cuvinte - cheie din citatele comentate cu experienţe de viaţă
 identificarea nevoilor personale
 Activitatea porneşte de la următorul citat: „Dacă există o fericire pe pământ, apoi aceasta este
prietenia.” (Mircea Eliade). Se realizează două echipe, elevii urmând să discute despre două
dintre valenţele prieteniei: prietenia - sprijin şi speranţă, dar şi prietenia - bucurii şi aşteptări.
Va urma o dezbaterea colectivă între echipele formate.
 Se foloseşte metoda ciorchinelui şi se lucrează pe o foaie de flipchart. Astfel, 2-3 elevi din
fiecare echipă consemnează activităţi şi aşteptări de la prietenia adevărată.
 Apoi, folosindu-se tot de metoda ciorchinelui, se desfăşoară următorul exerciţiu: elevii vor
consemna motivele pentru care „îţi doreşti să ai prieteni / cât mai mulţi prieteni”. Dintre
posibilele răspunsurile, amintim:
- să împarţi cu cineva bucuriile şi necazurile tale
55
- să nu fii singur
- să fii mai bine înţeles de cineva de vârsta ta
- să elimini plictiseala
- să mergeţi împreună la cinematograf sau teatru, la plimbare, la un suc, etc.
- să te afirmi în grupul tău de prieteni, cu propuneri care sa stârnească interesul
- să înveţi ceva bun, ceva nou, etc.
 Elevii răspund apoi la următoarea întrebare: „Cine poate fi prietenul meu?” Dintre răspunsurile
lor, amintim: un coleg, un vecin, un părinte (uneori amândoi), un profesor, etc. În urma acestor
răspunsuri, se va desfăşura o activitate în echipă, urmând a se completa o diagramă, tot pe
foaia de flipchart, care să răspundă problemei următoare: „Îţi poţi face prieteni printre colegii
de clasă sau printre vecini, pentru că….....”.
 Răspunsurile pot fi multiple şi variate. Iată câteva exemple:
- îţi place compania lor
- sunteţi de vârste apropiate
- petreceţi multe ore pe zi împreună
- părinţii tăi îi cunosc şi sunt de acord cu ei
- vă cunoaşteţi de mai mult timp
- aveţi materii preferate la care învăţaţi împreună
- locuiţi aproape etc.
 Se insistă asupra ideii de prietenie adevărată, pornind de la premisa că cel care ţi-e prieten
este mereu sincer cu tine. Un elev citeşte câteva versuri aparţinând lui Anton Pann, ca o
completare a celor afirmate anterior:
„Cel care nu dojeneşte
Pe prieten când greşeşte,
Ci orice lucru va face
Le suferă şi le tace,
Acel n-are niciodată
Dragoste adevărată,
Ci aşa prietenie
Este o făţărnicie”.
 Copiii au înţeles că prietenii nu se schimbă ca şosetele (adevărata prietenie trece bariera
timpului, durând chiar toata viaţa; „Prietenul e ca şi vinul: cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun”
- proverb românesc; prieteniile nu se impun - nu poţi obliga pe cineva să fie prieten cu tine,
dacă respectiva persoană nu doreşte; trebuie să-ţi alegi un prieten asemănător ţie, altfel, rişti
să fii „judecat” după proverbul: „Spune-mi cu cine te-mprieteneşti, ca să-ţi spun cine eşti!”
La finalul activităţii, copiii au înţeles rolul şi importanţa prieteniei în viaţa lor. De asemenea, au
conştientizat că toate „strategiile de împrietenire” ar putea funcţiona destul de bine, cu puţină
răbdare şi mai multă atenţie acordată celor din jur.
5. E BINE DE ŞTIUT
Activitatea este atractivă şi benefică pentru dezvoltarea lor personală şi emoţional-afectivă şi

merită să fie cunoscută şi de copii, dar şi de cadre didactice şi părinţi. Ceea ce elevii vor realiza
în urma activităţii este un pas important în a deveni oameni cu o încredere deplină în ei înşişi,
oameni ce se vor integra uşor în societate.
6. ANEXE
 Impresii – Ce mi-a plăcut la această activitate ...

 Versurile melodiei „Prietenia-i o floare rară”- Teodor Munteanu
 Fişa de lucru: „Prietenie”
56
1. DENUMIRE
„GRĂDINA VALORILOR”
- învăţător Aurica BELDICA
2. SCOP
Înțelegerea conceptelor de principii și valori

Dezvoltarea capacității de a conștientiza că fiecare individ în parte este un garant a tot ceea
ce are și că poate folosi orice mijloc în scopurile bune
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, studiu de caz, brainstorming,

ciorchinele, turul galeriei
Resurse materiale: fișe cu textul suport, pelican - șablon, foi, flipchart, postick,
Durata: 90 minute
Resurse umane: elevii clasei a IV-a, cadrul didactic coordonator
Instrumente de evaluare: „Grădina valorilor”, chestionar
4. DESCRIERE
Introducere: Formați echipe. Într-un bol se află bilete pe care sunt scrise mesaje.(Anexa 1)
Fiecare copil îşi citește mesajul și îi va identifica apoi pe acei colegi pe al căror bilet este scris
același mesaj, formând astfel echipele. Fiecare echipă citește mesajul cu voce tare, apoi se
vor consulta pentru a răspunde întrebării existente pe bilet. Se citesc răspunsurile cu voce
tare, iar la final se va desprinde trăsătura comună a mesajelor: generozitatea. După ce este
definită generozitatea, propuneți un exercițiu de brainstorming pentru a identifica și alte astfel
de trăsături. Anunțați tema activității „Principii și valori” și genericul sub care se va desfășura
„Grădina valorilor”.
Activitatea principală: Propuneți citirea textului „Pelicanul” (Anexa 4) cu scopul de a
observa care sunt principalele trăsături de care dă dovadă pelicanul. Analizați cu copiii
principalele informații desprinse din text și ajutați-i să identifice trăsăturile acestuia. Definiți cu
elevii cele două concepte:
Principiile – adevăruri care ne ajută să avem succes;
Valorile – trăsături care ne definesc caracterul.
Propuneți copiilor să organizeze trăsăturile enunțate mai devreme într-un tabel.
PRINCIPII VALORI
Propuneți confecționarea unui pelican din carton. (Anexa 3) În locul pungii acestuia se va
atașa un balon. În balon, „punga pelicanului”, copiii vor introduce, timp de o săptămână,
bilețele pe care vor scrie despre faptele și cuvintele pe care le-au folosit în scopurile cele mai
bune. După o săptămână vor verifica dacă au reușit să găsească modalități de a-și manifesta
calitățile.
57

Pe flipchart este desenată o grădină fără flori, „Grădina valorilor”. Copiii sunt invitați să
contureze câte o floare pe care să scrie despre o persoană sau o faptă pe care o consideră
valoroasă. Dacă este vorba despre o persoană, vor trebui să argumenteze.
Fiecare copil va primi câte un bilet pe care va trebui să îl completeze fără să-și scrie numele.
(Anexa 2)
Suplimentar: Propuneți jocul „Prietenul secret”. Fiecare copil va extrage câte un bilețel pe
care este scris numele unuia dintre colegi care va deveni „prietenul lui secret”. Respectivul nu
va spune nimănui cine este prietenul său, dar în fiecare zi va scrie câte un mesaj de
încurajare pentru acesta, rămânând el însuși anonim. Mesajele vor fi strânse într-un bol, în
clasă, și vor fi predate destinatarilor de către îndrumătorul clasei la sfârșitul orelor.
5. E BINE DE ŞTIUT
Recomand ca produsele realizate de elevi să rămână afișate în clasă mai multă vreme. În
permanență se pot aduce completări.
Biletele din balon, „punga pelicanului”, pot fi aduse la școală pentru a fi prezentate tuturor
colegilor.
Pe „florile” pe care le pun în „Grădina valorilor”, elevii pot scrie și despre ei înșiși. De
asemenea, li se poate sugera cu o zi înainte de activitate să vină cu o fotografie/imagine a
unei persoane pe care o apreciază. În felul acesta „grădina” va fi mult mai animată.
6. ANEXE
Anexa 1 – mesajele de pe bilete

Anexa 2 - chestionar
Anexa 3 – Pelicanul - şablon (imaginea va fi mărită pentru o foaie A4)
(https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ve
d=0CAYQjB0&url=http%3A%2F%2Fsweetclipart.com%2Fcolorable-pelican-
831&ei=eN1dVPfLA4nzPK7PgdAP&bvm=bv.79189006,d.d2s&psig=AFQjCNFr6_5anyZhkmpl
_bguJON4oLk5Bg&ust=1415524076176040 )
Anexa 4 – textul suport „Pelicanul”(Character First! Îndrumător pentru profesori, Școala
Elementară Seria 1, Cartea 5)
58
1. DENUMIRE
„COPACUL VALORILOR”
- profesor învăţământ primar Georgeta – Raluca PANĂ
2. SCOP
 Cunoaşterea și respectarea valorilor fundamentale ale societății democratice

 Armonizarea și exersarea propriului sistem de valori în acord cu cel social
 Trezirea conştiinţei prețuirii și a afirmării publice a valorilor.
 Metode folosite: brainstorming-ul, conversația, explicația, dezbaterea, expunerea,

problematizarea, “Ciorchinele”
 Resurse materiale: flipchart, coli albe, fișe, lipici, foarfecă, creioane colorate, carioca
 Resurse umane: cadre didactice, elevi
 Instrumente de evaluare: “Copacul valorilor”
4. DESCRIERE
Introducere:
 Întrebați elevii despre ceea ce cred ei că înseamnă cuvântul „valoare”.

 Folosiți metoda “Ciorchinele” pentru a descoperi cât mai multe lucruri sau obiecte care au
valoare.
 Cereți elevilor, folosind brainstorming-ul să întocmească o lista cu însușiri specifice
oamenilor valoroși.
 Solicitați elevilor să întocmească “Copacul valorilor membrilor familiei”. Pe ramurile
copacului vor scrie numele fiecărui membru al familiei lor, iar apoi conturează frunze
poziționate în jurul acestuia și scrie pe ele însușirile corespunzătoare acestuia.
 Cereți elevilor să coloreze copăcelul.
 Solicitați elevilor să citească calitățile membrilor familiilor lor.
 Propuneți elevilor să-și contureze una dintre palme pe o bucata de hârtie colorată și apoi
s-o decupeze.
 Cereți elevilor să scrie pe fiecare deget valorile cele mai importante pentru ei.
 Formați din toate mânuțele “Copacul valorilor”.
5. E BINE DE STIUT
 Elevii au manifestat interes față de această temă, deși au 8-9 ani.

 Le-a plăcut să confecționeze obiecte, cu care să contribuie apoi la realizarea unei lucrări
comune.
 Consider că ar fi bine, ca cele mai menționate valori să fie scrise pe coli de hârtie și afișate
în sala de clasă.
6. ANEXE
 Anexa 1: Model pentru fişa de lucru

59
1. DENUMIRE
SPUNE NU DISCRIMINĂRII!
- profesor: Doina Elena ŞIVINŢEANU
2. SCOP
Definirea discriminării( brainstorming cu elevii despre ce este discriminarea, ce categorii de

persoane sunt discriminate, cauzele).
 Metode folosite: conversaţia, exerciţii gen întrebare-răspuns

 Resurse materiale: fişă de lucru bilingvă, chestionar
 Resurse umane: elevii clasei , cadrul didactic coordonator
 Instrumente de evaluare: centralizarea răspunsurilor chestionarelor, discuţie - evaluarea
gradului de conştientizare a fenomenului
4. DESCRIERE
Introducere:
Elevilor li se înmânează o fişă de lucru cu textul în limba română şi în limba engleză, citesc
textul şi răspund la cele două întrebări notate pe fişă. Pe baza răspunsurilor lor se ajunge la
definiţia de dicţionar a „discriminării”.
DISCRIMINÁRE, discriminări, s.f. Acțiunea de a discrimina și rezultatul ei. 1. Deosebire,
distincție netă făcută între mai multe obiecte, idei etc. 2. Politică prin care un stat sau o categorie
de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente nelegitime.
Discriminare rasială = segregație.
Elevii discută despre acest termen şi împreună cu profesorul enumeră categoriile de persoane
care pot fi discriminate: persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu o altă culoare a pielii comparativ
cu populaţia majoritară, persoanele de altă religie. De asemenea pot fi amintite şi discriminări
făcute în funcţie de sex, vârstă, apartenenţa la o anumită comunitate, orientarea sexuală, etc.
Elevii prezintă situaţii concrete, din viaţa lor, în care s-au simţit discriminaţi.
Elevii răspund la întrebările chestionarului, care apoi se centralizează.
De asemenea, elevii îşi evaluează gradul de conştientizare a problemei precum şi
cunoştinţele generale legate de acest termen şi pregătesc sloganuri anti-discriminare.
5. E BINE DE ŞTIUT
Fişa de lucru şi chestionarul sunt pregătite anterior desfăşurării activităţii.

6. ANEXE
 Chestionar
 Fişă de lucru bilingvă, în engleză şi română
(sursa poeziei: http://www.sickipedia.org/search.php?q=walks&page=17 jokes )
60
1. DENUMIRE
SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA. INSTITUŢII ŞI PRACTICI DEMOCRATICE „Principii şi

valori democratice” - recapitulare
- Tema : DEAR STUDENT: „PRINCIPII ŞI VALORI
- Clasa: a VII-a
- Prof. Psih. Popescu Andreea Elena
2. SCOP
Utilizarea corectă a termenilor şi a conceptelor cu, conţinut civic în diferite contexte, precum
şi identificarea principalelor valori, principii, instituţii şi practici democratice;
 Metode: exerciţiu de energizare, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizatea,

observarea dirijată, argumentarea, studiul de caz, ciorchinele, turul galeriei, R.A.I.
 Resurse materiale: prezentare power-point, laptop, videoproiector, flip-chart, fişe de lucru,
manualul, Constituţia României
 Resurse de timp: 50 min.
 Număr cadre didactice implicate: 1
 Instrumente de evaluare: fotografii, fişa de evaluare
4. DESCRIERE
Introducere:
 Derularea unui exerciţiu de energizare „Să luăm pulsul!”

 Informarea elevilor cu privire la tema şi competenţele activităţii ce urmează a se
desfăşura:
o Utilizarea cuvintelor cheie ale lecţiei: Constituţia României, Autoritatea legislativă,
Autoritatea Executivă, Autoritatea judecătorească, Preşedintele României;
o Explicarea relaţiei între autorităţile statului;
o Caracterizarea principalelor puteri ale statului;
o Asocierea situaţiilor concrete de viaţă cu principiile democratice.
 Prezentarea unui material power-point (imagini cu informaţii despre principalele autorităţi şi

instituţii ale statului.) Elevii sunt atenţionaţi să urmărească cu atenţie, pentru ca ulterior să
poată formula întrebări şi răspunsuri despre autorităţile şi instituţiile statului.
61
 Derularea jocului RAI: formularea de întrebări şi răspunsuri (utilizarea cuvintelor cheie ale
lecţiei: Constituţia României, Autoritatea legislativă, Autoritatea Executivă, Autoritatea
judecătoreasca, Preşedintele României).
 În continuare se propun elevilor 4 rebusuri. Se stabilesc 4 grupe, fiecare va reprezenta o
autoritate a statului şi va avea de rezolvat câte un rebus cu întrebări ce vizează o altă
autoritate decât cea reprezentată (Anexa 1)
o Grupa Autoritatea Legislativă - întrebări din Preşedintele României;
o Grupa Autoritatea Executivă – întrebări din Autoritatea Legislativă;
o Grupa Autoritatea Judecătorească – întrebări din Autoritatea Executivă;
o Grupa Preşedintele României – întrebări din Autoritatea Judecătoreasca.
 Se afişează fişele/rebusurile în cele 4 colturi ale clasei şi se face „Turul galeriei”.
 În continuare se propun grupelor fişe cu sarcini diferite (Anexa 2)
 Grupele prezintă modalitatea în care au lucrat.
 În măsura timpului disponibil, se dă elevilor o fişa cu un scurt test de evaluare (Anexa 3)
sau se propune ca temă pentru acasă.
 Fotografii, realizarea unor afişe, materiale didactice ( prezentare Power Point)
5. E BINE DE STIUT
 Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale ( joc de rol)

 Stimularea şi dezvoltarea spiritului civic
 Dezvoltarea gândirii critice (analiza unor situaţii concrete de viaţă şi corelarea acestora cu
valorile şi principiile democratice)
6. ANEXE
 fişele de lucru
 fişa de evaluare
62
Ghidul profesorului. Mediu. Poluare. Ecoturism
1. DENUMIRE
CUM SĂ FACEM UN ELECTROMAGNET?

- tema DEAR STUDENT: „MEDIU”
- profesor Carmen FOTA
2. SCOP
Exerciţiul îşi propune:
 punerea în evidenţă a efectului magnetic al curentului electric
 fixarea cunoștințelor cu privire la circuitul electric şi efectele curentului electric
 cunoaşterea rolului electromagnetului
 aplicarea practică: cum să realizăm un electromagnet din materiale uşor de procurat
 Metode didactice: învățarea prin descoperire, demonstraţia, experimentul
 Resurse materiale: baterii, cuie, șuruburi, conductori izolați, ace de gămălie, agrafe de
birou, pilitură de fier
 Resurse de timp: 30 de minute
 Resurse umane: elevii clasei, cadrul didactic coordonator
 Instrumente de evaluare:
o modul în care elevii şi-au prezentat aplicația practică
o descrierea fenomenelor observate în experiment
o fişele de lucru ale elevilor pentru acest exercițiu
4. DESCRIERE
Introducere:
 La tema Circuit electric, elevii pot fi întrebaţi dacă știu cum se pot ridica piese mari şi
grele ce conțin fier, folosind curent electric.
 Elevii pot asocia această idee cu funcționarea macaralelor folosite în construcții.
 Amintim că în jurul curenților electrici se formează un câmp magnetic ce acționează
asupra corpurilor ce conțin fier.
 Arătăm elevilor o bobină pe un miez de fier şi o conectăm la o sursă de tensiune,
specificând că s-a creat un electromagnet.
 Punând la dispoziție elevilor ace magnetice şi agrafe de birou, le cerem să pună în
evidență câmpul magnetic creat în jurul electromagnetului.
 Le spunem elevilor că pot crea singuri un electromagnet, dintr-o bucată de fier şi un
conductor izolat înfășurat pe miezul de fier, care apoi se conectează la o baterie.
 Se apropie de capetele electromagnetului agrafe de birou sau pilitură de fier , ce vor fi
atrase.
 Se observă acțiunea câmpului magnetic al electromagnetului.

 La ce folosește electromagnetul?
 În ce domenii se poate aplica electromagnetul ?
 Desenați schema electrică a circuitului electric folosit (fiecare elev va desena schema
63
electrică utilizată în cadrul activităţii practice).

5. E BINE DE ŞTIUT
 Pot fi exemplificate efectele curentului electric şi prin alte aplicații practice.
 Se poate pune accent pe fiecare efect al curentului electric în parte.
 Se pot pune în evidență elementele circuitului electric.
6. ANEXE
 Fișa de lucru a elevului (model orientativ)
64
1. DENUMIRE
„ MY FOOTPRINT” - (AMPRENTA ECOLOGICĂ)
- profesor Tina Elena PUIU
2. SCOP
Cunoaşterea unor posibilităţi de schimbare a obiceiurilor zilnice prin care să se încerce
reducerea impactului uman asupra naturii, adoptarea unei atitudini conştiente şi responsabile
faţă de natură şi înţelegerea importanţei consumului responsabil. De asemenea, este facilitat
schimbul de idei şi de opinii în cadrul unui grup.
 Metode folosite: explicaţia, conversaţia euristică, problematizarea, exerciţiul practic
 Resurse materiale: coli de flipchart, coli A4 colorate, markere, carioci, foarfecă,
sfoară/panglică coli A4, scotch, material Power-Point, film tematic
 Resurse umane: elevii clasei, coordonatorul activităţii, invitaţi
 Locul desfăşurării: sala de clasă (lecţia se poate desfăşura şi în afara sălii de clasă)
 Instrumente de evaluare: evaluarea şi autoevaluarea răspunsurilor
4. DESCRIERE
Introducere
 definirea conceptelor utilizate în desfăşurarea activităţii propriu-zise - pentru buna
desfăşurare a activităţii prezentaţi elevilor informaţii despre conceptele cheie: „amprentă
ecologică”, „indicele planetei vii”, „biocapacitate” şi implicaţi-i în conturarea definiţiilor
acestora.
1. TEMA ACTIVITĂŢII „MY FOOTPRINT” (timp alocat: 15 minute)
 Analizaţi imaginea (Anexa 1) şi cereţi elevilor să noteze pe tablă primul cuvânt la care s-au
gândit. Identificaţi astfel câţi elevi corelează imaginea cu tema activităţii, dar şi câţi elevi
cunosc definiţia termenului „footprint” (amprentă ecologică). Discutaţi cu elevii conceptele
cheie în jurul cărora se va derula activitatea şi concluzionaţi, anunţând tema activităţii şi
scopul acesteia.
2. CALCULUL AMPRENTEI ECOLOGICE „ GLOBAL FOOTPRINT” (timp alocat: 20 minute)
 Începeţi exerciţiul prin explicarea termenului de „amprentă ecologică / footprint” şi a modului
de calcul al acestui indice (folosind formula).
o Terra are aproximativ 1,5 mld. hectare productive din punct de vedere ecologic, iar
populaţia sa însumează 7 mld. locuitori. Câte hectare globale revine fiecărui locuitor al
planetei? Răspuns: 1,9 hag. Aţi aflat astfel biocapacitatea Terrei. După explicarea
termenului, elevii primesc sarcina de a corela amprenta ecologică a continentelor Terrei
cu biocapacitatea lor specifică.
 Desenaţi pe podeaua sălii de clasă pătrate, câte unul pentru fiecare continent al Terrei,
laturile acestora fiind trasate în raport cu biocapacităţile fiecăruia (Europa – 11,6%, Asia –
31,4%, Africa – 19%, America de Nord – 15,1%, America Centrală şi de Sud – 16,3%,
Australia şi Oceania – 6,4%; au fost luate în calcul pentru fiecare continent statele pentru
care a fost calculată amprenta ecologică).
 Împărţiţi apoi elevilor coli de hârtie colorată, pentru fiecare continent o culoare (notaţi pe
tablă legenda pentru culorile utilizate). Numărul de coli colorate va corespunde amprentei
ecologice a continentului respectiv (amprenta ecologică a fiecărui continent în raport cu
65
biocapacitatea sa este: Europa – 121%, Asia – 154%, Africa – 92%, America de Nord –
98%, America Centrală şi de Sud – 75%, Australia şi Oceania – 40%). Numărul de coli
colorate se poate calcula cu ajutorul procentelor şi trebuie raportat la suprafaţa
biocapacităţii.
 Explicaţi elevilor ce reprezintă pătratele şi colile de hârtie colorată. Cereţi apoi elevilor să
aşeze în cadrul fiecărui pătrat (continent) toate colile de aceeaşi culoare (biocapacitatea)
pentru a observa consumul.
o Concluzia elevilor: fiecare continent consumă mai mult decât resursele pe care le are
la dispoziţie. Calculul oficial al amprentei ecologice pentru un locuitor este în prezent
de 2,8 ha, deci omenirea foloseşte de 1,5 ori mai mult. Realizaţi astfel o comparaţie
cu cifra calculată iniţial. Puteţi contura şi un studiu de caz, comparând rezultatele
obţinute în timpul exerciţiului şi cu cheltuielile lunare ale unei familii.
 Concluzia finală: Omul ar putea folosi fără a destabiliza hectarele ce îi revin dacă stilul de
viaţă şi de consum ar fi identic în toate statele.
4. „CUM POŢI DIMINUA AMPRENTA ECOLOGICĂ? SFATURI UTILE.” (timp alocat: 15

minute)
 Dacă consumăm mai mult decât produce Terra, oare ce se poate întâmpla?
 Răspunsul elevilor: ajungem să consumăm din rezerve, iar acestea se vor epuiza mult
mai repede.
 Concluzie: Toţi oamenii au obligaţia de a economisi ceea ce planeta produce.
 Cum putem face acest lucru? În primul rând prin schimbarea stilului de viaţă, făcând
gesturi mici (de exemplu, renunţând la unele obiceiuri zilnice).
 Agăţaţi în clasă 6 bucăţi de sfoară/panglică (câte una pentru fiecare dintre domeniile:
transport, energie, substanţe chimice, alimentaţie, apă, deşeuri – marcaţi domeniile prin
pictograme).
 Formaţi 6 echipe (fiecare echipă primeşte spre analiza un domeniu, repartizat prin
extragerea unui bileţel), împărţiţi-le coli de hârtie şi cereţi-le să identifice cel puţin patru
sfaturi practice prin care, cu toţii, să contribuim la diminuarea amprentei ecologice a
fiecărui domeniu indicat.
 La finalul timpului de lucru, membrii fiecărei echipe vor agăţa de sfoară/panglică sfaturile
utile identificate, sfaturi foarte uşor de aplicat în activitatea cotidiană.
Concluzie: Conform Raportului „Planeta Vie 2012” realizat de W.W.F. consumul de resurse
naturale depăşeşte cu 50% capacitatea de susţinere a planetei, amprenta ecologică aproape s-
a dublat, iar Terra are nevoie de un an şi jumătate pentru a produce resursele pe care
societatea le consumă într-un singur an.
 Exemplu: Sunt state care datorită „amprentei ecologice” mari trăiesc pe „credit”, deoarece
nu toţi locuitorii consumă la fel de mult. Dacă toate statele ar consuma la fel de mult ca
Arabia Saudită am avea nevoie de mai mult de 4,5 planete pentru a ne putea asigura
necesarul de resurse. Diferenţa dintre „amprenta ecologică” şi „biocapacitate” ne arată dacă
un stat este „debitor” (are o amprentă ecologică mică) sau este „creditor” (are o amprenta
ecologică mare).
 Implicaţi elevii în discuţiile desfăşurate pe baza analizei materialelor finite realizate în timpul
activităţii. Faceţi continuu aprecieri asupra modului de desfăşurare a activităţii, a calităţii
răspunsurilor date, a autoevaluării opiniilor exprimate, dar şi asupra utilităţii desfăşurării
activităţii.
 Indicaţi elevilor site-uri de specialitate (http://www.myfootprint.org; http://ecofoot.org;
http://StopCO2.ro ) unde îşi pot determina pe baza unui test amprenta ecologică. La sfârşitul
testului ei vor afla de câte planete ar fi nevoie pentru a le susţine consumul propriu (de
66
alimente, de energie, de transport, asociat cu locuinţa etc.) şi pentru a le asimila deşeurile

produse prin utilizarea celor mai răspândite tehnologii.
5. E BINE DE ŞTIUT
 Activitatea trebuie să fie foarte bine pregătită, iar conţinuturile utilizate în cadrul activităţii
trebuie să fie corecte, de actualitate şi prezentate elevilor într-o formă cât mai creativă astfel
încât ei să înveţe aplicând mai ales practic aspectele discutate. Puteţi cere elevilor, în ora
anterioară desfăşurării activităţii, să aducă pictograme, fără să le şi spuneţi şi la ce vor folosi
acestea.
 Organizaţi cât mai eficient spaţiul în sala de clasă. Este indicat ca în partea centrală să aveţi
cât mai mult spaţiu liber.
 De asemenea, trebuie precizat că uneori copiii sunt gălăgioşi când lucrează în echipă şi
când fac propuneri sau îşi susţin opiniile.
 Ca o completarea a activităţii, elevii pot viziona în timpul liber filmul „The Ecological
Footprint”.
6. ANEXE
 Anexa 1 – „My footprint”
 Anexa 2 - Pictograme pentru desfăşurarea activităţii „Cum poţi diminua amprenta
ecologică? Sfaturi practice”.
Sursele pictogramelor:
 http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/myplate-noul-ghid-pentru-o-
alimentatie-sanatoasa-625166.html;
 http://lazydrawing.com/cute-cartoon-style-transport-icon-vector-material/;
 http://www.ordineazilei.ro/economie/energie/p/; http://sanatate.bzi.ro/6-substante-
chimice-daunatoare-sanatatii-interzise-în-ue-1697;
 http://www.avantaje.ro/articol/fiecare-dintre-noi-poate-fi-parte-dintr-un-program-eco-
1666936;
 https://revistaado.wordpress.com/2011/10/05/apa-%E2%80%93-elementul-misterios/
67
1. DENUMIRE
„Parada costumelor verzi”
„Sănătatea mediului stă în mâinile noastre”
- tema DEAR STUDENT: „MEDIU POLUARE ECOTURISM”
- Prof. învățământ primar, NECULAE MARIANA
- Prof. limba și literatura română, PLETEA FLORINA
- Prof. învățământ primar, POPESCU GEORGETA
- Prof. matematică, PĂUNA NECULAE
2. SCOP
Proiectul îşi propune să determine, atât elevii cât şi comunitatea locală, să-şi
reconsidere stilul de viaţă în raport cu lumea înconjurătoare, să-i conştientizeze de
necesitatea protejării mediului natural, ei fiind primii şi principalii beneficiari ai atitudinii
protectoare faţă de darurile pe care natura ni le-a pus în mod generos la dispoziţie.
 Metode didactice:conversaţia, explicaţia, problematizarea, creativitatea,
demonstraţia, lucrul în grup.
 Resurse materiale: îmbrăcăminte ( tricouri, eşarfe, baticuri)de culoare verde,
baloane verzi, pliante, pancarte, ecusoane, aparate foto;
 Resurse umane: 500 elevi din clasele P-VIII, cadre didactice, reprezentanţi ai
Direcției Silvice Județene, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, reprezentanţi ai
Poliţiei Rutiere, ai Serviciului de Ambulanţă, reporteri ai televiziunilor locale, ziarişti ;
 Evaluare: Proiect ”Înfiază un copac!”
4. DESCRIERE
Introducere:
1. „Poluarea un pericol care ne ameninţă pe toţi”
 informarea elevilor despre poluare şi depistarea factorilor poluanţi din zona în
care trăiesc;
 alegerea unor sloganuri pro-natura;
 confecţionarea pancartelor.
2. „Planeta albastră - casa noastră”
 identificarea surselor de poluare - documentare la CDI-ul şcolii, prezentare
material Power Point „Planeta albastră – casa noastră”;
 confecţionarea pliantelor;
 confecţionarea ecusoanelor.
3. Informarea partenerilor şi obţinerea aprobărilor
 întocmirea adreselor pentru: Primărie, Poliţia Rutieră, Consiliul Judeţean, Direcţia
Silvică, Serviciul de Ambulanţă, televiziunile şi ziarele locale.
„Parada verzilor”
 pregătirea în clasă: ţinuta verde; pancartele; pliantele; baloanele; ecusoanele;
 desfăşurarea PARADEI VERZILOR:
 marşul propriu-zis pe traseul stabilit;
 împărţirea celor 500 pliante;
 atenţionarea trecătorilor prin strigarea sloganurilor.
68

 albume cu fotografii;
 realizarea unor afişe, postere, materiale didactice (CD-uri, prezentare Power
Point)
5. E BINE DE STIUT
 modificarea percepţiei elevilor, părinţilor şi a membrilor comunităţii asupra
problemelor de mediu ;
 constituirea unei comunităţi şcolare şi locale responsabile ;
 creşterea interesului pentru protecţia mediului şi pentru valorificarea
 materialelor reciclabile ;
 mai bună colaborare între şcoală şi comunitatea locală.
.
6. ANEXE
 ecusoane
 pliante
 pancarte
 fotografii
 prezentări powerpoint
69
1. DENUMIRE
CASA VERDE
- tema DEAR STUDENT: MEDIU
- Şcoala Gimnazială SFINȚII VOIEVOZI, Bucureşti
2. SCOP
Conştientizarea păstrării resurselor mediului
 Analogie, explicaţie, demonstraţie
 Exerciţiu de grup
4. DESCRIERE
Introducere
 definirea conceptelor utilizate în desfăşurarea activităţii propriu-zise)
 Mediul, precizat la nevoie drept mediul înconjurător sau mediul ambiant, este o
noțiune care se referă la totalitatea condițiilor naturale de pe Pământ sau dintr-o
regiune a sa, în care evoluează ființele sau lucrurile.
 Se desenează o casă în formă de copac şi, prin analogie, sunt explicate resursele
naturale care pot alimenta o casă a viitorului (casa verde) – prin fotosinteză se
produce clorofilă-prin energie solară se poate produce căldură, seva poate fi
asociată cu resursele de apă etc.
 Pe un cadru în formă de copac, fiecare copil lipeşte o căsuţă realizată din
materiale reciclabile
Se expune lucrarea
5. E BINE DE ŞTIUT
Responsabilizarea tuturor copiilor, indiferent de materialele de care dispun
6. ANEXE
 Materiale de care dispun copiii
 Desenul unei case în formă de copac
 Căsuţe din materiale reciclabile realizate de copii
70
1. DENUMIRE
TEHNOLOGII ECO-FRIENDLY
- tema DEAR STUDENT: MEDIU
- Şcoala Gimnazială SFINTII VOIEVOZI, Bucureşti
2. SCOP
Informarea corectă în vederea luării deciziilor favorabile mediului înconjurător
 Conversaţia, explicaţia, argumentare
 Exerciţiu de documentare
4. DESCRIERE
Introducere
 conceptul „eco friendly” – care este favorabil mediului, ecologic
 Prezentarea cazurilor apărute în media cu privire la exploatarea gazelor de şist şi a
zăcămintelor aurifere prin tehnologii bazate pe proceduri chimice
 Realizarea documentării legate de cele două problematici şi prezentarea
concluziilor în faţa grupului
 Propunerea unei tehnologii alternative în rezolvarea cazului ales
Notarea tehnologiilor propuse pe o scală de la 0 la 5
5. E BINE DE ŞTIUT
Se va lucra în microgrupuri
6. ANEXE
 Adrese şi link-uri utile accesate pentru documentarea pe această temă.
 Desene, imagini sau ilustrarea sub alte forme identificate la nivelul fiecărui microgrup
care ilustrează ideile rezultate muncii de documentare
71
1. DENUMIRE
„PRIMĂVARA PRINDE RĂDĂCINI”

- profesor învățământ primar Mihaela SIMION
2. SCOP
 Dezvoltarea dragostei pentru natură prin plantarea de flori în spațiul verde din grădina
şcolii
 Responsabilizarea elevilor prin faptul că zilnic trebuie să îngrijească florile plantate
 Refolosirea deșeurilor (pet-uri goale)
 Metode: conversația, demonstrația, activitatea practică
 Resurse materiale: florile pentru plantat, pet-uri, plantatoare
 Resurse de timp: 1 oră
 Resurse umane: elevi clasei, cinci părinți, coordonatorul activităţii
 Instrumente de evaluare: fotografii; stratul cu flori
4. DESCRIERE
Introducere:
 Prin acest exercițiu vă propuneți ca împreună cu elevii și câțiva părinți să plantați flori de
primăvară în grădinița școlii.
 Pentru această activitate părinții cumpără răsaduri de flori din piață, pe care le aduc la
școală în dimineața zilei plantării. Cu o zi înainte, un alt grup de părinți pregătesc straturile:
sapă pământul, îl mărunțesc, fac rondurile.
 Înainte discutați cu elevii despre felul cum trebuie plantate florile cu ajutorul plantatoarelor.
Ținând cont că acestea sunt niște unelte, le aduceți la cunoştință și câteva reguli de protecţie
a muncii, pentru a evita accidentările, cum ar fi:
o să folosească corect plantatoarele
o să nu se joace în timpul plantării
o să respecte indicațiile învățătoarei despre felul cum trebuie realizată plantarea.
 La ora stabilită ieşiţi în grădiniţa din faţa școlii. Toți copiii au mănuşi pentru a-și proteja
mâinile. Fiecare primeşte câte o floare pe care să o planteze. Le explicați cum trebuie să
procedeze, iar doi părinți plantează câte o floare, pentru exemplificare.
 Pentru că numărul elevilor este mare și nu au loc să planteze toți odată, îi grupați în echipe:
prima echipă stabilește locul unde va urma să fie plantată fiecare floare, echipa a doua
plantează prima serie de flori, iar cea de-a treia echipă, seria a doua.
 După terminarea plantării, o altă echipă udă florile, pentru ca acestea să se prindă. Udarea
se efectuează cu ajutorul unor pet-uri cărora părinții le-au găurit dopurile. Astfel elevii
înțeleg că și deșeurile pot fi folositoare dacă le reciclăm.

 După încheierea exercițiului discutați cu elevii despre felul cum trebuie să îngrijească florile
plantate. Stabiliți ca în fiecare zi, câte patru elevi, să meargă în grădină, să ude florile și să
72
curețe straturile de buruieni (atunci când vor apărea), iar o dată pe lună, împreună cu
părinții, prin rotație, să sape pământul și să înlocuiască plantele uscate.
5. E BINE DE ŞTIUT
 Elevii sunt mult mai responsabili, mai atenți cu spațiul verde al școlii, ba chiar atrag atenția
colegilor mai mici atunci când aceștia calcă iarba sau rup florile.
 Consider că ar fi bine, ca astfel de activități practice să se desfășoare mai des, pentru că îi
responsabilizează pe copiii, îi motivează şi îi stimulează. Ei se simt utili și responsabili.
6. ANEXE
 Se fac fotografii cu fiecare etapă de pregătire şi realizare a activităţii
 Fotografiile vor fi organizate în ordine cronologică ca un album cu „imagini practice”,
căruia elevii implicaţi în activitate îi pot da un titlu atractiv pentru a stimula şi încuraja şi
alţi elevi să-şi dorească să înveţe cum să planteze şi să îngrijească plantele acasă, la
ţară la bunici, la şcoală, etc.
73
1. DENUMIRE
„CICLUL DE VIAŢĂ LA PLANTE”

- profesor învăţământ primar Valentina MUNTEANU
2. SCOP
 Plantarea unor boabe de fasole şi urmărirea evoluţiei acestora

 Cunoaşterea factorilor care influenţează creşterea plantei (apă, aer, lumină, căldură)
 Cunoaşterea ordinii cronologice a etapelor de dezvoltare a plantei
 Metode didactice: experimentul, colajul, turul galeriei
 Resurse materiale: cutie plastic, pământ, boabe de fasole, carton, foarfece,pastă de lipit,
creioane colorate / acuarele, seminţe de linte şi de mac,frunze uscate, hârtie colorată, flori
autoadezive, crenguţe de brad, jetoane cu etapele de dezvoltare ale plantei
 Resurse umane: - elevi de clasa a III-a, 1 cadru didactic
 Evaluare: Colaj ,,Ordinea cronologică a etapelor dezvoltării plantei”
4. DESCRIERE
Introducere:
 Întrebaţi elevii de ce este necesar să protejăm natura şi cereţi-le exemple de activităţi prin
care oamenii ocrotesc natura. Subliniaţi importanţa menţinerii unei planete curate .
 Rugaţi elevii să facă un exerciţiu de imaginaţie – Cum ar fi viaţa oamenilor pe pământ fără
plante. Insistaţi pe importanţa existenţei plantelor în viaţa noastră.
 Propuneţi spre vizionare elevilor materialul Power-Point ,,Ciclul de viaţă la plante” şi cereţi
numirea etapelor de dezvoltare ale plantei.
 Solicitaţi elevilor enumerarea factorilor care influenţează creşterea şi dezvoltarea
plantei.(apă, aer, căldura, lumină).
 Propuneţi elevilor să planteze într-un vas de plastic câteva boabe de fasole, să le ude
şi apoi să le aşeze la fereastră pentru a avea lumină. Pentru că rezultatele nu pot fi
observabile pe moment, oferiţi elevilor jetoane cu diferitele etape de dezvoltare a
plantei – sămânţă, germinaţie, răsad, plantă (anexa 2) şi cereţi aşezarea lor în ordine
cronologică. (anexa 1)
 Împărţiţi elevii în grupe de câte 5 elevi. Pentru a reţine mai uşor factorii care
influenţează creşterea şi dezvoltarea plantei, cereţi elevilor să realizeze prin decupare
flori din carton, cu 5 petale. Prima petală va semnifica pământul, a doua seminţele, a
treia apa, a patra soarele şi a cincea planta. Pentru pământ vor lipi seminţe de mac şi
frunze uscate fărâmate pe prima petală a florii. Pe a doua petală se vor lipi boabe de
linte. Pe a treia petală se vor lipi stropi de apă pe care îi vor confecţiona din hârtie
colorată, iar pe a patra petală vor realiza soarele prin decupare din hârtie colorată şi
lipire. Pe ultima petală se vor lipi flori autocolante sau naturale presate şi frunze
74
presate sau crenguţe de brad. (anexa 5) Cereţi grupelor de elevi să-şi prezinte
lucrările. Realizaţi o expoziţie cu lucrările elevilor.

Oferiţi elevilor ilustraţii cu diferitele etape de dezvoltare a mărului – sămânţă, răsad, pom,
mugur, floare, fruct (anexa 3) Cereţi realizarea unei planşe cu Ciclul de viaţă la măr, aşezând
imaginile în ordinea cronologică (anexa4)
5. E BINE DE ŞTIUT
În urma aplicării la clasă a acestei activităţi am observat că elevii sunt deosebit de interesaţi de
activităţile practice şi reţin mai uşor informaţia atunci când este prezentată sub forma unui joc.
Creşterea şi dezvoltarea plantei de fasole se pot observa în timp, elevii trebuind să aştepte
pentru a observa diferitele etape de dezvoltare.
6. ANEXE
1. Ciclul de viaţă la planta de fasole
2. Jetoane – etapele de dezvoltare a plantei de fasole
3. Jetoane – etapele de dezvoltare la măr
75
1. DENUMIRE
„SĂ SALVĂM PĂMÂNTUL!”

- tema DEAR STUDENT: „MEDIU, POLUARE, ECOTURISM”
- Prof. Gogeanu Georgeta, prof. înv. primar Bacheş Alina Elena, prof. înv. primar
Roşoiu Iulia Maria, prof. Mihăilă Ileana Ancuţa
-
2. SCOP
Proiectul îşi propune să determine elevii sa identifice cai prin care pot contribui la
menţinerea unui mediu sănătos, sa descrie efectele benefice sau nocive ale activităţii
copilului asupra mediului apropiat.
 Metode didactice: conversaţia, explicaţia, problematizarea, creativitatea,

demonstraţia, lucrul în grup.
 Resurse materiale: planşe, puzzle, calculator, videoproiector, CD.
 Resurse umane: 100 elevi din clasele I-V, cadre didactice ;
 Evaluare: Prezentare Power Point, realizarea unui Calendar ECO.
4. DESCRIERE
Introducere:
 Prezentarea unor slide-uri cu acţiuni ale oamenilor care afectează mediul;

 Activitate în grup:
o identificarea acţiunilor, a efectelor asupra mediului;
o realizarea unui slogan privitor la protejarea mediului.
 Vizionarea filmului realizat.

 Activitate individuală: selectarea aforismului care este potrivit filmului şi explicarea
lui:
o ”Natura a creat oamenii numai spre a-i fi de folos”
o „Natura ne-a întins un deget. Şi noi vrem sa-i legam mâinile”
o „Omul va fi cu siguranţă mai bun. Dar nu se ştie când”
 Activitate în grup: listarea acţiunilor prin care copiii pot deteriora/proteja mediul
 Întocmirea codului ECO-Natura
 Activitate frontala:Ce instrumente/unelte folosim pentru:sădirea unei flori, plantarea
unui copac, colectarea deşeurilor?
 Activitate în grup:realizarea unor anunţuri publicitare distractive; prezentarea lor
 Activitate frontala:reguli de protecţie a plantelor, animalelor, apelor, formulate pe
baza imaginilor prezentate.
 Activitate în grup:căutarea pe Internet a imaginilor cu plante şi animale ocrotite de
lege, selectarea acestora şi realizarea Calendarului ECO în Power Point
76
 realizarea unor afişe (“Salvaţi Pământul!), prezentare Power Point

 completarea unor fişe de lucru
 crearea unor texte cu termeni în avans
 joc de rol
5. E BINE DE STIUT
 modificarea percepţiei elevilor asupra problemelor de mediu ;
 constituirea unei comunităţi şcolare şi locale responsabile ;
 creşterea interesului pentru protecţia mediului şi pentru valorificarea materialelor
reciclabile ;
6. ANEXE
 film
 fotografii
 prezentări power point
77
1. DENUMIRE
Adevărul despre POLUARE
- tema DEAR STUDENT: „MEDIU, POLUARE, ECOTURISM”
2. SCOP
Suntem în mileniul al III-lea. Cu toţii simţim tot mai mult nevoia de a ieşi în natură, de a ne
bucura de binefacerile ei, de minunăţiile ei. Avem nevoie de echilibru şi de frumuseţe. Natura
ne aşteaptă încă generoasă, dar… Vai! Omul este singura fiinţă care-şi distruge mediul de
viaţă. Prin activităţile sale a distrus echilibrul natural care s-a menţinut milioane de ani. Cum
putem trăi în armonie cu natura ? Să ne alăturăm celor care iubesc natura, celor care nu vor să
tulbure nimic din ceea ce există viu pe Planeta Albastră ! Să ne informăm pentru a cunoaşte
adevărul despre POLUARE!
Obiective:
a) educative specifice pentru elevi:
 formarea de comportamente umane:
atitudini pozitive dragostea pentru natura
respect pentru mediul înconjurător
protejarea naturii
sentimente de mândrie pentru frumuseţea naturii
 dezvoltarea capacităţii de colaborare cu cei din jur
capacităţii
interesului, gustului şi capacităţii de a se informa
b) educative specifice pentru adulţi
 creşterea implicării adulţilor în protejarea mediului înconjurător;
 dezvoltarea atitudinii de asumare a responsabilităţii;
c) operaţionale
Elevii trebuie:
 să se organizeze în grupe şi să stabilească responsabilităţile membrilor grupei;
 să se integreze în activitatea grupei, colaborând;
 să stabilească, în cadrul grupei, sub ce forma vor elabora proiectul;
 să culeagă informaţii şi materiale de la instituţiile de profil;
 să-şi dezvolte interesului fata de protejarea mediului înconjurător, ameliorarea relaţiei
om – mediu;
 să cunoască compoziţia normala a aerului, locul şi rolul lui în viaţa oamenilor;
 să definească fenomenul de poluare a aerului;
 să identifice sursele de poluare a aerului şi clasificarea lor;
 să caracterizeze câţiva poluanţi atmosferici ca efectul de seră, degradarea stratului de
ozon şi ploile acide;
 să definească procesul de autoepurare a aerului;
 să cunoască metodele de prevenire a poluării atmosferei;
 să cunoască efectele poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei;
 să ştie care este metodologia de cercetare a poluării aerului;
 să cunoască câteva standarde de calitate a aerului;
 să preleveze probe de aer şi să le supună analizei de laborator;
 să organizeze, sa utilizeze şi sa interpreteze datele experimentale culese.
78
Resurse: interviuri cu reprezentanţi de la A.P.M. , cu autorităţile, cu oameni de pe stradă, cu

ecologişti.
Materiale şi metode folosite: activitatea pe grupe şi individuala, învăţarea prin descoperire,
prin cooperare, interviuri, dezbaterea, învăţarea prin căutare în spaţiul Web, chestionare,
exerciţii de comunicare, lectură, determinări experimentale, prelucrări de date.
4. DESCRIERE
Introducere:
Elevii trebuie sa devina conştienţi de creşterea îngrijorătoare a gradului de poluare a
mediului înconjurător şi de necesitatea combaterii acestuia.
a. Ne alegem partenerii de grup (trei elevi într-o echipa) şi efectuam un studiu privind
poluarea atmosferica.
b. Ne consultam şi stabilim sarcinile de care răspundem fiecare dintre noi!
c. Extragem informaţiile necesare rezolvării problemelor propuse şi le utilizam acolo unde
sunt necesare.
d. Fiecare echipa va realiza o prezentare colectiva finala printr-o mapa care sa conţină şi o
scrisoare-apel adresata colegilor noştri prin care sa îi invitam sa participe la acţiuni
pentru protejarea mediului.
 Acest proiect se poate desfăşura în orice şcoala, iar de Ziua Mondiala a Mediului, 5 Iunie,
se pot premia elevii ce au participat la desfăşurarea acţiunilor.
 Participarea oamenilor din cartier la menţinerea curăţeniei în parcuri şi intre blocuri, la
protejarea spaţiului verde ;
 Realizarea, de către locuitorii cartierului, a unor puncte fixe în care sa depună
permanent maculatură existentă în gospodărie;
 Realizarea de către elevi a unor afişe/panouri, articole, desene, pliante cu aspecte ale
naturii distruse de către om şi distribuirea în şcoală şi în cartier.
5. E BINE DE STIUT
Mesaje :
 Evitaţi aruncarea resturilor menajera în alte locuri decât cele amenajate!
 Nu tăia copacul, mai plantează unul lângă el!
 Bucuraţi-vă de splendoarea naturii!
 Protejaţi mediul spre folosul vostru şi al generaţiilor viitoare!
6. ANEXE
Să ne gândim împreună la ce trebuie să facă fiecare dintre noi pentru preţuirea şi ocrotirea
naturii!
 Grupa nr.1, formată din elevi cu abilităţi de comunicare, va lua interviuri oamenilor de pe
stradă ;
 Grupa nr.2, formată din mai mulţi copii dotaţi cu abilităţi practice şi talentaţi la desen, va
efectua afişe, sloganuri, desene ;
 Produsul final trebuie să fie cât mai complet şi convingător;
 Elevii realizează panouri cu aspecte ale naturii distruse de om, pentru a nu uita nici o clipă
datoria lor de a proteja natura;
79
1. DENUMIRE
„SĂ LUAM ATITUDINE!”
- Prof. înv. primar Ştefania Iene
2. SCOP
 extinderea cunoştinţelor despre ape cu informaţii despre Marea Neagră
 conştientizarea rolului pe care îl are atitudinea tuturor în vederea protejării mediului
înconjurător
 continuarea colectării unor deşeuri şi reciclarea lor creativă
 Metode folosite:expunerea, conversaţia, demonstraţia, elaborarea individuală şi colectivă a
unor lucrări;
 Materiale: CD „Cartea Mării Negre”,Harta Mării Negre”,materiale colectate în prealabil
(dopuri de plută,hârtie), fişa pentru mapa elevului „Cum economisim apa”,boluri de sticlă,
ulei (motorină),cacao,detergent;
 Domenii de studiu: ştiinţele naturii, abilităţi practice
 Termeni cheie:poluare,protejarea mediului, colectare, reciclare creativa,afiş;
 Durata:60 min
 Participanţi:34 elevi ,cls a III-a,prof înv. primar (Iene Stefania), voluntar – reciclare creativă
(Paul Raluca)
 Evaluare: lucrări individuale şi colective
4. DESCRIERE
Pregătire
 Afişaţi harta Mării Negre, pregătiţi proiectorul, tipăriţi fişe pentru mapele elevilor, aşezaţi
băncile în careu, asiguraţi-vă ca elevii au colectat dopuri de plută şi hârtie, pregătiţi bolul cu
nisip, scoici şi fire de iarbă;
Introducere
 Începeţi cu o scurtă discuţie despre ape. Prezentaţi harta Mării Negre, precizaţi vecinii şi
antrenaţi elevii în comentarii despre mare, vacanţă,frumuseţea naturii, etc.
 Alcătuiţi un panou cu fotografiile din vacanţa la mare.
 Proiectaţi imagini cu aspecte ale mării curate, cu vieţuitoare, apoi cu marea poluată, cu
catastrofe care au afectat grav flora şi fauna.
 Identificaţi cu elevii factorii poluanţi
 Realizaţi un experiment edificator: priviţi cu lanterna prin bolul cu nisip şi scoici,observând
claritatea apei curate.
 Adăugaţi în boluri ulei, detergent,cacao şi priviţi din nou .
 Se va observa că prin apa poluată nu mai trece lumina.
 Trageţi concluzia că au dispărut factorii necesari vieţii în mare.
 Determinaţi-i pe copii să reacţioneze: ”Ce e de făcut?”
 Ajungeţi la sloganul: ”LUĂM ATITUDINE!”
 Îndemnaţi-i pe copii să aibă puncte de vedere, să semnaleze pericolul, să creeze împreună
un afiş. Pentru aceasta, ei realizează câte două - trei bărcuţe din dopuri şi hârtie, îndrumaţi
de voluntarul pentru reciclarea creativă. Fixaţi pe tablă o coală mare, pe care completaţi cu
elevii un colaj: marea, bărcuţele, iar pânzele din hârtii colorate poartă scrise mesaje ferme
80
pentru protecţia mediului.

 Elevii realizează afişul comun, bărcuţele, primesc informaţii suplimentare.
 Ei au libertatea de a lucra în perechi, de a se ajuta, de a se consulta în privinţa mesajelor,
dintre care tot ei le selectează pe cele mai sugestive.
Realizaţi o expoziţie şi apreciaţi cele mai reuşite bărcuţe. Încurajaţi pe cei ce au creat mesaje
reuşite, cu impact puternic.
5. E BINE DE STIUT
Se constată entuziasmul elevilor la experimentul cu poluarea, de aceea poate fi plăcut şi
eficient dacă toţi elevii au boluri şi lanternă.
6. ANEXE
- bărcuţele realizate de fiecare echipă sau elev, în funcţie de imaginaţie şi creativitate
- afişul comun cu evidenţierea celor mai sugestive mesaje
81
1. DENUMIRE
SPUNE STOP DEFRIȘĂRILOR ABUZIVE!
- tema DEAR STUDENT: MEDIU,

- profesor – Raluca Antonescu
2. SCOP
Dezvoltarea spiritului ecologic și a unei conduite responsabile față de mediul înconjurător
 Conversația euristică, explicația frontală
 Exercițiu de vizionare a unor imagini, lucrul în echipă
4. DESCRIERE
Introducere
Defrișarea sau despădurirea reprezintă acțiunea de a înlătura (prin tăiere sau prin ardere) arborii
și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură, pășunat, construcții, etc.
 Vizionarea unor imagini cu păduri de pe Glob defrișate masiv și discuții pe baza imaginilor;
 Prezentarea unor cazuri de defrișări ilegale în România și dezbaterea problemei;
 Completarea fișei de lucru „Beneficiile Pădurii” de către elevi, în grupuri;
 Identificarea unor soluții în vederea ocrotirii pădurilor și stopării defrișărilor masive.

Expunerea, în faţa clasei, a fişelor de lucru rezolvate şi a soluţiilor identificate
5. E BINE DE ŞTIUT
Se vor folosi mijloace video
Elevii vor lucra individual şi în echipe
6. ANEXE
Fişa de lucru
82
Ghidul profesorului. Siguranţa cetăţeanului
1. DENUMIRE
“SĂ ÎNVĂŢĂM SĂ CIRCULĂM PE DRUMURILE PUBLICE!”
- proiect DEAR STUDENT: tema „SIGURANŢĂ”
- profesor învăţământ primar Aneta MANOLE
2. SCOP
Familiarizarea elevilor cu normele ce determină securitatea participanţilor la trafic, ocrotirea
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor
 Metode folosite: explicaţia, problematizarea, conversaţia, lectura explicativă
 Resurse materiale: videoproiector, legislație rutieră, semne de circulație, caiete, creioane
colorate
 Resurse de timp: activitatea se desfăşoară pe parcursul a 60 de minute, în sala de clasă
 Resurse umane: un cadru didactic, elevii clasei
 Instrumente de evaluare : expoziţie cu lucrările elevilor
4. DESCRIERE
Introducere:
Prin activitatea cu tema: „Să învăţăm să circulăm pe drumurile publice!” se urmăreşte apariţia
unor atitudini şi comportamente din partea copiilor, care să-i ferească de pericolele la care se
expun, atunci când sunt în situaţia de pietoni.
Activitatea principală constă în:

 formarea deprinderilor de deplasare corectă pe drumurile publice şi nu numai
 cunoaşterea semnelor de circulaţie şi respectarea regulilor de circulaţie
 cunoaşterea şi respectarea indicaţiilor agentului de circulaţie
 desenarea unor semne de circulaţie
 cunoaşterea şi folosirea limbajului din sfera educaţiei rutiere
o Prezentaţi elevilor elemente de limbaj rutier: „educaţie rutieră”, „legislaţie rutieră”,
„circulaţie rutieră”. Copiii trebuie să afle cine este pietonul, ce rol are el, ce reguli de
deplasare are de respectat şi când o persoană devine pieton. Citiţi poezia ”Pietonul”.
o Explicaţi-le elevilor de câte feluri sunt vehiculele: cu mijloacele de deplasare şi fără
mijloace proprii de deplasare şi care sunt elementele componente ale unui drum şi felul
cum se circulă într-o intersecţie.
o Copiii trebuie să ia contact cu indicatoarele rutiere, în mod special pe cele cu: ” Drum
obligatoriu pentru pietoni”, „Trecere de pietoni”, „Presemnalizarea trecerii de pietoni”,
„Accesul interzis pietonilor”, „Copii”, ”Pistă obligatorie pentru biciclete”, „Atenţie, oprire!”,
„Oprire!”, „Măriţi viteza!”, semnificaţia semaforului şi a culorilor acestuia, atât pentru
pieton, cât şi pentru şoferul din trafic.
o Solicitaţi elevii să picteze şi să deseneze indicatoare rutiere şi propuneţi realizarea unei
expoziţii cu aceste desene şi picturi, acest lucru trebuie făcut pentru o însuşire cât mai
temeinică a acestora. Citiţi poezia „Îndemn rutier”.
o Copiii sunt îndrumaţi:
 să evite deplasarea pe trotuare în alergare
 să evite staţionarea cu alţi colegi în mijlocul trotuarului şi să se retragă într-un loc unde
să nu fie incomodată deplasarea celorlalţi pietoni
 să evite activităţile de joacă, obligând astfel pe ceilalţi pietoni să ocolească, trecând
chiar pe partea carosabilă sau, chiar mai grav, din cauza concentrării la joc se poate
83
ajunge pe suprafaţa carosabilă, copiii fiind predispuşi accidentelor

o Propuneţi-le elevilor completarea unor rebusuri cu tematică rutieră, iar acest lucru
trebuie făcut pentru testarea atenţiei şi a verificării faptului că elevii îşi însuşesc
temeinic noţiunile de educaţie rutieră.
o Elevii sunt solicitaţi să citească poezii despre regulile de circulaţie pe care ei nu trebuie
să le uite atunci când se află la joacă, iar acest lucru se poate face citind poezia „Cum
traversez”.
Organizaţi o expoziţie cu desenele şi picturile elevilor pe teme de circulaţie. Solicitaţi elevilor să
completeze câteva impresii din care să aflaţi ce le-a plăcut, de ce le-a plăcut şi ce nu le-a
plăcut. Puteţi organiza patrula de circulaţie din şcoală care duce la formarea unor competenţe
temeinice în rândul elevilor din şcoală.
5. E BINE DE ŞTIUT
Am constatat că activitatea realizată cu elevii a fost atractivă şi benefică siguranţei elevilor ca
pietoni. Activitatea merită să fie cunoscută şi de alţi copii, cadre didactice şi părinţi pentru că
ceea ce noi am realizat este un pas important în a deveni cetăţeni responsabili pe stradă, în
familie şi în societate. Vrem să credem că micuţii noştri elevi vor fi responsabili de faptele lor, în
ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Această formare să facă pe viitor din ei pietoni sau şoferi cu
mai multă responsabilitate şi înţelegere pentru siguranţa rutieră .
Conţinutul, metodele şi sarcinile de lucru utilizate s-au potrivit nivelului intelectual al elevilor şi au
contribuit la dezvoltarea şi completarea competenţelor specifice activităţilor educative
extraşcolare.
6. ANEXE (materiale orientative)

 Poezia „Îndemn rutier”
 Poezia „Pietonul”
 Poezia ”Cum traversez”
 Rebusuri pe teme de circulaţie rutieră
84
1. DENUMIRE
Siguranţă şi protecţie vs. propriul sistem de valori
- tema DEAR STUDENT: SIGURANŢA
2. SCOP
Raportarea la nevoia de siguranţa în corelaţie cu propriul sistem de nevoi
- Conversaţia, explicaţia, argumentare
- Exerciţiu de grup
4. DESCRIERE
Introducere
 definirea conceptelor utilizate în desfăşurarea activităţii propriu-zise: nevoile şi
piramida trebuinţelor
Fiecare participant este rugat să se raporteze la propriul său sistem de nevoi / drepturi şi la
propria experienţă de viaţă de până acum, şi să le ierarhizeze în funcţie de importanţa pe care o
reprezintă fiecare dintre acestea pentru sine (pentru echilibrul său emoţional)
Participanţii sunt solicitaţi să argumenteze ierarhizarea realizată

Se identifică numărul de opţiuni pentru nevoia de siguranţă şi protecţie şi este transformată în
procent
5. E BINE DE ŞTIUT
Se va lucra în microgrupuri
6. ANEXE
 nevoile şi piramida trebuinţelor
85
1. DENUMIRE
Măsuri de protecție în caz de hazard seismic
- tema DEAR STUDENT: SIGURANȚA,
2. SCOP
Conștientizarea pericolelor hazardelor, însușirea unui set de măsuri de protecție
împotriva hazardelor naturale și diminuare a riscurilor
 Brainstorming, Conversația euristică , Expunerea
 Vizionarea de imagini și/sau filmulețe
 Exerciţiu de grup (analiza hărții seismice a Bucureștiului)
4. DESCRIERE
Introducere
Hazardul reprezintă un fenomen extrem, natural sau antropic, cu probabilitate mare
de manifestare într-un anumit teritoriu şi într-o perioadă dată, cu grave consecinţe
pentru mediul înconjurător şi societatea umană, depăşind măsurile de siguranţă pe
care aceasta şi le impune. Riscul reprezintă probabilitatea reală de expunere a
mediului înconjurător şi a societăţii umane la acţiunea unui hazard de o anumită
mărime, cu grave consecinţe, previzibil într-o anumită măsură.
 Prezentarea unor hazarde naturale și antropice și a riscurilor acestora
 Vizionarea și analizarea unor imagini și/sau filmulețe ale hazardelor naturale
 Analiza Hărții seismice a Bucureștiului și identificarea unor măsuri de protecție și
prevenire a riscurilor
 Realizarea unui poster cu potențialele pagube în caz de seism și măsurile de
protecție

Expunerea posterului
5. E BINE DE ŞTIUT
Se va lucra în echipe
6. ANEXE
 Harta seismică a Bucureștiului
86
1. DENUMIRE
SIGURANŢA COPILULUI-PRIORITATE A SCOLII, FAMILIEI, POLITIEI!
- tema DEAR STUDENT: SIGURANȚA,
- profesor – Morăreasa M., Roşca Ghe., Stancu Floarea, Manoloiu G., Boteanu X.,
Podaru D.,Olteanu L, Tudorache F, Neacşu Carmen, Vochin Veronica, Radu M, etc.
- Şcoala Gimnazială „Alexandru Davila”, Piteşti,
2. SCOP
Formarea la elevi a unor deprinderi de comportare care să întărească siguranţa persoanei
Obiective specifice:
 Cunoaşterea riscurilor ce pot apărea în cazul nerespectării unor reguli, pentru
prevenirea acestora;
 Cunoaşterea şi respectarea dreptului persoanei de a trăi în siguranţă;
 Eliminarea violentei în rândul elevilor;
 Educarea elevilor în spiritul toleranţei;
Obiective de referinţă:
 Să nu intre în discuţii cu persoane necunoscute;
 Să aleagă drumul cel mai sigur, recomandat de părinţi, învăţători;
 Să respecte persoanele din preajmă;
 Să nu agreseze verbal sau gestual;
 Să nu deranjeze lecţiile;
 Să participe cu interes la activităţi;
4. DESCRIERE
Introducere: activitatea constă dintr-un program complex, desfăşurat în perioada

octombrie – mai, de mai multe clase de elevi , împreună cu cadre didactice
Activităţi principale:
 Întâlnirea persoanelor implicate în proiect (cadre didactice, reprezentanţi poliţie locală şi
naţională, reprezentanţi Casa Corpului Didactic Argeş)
 Prezentarea unor norme de comportare în şcoală, în drumul spre / de la şcoală - acasă
 Siguranţa pe internet - activităţi de siguranţă pe internet desfăşurate în cadrul proiectului
 „ÎMI PLACE SĂ CÂSTIG, DAR ŞTIU SĂ PIERD” - concursuri: de săniuş, de desene, de
creaţii literare, artistice;
 Studiu de caz: Ce fac atunci când….? (Joc de rol)
Exemple de activităţi de învăţare:
 întâlniri cu cadrele din rândul Poliţiei oraşului
 prezentarea şi discutarea unor reguli de comportare în situaţii limită;
 realizarea de către elevi a unor desene, compuneri legate de temă;
 studiu de caz;
Activităţi la care vor participa elevii
 Rezolvarea unor chestionare de circulaţie,de conduită;
 Dezbateri pe marginea unui caz real sau invocat;
 Întâlniri active cu reprezentanţi ai poliţiei;
 prezentarea normelor de conduită în diferite împrejurări (întrebări-răspunsuri)
 Audierea unor povestiri ;
87
 Alcătuirea unor compuneri pe teme date ;

Realizarea unui portofoliu al clasei
 desene
 compuneri
 texte lecturate
 chestionare-rezolvate de elevi
 pliante primite de la Politie
5. E BINE DE STIUT
Alte teme care pot fi abordate

- ,,Agresivitatea verbală și fizică în familie”
- ,,Siguranța pe internet”
- ,,Vreau să mă simt în siguranță!”
6. ANEXE
 poze , desene, pliante
 fișe de lucru, chestionare
88
Ghidul profesorului. Identitate personală şi comunitară
1. DENUMIRE
ÎN ŢARA MINUNILOR
- tema DEAR STUDENT: „IDENTITATE PERSONALĂ ŞI COMUNITARĂ”
- profesor: Luminiţa Maria TUDOR
- Şcoala Gimnaziala „Sfânta Vineri” Ploieşti
2. SCOP
 Definirea creativităţii ca abilitate.
 Identificarea acestei abilităţi în cadrul descoperirii identităţii personale.
 Resurse materiale: tabla, coli flipchart, coli albe, creioane colorate
 Resurse umane: elevii clasei, cadrul didactic coordonator
 Instrument de evaluare: ”În Ţara Minunilor” (propunerile creative ale elevilor)
4. DESCRIERE
Introducere:
- Întrebaţi elevii despre sensurile cuvântului „creativitate” (fantezie, ficţiune, imaginaţie)
- Vorbiţi elevilor despre importanţa descoperirii propriei creativităţi
- Cereţi elevilor să închidă ochii şi să se gândească la un obiect de culoare roşie
- Cereţi-le apoi să noteze şi să numească obiectul ales
- Concluzionaţi, pornind de la faptul că cei mai mulţi s-au gândit la un măr, că este
important să ne descoperim potenţialul creativ.
 Cereţi elevilor să formeze trei echipe de lucru şi să-şi aleagă, aleatoriu, câte trei exerciţii.
 Prezentaţi elevilor temele de lucru notându-le la tablă:
 Indicaţi cât mai multe utilizări ale unui măr.
 Scrieţi cât mai multe cuvinte inexistente.
 Ce titluri aţi putea da unui tablou ce reprezintă o frunză verde?
 Daţi nume unei picături de ploaie.
 Ce ar putea face ultimul om de pe pământ?
 Definiţii...metaforice pentru cuvintele: stea, curcubeu, copil, iarbă.
 Enumeraţi animale imaginare.0
 Ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar avea aripi?
 Ce gândesc munţii despre stele?
 Solicitaţi elevilor să lucreze în echipă, să propună răspunsuri pe care să le noteze la tablă
şi să intervină în a propune soluţii şi pentru sarcinile de lucru ale celorlalte echipe.
 Propuneţi elevilor să realizeze desene diferite, pornind de la anumite figuri geometrice.
Membrii fiecărei echipe contribuie la realizarea unui concept cu câte un element grafic.
Sunt folosite un flipchart şi creioanele colorate.
89

 Implicaţi elevii în alegerea celor mai creative desene sau răspunsuri. Faceţi aprecieri
asupra modului de desfăşurare a activităţii, asupra utilităţii desfăşurării acesteia.
5. E BINE DE ŞTIUT
Copiii sunt gălăgioşi când lucrează în echipă şi când fac propuneri.
6. ANEXE
- Fişa cu temele de lucru
90
1. DENUMIRE
TREPTE ALE MARII UNIRI
- profesor Polin ZORILĂ
2. SCOP
 Transmiterea şi consolidarea cunoştinţelor despre eroismul ostaşilor români în anii
Războiului pentru întregirea neamului şi etapele Marii Uniri din 1918.
 Dezvoltarea deprinderilor de a plasa în timp şi spaţiu evenimentele istorice.
 Formarea spiritului civic, prin participarea la activităţile organizate de Asociaţia
Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”.
 Cultivarea respectului faţă de eroii neamului şi valorile naţionale.
 Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, demonstraţia, Diagrama Venn
 Resurse materiale:
o Hărţi: România 1859-1914, România Mare 1918, România 1938
o Atlase: Minodora Perovici, Istoria României. Atlas şcolar ilustrat, Bucureşti, Editura
Corint, 2007
o Material iconografic: Trepte ale Marii Uniri (imagini), portrete şi materiale expuse
în cabinetul de istorie
o Culegeri: Minodora Perovici, Istoria universală în texte, Bucureşti, Editura Corint,
2003; Polin Zorilă, Istoria Românilor. Sinteze şi vocabular, Ploieşti, Editura Ploieşti -
Mileniul III, 2007
 Resurse umane:
 Invitaţi: reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”
 Cadre didactice
 Elevi: elevi din clasele a V-a – a VIII-a, membri ai Cercului „Cultul Eroilor”
 Instrument de evaluare: Rebus istoric România Mare.
4. DESCRIERE
Introducere:
Activitatea Trepte ale Marii Uniri se desfăşoară în cadrul Cercului Cultul Eroilor.
În prima parte a activităţii, invitaţii prezintă fapte de eroism ale înaintaşilor care au făurit
România Mare. De asemenea, profesorul coordonator al Cercului Cultul Eroilor, prezintă
elevilor, cărora le-au fost distribuite materialele şi fişele de lucru, etapele realizării Marii
Uniri din 1918. Elevii ascultă expunerile, vizualizează imaginile şi hărţile, pun şi răspund la
întrebări, rezolvă sarcinile de lucru.
Feedback sau evaluare:
Coordonatorul împarte clasa în 3 grupe care au sarcina de a găsi asemănările şi
deosebirile dintre unirea Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu România, pe care să
le noteze în Diagrama Venn.
Evaluarea se realizează prin distribuirea şi completarea, de către elevi, a Rebusului istoric
România Mare.
91
5. E BINE DE ŞTIUT
 Elevii au manifestat interes faţă de expunerile referitoare la sacrificiile şi eforturile
înaintaşilor pentru realizarea României Mari. Le-au plăcut hărţile şi ilustraţiile
selectate şi au rezolvat, relativ rapid, Rebusul istoric.
 Au întâmpinat unele dificultăţi în formularea asemănărilor şi deosebirilor necesare
pentru completarea Diagramei Venn. Având în vedere acest lucru, este utilă
extinderea unor exerciţii de acest gen menite să dezvolte gândirea elevilor.
6. ANEXE
 Fişe de lucru:
 Diagrama Venn
 Rebus istoric „România Mare”
92
1. DENUMIRE
NUFĂR ORIGAMI
- tema DEAR STUDENT: „IDENTITATE PESONALĂ ŞI COMUNITARĂ”
- profesor Rozina Beatrice NICOLAE
2. SCOP
 Formarea deprinderilor de a plia, asambla, de a așeza în ordine părţile componente
pentru a realiza tema propusă.
 Este o activitate care va provoca nu doar spiritul creativ, ci şi răbdarea.
 Metode folosite: conversația, explicația, instructajul, demonstrația, exercițiul,
observația, analiza, munca independentă/ în perechi
 Resurse materiale: hârtie colorată de diferite culori, sau 6 foi hârtie dimensiune 12×12 cm,
o papiotă de aţă
 Resurse umane: elevii clasei şi coordonatorul activităţii
 Instrumente de evaluare: apreciere orală, analiza produselor rezultate
4. DESCRIERE
Introducere:
 Vom realiza o formă spaţială: „Nufăr - origami modular”.
 Vom folosi tehnica de lucru pliere.
 Origami reprezintă, fără îndoială, un mijloc de exprimare.
 Pe lângă faptul că vă îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare, arta Origami vă va ajuta
să deveniţi mult mai atenţi la detaliile şi lucrurile care se petrec în jurul vostru.
 Această activitate a fost introdusă în foarte multe şcoli din întreaga lume deoarece
reprezintă un mijloc inedit de a-i convinge pe elevi să socializeze.
 Pentru a putea realiza nufărul modular aveţi nevoie de 2 pătrate verzi pentru sepale şi de 8
pătrate colorate pentru petale. Puteţi face toate petalele de aceeaşi culoare sau puteţi face
miezul o culoare şi petalele din exterior de altă culoare.
 Ce trebuie să reţineţi este că floarea va avea 4 straturi de petale fiecare făcut din câte 2
pătrate, deci dacă veţi alege să faceţi fiecare strat altă culoare veţi avea nevoie de câte 2
pătrate din fiecare culoare.
 De asemenea, aveţi nevoie şi de o bucată de sfoară sau de sârmă.
 Nufărul este alcătuit din 20 de unităţi.
 Construirea unei unităţi:

1. Tăiem pătratele în jumătate. Unităţile sunt împăturite din bucăţi dreptunghiulare de
hârtie.
2. Dreptunghiul aşezat cu partea colorată în sus, îl împăturim pe jumătate.
93
3. Aveţi grijă ca hârtia să fie cu deschizătura în sus, apoi îndoiţi colţurile.

Repetaţi pe partea cealaltă.
4. Îndoiţi stratul de suprafaţa pe jumătate.
Repetaţi pe partea cealaltă.
5. Desfaceţi modelul pe jumătate.
6. Astfel, trebuie să construiţi toate 20 de unităţi, inclusiv cele verzi pentru sepale
(frunzuliţele mici de la baza florii).
 Asamblarea nufărului:
Vom face 4 grupuri de câte 5 unităţi. Aşezăm unităţile una peste cealaltă cu faţa în sus
începând cu una verde şi continuând cu cele pentru petale în ordinea dorită a culorilor de
la exterior spre interior.
Fiecare grup va fi îndoit pe jumătate pe lungime şi prins cu o agrafă.
Cele 4 grupuri vor fi legate la jumătate cu aţă (sau sârmă) iar apoi se va ridica câte o petală
din fiecare grup.
 Realizarea unei expoziţii.
 Rezultatul va fi un frumos nufăr de hârtie înflorit, pe care îl poţi oferi cadou cuiva drag
sau îl poţi folosi pentru a decora biblioteca ta. Operaţiunea de realizare a acestui nufăr
de hârtie prin arta Origami nu a durat mai mult de 30 de minute. Dar rezultatul este unul
de efect.
5. E BINE DE ŞTIUT
Recomandarea mea ar fi să folosiţi hârtii cât mai colorate pentru a obține un efect cât mai
special. Având în vedere că realizăm un nufăr poți folosi culorile specifice acestei flori: galben,
alb, verde. Delimitarea coloristică te va ajuta să scoți în evidență mult mai bine petalele și
frunzele nufărului, iar rezultatul obținut va fi mult mai plăcut.
6. ANEXE
 Fişa cu scheme de pliere (sursa: www.didactic.ro/nufar-origami)
 Modele finite de “Nufăr” (modelele din imagine sunt produse finite realizate de elevi)
94
1. DENUMIRE
IDENTITATE PERSONALĂ ȘI COMUNITARĂ
- Tema DEAR STUDENT: „Timiditatea – o problemă”
- Prof. CĂTĂREA NICOLETA
- Şcoala Gimnazială „Coresi” Târgoviște
2. SCOP
 Conștientizarea de către elevi a faptului că înfrângerea timidității începe cu analiza
sentimentelor, cultivarea încrederii în sine, învingerea obstacolelor pshihologice care să le
împiedice manifestarea propriei personalități.
 Metode: conversaţia, explicaţia, problematizarea, studiul de caz.
 Resurse materiale: flipchart, fişe de lucru, post-it-uri, dicționare, planşă cu Diagrama
Venn, jetoane
 Resurse umane: 30 de elevi din clasa a VII-a C, cadre didactice, părinți
 Modul de realizare a învăţării: Prin apel la experienţele proprii și prin colaborare
 Evaluarea: Sfaturi / remedii pentru un adolescent timid.
4. DESCRIERE
Introducere:
 Se realizează exerciţiul-joc ,,Copacul emoţiilor”;
 Se explică elevilor modul de organizare şi desfăşurare;
 Elevii vor exprima, în scris, pe post-it-uri, emoţiile pe care le au în acel moment şi acestea
vor fi lipite pe copac;
 Se vor citi post-it-urile și se va concluziona: emoţii – teamă – timiditate.
a) Pentru definirea termenului de ”timiditate” se propune jocul didactic ”portretul” (Timid şi
Îndrăzneţ)
 Se explică jocul didactic şi modul de realizare a grupelor;
 Elevii ascultă şi rezolvă sarcinile de lucru;
 Primesc jetoane colorate, pe care sunt scrise expresii şi cuvinte (Anexa 1), care exprimă
trăsăturile specifice portretului ce trebuie realizat;
 Elevii fiecărei grupe discută despre modul de colaborare şi de realizare a sarcinii de
lucru;
 Elevii sunt solicitaţi să prezinte portretele şi să completeze Diagrama Venn (Anexa 2);
 Se analizează produsele activităţii în grup şi se trag concluziile.
b) Se solicită elevilor să dea exemple de situaţii în care le-a fost teamă că vor greşi, că nu vor
reuşi, etc. şi să-şi explice teama.
 Elevii prezintă situaţiile cerute;
 Se concluzionează cu ideea că fiecare persoană poate avea teamă, în funcţie de o
situaţie dată, iar teama poate genera timiditatea.
c) Se solicită elevilor să utilizeze DEX-ul pentru a defini cuvântul ”timiditatea”.
 Elevii caută în dicţionar cuvântul ”Timiditatea”;
 Se citesc mai multe variante, se scrie în caiete cea mai potrivită definiţie;
 Li se propune elevilor să citească studiile de caz (Anexa 3), în grup;
 Elevii vor analiza cazurile, vor discuta între ei şi vor completa fişa;
95
 Se analizează produsele activităţii în grup şi se trag concluziile.

 Li se propune elevilor să îşi exprime emoţia pe care o trăiesc la sfârşitul acestei activităţi.
 Se analizează răspunsurile prin comparaţie cu emoţiile trăite la începutul activităţii şi se
stabilesc concluziile.
5. E BINE DE STIUT
Sfaturi pentru elevii timizi :
 Ajută-i să-și facă prieteni;
 Lasă-l să ia singur decizii și să-şi asume responsabilități;
 Încurajează-l în activitățile pe care le întreprinde;
 Timiditatea poate dispărea odată cu primele reușite !
6. ANEXE
 Jetoane
 Planşă cu Diagrama Venn
 Fişe de lucru
 Fotografii
96
1. DENUMIRE
„DRUMUL SCHIMBARII”
- Tema DEAR STUDENT: „IDENTITATE PERSONALA ŞI COMUNITARA”
- Prof. Gogeanu Georgeta, prof. Luca Daniela, prof. înv. primar Bacheş Alina Elena
2. SCOP
 Identificarea trăsăturilor morale pozitive şi negative specifice persoanei
 Metode: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, dramatizarea
creativă, cvintetul, diagrama Venn, jocul didactic
 Resurse materiale: fişe de lucru, calculator, videoproiector
 Resurse de timp: 50 min
 Instrumente de evaluare: fotografii, lucrări ale elevilor
4. DESCRIERE
Introducere:
 Elevii exprima puncte de vedere cu privire la imaginea prezentata:“Drumul schimbării”
(Anexa 1)
 Activitate în perechi: Se prezintă elevilor imagini cu personaje îndrăgite de desene
animate. Fiecare elev comunică colegului personajul cu care se identifică cu argumentarea
alegerii.(Anexa 2);
Se listează alegerile făcute de elevi şi trăsăturile morale/fizice pentru care s-au identificat
cu personajul.
 Activitate frontală: Identificarea şi gruparea de către elevi a trăsăturilor morale pe
categorii: pozitive şi negative.
 Activitate în grup: Elevii extrag dintr-un bol o trăsătură morală pozitivă / negativă şi au
sarcina de a crea o reclamă prin care „să vândă” respectiva trăsătură. (Anexa 3)
 Activitate individuală: Elevii completează fişa de lucru primită cu două calităţi personale,
două defecte, două trăsături fizice, un hobby, un aspect inedit din viaţa lor (Anexa 4)
 Activitate frontală: Pe baza informaţiilor desprinse din fişele de lucru, elevii îşi identifică
colegii.
 Joc didactic: Ştiaţi că... (opţional)
 Fac un pas înainte cei care:
- S-au născut într-o zi de 25.
- Au un câine.
- Au o pisică.
- Sunt darnici.
- Au publicat un articol în revistă.
- Le place pizza.
- Au participat la un concurs.
- N-au fost peste hotare.
97
- Scriu cântece sau poezii.

- Au o soră sau un frate.
- Au mărimea 36 la încălţăminte.
- Au muls o vacă.
- Au fost la Braşov.
- Colecţionează ceva.
- Au participat la vreo emisiune TV sau radio.
 Activitate în grup (Anexa 5):
o Grup 1: Elevii găsesc sinonime, antonime pentru ”curaj”, denumesc un personaj literar a
cărui principală trăsătură morală să fie curajul, caracterizează personajul.
o Grup 2: Elevii realizează un cvintet pornind de la cuvântul „persoană”.
o Grup 3: Elevii creează o reţetă a fericirii utilizând „ingrediente” din lecţie: trăsături
morale.
o Grup 4: Elevii stabilesc asemănările/deosebirile dintre Harry Potter şi Nică.
o Grup 5: Elevii realizează un interviu cu un personaj literar descoperit prin rezolvarea
fişei de lucru.
o Grupa 6: Elevii realizează procesul mamei vitrege din povestea „Albă ca Zăpada”

 fotografii
 lucrările elevilor
5. E BINE DE STIUT
 Identificarea trăsăturilor morale pozitive şi negative specifice persoanei;
 Realizarea unei introspecţii asupra propriei persoane pentru reliefarea aptitudinilor,
preferinţelor, caracteristicilor personale;
6. ANEXE
 Fişe de lucru pentru elevi
 Imagini
98
1. DENUMIRE
AMPRENTA DIGITALĂ

- Şcoala Gimnazială 188, Bucureşti
2. SCOP
 Conştientizarea identităţii personale
 Metode: conversaţia, exerciţiul, demonstraţia
 Resurse de timp:20 minute
 Resurse umane: un cadru didactic, elevi clasa a III-a C
4. DESCRIERE
Introducere:
 Se poarta discuţii despre identitatea persoanei şi identitatea personală a fiecărui elev.
 Se precizează că amprenta digitală este unică şi irepetabilă pentru fiecare persoană.
 Prin extrapolare, se stabileşte sensul „amprenta”- contribuţie personală intr-o creaţie.
 Pentru activitatea principală se foloseşte tehnica dactilopicturii. Pe o bandă de hârtie fixată
pe tot peretele, copiii îşi expun amprentele palmelor colorate.
 Se continuă exerciţiul până acoperă hârtia cu o compoziţie spontană.

Copiii participa cu entuziasm şi vin de mai multe ori să „tapeteze” hârtia.
5. E BINE DE STIUT
6. ANEXE
99
1. DENUMIRE
Oraşul meu-statui militare din Bucureşti

2. SCOP
 Valorificarea creativă a identificării cu oraşul natal
 Metode: observaţia, exerciţiul, expunerea, lucrul în echipă

 Resurse de timp : 2 ore/săptămână x 4 săptămâni
 Resurse umane: 4 cadre didactice din învăţământul primar şi elevii a patru clase primare
 Evaluare: Lucrările participă la un concurs de creaţie plastică pe şcoală,iar cele
câştigătoare au fost incluse într-un calendar
4. DESCRIERE
Introducere:
 După anunţarea temei de concurs, elevii au avut timp pentru documentare şi pentru
realizarea lucrărilor având ca subiect cele patru statui militare din Bucureşti:
o Monumentul Eroilor Aerului (Aviatorilor),
o Monumentul Eroilor Sanitari,
o Statuia Geniului „Leul”,
o Monumentul Eroilor Pompieri.
 Lucrările sunt evaluate în cadrul fiecăreia dintre cele 4 clase, iar primele 3 lucrări de la
fiecare clasă au fost introduse în calendarul realizat la nivelul şcolii, tot prin efortul comun al
echipelor din fiecare clasă.
Atât elevii cât şi cadrele didactice au lucrat cu plăcere şi au aflat împreună informaţii noi despre
oraşul Bucureşti şi statuile sale.
Calendarul a obţinut premiul de excelenta la Comisia UNESCO pentru România.
5. E BINE DE STIUT
6. ANEXE
Imaginile realizate de elevi cu cele 4 monumente, precum şi textele documentare referitoare la
acestea.
100
1. DENUMIRE
Oraşul meu - Clădiri cu personalitate din Bucureşti

2. SCOP
 Conştientizarea apartenenţei şi identificarea unor clădiri reprezentative pentru oraşul natal
Metode: brainstormingul, exerciţiul, observaţia dirijată, lucrul în echipă
Resurse de timp: 2 ore/săptămână x 4 săptămâni
Resurse umane: un cadru didactic, 2-3 părinţi, 17 elevi clasa a II-a C
Pentru evaluare s-a folosit metoda proiectelor, a expoziţiei, iar cele mai bune lucrări au fost
utilizate într-o carte depusă la Comisia UNESCO pentru România pentru concursul „Prima mea
carte”.
4. DESCRIERE
Introducere:
 Activitatea a debutat cu anunţarea temei şi stabilirea unui termen pentru documentare .
Documentarea s-a realizat cu ajutorul drumeţiilor şi internetului.
 Elevii au prezentat la clasă informaţii despre Bucureşti, cu privire la atestarea documentară,
la clădirile reprezentative, la stilul de viaţă al locuitorilor.
 Au realizat desene în diferite tehnici, colaje şi compuneri.
 Lucrările s-au expus în sala de clasă, apoi, lucrând în echipe mixte (formate din părinţi şi
elevi) au fost cuprinse într-o carte intitulată ”Clădiri din Bucureşti”.
5. E BINE DE STIUT
6. ANEXE
101
1. DENUMIRE
”CINE SUNT EU?”
- tema DEAR STUDENT: IDENTITATE PERSONALĂ ȘI COMUNITARĂ
2. SCOP
 Exersarea și educarea capacității de autocunoaştere, cunoaştere și intercunoaştere
 Conversaţia, explicaţia, argumentare
 Exerciţiu de grup
4. DESCRIERE
Introducere
 In esenţă, proba “ CINE SUNT EU?” constă într-o compunere pe care participanţii
trebuie să o facă despre ei înşişi.
 Instructajul verbal adresat participanţilor este următorul:”
Va rog să elaboraţi o compunere cu titlul “Cine sunt eu?”. Imaginaţi-vă că fiecare dintre
voi şi-a formulat o asemenea întrebare şi trebuie să răspundă în scris la ea. Relataţi cât
mai multe lucruri despre voi, aşa cum vă ştiţi, aşa cum şi cât vă cunoaşteţi până acum.
Lucrările sunt anonime, nu le semnaţi. Dacă totuşi cineva vrea să le semneze, este liber
să o facă. Puteţi să vă elaboraţi lucrările acasă, când doriţi voi, cu rugămintea ca după
ce le-aţi terminat să mi le predaţi. Dacă cineva nu poate sau nu vrea să scrie despre el
este liber să nu o facă. Înainte de a vă începe lucrările, vă rog, să notaţi care este prima
voastră reacţie faţă de întrebarea de mai sus, cum o consideraţi, ce stări trăiţi in legătură
cu ea.”
 La finalul probei, se selectează pasaje din lucrările elevilor şi se analizează ţinând cont
de aspectele eului (fizic, social, spiritual, ideal etc.). Practic, se introduc câteva elemente
teoretice legate de psihologia eului şi a personalităţii.

 Pentru a dezvolta si capacitatea de intercunoaştere, se pot citi pasaje sau chiar o
compunere a unui elev în faţa celorlalţi participanţi ai grupului cărora li se cere apoi “să
ghicească” cui aparţine.
 În mod particular, dacă grupul / clasa permite, sunt prinse lucrările redactate pe coli A4 pe o
sfoară în diagonala clasei, în apropierea tavanului, fiecare primind un simbol decupat din
carton colorat şi prins pe foaie
5. E BINE DE ŞTIUT
Durata aproximativ 1 ½ h
6. ANEXE
102
1. DENUMIRE
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE ÎNĂLŢAREA DOMNULUI LA CER

- profesor Vasilica NICOLAE
2. SCOP
 Elevii vor cunoaşte, păstra şi perpetua tradiţiile şi obiceiurile specifice Munteniei, dar şi
tuturor zonelor din România, la Sărbătoarea Înălţarea Domnului, precum şi succesiunea
evenimentelor legate de minunea Înălţării Domnului. Cu această ocazie ei vor
descoperi şi întări sentimentul de identitate naţională.
 Metode folosite: povestirea, lectură din Sfânta Scriptură şi din cărţi de specialitate,
expunerea, conversaţia
 Resurse materiale: planşe didactice, videoproiector, materiale Power-Point, fişe de lucru,
icoana Înălţării Domnului
 Resurse umane: 30 elevi, un cadru didactic (poate fi invitat un preot)
 Instrumente de evaluare: analiza fişelor de lucru
4. DESCRIERE
Introducere:
 Elevii cu ajutorul profesorului vor realiza o scurtă prezentare a evenimentelor
premergătoare Înălţării Domnului (se face apel şi la tradiţiile de Sfintele Paşti), după care se
anunţă titlul temei despre care se va discuta – „Înălţarea Domnului la cer. Tradiţii şi
obiceiuri”.
 Se povesteşte elevilor cum s-au derulat evenimentele pe Muntele Măslinilor în Ierusalim
atunci când Domnul Iisus Hristos s-a înălţat la Cer. Se precizează ce mesaje şi
responsabilităţi a dat celor prezenţi, ce promisiune a făcut ucenicilor Săi.
 Se aduce în atenţia elevilor că şi Înălţarea la Cer este o altă minune divină, şi se
aminteşte despre prezenţa îngerilor şi mesajul acestora, se face asocierea cu prezentul. Se
prezintă elevilor materialul Power-Point specific sărbătorii Înălţării Domnului şi tradiţiile /
obiceiurile creştine locale, precum şi cele din alte zone ale României (elevii
sunt puşi să citească un text despre tema discutată).
 Se explică elevilor salutul creştin specific acestui eveniment dat de sărbătorirea la 40 de
zile după Înviere, dar şi faptul că mereu sărbătoarea această este într-o zi de joi, în
manifestările Bisericii Ortodoxe.
 Elevii citesc materiale culese de ei, ce fac cunoscute tradiţiile şi obiceiurile de Înălţare,
Astfel, se precizează denumirea populară a sărbătorii – „Ispasul” şi se fac cunoscute
obiceiurile altor popoare ortodoxe. Elevii primesc lămuriri despre tradiţiile şi obiceiurile
Pascale ale Bulgariei, Rusiei, Franţei, Italiei, etc. Se arată dimensiunea spirituală a
sărbătorii, a tradiţiilor specifice şi se întăreşte sentimentul de identitate naţională
 Se fac exerciţii de salut creştin: „Hristos S-a înălţat!”, „Adevărat S-a înălţat!”. Elevii sunt
îndemnaţi să se manifeste conform tradiţiei creştin-ortodoxe în ziua de „Ispas” la şcoală,
acasă, în comunitate, precizându-le că doar aşa se păstrează şi se perpetuează tradiţia
103
românească. Sunt informaţi şi despre cinstirea şi pomenirea eroilor şi martirilor români la

aceeaşi dată. Se recomandă acestora să participe la manifestările Bisericii Ortodoxe în
ziua de Înălţare.
 Se fac exerciţii de salut creştin: „Hristos S-a înălţat!”, „Adevărat S-a înălţat!” pe grupe.
 De asemenea, se distribuie elevilor câte o fişa de lucru care are menirea să evalueze
şi să fixeze noile informaţii.
5. E BINE DE ŞTIUT
 Se pot încondeia ouă la clasa şi cu această ocazie puteţi realiza o expoziţie.

 Ora se poate desfăşura şi la Biserică împreună cu preotul sau se poate face această
activitate având invitaţi profesori, părinţii elevilor, elevi de la clase mai mici.
6. ANEXE
• Fişe de lucru cu întrebări lacunare
• Rebus
• Desen de colorat cu Înălţarea Domnului la Cer
104
1. DENUMIRE
MIND MOSAIC
- Tema : „Carta europeană a drepturilor fundamentale”
- Clasa: a VII-a si aVIII-a
- Prof. Gogeanu Georgeta, Prof.Psih. Popescu Andreea Elena, Prof. Ionita Valeria
- Parteneri si colaboratori: finanţat de Comisia Europeană, iniţiat de Fundaţia Generation
Europe şi derulat în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
2. SCOP
 Proiectul Mind Mosaic propune un instrument pedagogic creativ, de sprijinire a cetăţeniei
active şi a identităţii europene. Acest instrument promovează modalităţi originale de
familiarizare a elevilor cu un document normativ foarte important pentru societăţile
europene, în ansamblu, dar şi pentru fiecare cetăţean european în parte - Carta europeană
a drepturilor fundamentale.
 Metode: exerciţiu de energizare, conversaţia, brainstorming, exerciţiul, problematizarea,
observarea dirijată, argumentarea.
 Resurse materiale: prezentare power-point, laptop, videoproiector, flip-chart, manualul,
caietul Mind Mosaic
 Resurse de timp: 200 min. ( 4x50min.)
 Număr cadre didactice implicate: 3
 Instrumente de evaluare: fotografii, panou cu drepturile omului ilustrate
4. DESCRIERE
Introducere:
 Toţi cetăţenii Uniunii Europene se bucură de 50 de drepturi fundamentale distincte.
Înţelegerea acestora este fundamentală pentru exercitarea drepturilor şi responsabilităţilor
de cetăţean.
 Proiectul se adresează elevilor de gimnaziu (din grupa de vârstă 13-15 ) şi a fost derulat de
profesori de cultură civică împreună cu profesorul de arte plastice (o lecţie de educaţie
plastică).
Proiectul presupune derularea a cinci activităţi ( 3 x 50min +1 x 50min)
Rezumatul activităţilor:
A. Carta conţine şase capitole: fiecare elev alege capitolul care i se pare cel mai
important şi oferă argumente pentru a motiva alegerea făcută. Clasa identifică
cele două capitole pe care le consideră cele mai importante.
B. Elevii citesc articolele din cele două capitole considerate cele mai importante:
fiecare elev alege articolul care i se pare cel mai important şi oferă argumente
pentru alegerea făcută. Clasa identifică articolul pe care îl consideră cel mai
important din fiecare capitol.
C. Profesorul re-organizează cardurile – capitole şi articole – în funcţie de
argumentele elevilor.
D. Acestea vor servi drept bază pentru discuţie, analiză şi pentru eseul ca temă
pentru acasă sau orice altă activitate relevantă (cum ar fi un desen, un colaj, o
poezie, un cântec). Profesorul poate solicita elevilor să găsească o operă de artă
105
care să reprezinte ideea exprimată în articol. Acest lucru va încuraja colaborarea

cu alţi profesori (abordare interdisciplinară).
E. Ora de desen: ilustrarea articolelor Cartei.
Descrierea unei activităţi:

A. Selectarea capitolului care va fi studiat (1 oră + temă)
Competenţe implicate în această activitate:
- analiza fiecărui titlu (Demnitate, Libertate, Egalitate, Solidaritate, Drepturile cetăţenilor,
Justiţie). Elevii se vor familiariza cu Carta şi vor reflecta asupra importanţei şi
semnificaţiei sale.
- citirea şi explicarea structurii unui text cu caracter juridic;
- efectuarea unei alegeri şi exprimarea preferinţei.
Materiale: caietele elevilor, o tablă sau un perete, bandă.
Desfăşurarea lecţiei:
1. Profesorul citeşte împreună cu elevii primele 6 pagini din caietul elevului, în care sunt
prezentate titlurile celor şase capitole principale ale Cartei. Profesorul se asigură că elevii
au înţeles semnificaţia fiecărui titlu (Demnitate, Libertate, Egalitate, Solidaritate, Drepturile
cetăţenilor, Justiţie). Pot fi folosite în acest sens articole din presa locală, fotografii sugestive
sau un scurt film.
2. Profesorul le cere elevilor ca fiecare să aleagă capitolul care li se pare cel mai important.
Elevii vor extrage din caiet cardul corespunzător şi vor scrie pe verso câteva cuvinte prin
care să explice de ce consideră capitolul respectiv cel mai important.
3. Elevii trebuie apoi, lucrând în perechi, să lipească pe o tablă sau un perete al clasei cardul
ales. Cardurile vor fi grupate (a) pe capitole şi (b) în cadrul fiecărui capitol, în funcţie de
argumente (cardurile menţionând argumente similare trebuie să fie aşezate alăturat, în timp
ce cardurile care indică argumente diferite trebuie să fie plasate mai la distanţă; astfel, ideile
dominante vor fi mai uşor de identificat).
4. Profesorul va număra împreună cu elevii numărul de carduri asociate cu fiecare capitol şi va
identifica cele două sau maxim trei capitole cel mai des menţionate.
5. Profesorul împarte clasa în 2 grupuri (sau 3, dacă au fost alese 3 capitole) şi cere fiecărui
grup să citească articolele din capitolele selectate. Elevii pot face acest lucru ca temă pentru
acasă.
6. Între timp, profesorul trebuie să reorganizeze cardurile de pe tablă sau de pe perete în
funcţie de argumentele referitoare la importanţa fiecărui capitol: cardurile menţionând
argumente similare trebuie să fie aşezate alăturat, în timp ce cardurile care indică
argumente diferite trebuie să fie plasate mai la distanţă.
Evaluare sau feedback proiect:
 Fotografii, realizarea unor afişe, materiale didactice ( prezentare Power Point)
5. E BINE DE STIUT
7. Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale

8. Stimularea si dezvoltarea spiritului civic
9. Dezvoltarea gândirii critice
6. ANEXE
- fotografii
106
Ghidul profesorului. Multi/interculturalism şi diversitate
1. DENUMIRE
„COPIL CA MINE EŞTI ŞI TU”

- tema DEAR STUDENT: „MULTI/INTERCULTURALITATE ŞI DIVERSITATE”
- profesor învăţământ primar Clara ZAHARIA
2. SCOP
 Formarea unei atitudini tolerante, de înţelegere, de acceptare a culturii şi religiei celuilalt, în
vederea schimbului de idei, a colaborării între elevii de etnie română şi ţigani, dar şi prevenirea
prejudecăţilor
 Cunoaşterea şi promovarea caracteristicilor culturii, istoriei, obiceiurilor şi vieţii cotidiene a
ţiganilor
 Sensibilizarea elevilor faţă de tradiţiile şi obiceiurile ţiganilor, prin cultivarea respectului şi
dezvoltarea capacităţii de comunicare şi înţelegere a societăţii în care trăim, prin intermediul
muncii în echipe, în cadrul relaţionării cu ceilalţi
 Strategii didactice: metode: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia, autoevaluarea,
Caligrama, diagrama Venn, metoda Sinelg
 Tipuri de învăţare: cognitivă, aplicativă, operaţională, creativă, cognitiv-aplicativă,
motivaţională, volitivă
 Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate în echipă, activitate
independentă
 Grupul ţintă: elevi ai şcolii
 Resurse materiale necesare: fişe de lucru, imagini, chestionare feedback, casetofon, CD cu
muzică ţigănească, costum ţigănesc, calculator, internet
 Resurse umane: cadrul didactic coordonator, reprezentanţi ai comunităţii rrome (părinţi ai
elevilor, diferite etnii )
4. DESCRIERE
Introducere:
 Se prezintă conceptul de educaţie interculturală/multiculturală, bazat pe cunoaşterea „celuilalt”,
a comunităţilor care au o altă origine, istorie, religie, cultură, dublată de comunicarea cu
acestea.
 Se susţine exerciţiul de spargere a gheţii „ce sunt eu şi tu nu eşti”, cu toţi elevii, începând cu
învăţătorul (Este vorba de un dialog colectiv pentru aflarea calităţilor şi defectelor personale ,
gusturilor, aptitudinilor, comportamentelor etc. Fiecare elev trebuie să găsească la sine o
calitate pe care crede el că nu o au şi ceilalţi şi să o spună cu voce tare)
 Se citesc versurile: Dacă şcoala ne-a chemat, ne-am prezentat, În echipe ne vom grupa
pentru a afla, Cu perechea vom discuta şi vom coopera, Noi înşine ne vom autoevalua, turul
galeriei ne va delecta, În caligramă vom ordona, Surpriza ne va recompensa.
 Se lucrează frontal după metoda Sinelg, completând ce ştiu, ce vor să afle şi ce au aflat despre
etnia ţiganilor .
107
Ce ştim? Ce vrem să ştim? Ce am aflat?

În ţara noastră trăiesc ţigani Ce tradiţii şi obiceiuri au? Diagrama Venn
 Elevii se împart pe grupe, fiecare grupă având un centru de interes, stabilit pe baza talentelor
şi înclinaţiilor manifeste ale elevilor, un subpunct al temei date: tradiţii la ţigani legate de
evenimente deosebite din viaţa lor: istorie; dans, în funcţie de superstiţii, meserii, personalităţi
de seamă din rândul ţiganilor, port. Fiecare echipă prezintă rezultatul activităţii ei de cercetare.
 Apoi elevii lucrează în perechi, aplicând metoda schimbării perechii, cu scopul de a coopera cu
perechea şi cu avantaj prin lucru cu fiecare din membrii colectivului. Fiecare elev se implică în
activitate şi contribuie la rezolvarea sarcinii. Pe bază de întrebări, se completează Diagrama
Venn, prin asemănări şi deosebiri dintre români şi ţigani .
 Elevii vor desena pe tablă doi copii, ţinându-se de mână, apoi vor scrie prin metoda Caligramei
propoziţia formată prin ordonarea cuvintelor date: şi, Copii, suntem, ca, voi, !, noi.
 Se fac aprecieri finale şi individuale. Se împart ca recompense dulciuri, pe fundal sonor
constând în cântece ţigăneşti. O fetiţă, îmbrăcată în costum tradiţional ţigănesc, dansează un
dans ţigănesc . Se prind în dans toţi elevii, se creează bună dispoziţie.
Modalităţi:
 fişe de lucru ( completare a unor propoziţii lacunare)
 chestionare feed-back administrate elevilor
5. E BINE DE ŞTIUT
 În urma aplicării la clasă a acestei activităţi, am observat creşterea gradului de intercunoaştere
între elevii clasei, creşterea interesului elevilor participanţi pentru cunoaşterea tradiţiilor şi
obiceiurilor ţiganilor, mărirea gradului de toleranţă între elevii şcolii
 Elevii au fost fascinaţi de activitatea artistică prezentată, muzica ţigănească audiată, dansul
ţigănesc prezentat de o colegă, de costumul ţigănesc al acesteia
 Elevii s-au implicat direct în toate activităţile, cu pasiune şi interes, au venit cu idei noi,
informaţii valoroase, au colaborat în grupe şi perechi, au oferit grupului un feed-back
constructiv
 Având în vedere faptul că tema este amplă, s-ar putea insista şi pe alte laturi, (exemplu:
gastronomie, superstiţii, etc.) consider că ar fi mai bine realizarea unui opţional la clasă, având
această temă.
6. ANEXE
 fişă de lucru;
 chestionar feedback1
 chestionar feedback 2
108
1. DENUMIRE
„EUROPA ÎN SĂRBĂTOARE!”
- tema DEAR STUDENT: „MULTI/INTERCULTURALITATE ŞI DIVERSITATE”

- profesor Elena GEORGESCU
2. SCOP
 identificarea identităţii Uniunii Europene, a istoriei şi a obiectivelor acesteia
 cunoaşterea instituţiilor U.E. şi a rolului fiecăreia
 localizarea pe harta Europei a statelor membre U.E.
 înţelegerea rolului fiecărui cetăţean în marea familie a Uniunii Europene, familie a mai multor
naţionalităţi, culturi, religii, etnii
 Metode şi procedee : conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, exemplificarea, exerciţiul
 Resurse materiale: Harta Lumii, Harta Europei, video proiector, acuarele, markere, foi de
desen, banda adezivă sau lipici, foarfece, ace cu gămălie etc.
 Resurse umane: elevii clasei şi cadrul didactic coordonator
 Instrumente de evaluare: realizarea unei expoziţii cu lucrări ale elevilor
 Locul de desfăşurare : sala de clasă
4. DESCRIERE
Pregătirea activităţii
 momentul organizatoric: se pregătesc toate materialele necesare desfăşurării activităţii şi se
stabileşte climatul socio-afectiv imperios necesar desfăşurării acestei activităţi.
Introducere:
 Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior: elevii vor examina Harta Lumii, vor delimita
continentul Europa şi vor identifica locul României în cadrul continentului. Vor stabili astfel că
noi, cetăţenii României, suntem cetăţeni europeni
 Captarea atenţiei: elevii vor fi invitaţi să urmărească imaginile proiectate stabilind astfel că
toate acestea reprezintă elemente definitorii ale noţiunilor de Europa şi U.E.
 Anunţarea titlului activităţii: elevii vor fi înştiinţaţi că, dat fiind faptul că la data de 9 mai se
sărbătoreşte Ziua Europei, activitatea la care vor participa se numeşte „Europa în sărbătoare!”
– titlu prezentat pe video proiector
 Motivaţia învăţării: se vor purta discuţii cu elevii pe tema dorinţei de a ne integra în structurile
europene, vor fi prezentate diferite oportunităţi pe care le pot avea ca elevi europeni ai Şcolii
Gimnaziale „Sfânta Vineri” Ploieşti – „Şcoală Europeană”
 Comunicarea obiectivelor activităţii: elevii vor cunoaşte obiectivele activităţii, care vor fi
prezentate şi prin intermediul video proiector-ului
 Desfăşurarea activităţii:
o Ce este Uniunea Europeană? (Un parteneriat economic şi politic unic încheiat între 27 de
ţări democratice din Europa.)
o Care sunt obiectivele sale? (Pace, prosperitate şi libertate pentru cei 498 de milioane de
cetăţeni ai săi – într-o lume mai dreaptă şi mai sigură.)
o Ce s-a realizat până acum? (Comerţul şi călătoriile fără frontiere, moneda euro, o
109
alimentaţie mai sigură şi un mediu mai curat, niveluri de viaţă îmbunătăţite în regiunile mai
sărace, acţiuni comune împotriva criminalităţii şi a terorismului, convorbiri telefonice mai
ieftine, milioane de oportunităţi de a studia în străinătate …şi multe altele.)
o Cum funcţionează U.E.? (Pentru a realiza aceste lucruri, ţările UE înfiinţează instituţii
care să conducă UE şi să adopte legislaţia comunitară.)
o 27 de state membre (România este membră a U.E. din data de 01 ianuarie 2007.)
o Simbolurile U.E.:
o Drapelul european (Simbolizează nu numai Uniunea Europeană, ci şi unitatea şi
identitatea Europei într-un sens mai larg. Cercul format din steluţe aurii reprezintă
solidaritatea şi armonia între popoarele Europei. Numărul de steluţe nu are nicio legătură
cu numărul de state membre. Există douăsprezece steluţe deoarece această cifră
simbolizează perfecţiunea, plenitudinea şi unitatea. Prin urmare, drapelul rămâne
nemodificat indiferent de numărul de state membre. Fiecare ţară îşi păstrează în
continuare propriul drapel.)
o Ziua U.E. (La 9 mai 1950, Robert Schuman şi-a prezentat propunerea privind crearea unei
Europe organizate, indispensabilă pentru menţinerea relaţiilor de pace. Această
propunere, cunoscută sub numele de „Declaraţia Schuman”, a stat la baza creării Uniunii
Europene de astăzi. În 1985, când proiectul construcţiei europene era deja clar conturat,
cele zece state membre care formau la acea dată Comunitatea Europeană, au hotărât ca
ziua de 9 mai să devină Ziua Europei.În prezent, ziua de 9 Mai a devenit un simbol
european.)
o Deviza U.E. („Unită în diversitate” este deviza Uniunii Europene. Aceasta simbolizează
faptul că, prin intermediul UE, europenii sunt uniţi în promovarea păcii şi prosperităţii şi că
diversitatea culturală, de tradiţii şi limbi a Europei constituie un element pozitiv pentru acest
continent).
o Imnul U.E. (În 1972, Consiliul Europei, care adoptase şi drapelul european, şi-a ales ca
imn „Odă bucuriei”. Acesta nu este numai imnul U.E., ci şi al Europei într-un sens mai larg.
Muzica este preluată din Simfonia a IX-a compusă de Ludwig Van Beethoven în 1823.
Pentru ultima parte a acestei simfonii, Beethoven a transpus în muzică versurile poemului
„Odă bucuriei”, scris de Friedrich von Schiller în 1785. Acest poem exprimă viziunea
idealistă a lui Schiller asupra înfrăţirii omenirii, viziune pe care şi Beethoven o împărtăşea.)
o Moneda unică EURO (Începând cu 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda europeană
unică. Bancnotele şi monedele euro au fost distribuite începând cu 1 ianuarie 2002. Sigla
monedei euro este inspirată din litera epsilon a alfabetului grec, leagăn comun al civilizaţiei
europene, şi de prima literă a cuvântului Europa. Cele două linii paralele simbolizează
stabilitatea euro).
o Valorile U.E.
- Respectul pentru demnitatea umană
- Libertatea individului
- Democraţia
- Egalitatea
- Statul de drept
- Respectarea drepturilor omului
o Cetăţeanul este acea persoană care este membru al unei ţări. Cum ţara noastră este
membră a UE, cetăţeanul român este şi cetăţean european.
o Avantajele cetăţeniei europene
- Contribuie la consolidarea democraţiei
- Uşurează circulaţia mărfurilor
- Asigură pacea
- Asigură şanse egale de dezvoltare tuturor statelor membre
- Este liberă circulaţia persoanelor
110
- Persoanele pot munci şi studia în orice ţară membră

- Se desfiinţează taxele vamale
- Creşte bunăstarea cetăţenilor UE
 Fiecare ţară membră îşi păstrează limba, obiceiurile, tradiţiile, cultura, credinţa şi simbolurile
naţionale.
 toţi elevii vor completa pe video-proiector o fişă de evaluare a cunoştinţelor (răspunzând la
întrebările afişate)
 elevii vor executa o lucrare, individual sau în grup, şi vor amenaja o expoziţie cu aceste lucrări
5. E BINE DE ŞTIUT
Activitatea trebuie să fie foarte bine pregătită. Conţinuturile utilizate în cadrul activităţii trebuie să
fie corecte şi de actualitate.
6. ANEXE
 Chestionarul “ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ”
111
DENUMIRE
O LUME „CURCUBEICĂ”
- tema DEAR STUDENT: „MULTI/INTERCULTURALISM ŞI DIVERSITATE”
- profesor învăţământ primar Simona ILIESCU
2. SCOP
 Înţelegerea conceptului de multiculturalitate
 Identificarea unor aspecte semnificative ale unor culturi diferite
 Resurse materiale: jetoane, coli flipchart, coli albe/colorate, lipici, foarfecă, creioane
colorate
 Resurse umane: coordonatorul activităţii, elevii clasei
 Instrumente de evaluare:
 Instrument de evaluare: „Curcubeul”
4. DESCRIERE
Introducere:
 Împărţiţi-le elevilor câte două coli: una albă şi una neagră şi întrebaţi-i ce ar putea crea cu
ele.
 Împărţiţi-le apoi coli colorate şi formulaţi aceeaşi cerinţă.
 Prin întrebări ajutătoare, prin comparaţie, orientaţi discuţia spre a observa faptul că, deşi
sunt diferite şi fiecare exprimă altceva, împreună, culorile curcubeului reprezintă o
frumuseţe unică. La fel şi oamenii, aparţinând unor culturi diferite, reprezintă frumuseţea
şi bogăţia spirituală a planetei.
 Definiţi conceptul de multiculturalitate (exemplu: o formă de definire a identităţilor
individuale şi, în aceeaşi măsură, de solidarizare a acestora - unitate şi diversitate; DEX:
existenţa mai multor culturi în cadrul aceleaşi ţări).
 Împărţiţi elevii în grupe corespunzătoare ca număr cu numărul de culturi despre care vreţi
să discutaţi.
 Afişaţi pe flipchart jetoane: instrumente muzicale (nai, cimpoi etc.), costume tradiţionale –
diferite popoare, mâncare tradiţională (sarmale, pizza etc.).
 Cereţi-le elevilor să identifice ceea ce aparţine fiecărei culturi.
 Solicitaţi elevilor să realizeze un curcubeu şi, cu ajutorul dumneavoastră, folosind material
informativ auxiliar, să scrie/să lipească pe fiecare culoare un element semnificativ pentru
cultura aleasă.
 Exemplu: ROMÂNIA: roşu – Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti, orange – ceramică de
Horezu, galben – Coloana Infinitului, verde – păduri, albastru – Mănăstirea Voroneţ,
indigo – o pictură (Tonitza, Grigorescu), violet – vioară (audiţie fragment muzical
„Rapsodia română”)
 Indicaţi fiecărei grupe să-şi prezintă „curcubeul” realizat.
 Orientaţi elevi spre stabilirea unor asemănări / deosebiri
 Faceţi aprecieri asupra modului de desfăşurare activităţii şi a frumuseţii lucrărilor realizate
112
de toţi elevii clasei.

 Vizionaţi din filmul „The Raimbow Tribe” secvenţa în care copii îşi dau seama că, deşi
sunt foarte diferiţi ca atitudine, medii sociale din care provin, numai împreună îşi pot ajuta
instructorul din tabără.
5. E BINE DE ŞTIUT
 Acest exerciţiu se poate realiza cel mai bine la o clasă de sfârşit de ciclu primar, gimnaziu,
liceu, deoarece presupune existenţa unor informaţii asimilate de-a lungul timpului cu care
elevii să poată opera.
6. ANEXE
 Fişă model curcubeu
 Listă elemente culturale reprezentative
 Film „Tribul curcubeului” (The Rainbow Tribe)
113
1. DENUMIRE
Cine are dreptate?
- Tema DEAR STUDENT: : „MULTI/INTERCULTURALISM ŞI DIVERSITATE”

- Învăţător Botez Daniela
2. SCOP
 Acceptarea diversităţii perspectivelor prin care putem vedea un lucru şi valorificarea
constructiva a acestor perspective
Metode: Metoda lui Bono (a pălăriilor gânditoare),lucrul în echipa, exerciţiul, explicaţia,
expunerea
Resurse de timp: o oră
Resurse materiale: pălării colorate (albastru, roşu, negru, galben, alb,verde)
Resurse umane: 30 elevi din clasa a II-a C şi un cadru didactic
4. DESCRIERE
Introducere:
 Elevii s-au împărţit în 6 echipe abordând subiectul unei lecţii de limba română din 6
perspective complet diferite: a moderatorului, a sentimentalului, a criticului, a optimistului,
a prezentatorului şi a omului de acţiune (promotor)
Activitate principala:
 În cadrul unei lecţii de literatură, cele 6 echipe au primit sarcini de lucru în concordanţă
cu rolul definit prin culoarea pălăriei.
 Echipele au avut timp de lucru apoi şi-au susţinut opiniile sau şi-au prezentat lucrările.
 Au constatat că s-au realizat foarte multe sarcini diferite, într-un timp scurt şi că punctele
lor de vedere, deşi diferite, nu se opun ci se completează unele pe altele.
5. E BINE DE STIUT
Au lucrat cu plăcere şi entuziasm.
6. ANEXE
114
1. DENUMIRE
Minorități etnice în România
- tema DEAR STUDENT: MULTI/INTERCULTURALITATE ȘI DIVERSITATE
2. SCOP
 Cunoașterea minorităților etnice din România; Dezvoltarea toleranței față de minorități
 Conversația euristică, Explicație frontală, Observație
 Lucrul cu mijloacele video, Exercițiul de tip eseu / compunere
4. DESCRIERE
Introducere
o Minoritatea etnică reprezintă un grup de oameni de aceeași limbă și etnie, care se
deosebesc de cele ale majorității locuitorilor unui stat. În politica unor țări,
o minoritate este un grup etnic care este recunoscut astfel de către legile statului
gazdă și, de aceea, are anumite drepturi care lipsesc altor grupuri. De exemplu,
vorbitorii limbilor minoritare recunoscute legal pot avea dreptul la educație sau la
comunicare cu guvernul central în limba maternă.
o Diversitatea culturală vizează diferenţele culturale existente între oameni, precum şi
cele dintre grupuri diverse, ca identităţi multiple: tradiţii, obiceiuri, modul de abordare
a educaţiei şi a societăţii din perspectivă interculturală.
o Toleranța (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic și religios aplicabil
unei colectivități sau individ, care definește respectul libertății altuia, al modului său
de gândire și de comportare, precum și al opiniilor sale de orice natură (politice,
religioase, etc.).
 Prezentarea principalelor minorități etnice din România;
 Recunoaşterea minorităților etnice din România într-o serie de imagini;
 Dezbatere asupra cadrului legislativ privind minoritățile etnice din România;
 Exemple de bune practici (Germania, Anglia, Suedia, ș.a) în ceea ce privește integrarea și
acceptarea minorităților etnice;
 Realizarea unui eseu liber: ”În persoana unui minoritar etnic”

Prezentarea eseurilor în faţa clasei
5. E BINE DE ŞTIUT
6. ANEXE
115
PARTENER ASOCIAT
MODULUL III
CAIETUL DE EXERCIŢII AL ELEVULUI
116
Complementar fiecarei fise metodologice ce alcatuieste Ghidului Profesorului, profesorii din
scolile partenere, participanti la cursul de formare Educatia pentru dezvoltarea durabila a
resurselor umane din sistemul de invatamant (5-8 februarie 2014, Busteni), au elaborat o serie
de anexe care sa faciliteze intelegerea de catre elevi a notiunilor prezentate, prin aplicarea
unuia sau a mai multor exercitii practice.
Totalitatea acestor anexe alcatuieste Caietul de Exercitii al Elevului, care, ca si in cazul Ghidului
Profesorului, este structurat in jurul acelorasi tematici: voluntariat; principii şi valori; mediu,
poluare şi ecoturism; siguranţa cetăţeanului; identitate personală şi comunitară; multi/
interculturalism şi diversitate.
Încurajăm cadrele didactice să îl utilizeze împreună cu Ghidul Profesorului şi să adapteze

exercitiile practice în mod creativ în cadrul diverselor materii pe care le predau în
sistemul de învăţământ formal.
Notă: Materialele ce alcătuiesc prezentul Caiet de Exerciţii al Elevului aparţin exclusiv

cadrelor didactice care le-au creat şi care sunt precizate în preambulul fiecărei fişe de
lucru.
117
1. VOLUNTARIAT
„VOLUNTAR ÎN SECOLUL XXI”

INSTRUCŢIUNI PRIVIND CONŢINUTUL PLIANTULUI
- profesor Catrinel Roxana Agavriloaei
1. O întrebare de captare a atenţiei (Ce ştii despre…? ) – condiţii de redactare: Times

New Roman, 16, la 1,5 rânduri.
2. O imagine sugestivă. (color)
3. Ideea principală (scurtă, clară, la obiect, cu 1-2 exemple) – condiţii de redactare: Times
New Roman, 12, la 1,5 rânduri, cu textul aliniat şi în stânga şi în dreapta.
4. Date de contact ( pentru cei care ar dori să se implice în activitatea promovată) - condiţii
de redactare: Times New Roman, 12, la 1,5 rânduri, cu textul aliniat şi în stânga şi în
dreapta :
 Telefon
 E-mail
 Cont Facebook
 Sloganul - condiţii de redactare: Times New Roman, 16, Bold
118
VOLUNTARIATUL - MIJLOC DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A RELAŢIILOR INTERUMANE
ANEXA 1 - CHESTIONAR
- profesor Silvia Cătălina Grozea
1. Care este părerea ta despre voluntariat ?

a. foarte bună b. bună c. satisfăcătoare d. nesatisfăcătoare
2. Consideraţi că voluntariatul are o tradiţie în Romania?
a. da b. nu
3. Cu ce alt termen asociaţi termenul de voluntariat?
a. ajutor b. experienţă c. satisfacţie personală d. timp pierdut
4. Cine consideraţi că beneficiază de pe urma voluntariatului?
a. societatea b. voluntarul c. persoanele în nevoi / publicul organizaţiei
5. Ce beneficii credeţi că poate aduce voluntariatul?
a. bani economisiţi b. experienţă c. noi prieteni d. dezvoltare personală
6. Cât de important este pentru tine să devii voluntar?
a. foarte important b. important c. puţin important d. neimportant
7. Aţi mai activat ca voluntar? Dacă da, în ce organizaţie?
a. da b. nu
8. Aţi fi interesaţi să vă implicaţi într-o organizaţie ca voluntar?
a. da b. nu
9. Consideraţi că este necesară crearea unui centru de voluntariat în şcoala noastră?
a. da b. nu
10. În ce domeniu aţi dori să practicaţi voluntariatul?
a. artă/cultură b. social c. educaţie d. mediu
11. În medie, câte ore pe săptămână aţi fi dispus să acordaţi voluntariatului?
a. 2 ore b. între 2-4 ore c. între 4-6 ore d. cât este nevoie
12. Pentru cât timp aţi dori să fiţi voluntar în cadrul unei organizaţii?
a. o lună b. un an c. cât timp este nevoie d. timp nedeterminat
13. Care sunt primele două competenţe/abilităţi pe care aţi dori să le dezvoltaţi prin
activităţi de voluntariat?
a. responsabilitate b. dezvoltarea eticii muncii c. creativitate d. competenţe profesionale în
domeniul în care activez e. competenţe sociale f. altele. Care ?
______________________________
14. Care sunt motivele care te pot determina să nu te implici ca voluntar în cadrul unei
organizaţii ?
a. lipsa timpului b. dezinteres c. teama de necunoscut
d. comoditate d. sunt implicat în alte activităţi
15. Genul :
a. masculin b. feminin
119
,,UN VOLUNTAR ÎN PLUS, O LACRIMĂ ÎN MINUS’’ –
ANEXA 1
CIORCHINELE
- prof. Denisa Tîrnăcop, prof. Geanina Arizan, prof. Petra Sîrbu, prof. Cecilia Furtună – Popa
- Şcoala Gimnazială “Academician Marin Voiculescu” - Giurgiu
VOLUNTAR
ANEXA 2
JURNALUL DUBLU
DE CE SUNT VOLUNTAR? CE POT FACE CA VOLUNTAR?
ANEXA 3
DACĂ ŞI TU AI FI VOLUNTAR…
 Lumea ar putea fi un loc mai bun dacă…………
 A-i ajuta pe alţii este ……………
 Eu pot să ajut alţi oameni cel mai mult cu..............
 Îmi place să fiu cu oameni care ………………………………………….
 Îmi place să fiu cu oameni când ………………………………………….
 Dacă aş putea învăţa pe fiecare om din lume un lucru, acesta ar fi ..............
 Un lucru pe care aş putea să-l învăţ de la altcineva este …………………………………
 O persoană de la care învăţ mult este ………………………………………………………
120
2. PRINCIPII ŞI VALORI
STELUŢA VALORILOR PERSONALE

FIŞA DE LUCRU
VALORILE PERSONALE - VALORILE PREADOLESCENŢILOR
- profesor – Loana Ioniţă, Raluca Antonescu, Cristina Vasilescu
Care din valorile enumerate mai jos sunt cele care îţi definesc personalitatea?
Alege cel mult şase dintre acestea şi ierarhizează-le, notând cu numărul 1 cea mai
semnificativă valoare pentru tine şi cu numărul 6 pe cea mai puţin semnificativă.
Motivează prima alegere.
FERICIRE
DRAGOSTE
EGALITATE
PRIETENIE
FLEXIBILITATE
RESPONSABILITATE
ECHILIBRU
LIBERTATE
PACE
COMUNICARE
SOLIDARITATE
TOLERANŢĂ
RESPECT
COMPETIŢIE
MUNCA
HĂRNICIA
DREPTATE
CREDINŢĂ
CREDINŢĂ
ADEVĂR
SINCERITATE
PUTERE
CUNOAŞTERE
CREATIVITATE
ONOARE
DEMNITATE
PERSEVERENŢĂ
ALTĂ VALOARE(care)……………………
1…………………
2…………………
3…………………
4…………………
5…………………
6…………………
Nume şi prenume:
Clasa:
121
„BUCHETUL VALORILOR”
ANEXA 1 : FIŞĂ MODEL FLOARE
- profesor învăţământ primar Maria Niniţa TACEA
ANEXA 2: LISTA VALORILOR
 armonie interioară  spiritualitate  prietenie

 calitate  frumuseţe  competenţă
 dragoste  autocunoaştere  faimă
 afecţiune  calmitate  stabilitate
 putere  adevăr  recunoaştere
 respect  bucurie  dreptate
 cooperare  loialitate  modestie
 siguranţă  onoare  libertate etc.
122
PRIETENIA - SĂ ÎNVĂŢĂM SĂ FIM PRIETENI!
ANEXA 1
IMPRESII – „CE MI-A PLĂCUT LA ACESTĂ ACTIVITATE”
- profesor: Cristina Nicoleta MUSGOCIU
ANEXA 2
FIŞA DE LUCRU - „PRIETENIE”
Motto: ,,Dacă există o fericire pe pământ, apoi aceasta este prietenia”.
Prietenie - sprijin şi speranţă Prietenie – bucurii şi aşteptări
123
„GRĂDINA VALORILOR”
ANEXA 1
- învăţător Aurica BELDICA
 „Împart lucrurile mele cu alte persoane.”- întrebarea: Ce?

 „Împart timpul şi priceperea mea cu alte persoane.”- întrebarea: Cu cine?
 „Îmi dezvolt obiceiul de a lăuda binele pe care îl văd în ceilalţi.”- întrebarea: De ce?
 „Îmi dezvolt obiceiul de a conserva şi de a recicla pentru a păstra resursele naturale.”-
întrebarea: Cum?
 „Ofer fără să cer nimic în schimb.” – întrebarea: Când?
ANEXA 2
Mi-a plăcut …………………………………………………………………………………………

Aş fi vrut ……………………………………………………………………………………….......
Am învăţat ………………………………………………………………………………………….
ANEXA 3
ANEXA 4 generozitatea în natură – Pelicanul
Pelicanul dăruieşte în 9 chipuri diferite - sursa google.ro
124
„COPACUL VALORILOR”
ANEXA 1
- profesor învăţământ primar Georgeta – Raluca PANĂ
125
SPUNE NU DISCRIMINĂRII!
ANEXA 1
FIŞĂ DE LUCRU BILINGVĂ
- profesor: Doina Elena ŞIVINŢEANU
A black man walks into a café one early morning and noticed Într-o dimineaţă devreme, un
that he was the only black man there. As he sat down, he bărbat negru intră într-o
noticed a white man behind him. The white man said, cafenea şi observă că este
“Coloured people are not allowed here.” singura persoană de culoare de
The black man turned around and stood up. He then said: acolo. În timp ce se aşeza a
“When I was born I was black, observat un alb în spatele lui.
When I grew up I was black, Albul a spus: “Persoanele de
When I’m sick I’m black culoare nu au voie aici.”
When I go in the sun I’m black Negrul s-a ridicat, s-a întors şi i-
When I’m cold I’m black a spus:
When I die I’ll be black „Când m-am născut am fost
But you sir…. negru,
When you are born you’re pink Când am crescut am fost
When you’re sick, you’re green, negru,
When you go in the sun you turn red Când mă duc la plajă sunt
When you’re cold you turn blue negru,
And when you die you are purple. Când mi-e frig sunt negru,
And you have the nerve to call me coloured. Când mor voi fi negru.
The black man then sat back down and the white man walked Dar dumneata, domnule…
away… Când te naşti eşti roz,
(sursa poeziei: Când ţi-e rău eşti verde,
http://www.sickipedia.org/search.php?q=walks&page=17 Când mergi la plajă te faci roşu,
jokes Când ţi-e frig te faci albastru,
Şi când mori te faci vânăt.
Şi mai ai tupeul să îmi spui că
sunt de culoare.”
Apoi bărbatul negru s-a aşezat
înapoi iar albul a plecat.
1. La ce se referă acest text?

2. Care este mesajul textului?
ANEXA 2
CHESTIONAR
Încercuieşte răspunsul/răspunsurile corect/corecte sau dă răspunsul complet acolo unde este

cazul:
1. Ce înseamnă discriminare, după părerea ta?

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
126
2. Cum crezi că poţi discrimina o persoană?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Oamenii pot fi discriminaţi din cauza:

a. culorii pielii
b. dimensiunii creierului
c. orientării sexuale
d. numărului purtat la pantofi
4. Discriminările de orice fel pot fi depăşite prin:
a. toleranţă
b. schimbarea mentalităţilor prin educaţie
c. bani puşi la bancă
d. urmărirea ştirilor la televizor
5. Ai fost vreodată discriminat?
a. da
b. nu
6. Dacă da, de către cine?
a. vecini
b. rude
c. colegi
d. oameni necunoscuţi
e. alţii
127
SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA. INSTITUŢII ŞI PRACTICI DEMOCRATICE
„Principii şi valori democratice”
Anexa: 1 „Instituţii şi practici democratice”
- Prof. Psih. Popescu Andreea Elena
GRUPA: AUTORITATEA LEGISLATIVĂ

Întrebări din “Preşedintele României”:
1. In cazul comiterii unor fapte ce contravin Constituţiei, Preşedintele României, poate fi
suspendat din funcţie la propunerea ……………………..
2. Rolul Preşedintelui este cel de …………………………….
3. Acordarea iertării in executarea pedepsei de către Preşedintele României ………………
4. Perioada de timp, durata mandatului………ani
5. Consiliul Suprem de Apărare a Tării este condus de……………………….
6. Preşedintele României numeşte ……………………………… - reprezentant al Guvernului.
7. Perioada de timp in care Preşedintele României este desemnat oficial sa reprezinte
interesele statului……………………
8. Preşedintele îndeplineşte atribuţii atât in plan ………………, extern cat si in domeniul
apărării naţionale.
9. Clădirea oficială in care Preşedintele României îşi desfăşoară activitatea este Palatul
…………………
10. Preşedintele este ales de către cetăţeni prin………………
11. Moment solemn de angajament al Preşedintelui României fată de stat şi popor …………
1 P A R L A M E N T
2 M E D I A T O R
3 G R A T I E R E
4 C I N C I
5 P R E S E D I N T E
6 P R I M U L M I N I S T R U
7 M A N D A T
8 I N T E R N
9 C O T R O C E N I
10 V O T
11 J U R A M A N T
GRUPA : AUTORITATEA EXECUTIVĂ

Întrebări din: “AUTORITATEA LEGISLATIVĂ”
1. O normă stabilită de stat………………
2. Una dintre atribuţiile Parlamentului este de a stabilii sistemul general al …….şi impozitelor.
3. Parlamentul României are 2 camere: Camera……………………şi (6).................................
4. Actul fundamental in care se regăseşte structura/componenta Parlamentului ……………..
5. O atribuţie a Parlamentului este adoptarea ……………………………………….
7. Parlamentul reprezintă autoritatea……………………………………………………
8. Parlamentul s-a format pe baza………………………….. cetăţenilor.
9. 9. Sediul Parlamentului este Palatul …………………………………………………………
128
1 L E G E
2 T A X E L O R
3 D E P U T A T I L O R
4 C O N S T I T U T I E
5 B U G E T U L U I
6 S E N A T U L
7 L E G I S L A T I V A
8 V O T U L U I
9 P A R L A M E N T U L U I
GRUPA: AUTORITATEA JUDECATOREASCĂ

Întrebări din: “AUTORITATEA EXECUTIVĂ”
1. Prefectul este reprezentantul Guvernului la nivel de …………………
2. Pune in aplicare legile……………………….
3. Guvernul primeşte din partea Parlamentului votul de……………………
4. Guvernul are dreptul de a propune Parlamentului proiecte de …………..
5. Actualul Prim Ministru al României, ………………..Ponta.
6. Guvernul îşi are sediul la Palatul………………………….
7. Guvernul primeşte încrederea Parlamentului prin ……………
8. Separaţia puterilor in stat este un principiu al regimului ……………………….
9. Reprezentantul comunităţii locale…………………………..
10. Primul Ministru este numit de ……………………………….
11. Constituţia este documentul fundamental al unui …………………….
12. Este numit de Preşedintele României, Primul………………………..
13. Reprezentantul direct al Guvernului la nivelul fiecărui judeţ……………………….
14. Administraţia publică este……………………şi centrală.
1 J U D E T
2 G U V E R N
3 I N C R E D E R E
4 L E G I
5 V I C T O R
6 V I C T O R I A
7 V O T
8 D E M O C R A T I C
9 P R I M A R
10 P R E S E D I N T E
11 S T A T
12 M I N I S T R U
13 P R E F E C T
14 L O C A L A
GRUPA: PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Întrebări din: “AUTORITATEA JUDECATOREASCĂ”
1. Intr-un stat democratic………………este împărţită
2. Preşedintele României îşi desfăşoară activitatea la Palatul…………………..
129
3. Un stat in care domneşte legea se numeşte …………………………….
4. Consiliul Superior al Magistraturii este format din ………………………………
5. In fata legii, toţi oamenii sunt…………..
6. Potrivit Constituţiei, ……………………. sunt independenţi si inamovibili.
7. Calitate a judecătorilor…………………….(nu poate fi destituit, mutat)
8. Singura instituţie abilitata prin lege sa promoveze, transfere, şi să aplice ………………..
judecătorilor este Consiliul Superior al Magistraturii.
9. Persoana calificata pentru a acorda asistenta juridica………………………..
10. Autoritatea judecătorească veghează la respectarea…………………………
1 P U T E R E A
2 C O T R O C E N I
3 S T A T D E D R E P T
4 M A G I S T R A T I
5 E G A L I
6 J U D E C A T O R I I
7 I N A M O V I B I L
8 S A N C T I U N I
9 A V O C A T
10 L E G I L O R
„Instituţii şi practici democratice”

Anexa: 2
GRUPA : AUTORITATEA LEGISLATIVĂ
Sarcina: “Pentru o zi sunteţi parlamentari. Propuneţi o lege, cu privire la viaţa de familie, în
care sa precizaţi ceea ce este permis si ceea ce nu este permis copiilor/părinţilor.
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
GRUPA : AUTORITATEA EXECUTIVA
Sarcina:
Formaţi perechile potrivite:
 Elaborarea unor măsuri în asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească

 Stabilirea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale din
punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale şi umane şi al capacităţii lor de
a asigura asistenţa medicală de urgenţă şi îngrijirile medicale definitive pacienţilor aflaţi
în stare critic
 Ghidul pentru structurile cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea violenţei în
mediul şcolar de la nivelul unităţii şcolare, de la nivel judeţean şi de la nivel naţional
 Calendarul privind asigurarea cu manuale şcolare pentru clasele I ş a II-a pentru anul
şcolar 2014-2015; Calendarul înscrierii în învăţământul primar pentru anul şcolar 2014 -
2015
 Crearea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu
închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Se vor finanţa măsuri de colectare,
sortare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de
reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene în
domeniu
 Elaborarea Strategiei Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen
130
mediu si lung (perioada 2010-2035)
1. Ministerul Educaţiei Naţionale
2. Ministerul Transporturilor
3. Ministerul Sănătăţii
4. Ministerul Muncii
5. Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice
GRUPA : AUTORITATEA EXECUTIVĂ

Sarcina: “Eşti primar intr-o localitate in care există o suprafaţă destul de mare de pădure. Ai
fost contactat de un investitor străin, care ti-a propus in schimbul zonei împădurite, construirea
unei fabrici de cărămidă şi crearea de noi locuri de muncă in zonă. Propunerea lui ţi se pare
tentantă însă te nelinişteşte idea de a renunţa la pădure.” Ce decizie vei lua? Argumentează!
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
GRUPA : AUTORITATEA JUDECATOREASCĂ
Sarcina: Joc de rol “La tribunal”
Roluri:
- Procuror (cel care aduce acuzaţii)
- Judecător ( cel care hotărăşte verdictul, pedeapsa.)
- Avocatul inculpatului (îi apără interesele )
- 2 martori
Situaţia: “Un tânăr a furat o maşină, s-a plimbat cu ea şi a adus-o în bune condiţii in locul de
unde a luat-o.”
GRUPA : PRESEDINTELE ROMÂNIEI

Sarcina: “Eşti Preşedintele României şi tocmai ce in Parlament s-a votat “Legea Familiei
Numeroase. ” Acesta lege se referă la faptul că familiile sunt condiţionate să aibă maximum
cinci copii, cei care fac mai mulţi copii nu vor mai beneficia de alocaţii de stat”.
Care este poziţia ta fata de această lege? O vei promulga? Argumentează răspunsul!
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
„Instituţii şi practici democratice”
Anexa:3
FISĂ DE EVALUARE
ADEVĂRAT sau FALS
Parlamentul României este un parlament unicameral.
Preşedintele României este şi preşedintele CSAT (Consiliului Suprem de Apărare a Ţării)
Judecătorii sunt numiţi în funcţie de preşedintele României, deci trebuie să aplice pedepse
ascultând de părerea acestuia
Primul ministru este desemnat de către preşedintele României şi are dreptul să propună o listă
de miniştri Parlamentului
Judecătorii sunt independenţi şi inamovibili
Prin referendum înţelegem consultarea poporului
131
BAREM:
Numărul de Notă : Total
răspunsuri elevi:
corecte:
6 10
5 9
4 8
3 7
2 6
1 5
0 4
132
3. Mediu, poluare şi ecoturism
CUM SĂ FACEM UN ELECTROMAGNET?
ANEXĂ
FIŞA DE LUCRU A ELEVULUI
(model orientativ)
- profesor Carmen FOTA
SCOP:
MATERIALE FOLOSITE:
DOMENII DE STUDIU:
TERMENI CHEIE:
MODALITĂŢI DE DESFĂŞURARE:
MODUL DE FUNCŢIONARE:
SCHEMA CIRCUITULUI ELECTRIC:
EVALUARE:
LA CE FOLOSEŞTE ELECTROMAGNETUL?
DAŢI EXEMPLE DE MESERII ÎN CARE ESTE NECESAR ELECTROMAGNETUL
133
„ MY FOOTPRINT” - AMPRENTA ECOLOGICĂ
ANEXA 1
- profesor Tina Elena PUIU
IMAGINE PENTRU ÎNCEPUTUL

ACTIVITĂŢII - „MY FOOTPRINT”
ANEXA 2
FIŞA DE LUCRU - „FACTORII CARE DETERMINĂ AMPRENTA ECOLOGICĂ”
Completaţi fişa de lucru cu factorii care determină amprenta ecologică. Pentru fiecare
factor identificaţi resursele consumate la care acesta le asigură.
ANEXA 3
PICTOGRAME
Pentru activitatea „CUM POŢI DIMINUA
AMPRENTA ECOLOGICĂ? SFATURI
UTILE.”
Surse pictograme:
 http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/myplate-noul-ghid-pentru-o-alimentatie-sanatoasa-
625166.html;
 http://lazydrawing.com/cute-cartoon-style-transport-icon-vector-material/;
 http://www.ordineazilei.ro/economie/energie/p/;
 http://sanatate.bzi.ro/6-substante-chimice-daunatoare-sanatatii-interzise-în-ue-1697;
 http://www.avantaje.ro/articol/fiecare-dintre-noi-poate-fi-parte-dintr-un-program-eco-1666936;
 https://revistaado.wordpress.com/2011/10/05/apa-%E2%80%93-elementul-misterios/
134
„PARADA COSTUMELOR VERZI”
„SĂNĂTATEA MEDIULUI STĂ ÎN MÂINILE NOASTRE”
- prof. învăţământ primar, NECULAE MARIANA, prof. limba şi literatura română, PLETEA
FLORINA, prof. învăţământ primar, POPESCU GEORGETA, prof. matematică, PĂUNA
NECULAE
Elevii realizează costume şi măşti din materiale refolosibile (hârtie, PET-uri, CD-uri, cutii de
aluminiu, frunze uscate, etc.) pe care le vor prezenta colegilor din şcoală în cadrul unui carnaval
CONCURS
Biletul numărul 1
1. Un copac nu se potriveşte . Care este ?
A)brad ; B) pin ; C) salcie ; D) molid
2. Care dintre fructe nu se culeg toamna?
A)merele; B) nucile; C) cireşele; D)gutuile
3. Fructul acestui copac este ghinda. Despre ce copac este vorba?
Biletul numărul 2
1. Ce nu doreşte să mănânce ursul: peşte, iarbă, muguri , miere , găini sau zmeură?
2. Ea spune: Sunt doctorul copacilor !
El spune: Eu sunt sanitarul pădurii !
Ce vietăţi au vorbit ?
3. O propoziţie nu e corectă . Care ?
A . Rândunica îşi face cuib sub streaşina casei .
B . Vulpea doarme în bârlog .
C . Pisica toarce după sobă .
Biletul numărul 3
1. Este un copac mândru, falnic. Se găseşte în pădurile de munte din ţara noastră.
Frunzele lui rămân verzi şi iarna . Ce copac este?
2. Care dintre animale au aripi şi două picioare?
A) Alege dintre : A) porc ; B) curcan ; C) oaie ; D) cal ; E) raţă
3. Care animale sunt sălbatice : curcanul, căprioara, cangurul, porcul, pinguinul sau
gâsca?
Biletul numărul 4
1. Într-un copac erau 25 vrăbiuţe. Vânătorul împuşcă 3. Câte vrăbiuţe au mai rămas în
copac?
2. Enumeraţi trei plante pe care le cultivă omul la câmpie.
3. Potriviţi cuvintele ca să formaţi o propoziţie: lumină , au , hrană , Plantele , căldură
, apă , şi , nevoie , de .
135
CICLUL DE VIAŢĂ LA PLANTE
ANEXA 1
- profesor învăţământ primar Valentina MUNTEANU
Ciclul de viaţă la planta de fasole

ANEXA 2
Jetoane – etapele de dezvoltare a plantei de fasole
ANEXA 3
Jetoane – etapele de dezvoltare la măr
136
Adevărul despre POLUARE
Cum putem trăi în armonie cu natura ?
ANEXA
Să ne gândim împreună la ce trebuie să facă fiecare dintre noi pentru preţuirea şi ocrotirea
naturii!
 Grupa nr.1, formată din elevi cu abilităţi de comunicare, va lua interviuri oamenilor de pe
stradă;
 Grupa nr.2, formată din mai mulţi copii dotaţi cu abilităţi practice şi talentaţi la desen, va
efectua afişe, sloganuri, desene;
 Produsul final trebuie să fie cât mai complet şi convingător;
Elevii realizează panouri cu aspecte ale naturii distruse de om, pentru a nu uita nici o clipă
datoria lor de a proteja natura!
Alte teme sugerate

 ,,Mediu sănătos, o viaţă sănătoasă”
 ,,Ecologie şi creativitate”
 ,,Jucării ecologice şi copiii sănătoși”
137
ÎNFIAZĂ UN COPAC
Copacul meu
(observaţii de lungă durată)
- Prof. învăţământ primar, NECULAE MARIANA, Prof. – Limba şi literatura română, PLETEA
FLORINA, Prof. învăţământ primar, POPESCU GEORGETA, Prof. – Matematică, PĂUNA
NECULAE
Ce observi? Când observi? Descrie ce ai observat
(Primăvara, vara, toamna, (informaţii, imagini, impresii)
iarna)
Înălţimea copacului
(aproximativ)
Dacă s-a produs desfrunzirea
totală sau parţială
Aspectul copacului iarna când
nu este zăpadă
S-au format muguri
S-au umflat mugurii
Au apărut primele flori
S-a produs înflorirea totală
Forma şi culoarea florilor
Mirosul răspândit de flori
Au apărut primele frunze
S-a produs înfrunzirea totală
Forma frunzelor
S-au format fructele
S-au copt fructele
Forma, culoarea mărimea
gustul şi aroma fructelor
Ce păsări vizitează copacul
Unde îşi fac păsările cuibul
Au început să se
îngălbenească frunzele
S-a produs desfrunzirea
parţială
S-a produs desfrunzirea totală
Numele elevului:_________________________
Clasa:_____________
Numele şi clasa din care face parte copacul observat:
138
Spune stop defrişărilor abuzive!
Anexa 1
Fişa de lucru
139
4. SIGURANŢA CETĂŢEANULUI
Măsuri de protecţie în caz de hazard seismic
Anexa 1
Harta seismică a municipiului Bucureşti
Se poate completa cu o lista a clădirilor cu „bulină roşie”!

Se poate realiza o astfel de hartă pentru orice localitate din ţară!
140
Siguranţă şi protecţie vs. propriul sistem de valori
Anexa
Nevoile şi piramida trebuinţelor
Ierarhia nevoilor, conform lui Maslow, are 5 nivele:
1. Nevoi elementare biologice (fiziologice): satisfacerea nevoilor de somn, respiraţie, apă,

alimente, căldură, adăpost, mişcare şi sex. Ele sunt cele mai puternice, întrucât dacă sunt
ameninţate, vor fi primele ce vor fi căutate pentru a fi satisfăcute. Sunt nevoi ce ţin chiar de
supravieţuirea noastră.
2. Nevoi de securitate, protecţie (casă, haine, unelte, siguranţă în caz de pericole). De
multe ori noi adulţii nu suntem foarte conştienţi de aceste nevoi (doar când viaţa ne este
ameninţată sau în perioade de dezorganizare a vieţii). Însă copiii tind să dea deseori semne
de insecuritate şi au nevoie să se simtă în siguranţa.
3. Nevoi sociale, de apartenenţă la un grup: comuniune socială, comunicare, implicare în
rezolvarea problemelor sociale, participare la viaţa comunităţii al cărei membru eşti,
participarea la evenimentele sociale, nevoia de iubire şi afecţiune în cuplu şi din partea celor
apropiaţi.
4. Nevoi de individualizare, de stimă şi recunoaştere: stima de sine, stima pe care o
primeşti de la alţii, nevoia de a fi ascultat şi înţeles, aprobarea şi recunoaşterea
competenţelor, meritelor şi valorii din partea altora ; uneori chiar nevoia de a fi important, de
putere, control, prestigiu, faima. Când ele sunt satisfăcute, persoana se simte încrezătoare
în sine şi valoroasă. Când aceste nevoi sunt ‘frustrate’, persoana se simte inferioară, slabă,
neputincioasă, lipsită de valoare.
5. Nevoia de auto-realizare: împlinirea visurilor şi scopurilor propuse, reuşită în viaţă, hobby,
activitatea de creaţie, conştientizarea rolului şi rostului nostru în lume, relaxare, meditaţie,
realizarea potenţialului maxim, crearea şi împlinirea destinului său înalt.
141
SIGURANŢA COPILULUI - PRIORITATE A ŞCOLII, FAMILIEI, POLIŢIEI!
ANEXĂ
Alte teme care pot fi abordate
- profesor – Morăreasa M., Roşca Ghe., Stancu Floarea, Manoloiu G., Boteanu X., Podaru
D.,Olteanu L, Tudorache F, Neacşu Carmen, Vochin Veronica, Radu M, etc.
- Şcoala Gimnazială „Alexandru Davila”, Piteşti
 ,,Agresivitatea verbală şi fizică în familie”

 ,,Siguranţa pe internet”
 ,,Vreau să mă simt în siguranţă!”
Se pot realiza
 poze , desene, pliante
 fişe de lucru, chestionare
 exemple negative din site-urile de socializare, în special Facebook , care expun
copiii la situaţii de vulnerabilitate şi riscuri de violenţă
 concursuri de eseuri
 rebusuri
 proiecţii de materiale video pe teme de violenţă în şcoală şi familie
142
5. IDENTITATE PERSONALĂ ŞI COMUNITARĂ
ÎN ŢARA MINUNILOR
ANEXĂ
FIŞA CU TEMELE DE LUCRU
- profesor: Luminiţa Maria TUDOR
- Şcoala Gimnaziala „Sfânta Vineri” Ploieşti
 Indicaţi cât mai multe utilizări ale unui măr.
 Scrieţi cât mai multe cuvinte inexistente.
 Ce titluri aţi putea da unui tablou ce reprezintă o frunză verde?
 Daţi nume unei picături de ploaie.
 Ce ar putea face ultimul om de pe pământ?
 Definiţii...metaforice pentru cuvintele: stea, curcubeu, copil, iarbă.
 Enumeraţi animale imaginare.
 Ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar avea aripi?
 Ce gândesc munţii despre stele?
143
TREPTE ALE MARII UNIRI
ANEXA 1
FIŞĂ DE LUCRU - DIAGRAMA VENN
- profesor Polin ZORILĂ
Stabiliţi asemănările şi deosebirile dintre unirea Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu
România.
ANEXA 2
FIŞĂ DE LUCRU – REBUS ISTORIC “ROMÂNIA MARE”
Completaţi termenii pe orizontală pentru a descoperi, în coloana A – B, numele

organismului statal creat prin Marea Unire din 1918.
ORIZONTAL
1. Regele României la 1918.
2. Provincie unită cu România la 15/28 nov.
1918.
3. Preşedintele Consiliului Dirigent.
4. Oraş din Bucovina.
5. Provincie istorică unită cu România la 1 dec.
1918.
6. Localitatea în care s-a întrunit Sfatul Ţării.
7. Oraşul Marii Uniri.
8. Ţinutul descălecătorului Bogdan, unit cu
România la 1918.
9. Provincie istorică unită cu România la 27
martie/ 9 aprilie1918.
10. Capitala tuturor românilor.
11. Prezentatorul Rezoluţiei de la Alba Iulia.
VERTICAL
A – B Organismul statal creat prin Marea Unire
din 1918.
144
NUFĂR ORIGAMI
- profesor Rozina Beatrice NICOLAE
ANEXA 1 ANEXA 2
FIŞA CU SCHEMELE DE PLIERE MODELE FINITE DE „NUFĂR”
145
Timiditatea – o problemă”
Anexa 1
EXPRESII ŞI CUVINTE DE PE JEOANE
- Prof. CĂTĂREA NICOLETA
NEÎNCREDERE TEAMĂ DE CRITICĂ
PUTERNIC SE ÎNROŞEŞTE
SE BÂLBÂIE PLÂNGE UŞOR
COMUNICĂ UŞOR HOTĂRÂT
SE IZOLEAZĂ CURAJOS
ALTE TICURI NU ARE ÎNCREDERE ÎN FORŢELE PROPRII
OPTIMIST RESPONSABIL
CONŞTIINCIOS FRICA DE A GREŞI
SOCIABIL CREATIV
ÎI ESTE TEAMĂ SĂ ÎNFRUNTE ANUMIŢI OAMENI /
HARNIC
SITUAŢII
INDIFERENT SE SIMTE ÎN LARGUL SĂU CU CEILALŢI
TEAMĂ DE EŞEC TOLERANT
VORBEŞTE PUŢIN NU-ŞI FACE PRIETENI

SIGUR PE EL DISCRET
Anexa 1
Diagrama Venn
146
Anexa 3
Timiditatea, o problemă!
SARCINA DE LUCRU:
Citiţi textul. Înregistraţi şi completaţi în tabelul de mai jos răspunsurile în funcţie de
cerinţă.
FIŞA 1
SITUAŢIA / CAZ 1
Cosmin este un elev în clasa a VI-a şi anul trecut a luat premiul I, a participat la multe
concursuri de matematică şi a câştigat premii importante. Peste două săptămâni urmează să
participe la olimpiada de limba română – faza judeţeană. Pe zi ce trece, Cosmin îşi face griji tot
mai mari, nu mai poate să se concentreze la sarcini, iar atunci când vine vorba de concurs
simte un gol în stomac şi inima-I bate cu putere. Îi este teamă să împărtăşească ceea ce simte
pentru că nu ar vrea să pară slab în faţa celorlalţi, n-ar vrea să dezamăgească.
FIŞA 2
SITUAŢIA / CAZ 2
Elena este elevă în clasa a VIII-a şi a fost propusă de colegi să prezinte la banchet ”Povestea
clasei”. De atunci Elena îşi face tot felul de planuri cu privire la modul cum va face prezentarea,
mai ales că la festivitate vor participa toţi profesorii din şcoală. Chiar dacă ceilalţi o văd ca pe o
colegă îndrăzneaţă, dezinvoltă, ea se teme să vorbească în faţa unei mulţimi, să nu fie ridicolă.
În ultima perioadă este distrată la ore, neliniştită şi i s-a întâmplat chiar să se bâlbâie.
FIŞA 3
SITUAŢIA / CAZ 3
Într-o zi, familia o anunţă pe Alina că, în vacanţa ce va urma, vor pleca în vizită, în Franţa, la
nişte cunoştinţe mai vechi ale părinţilor. La început, a fost foarte bucuroasă, dar apoi a început
să-şi facă griji cu privire la momentul întâlnirii: cum se va descurca cu limba, mai ales că nu se
simte stăpână pe limba franceză, dacă se va rătăci în timpul când vizitează. Chiar cu câteva zile
înaintea plecării, îi spune mamei, plângând, că nu se simte bine, că o doare stomacul, sigur se
va plictisi acolo, pentru că nu va avea cu cine să comunice, că nu vrea să meargă.
FIŞA 4
SITUAŢIA / CAZ 4
Ion este un atlet de performanţă, care în urmă cu doi ani a avut o problemă de sănătate la
piciorul stâng. Este prima competiţie la care va participa după accident. Chiar dacă fizic s-a
recuperat, încât se apropie data concursului, este tot mai agitat, nu se mai poate odihni noaptea
şi se antrenează mai mult decât îi este recomandat. Îi este teamă de un eventual eşec.
CONTEXT
TRĂSĂTURI
TEMERI / GÂNDURI
SFATURI SAU REMEDII
147
Anexa 1
- Prof. Gogeanu Georgeta, prof. Luca Daniela, prof. înv. primar Bacheş Alina Elena
Drumul schimbării
Anexa 2
PERSONAJUL ÎNDRĂGIT
Anexa 3
TRĂSĂTURI MORALE ŞI FIZICE
BUNĂTATE CURAJ LAŞITATE
FRUMUSEŢE MÂNDRIE SINCERITATE
LIPSĂ DE RESPECT MINCIUNĂ RĂUTATE
NEASCULTARE RESPECT ÎNCREDERE
NEÎNCREDERE BUCURIE TRISTEŢE
VESELIE PRIETENIE BLÂNDEŢE
URĂ IUBIRE ÎNŢELEGERE
INTELIGENŢĂ DURERE ZGÂRCENIE
ANEXA 4
PROFILUL MEU
ANEXA 5
GRUPA 1 GRUPA 2
1. Numiţi o trăsătură morală opusă Realizaţi un cvintet pornind de la cuvântul
“CURAJULUI”. persoană utilizând indicaţiile de mai jos:
2. Scrieţi cuvinte cu sens asemănător pentru
trăsătura morală de la punctul 1. 1. Un substantiv – Persoana
3. Denumiţi un personaj literar a cărui 2. Două adjective
148
trăsătură morală principală este cea de la 3. Trei verbe la modul gerunziu
punctul 1. Caracterizaţi-l pe scurt. 4. O propoziţie enunţiativă
4. 4. Transmiteţi un mesaj! 5. Un cuvânt – concluzie.
GRUPA 3 GRUPA 4
Realizaţi o reţetă a fericirii utilizând ca
ingrediente trăsăturile morale ale Stabiliţi asemănările şi deosebirile dintre
persoanei. Harry Potter şi Nică al lui Ştefan a Petrei
REŢETA FERICIRII
Ingrediente:
Mod de preparare:
GRUPA 6
GRUPA 5
Descoperiţi personaje literare în fişa de mai Ne aflăm la tribunal. Astăzi are loc procesul
jos. Alegeţi un personaj şi luaţi-i un interviu mamei vitrege din povestea “Albă ca
cu privire la profilul moral al acestuia. Zăpada”.
Voi participaţi la proces în calitate de

judecător, procuror, avocat, martori şi
inculpat - mama vitregă.
Noi urmărim procesul din sală.

ANEXA 6
Ce crede personajul preferat despre mine?
Salut! Mă numesc ________________ şi sunt personajul preferat al lui __________________

El / Ea are ____ ani. Învaţă la _________________________________________________.
Oraşul / satul lui /ei natal este ________________şi îi place acolo pentru că ______________
Este un băiat / fată______________________________________________________
Dacă aş schimba un lucru la el/ea, cred că ar fi _________________________

Câteva dintre lucrurile pe care îi place să le facă sunt__________________________
Odată a făcut un lucru foarte interesant şi acela a fost _________________________
Mereu a visat că într-o zi va ___________________________________ _____
149
AMPRENTA DIGITALĂ - dactilopictura
Oraşul meu - clădiri cu personalitate şi statui militare
150
MIND MOSAIC
„Carta europeană a drepturilor fundamentale”
- Prof. Gogeanu Georgeta, prof.psih. Popescu Andreea Elena, Prof. Ioniţă Valeria
151
6. Multi/interculturalism şi diversitate
„COPIL CA MINE EŞTI ŞI TU”

Anexa 1
CHESTIONAR FEED-BACK 1
- profesor învăţământ primar Clara ZAHARIA
1. Activitatea cea mai interesantă a fost……………………………………………...........................

……………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………….
2. Mai puţin interesant a fost când……………………………………………………….....................

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
3. Am colaborat cel mai bine cu………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………….
4. Nu am colaborat optim cu……………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
5. Aş dori pentru viitor…………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
6. Acordaţi o notă orei de astăzi între 1 şi 5 (unde 1 este cea mai mică notă iar 5 este cea mai
mare)……………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
NUMELE ELEVULUI_______________
Anexa 2
CHESTIONAR FEED-BACK 1
(autoevaluare elev)
Bifaţi doar acele căsuţe care conţin afirmaţii adevărate pentru voi:
 M-am implicat complet în toate activităţile grupului

 Mi-am asumat rolul pe care l-am avut în grup cu cea mai mare seriozitate
Am ascultat cu atenţie părerile tuturor membrilor grupului
 Am oferit grupului un feed-back constructiv
 Mi-am ajutat membrii grupului atunci când au avut nevoie
 Mi-am îndeplinit sarcinile care mi-au fost distribuite
 Am încercat să fac ca lucrul la proiect să fie o experienţă plăcută
 Am menţinut o atitudine pozitivă în legătură cu proiectul, chiar dacă au apărut schimbări
152
Anexa 2
FIŞĂ DE LUCRU
Completaţi propoziţiile lacunare:
 Ţiganii fac comerţ cu _________________________ şi le place mult să

_________________________ .
 Au religia poporului lângă care ____________________________ .
 Poartă ____________________________ multe.
 Folosesc mult culoarea ________________ în îmbrăcăminte, pentru că le aduce noroc.
 Folosesc _______________________ în vindecarea bolilor.
 Sunt pricepuţi la _________________________ .
 Ca ocupaţii tradiţionale au: confecţionarea ______________________ şi a

_____________________, comerţul cu: ____________________________________
153
„EUROPA ÎN SĂRBĂTOARE!”
Anexa 1
Chestionarul “ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ”
- profesor Elena GEORGESCU
1. România face parte din continentul:

a. Asia b. Africa c. Europa
2. Uniunea Europeană este formată din:
a. 25 de state b. 27 de state c. 12 state
3. Steagul U.E. are pe fundal albastru:
a. 10 steluţe b. 12 steluţe c. 15 steluţe
4. Imnul Uniunii Europene este:
a. „Deşteaptă-te, române!”, de Andrei Mureşanu
b. „Primăvara” din „Anotimpurile”, de Vivaldi
c. „Odă bucuriei” din Simfonia a IX – a, de Beethoven
5. Moneda Uniunii Europene este:
a. dolarul b. leul c. euro
6. Ziua Europei se sărbătoreşte pe date de:
a. 5 mai b. 9 mai c. 1 mai
7. Capitala Uniunii Europene este:
a. Bruxelles b. Paris c. Bucureşti
8. România este membră a Uniunii Europene?
a. da b. nu
9. România a aderat la Uniunea Europeană în data de:
a. 1 ianuarie 2007 b. 9 mai 1950 c. 1 ianuarie 1999
10. Ce ţară a devenit membră a Uniunii Europene în acelaşi timp cu România?
a. Ungaria b. Bulgaria c. Italia
154
PARTENER ASOCIAT
ANEXA 1
GLOSAR DE TERMENI
Consolidarea implicării autorităţii publice locale, cu promovarea proceselor locale de

dezvoltare durabilă a resursei umane prin politici descentralizate şi activităţi de educaţie
pentru dezvoltare şi creştere a conştientizării (DEAR)
Obiectiv şi context
Scopul proiectului DEAR STUDENT este responsabilizarea autorităţilor locale (denumite în
continuare AL), astfel încât acestea să poată fi mai conştiente de importanţa rolului pe care pot
şi trebuie să îl joace în procesele de dezvoltare durabilă a resursei umane şi în realizarea
implicării active a cetăţenilor lor, prin încurajarea implementării abordării educaţiei pentru
dezvoltare şi a creşterii gradului de conştientizare (denumite în continuare DEAR), atât în
educaţia formală, cât şi în politicile publice.
Într-adevăr, abordarea principală a proiectului se bazează pe convingerea că AL, datorită

apropierii lor teritoriale referitoare la preocupările cetăţenilor lor şi angajamentul lor la nivel
mondial, se confruntă cu provocări pentru dezvoltarea umană, prin politica lor descentralizată
de cooperare sunt actori-cheie în promovarea dezvoltării umane durabile la nivel local. De
aceea, AL pot şi trebuie să joace un rol important în promovarea unei cetăţenii active şi
implicate în ceea ce priveşte lupta împotriva sărăciei, inegalităţilor şi excluderii sociale şi
economice, cu scopul ca oamenii să poată sprijini, încuraja şi convinge administraţiile publice
să implementeze mai multă calitate, eficacitate, eficienţă şi continuitate privind politicile de
cooperare descentralizată care promovează procesele de dezvoltare umană durabilă.
În consecinţă, în cazul în care autorităţile locale pot încuraja, prin activităţile DEAR,
implicarea cetăţenilor cu privire la problemele de dezvoltare, acestea vor beneficia, fără
îndoială, de un acord mai mare şi un consens în creştere la nivelul societăţii cu privire la
importanţa angajamentului public în favoarea cooperării pentru dezvoltare şi va susţine,
în acelaşi timp, sporirea ajutorului public mai bun, consolidând coerenţa politicii cu toate
iniţiativele sociale, de mediu, instituţionale şi economice şi cu comportamentul, care, de
asemenea, au un impact asupra interdependenţei globale.
Pe scurt, proiectul dă posibilitatea AL, ca acestea să poată fi mai conştiente de

importanţa rolului lor în procesul de dezvoltare şi în obţinerea implicării active a
cetăţenilor din comunitatea lor prin încurajarea punerii în aplicare a DEAR, atât în
educaţia formală, cât şi în politicile publice.
Astfel, obiectivul proiectului este de a sprijini rolul AL de catalizatori pentru schimbări

durabile în comunităţile lor, prin consolidarea capacităţii lor de a promova
Acest proiect este finanţat cu

sprijinul Comisiei Europene
155
activităţile de educaţie pentru dezvoltare şi de a încuraja politicile publice mai coerente
cu procesele de dezvoltare umană durabilă.
În mod tradiţional, autorităţile locale nu au jucat un rol important în implementarea activităţilor

DEAR pentru societatea civilă privind procesele de dezvoltare, în timp ce majoritatea eforturilor
de până acum în acest domeniu au fost făcute de asociaţii şi ONG-uri. În acest sens, proiectul
susţine dialogul regulat, structurat şi general, al autorităţilor locale cu parteneriatul mai multor
părţi interesate (participanţi nestatali, denumiţi în continuare PNS), în scopul consolidării
angajamentului AL şi al Asociaţiei Autorităţilor Locale (denumite în continuare AAL), în
promovarea dezvoltării durabile locale şi a angajamentului lor la nivel global, prin politica lor de
cooperare descentralizată, astfel încât acestea să poată deveni participanţi importanţi la
realizarea iniţiativelor de dezvoltare umană durabilă. Proiectului va promova şi va îmbunătăţi
rolul şi angajamentul autorităţilor locale şi al AAL în domeniul dezvoltării umane durabile şi va
spori acţiunile de cooperare descentralizată prin crearea de sinergii atât între AL, cât şi între AL
şi PNS.
AL pot juca un rol important în provocarea globală a combaterii sărăciei, antrenând propriile
resurse, împreună cu politicile lor locale şi prin intermediul instrumentelor de cooperare
descentralizată pentru dezvoltare, articulându-şi acţiunile în sinergie cu PNS şi implicând
participanţii şi cetăţenii locali din acest angajament în procesele de dezvoltare umană, nu numai
la nivel local, dar şi la nivel mondial. Mai mult, suntem convinşi că guvernele locale europene,
datorită proximităţii lor teritoriale în ceea ce priveşte preocuparea cetăţenilor, sunt participanţi
importanţi - catalizatori pentru promovarea cetăţenilor activi implicaţi în lupta împotriva sărăciei
şi a excluderii sociale, precum şi pentru îmbunătăţirea politicilor publice care sprijină un
angajament interconectat cu procesele de dezvoltare umană durabilă. În consecinţă, este
important să se promoveze şi să sporească gradul de conştientizare, rolul, responsabilizarea,
angajamentul şi capacitatea autorităţilor locale pentru îmbunătăţirea susţinerii lor publice pentru
realizarea ODM şi includerea şi implementarea activităţilor DEAR concrete în agendele lor
politice anuale, în scopul stimulării gradului de conştientizare şi a implicării cetăţenilor referitor la
aceste aspecte.
Pentru ca AL să fie pe deplin conştiente de potenţialul lor de participanţi activi la cooperarea
internaţională, menţionăm mai jos câteva concept-cheie în raport cu cooperarea descentralizată
şi procesul de dezvoltare umană durabilă, cu două premise:
1. Autorităţile locale sunt participanţi activi la cooperarea internaţională şi în domeniul
dezvoltării umane.
2. Consolidarea competenţelor locale şi promovarea dezvoltării este o prioritate a
cooperării internaţionale
Dezvoltare
Interesul pentru conceptul de dezvoltare creşte după al doilea război mondial. Apariţia unor noi
state independente, odată cu procesul de independenţă, subliniază necesitatea studierii unor
politici mai exacte pentru a ajunge la niveluri mai bune de prosperitate şi a analizei cauzelor
creşterii economice, precum şi a diferenţelor dintre ţările dezvoltate şi ţările în curs de
dezvoltare. De atunci, dezbaterea privind dezvoltarea a fost o temă constantă. Cu toate
acestea, conceptul de dezvoltare nu poate fi definit fără a lua în considerare un context
temporal deoarece contextul istoric şi principala filozofie curentă au avut întotdeauna o influenţă
puternică asupra modului în care poate fi definită dezvoltarea. Într-adevăr, fiecare societate şi
fiecare epocă posedă propria formulare referitoare la ce este dezvoltarea şi care include
convingerile, aşteptările şi posibilităţile care au predominat în acele vremuri. Apoi, conceptul de

156
dezvoltare este legat de ideea de viitor la care se poate ajunge pentru colectivul uman
contemporan.
În anii 50, dezvoltarea a devenit un pilon de reconstrucţie a ordinii internaţionale, şi a început,

de asemenea, să predomine punctul de vedere strategic şi interesele ţărilor dezvoltate asupra
punctului de vedere al ţărilor care trebuie să se dezvolte singure. În ultimii 50 de ani, conceptul
de dezvoltare a suferit o evoluţie constantă şi fluctuaţii între accentuarea luării în considerare a
creşterii ca obiectiv principal de a ajunge la dezvoltare sau de a ajunge în egală măsură la
dezvoltare şi satisfacerea nevoilor persoanelor, indiferent dacă conceptul aparţine ţărilor
dezvoltate şi organizaţiilor multilaterale, sau ţărilor în curs de dezvoltare.
Dar, până în anii 90, poziţiile diferite, în pofida punctelor de vedere diferite, au ajuns la un acord
în ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare. Viziunea asupra dezvoltării s-a bazat pe ideea că
modernizarea (înţeleasă ca fiind forma celor mai înalte nivele de industrializare şi standarde de
viaţă la care au ajuns cele mai bogate ţări) a reprezentat modelul de atins. Apoi, într-un fel,
dezvoltarea a constat în provocarea reprezentată de faptul că ţările mai sărace pot ajunge mai
aproape de modelele de dezvoltare ale ţărilor bogate. Acest lucru a dus la identificarea
dezvoltării cu creşterea economică, considerându-se că odată ce creşterea economică va fi
atinsă, "în mod automat", vor fi obţinute efecte pozitive pentru cele mai sărace sectoare prin
procesul de picurare. De atunci, economia dezvoltării a considerat că obiectivul principal a fost
acela de a creşte cantitatea produsă de bunuri şi servicii şi că dezvoltarea a fost ca un proces
liniar şi în creştere, la care pot ajunge toate ţările, cu excepţia situaţiei în unele intră în proces
mai târziu decât altele.
Cu toate acestea, în anii 90, deoarece rezultatele dezvoltării preconizate din punctul de vedere
economic al curentului principal nu pot fi eficiente şi, dimpotrivă, în multe ţări s-a produs o
creştere a sărăciei, a fost pusă în discuţie recomandarea preponderenţei exclusive a dezvoltării
economice care să includă strategia dezvoltării economice şi sociale uniforme. Acest lucru a
dus la apariţia a două "noi" concepte: dezvoltarea umană şi dezvoltarea durabilă.
Dezvoltare a resursei umane

Dezvoltarea resursei umane este procesul de extindere a şanselor pentru oameni. Cele trei
opţiuni esenţiale ale acestora sunt: să trăiască o viaţă lungă şi sănătoasă, să dobândească
cunoştinţe şi să aibă acces la resursele necesare pentru un nivel de trai decent.
Formularea perspectivei sau a paradigmei dezvoltării umane apare ca urmare a criticilor aduse
unei viziuni simple, econome a dezvoltării. Într-adevăr, până la sfârşitul anilor 80, punctul de
vedere principal a considerat dezvoltarea economică ca fiind singurul obiectiv de atins. Cu toate
acestea, la începutul anilor 90, contextul general necesita în mod clar o schimbare în această
perspectivă pentru a contrabalansa viziunea atât de „economică” a dezvoltării. Dimpotrivă,
dezvoltarea umană confirmă faptul că dezvoltarea economică nu poate fi obiectivul
fundamental, ci constituie doar una dintre componentele dezvoltării.
Această schimbare a paradigmei poate fi ilustrată de faptul că, înainte, întrebarea principală era
"Cum poate produce o naţiune?", dar, în viziunea dezvoltării umane, întrebarea fundamentală
este "Cum trăiesc oamenii acestei naţiuni?". Perspectiva dezvoltării economice aduce în
discuţie relaţia directă dintre creşterea veniturilor şi extinderea opţiunilor suplimentare pentru a
promova prosperitatea umană. Analiza cantitativă a dezvoltării economice nu este suficientă.
Dar calitatea procesului de dezvoltare trebuie luată în considerare. Aceasta nu
înseamnă că abordarea dezvoltării umane nu acordă nicio atenţie creşterii

157
economice ci, dimpotrivă, subliniază faptul că este esenţial ca această creştere să fie evaluată
referitor la ce poate aduce oamenilor şi modul în care poate susţine omenirea, astfel încât
aceasta să fie satisfăcută. Pe scurt, dezvoltarea umană se îngrijeşte de promovarea şi
realizarea unei legături pozitive între creşterea economică şi dezvoltarea de opţiuni pentru
oameni.
În acest sens, dezvoltarea umană reprezintă un proces şi, în acelaşi timp, un obiectiv.
Dezvoltarea umană are trei piloni de bază care trebuie să fie egali:
- Dezvoltarea socială
- Dezvoltarea economică locală
- Dezvoltarea instituţională
Se urmăreşte ca oamenii să poată duce o viaţă lungă şi sănătoasă, să dobândească cunoştinţe
şi să aibă acces la resursele necesare pentru un trai decent, după cum s-a menţionat anterior,
şi conform definiţiei din primul raport al PNUD privind dezvoltarea umană.
Dar dezvoltarea umană pătrunde mai în profunzime şi lărgeşte sferele care pot fi, de asemenea,
considerate esenţiale pentru beneficierea de un standard de viaţă decent, cum sunt opţiunile
suplimentare, foarte apreciate de mulţi oameni, care variază de la libertatea politică, economică
şi socială la oportunităţi pentru a fi creativ si productiv şi pentru a se bucura de respect personal
şi de drepturile umane garantate. În concluzie, dezvoltarea umană poate fi privită ca
dezvoltarea oamenilor, pentru şi de către oameni. (PNUD, 2000:17).
Raportul dezvoltării umane publicat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), a
devenit o referinţă fundamentală a abordării dezvoltării umane care oferă date statistice pentru
analiza dezvoltării conform acestei perspective şi, care include concepte noi şi inovatoare, care
lărgesc şi îmbogăţesc abordarea dezvoltării umane, şi, în acest sens, furnizează în mod
progresiv sporirea noilor idei de a modela o ordine globală mai umană (guvernare democratică,
mediu şi energie, gen, sănătatea publică, coeziunea socială, etc.).
Rapoartele dezvoltării umane ale PNUD: http://hdr.undp.org/en/reports/ (disponibile în limbile

engleză, spaniolă şi franceză)
Dezvoltare durabilă
Dezvoltarea durabilă se referă la dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a
compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a satisface propriile nevoi (Comisia Mondială
pentru Mediu şi Dezvoltare, Comisia Brundtland, 1987).
Termenul sau conceptul de dezvoltare durabilă apare ca urmare a îngrijorării privind

exploatarea excesivă a resurselor Pământului. Publicarea raportului "Limitele dezvoltării"
(Meadows_ 1972) a implicat un avertisment important cu privire la consecinţele posibile şi
nedorite ale creşterii economice. Scenariile bazate pe cinci variabile (populaţia lumii,
industrializarea, poluarea, producţia alimentară şi epuizarea resurselor) au prevăzut în mod clar
"depăşirea şi colapsul" sistemului global de la mijlocul până la ultima parte a secolului 21,
bazate pe ipotezele potrivit cărora creşterea exponenţială descrie cu exactitate modelele de
creştere, şi capacitatea tehnologiei de creştere a disponibilităţii resurselor creşte numai liniar.
Acest raport a provocat un punct de separare, deoarece atunci exista un consens destul de
general privind semnificaţia a ceea ce a însemnat şi implicat dezvoltarea: dezvoltarea era legată
de creşterea economică şi de ţările mai puţin dezvoltate vor atinge treptat bunăstarea şi nivelul
de consum din ţările dezvoltate. Cu toate acestea, raportul demonstrează în mod clar că acest
model de dezvoltare nu mai este acceptabil, deoarece implică distrugerea

158
resurselor naturale şi interzice apoi nivelul de egalizare între ţările dezvoltate şi cele în curs de
dezvoltare. Un element de bază care delimitează durabilitatea mediului este incompatibilitatea
cu creşterea economică actuală, consumul curent de resurse naturale şi emisiile ulterioare de
CO2 sunt deja nesustenabile şi dacă ţările din sud doresc să ajungă la nivelurile industrializate
din ţările nordice, atunci situaţia ecologică globală va fi cea mai proastă deoarece vor fi
necesare din ce în ce mai multe resurse naturale (încă 10).
Criticii raportului au subliniat faptul că acesta nu ia în considerare progresul şi inovaţia

tehnologică sau descoperirea resurselor naturale, dar, dacă nu există, ele nu pot rezolva
problema curentă şi serioasă cu care ne confruntăm (schimbările climatice, efectul de seră,
poluarea apei şi a aerului, şi distrugerea masivă a resurselor naturale). Evaluarea dezvoltării
nedurabile a adus un consens cu privire la necesitatea reducerii la jumătate a emisiilor CO2 şi
utilizarea resurselor naturale. Într-adevăr, luând în considerare semnificaţia şi întinderea
problemelor ecologice şi dimensiunea globală a acestora, au fost lansate unele iniţiative cum ar
fi Clubul de la Roma, cu rapoartele Meadows (1972 Y 1993), Comisia Mondială pentru Mediu şi
Dezvoltare (1984_Raportul Brundtland), Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi
Dezvoltarea (UNCED), de asemenea, cunoscută sub numele de Summitul de la Rio, conferinţa
de la Rio, şi Summitul Pământului (1992) şi au ajuns la unele acorduri şi instrumente (Agenda
21).
Dar, în pofida a numeroase rapoarte de avertizare şi a necesităţii evidente şi urgente de a

modera exploatarea resurselor naturale, în special în ţările nordice, este urgent să se înţeleagă
şi să se asimileze faptul că o dezvoltare durabilă autentică necesită utilizarea numai a
resurselor regenerabile care pot fi produse, reducerea utilizării resurselor neregenerabile şi care
generează emisii exclusiv biodegradabile, presupunând conservarea resurselor naturale pentru
creşterea şi dezvoltarea viitoare. Realizarea acestor obiective implică o schimbare profundă a
obiceiurilor şi modelelor.
Ca o concluzie, putem sublinia faptul că grija pentru mediu şi conştientizarea limitelor

dezvoltării au facilitat un nou pas spre dezvoltarea durabilă, schimbând concepţia despre
dezvoltare. Cu toate acestea, schimbările indispensabile şi profunde din modelele economice şi
sociale pentru realizarea unei dezvoltării durabile nu au fost preluate şi introduse cu
responsabilitate.
Cooperare pentru dezvoltare

Conceptul de cooperare pentru dezvoltare a apărut în mijlocul secolului 20, şi a fost asociat cu o
anumită înţelegere a conceptului de dezvoltare şi cu puternicele dezechilibre internaţionale.
Originea cooperării pentru dezvoltare a fost puternic influenţată de doi factori importanţi:
războiul rece şi decolonizarea. Într-adevăr, confruntarea ideologică, militară, politică şi
economică între blocurile vestice şi cele estice a determinat destinaţia fluxurilor de ajutoare,
astfel încât acestea au fost alocate conform criteriilor geostrategice, aşteptându-se cu
nerăbdare stabilirea unei zone sub control şi influenţă prietenoasă. În plus, cealaltă
caracteristică se caracterizează prin apariţia unor noi state independente, provenite din procesul
de decolonizare, cu economii slabe pentru a sprijini infrastructurile şi resursele de bază, care
solicitau asistenţă financiară şi tehnică. Interesul puternic al fostelor ţări coloniale de a restabili
sfera de influenţă în aceste ţări, precum şi interesul celor două mari puteri ale Războiului Rece,
care se luptau pentru influenţa geopolitică au accentuat în mod clar această caracteristică a
cooperării internaţionale.

159
Cele mai recente obiective ale cooperării pentru dezvoltare sunt eradicarea sărăciei, a
şomajului şi a excluderii sociale, căutarea durabilităţii şi creşterea permanentă a nivelului de
dezvoltare politică, socială, economică şi culturală în ţările sudice. Din nefericire, până în anii
90, ajutorul cooperarea internaţională a fost caracterizat de lipsa unei colaborări reale între ţările
donatoare şi ţările primitoare, precum şi diferite forme de condiţionalitate a ajutorului,
împrăştierea proiectelor în locul planificării programului de dezvoltare, etc. De aceea, spre
sfârşitul anilor 90, există un consens cu privire la necesitatea de a schimba modelele de
dezvoltare internaţională. Într-adevăr, în contextul globalizării, au avut loc schimbări importante
în modelele de dezvoltare a comerţului. Această creştere a fost, în mod vizibil, inegală în
întreaga lume. Potrivit datelor publicate de PNUD (Indicele Dezvoltării Umane), decalajele dintre
ţările nordice şi cele din sud au crescut în ultimele decenii, dând naştere unor diferenţe mari, cei
mai bogaţi 20% primesc 82,7% din totalul veniturilor globale, în timp ce cei mai săraci 20% obţin
numai 1,4% din totalul veniturilor la nivel mondial. Mai mult, conceptul de dezvoltare a evoluat
enorm de la un concept strict economic la unul cu o mai strânsă legătură cu oamenii, dând
naştere conceptului de dezvoltare umană locală şi durabilă (DULD).
Acceptarea treptată a abordării dezvoltării umane a deschis o nouă dezbatere cu privire la

obiectivele cooperării pentru dezvoltare. Există o schimbare de la perspectiva care a dat
întâietate creşterii economice la abordarea care oferă avantaj capacităţilor oamenilor. Aceste
perspective nou-introduse au stimulat dezvoltarea cooperării, astfel încât aceasta să poată
cuprinde tematici cum sunt participarea, egalitatea între bărbaţi şi femei, lupta împotriva
inegalităţii dintre ţări şi în interiorul ţărilor, libertăţile politice şi drepturile omului, descentralizarea
globală şi guvernarea corectă, care lărgesc orizontul problemelor acolo unde cooperarea pentru
dezvoltare poate fi utilă în construirea unei societăţi internaţionale mai imparţiale.
Atunci când se studiază diferite domenii de acţiune sau de cooperare internaţională pentru
dezvoltare, este important să se facă o distincţie între diferitele metode folosite pentru a lega
ajutorul de dezvoltare. În funcţie de obiectivele şi metodele specifice utilizate, pot fi identificate
diferite tipuri de cooperare pentru dezvoltare. Pe baza evoluţiei conceptului de "cooperare
internaţională pentru dezvoltare", şi luând în considerare obiectivul ajutorului în fiecare caz, pot
fi identificate diferite forme de cooperare pentru dezvoltare: ajutor pentru dezvoltare, ajutor
umanitar sau de urgenţă, şi educaţia pentru dezvoltare.
Ajutor pentru dezvoltare:

Conceptul de cooperare internaţională pentru dezvoltare este asociat în mod automat cu
conceptul de "ajutor pentru dezvoltare", care face parte din politica externă a guvernelor din
diferite ţări. În termeni de cooperare, relaţiile dintre state integrează o componentă care
transcende conceptul pur politico-strategic şi economic de cooperare pentru a include spaţii
pentru solidaritate, interdependenţă şi căutarea unei reţele de promovare a binelui comun
internaţional. Ajutorul pentru dezvoltare justifică, în mod normal, majoritatea acţiunilor de
cooperare pentru dezvoltare desfăşurate în acest sector sau domeniu de către ONGD-uri şi alţi
participanţi la cooperare, precum şi de către administraţiile publice. Acest ajutor este de obicei
canalizat prin ONGD-uri şi alte entităţi, şi, într-o măsură mai mică, direct prin acorduri de
înfrăţire şi acorduri de cooperare în cazul administraţiilor locale.
Ajutor umanitar
Acest mecanism de cooperare constă dintr-un set divers de acţiuni care vizează ajutorarea
victimelor catastrofelor (cauzate de calamităţi naturale sau conflicte armate), atenuarea
suferinţei acestora, garantarea supravieţuirii lor, protejarea drepturilor lor fundamentale,
apărarea demnităţii lor şi, uneori, oprirea dezintegrării socio-economice a

160
comunităţilor şi pregătirea lor în cazul dezastrelor naturale. Acest tip de ajutor poate fi acordat
fie de către participanţi naţionali sau de cei internaţionali. Ajutorul internaţional este subsidiar
responsabilităţii statului suveran de a-şi sprijini populaţia, şi, în principiu, este furnizat cu
aprobarea sa şi ori de câte ori este solicitat, cu toate acestea în anii 1990 au fost oferite facilităţi
care au permis statelor sa evite aceste cerinţe în circumstanţe excepţionale". Principiile
ajutorului umanitar sunt: umanitate, imparţialitate, neutralitate, nediscriminare, independenţă,
asigurarea drepturilor, respectarea legii, protecţia, egalitatea, echitatea, egalitatea sexelor,
calitatea, participare, precauţie, responsabilitate şi universalitate.
Educaţia pentru dezvoltare

Educaţia pentru dezvoltare este o abordare care consideră educaţia un proces dinamic,
interactiv şi participativ asociat cu formare integrală, astfel încât oamenii să poată învăţa despre
problemele globale şi de dezvoltare, lucru care creează o mai bună înţelegere a cauzei
inegalităţii în lume şi, mai presus de toate, oferă unele abilităţi şi o bază de valori, care permit
oamenilor să-şi creeze propriile opinii şi forme de implicare pentru a garanta schimbările sociale
reale, recunoscând importanţa unirii vieţilor oamenilor din întreaga lume şi înţelegerea
importanţei gândirii critice, necesitatea de a combate stereotipurilor şi de a furnizarea oamenilor
abilităţi şi încrederea în susţinerea schimbării către o lume mai dreaptă şi mai durabilă.
Educaţia pentru dezvoltare trebuie să fie o „centrală de forţă” pentru generarea de idei,
creativitate şi pentru o gândire nouă cu privire la modul în care oamenii din societate pot fi mai
bine dotaţi pentru a crea o lume mai dreaptă şi mai egală.
Este important de subliniat faptul că, conţinutul dezvoltării nu se referă numai la

interdependenţa dintre sud şi nord, ci merge mai departe incluzând, de asemenea, o concepţie
mai generală şi mai cuprinzătoare care are legătură cu educaţia valorilor, educaţia pentru
solidaritate, educaţia interculturală, educaţia pentru toleranţă, educaţia pentru pace, educaţia
ecologică, educaţia pentru drepturile omului, etc.
În acelaşi timp, educaţia pentru dezvoltare este un proces dinamic, care evoluează cu oamenii
cu care interacţionează în diferite cadre: educaţie oficială, neoficială şi informală. În cadrul
educaţiei oficiale, dezvoltarea educaţiei foloseşte la promovarea valorilor şi atitudinilor: dreptate,
egalitate, toleranţă, solidaritate şi cooperare. În ceea ce priveşte dezvoltarea educaţiei în
cadrele neoficiale (relaxare, timp liber) şi informale (mai ales mass-media),161 acestea folosesc
la dezvoltarea prin campanii de creştere a nivelului de conştientizare, cercetări, denunţuri,
lobby politic. Dar elementul crucial şi criteriile de bază sunt acelea că, indiferent de cadrul de
acţiune a dezvoltării educaţiei, aceasta nu poate fi constituită doar din acţiuni izolate, ci trebuie
construită ca un proces mai larg reflexiv şi de formare, transformând acţiunea care necesită o
strategie globală pe termen mediu.
Prin urmare, educaţia pentru dezvoltare reprezintă un proces pe termen mediu şi/ sau lung care
sprijină formarea profesională continuă, care permite conexiunea între conţinutul de dezvoltare
a educaţiei şi cunoştinţele individuale, oferă criterii analitice pentru ca oamenii să poată
participa activ la dezvoltarea mediului lor şi să înţeleagă legăturile dintre realitatea lor locală şi
dezvoltare globală, astfel încât cetăţenia activă să poată dezvolta strategii pentru a acţiona în
promovarea unei interdependenţe globale mai echitabile.

161
Cooperarea internaţională: diferiţi stakeholderi
Diferitele tipuri de ajutoare şi actori implicaţi în cooperarea internaţională pentru dezvoltare

sunt prezentate mai jos, în funcţie de natura lor:
TIPURI DE AJUTOR ŞI ACTORI
Publică Administraţiile naţionale, regionale şi locale din ţările donatoare

Originea
Resursele proprii ale persoanelor, companiilor şi/sau ale asociaţiilor
Privată
private, etc.
Multilaterală Agenţii, instituţii sau organizaţii guvernamentale autonome
Bilaterală Administraţiile publice şi/sau organizaţiile neoficiale pentru dezvoltare
Descentralizată Administraţiile publice regionale şi locale

Tipuri de cooperare şi
participanţii implicaţi
Neguvernamentale Organizaţii neguvernamentale pentru dezvoltare (ONGD)
Întreprinderile care asigură un suport tehnic şi transferul de

Business
tehnologie
Rambursabile Cooperarea trebuie rambursată în numerar sau în natură

Caracteristicile fondurilor
Nerambursabile Cooperarea este nerambursabilă
Beneficiarii acestui ajutor sunt obligaţi să achiziţioneze bunuri şi

Ajutorul condiţionat
servicii exclusiv din ţara donatoare
Gradul de concesionalitate
Ajutorul Beneficiarilor acestui ajutor nu sunt obligaţi să achiziţioneze bunuri şi
necondiţionat servicii exclusiv din ţara donatoare
Financiare Transferul efectiv de fonduri către beneficiar

Natura cooperării
Transferul schimburilor de cunoştinţe, tehnologie, materiale,
Nefinanciare
culturale şi sportive , etc.
Sursa: SPIECI, Guvernul din Argentina.

Nu toate finanţările publice cu obiective de dezvoltare reprezintă cooperare pentru dezvoltare,
lucru pentru care trebuie să ştim care sunt, conform OECD (Organizaţiei pentru Cooperare
Economică şi Dezvoltare), cele incluse în Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare (AOD):
a) finanţările efectuate de sectorul oficial;
b) finanţările care promovează dezvoltarea economică şi bunăstarea ca obiectiv principal;
c) finanţările cu condiţii financiare concesionale (aceasta înseamnă că transferul financiar
trebuie să îmbunătăţească condiţiile în care aceste resurse financiare pot fi obţinute pe
piaţa financiară) şi
d) ţara primitoare trebuie să fie o ţară în curs de dezvoltare
Conceptul de cooperare internaţională pentru dezvoltare este în mod automat asociat cu

conceptul de "ajutor pentru dezvoltare", care face parte din politica externă a guvernelor
diferitelor state. În termeni de cooperare, relaţiile dintre ţări încorporează o

162
componentă care transcende conceptul pur politico-strategic şi economic al cooperării pentru a
includă spaţii pentru solidaritate, interdependenţă şi căutarea unei reţele de promovare a binelui
comun internaţional. Ajutorul pentru dezvoltare justifică, în mod normal, majoritatea acţiunilor de
cooperare pentru dezvoltare desfăşurate în acest sector sau domeniu de către ONG-uri şi alţi
participanţi la cooperare, precum şi de către administraţiile publice. Acest ajutor este, de obicei,
canalizat prin ONG-uri şi alte entităţi, şi într-o măsură mai mică, direct prin intermediul unor
acorduri de înfrăţire şi acorduri de cooperare, în cazul administraţiilor locale.
De asemenea, trebuie luată în considerare importanţa tot mai mare a acţiunilor de cooperare
dezvoltate de alte niveluri de organizare administrativă, cum ar fi administraţiile regionale sau
cele locale (municipii, oraşe, consilii locale şi primării, etc.). Acest lucru poate fi definit drept
cooperare descentralizată, care, în pofida partajării anumitor caracteristici cu cooperarea
dezvoltată de guvernele naţionale, este, în mod normal, mai puţin condiţionată de aspecte
politice şi concentrată mai mult pe consolidarea capacităţilor instituţionale şi pe aspectele legate
de dezvoltare locală.
Cooperarea descentralizată
Cooperarea descentralizată a apărut în anii '90, ca o reacţie împotriva limitelor abordării
excesive centralizate şi a abordărilor şi definiţiei verticale a Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare
(AOD). Cooperarea descentralizată poate fi înţeleasă în cadrul a două concepte, dar cele două
perspective au o preocupare comună privind implicarea a noi părţi interesate de cooperarea
pentru dezvoltare.
Apariţia cooperării descentralizate reprezintă răspunsul faţă de noile realităţi ale societăţilor.
Descentralizarea si democratizarea sunt două procese pe care cea mai mare parte a ţărilor o
experimentează şi care promovează apariţia de noi stakeholderi în ţările în curs de dezvoltare,
în numele societăţii civile. Ea promovează o nouă putere (sindicatele, comunităţile locale,
cooperativele de producători, etc.), capabilă de elaborarea propunerilor de dezvoltare şi care
are capacităţi pentru a le rezolva. Diverşi factori au stimulat protagonistul în dezvoltare al
societăţii civile şi au îmbunătăţit instituirea de noi cadre de lucru între societatea civilă şi de stat:
criza statului, liberalizarea economică, procesele descentralizate, influenţa mai puternică a
abordării participative în definirea cooperării pentru dezvoltare, promovarea democratizării,
considerarea drepturilor omului ca modalităţi de a construi capacitatea societăţii civile şi de a o
sprijini la nivel local, ca o dimensiune adecvată de echilibrare a procesului de globalizare.
Apoi, definiţia mai cuprinzătoare a cooperării descentralizate reflectă propunerea de noi forme
de cooperare, în timp ce definiţia mai restrictivă se referă la rolul de donator local sau regional
pe care îl poate juca în cooperarea internaţională pentru dezvoltare.
Prima subliniază descentralizarea iniţiativelor şi a relaţiilor cu ţările sudice, inclusiv apariţia unui
tip considerabil de părţi interesate din partea societăţii civile în cooperarea pentru dezvoltare
internaţională şi, în acelaşi timp, subliniind necesitatea de a promova o mai mare participare a
stakeholderi-lor provenite din ţările în curs de dezvoltare, astfel încât să poată fi protagonistul
propriei dezvoltări. Această viziune este cea adoptată de Uniunea Europeană în timp ce, într-un
sens restrâns, cooperarea descentralizată face referire la Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare
acordată de administraţiile de sub-stat (autorităţi regionale, provinciale şi / sau locale).
Viziunea mai cuprinzătoare a fost dezvoltată în cadrul Convenţiei Lomé IV şi reflectă noua
direcţie a rolului guvernului, al protagonistului şi rolul activ care urmează a fi
dobândit de către beneficiari şi societatea civilă locală în dezvoltarea lor: o nouă

163
abordare a relaţiilor de cooperare care urmăreşte stabilirea de relaţii directe cu organele
reprezentative locale şi promovarea propriilor abilităţi de a planifica şi realiza iniţiative de
dezvoltare, cu participarea directă a populaţiilor implicate, luând în considerare interesele şi
punctele de vedere ale acestora cu privire la propria lor dezvoltare.
Este important de menţionat dubla perspectivă care rezultă din cooperarea descentralizată:
a. Pe de o parte, existenţa unui nou spaţiu pentru părţile interesate locale din societăţile în
curs de dezvoltare, care au un rol şi o responsabilitate mai importante în punerea în
aplicare a dezvoltării lor
b. Pe de altă parte, o nouă abordare a rolului părţilor interesate de cooperare în ţările
donatoare care trebuie să se întrebe cum îşi pot modifica comportamentul pentru a
consolida şi promova rolul şi capacităţile societăţii civile şi ale guvernelor din ţările în
curs de dezvoltare.
Abordarea cooperării descentralizate sprijină organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri),

administraţiile publice descentralizate, asociaţiile profesionale, cooperativele rurale şi urbane,
companiile, sindicatele, universităţile şi, în general, toate forţele societăţii, astfel încât acestea
să poată participa la promovarea dezvoltării sociale şi economice a ţărilor în curs de dezvoltare.
Această viziune a cooperării descentralizate este strâns legată de propunerile de consolidare a

societăţii civile şi de oferirea unui rol mai important în dezvoltare. Deşi această perspectivă
pune accentul pe extinderea părţilor interesate la problemele de dezvoltare, ea subliniază, de
asemenea, importanţa felului în care aceşti agenţi sunt interconectaţi. Cooperarea
descentralizată doreşte să stabilească noi forme de interacţiune, care combină participanţii
economici publici şi privaţi, organizaţiile politice şi sociale de la nord la sud pentru o dezvoltare
mai echitabilă.
Cooperarea descentralizată nu este un instrument nou, dar promovează o perspectivă diferită, o

nouă abordare, complementară modalităţilor tradiţionale de cooperare, ale cărei cuvinte cheie
sunt: pluralismul instituţional, dezvoltarea participativă şi descentralizarea.
Considerăm că este important să înţelegem care este viziunea mai largă a cooperării
descentralizate de la elementul comun al viziunii restrictive, deoarece propune apariţia a
administraţiei locale ca o nouă parte interesată în problemele de cooperare care dau o valoare
adăugată datorită know-how-ului său special. Proiectul DEAR STUDENT se bazează pe
convingerea că autorităţile locale pot şi trebuie să joace un rol important în cooperarea pentru
dezvoltarea internaţională şi că, datorită proximităţii lor teritoriale în ceea ce priveşte
preocupările cetăţenilor săi, şi a angajamentului lor global care se confruntă cu provocări pentru
dezvoltarea umană, trebuie să fie părţile interesate de bază în promovarea dezvoltării umane
durabile la nivel local prin politica de cooperare descentralizată. Mai jos explicăm de ce şi în ce
mod:
Acţiunea internaţională a autorităţilor locale - cooperarea descentralizată

Acţiunea internaţională a autorităţilor locale rezidă în capacitatea autorităţilor locale de a stabili
relaţii cu alte entităţi la nivel internaţional.
Marile schimbări sociale, economice, politice şi culturale care au avut loc odată cu globalizarea
au generat o interdependenţă tot mai mare între ţări şi au facilitat accesul, pe scena
internaţională, al unei diversităţi de părţi interesate, cum ar fi companii, ONG-uri, studenţi şi
desigur, administraţii locale.

164
Din punct de vedere istoric, administraţiile locale au preluat şi s-au confruntat cu o multitudine
de probleme aferente teritoriului şi cetăţenilor pe care îi reprezintă. Ca urmare a acestor
proximităţi teritoriale şi "know-how", AL au reuşit să se poziţioneze drept promotori şi manageri
ai politicilor publice teritoriale pentru promovarea schimbărilor necesare şi nu numai în teritoriul
lor, ci şi în alte teritorii îndepărtate, mişcate de preocuparea lor pentru înţelegerea şi răspunsul
la problemele globale care le încurajează să se conecteze cu sfera internaţională.
Acţiunile internaţionale ale AL rezultă din recunoaşterea de noi contexte, noi preocupări şi noi
atitudini de abordare a problemelor la nivel local, ale căror origini şi consecinţe au caracteristici
globale. Astfel, aspecte cum ar fi solidaritatea internaţională, construirea şi consolidarea
relaţiilor internaţionale, creşterea valorizării conceptului de teritoriu şi a patrimoniului său sau a
altor aspecte politice au devenit probleme tot mai importante şi o provocare în preocupările
zilnice de management ale administraţiilor locale.
Autorităţile locale au realizat treptat integrarea lor în sfere internaţionale mulţumită a patru
factori principali:
- ca răspuns la tendinţele de globalizare,

- datorită proceselor de descentralizare politică şi administrativă
- ca răspuns la tendinţele politicilor interne care au avut loc pe teritoriul şi în oraşele în
care sunt stabilite astfel de autorităţi locale
- dezvoltarea proceselor de integrare regională şi regionalism.
Odată cu procesele de descentralizare politică şi administrativă care au avut loc în favoarea

autorităţilor locale, AL trebuie să-şi asume în prezent o mulţime de competenţe, care au fost
transferate structurilor guvernamentale pentru gestionare zilnică, şi în multe ocazii, acestea au
fost prea presate pentru a lua o decizie sau pentru uşurarea altor probleme care, de obicei, nu
aparţin competenţelor acestora, dar a trebuit să le rezolve pentru a dezvolta şi implementa
planurile lor de guvernare. Acesta este motivul pentru care cunoştinţele şi experienţa locală
acumulate până în prezent în gestionarea serviciilor de proximitate şi în promovarea dezvoltării
locale umane (economia socială, incluziunea socială, competenţa locală, dezvoltarea rurală,
formarea profesională, recuperarea patrimoniului, promovarea culturii, tratarea apei, locuinţe,
participarea cetăţenilor, constituirea de reţele de autorităţi locale, parteneriate publice-private,
crearea de locuri de muncă, etc.) reprezintă un know-how extrem de valoros pe care îl pot
transfera în sfera internaţională, mai ales prin politicile locale de cooperare descentralizată.
Ce este politica de cooperare descentralizată a autorităţilor locale?

Cooperarea descentralizată rezultă din critica ineficienţei şi a birocraţiei implementării până în
prezent a cooperării clasice, cu convingerea că autorităţile locale reprezintă partea interesată
potrivită pentru promovarea, datorită know-how-ului său specific, a cooperării pentru
dezvoltarea internaţională. Într-adevăr, cooperarea descentralizată presupune, de asemenea,
ca noii sale paradigme proprii de dezvoltare: dezvoltare umană, participarea, buna administrare,
precum şi stabilirea de relaţii mai egale.
Cooperarea descentralizată, în afară de rolul de protagonist acordat autorităţilor locale, se

bucură, de asemenea, de unele caracteristici şi de o plus-valoare care o diferenţiază de
cooperarea clasică:

165
1. Facilitează participarea entităţilor descentralizate care pot şi trebuie să joace un rol activ
în programarea, promovarea şi gestionarea acţiunilor de dezvoltare, şi încurajează, de
asemenea, participarea şi coordonarea cu alte părţi interesate în calitate de facilitatori,
parteneri sau chiar responsabili de punerea în aplicare a unora dintre acţiunile sale
(guvernul central, ONG-uri, asociaţii comunitare, etc.).
2. Sfera de întindere a acţiunii cooperării descentralizate este aceeaşi cu cea a
competenţelor autorităţilor subnaţionale. În acest sens, cooperarea descentralizată se
potriveşte nu numai problemelor şi preocupărilor guvernului central, dar apare şi ca fiind
complementară cooperării bilaterale tradiţionale, deoarece AL au mai multă experienţă şi
aceasta este mai potrivită într-un domeniu (local-teritorial) în care cooperarea bilaterală,
de obicei, nu funcţionează.
3. Cooperarea descentralizată merge dincolo de un simplu transfer de resurse financiare,
deoarece ea include, de asemenea, schimbul de experienţă în furnizarea de servicii
publice, promovarea consolidării instituţionale a instituţiilor locale, infrastructura locală,
dezvoltarea locală, administrarea teritoriului, etc. În acest caz, cooperarea
descentralizată presupune un rol activ şi important al instituţiilor teritoriale în promovarea
cooperării internaţionale.
4. Părţile interesate ale cooperării descentralizate, care sunt entităţi teritoriale publice
descentralizate autonome. Prin urmare, LA au propriile lor programe şi bugete, şi nu
depind de guvernul central pentru stabilirea unor astfel de acţiuni de cooperare.
5. Autonomia autorităţilor locale care realizează cooperarea permite politicii de cooperare
descentralizată să poată fi efectuată într-un cadru cu mai puţine constrângeri, cu mai
multă susţinere şi flexibilitate şi cu mai puţine reglementări şi proceduri decât
cooperarea tradiţională.
6. Cooperarea descentralizată stabileşte relaţii mai stabile între entităţile cooperante.
Caracterul autonom al organismelor descentralizate permite modularea mai mare a
ritmurilor timpului şi a modalităţilor de cooperare, făcând posibilă cooperarea pe termen
mediu şi lung, şi poate contribui mai eficient la procesele pe termen lung aferente
dezvoltării locale.
7. Cooperarea descentralizată se bazează pe interesul direct al fiecărui participant sau
partener, construirea simetrică orizontală, reciprocă şi pe relaţii, precum şi pe interesul
reciproc.
8. Aceasta poate implica participarea unei game largi de părţi interesate, făcând mai
durabile relaţiile îndelungate şi care încorporând obiective neeconomice în acest
parteneriat, ceea ce întăreşte relaţiile internaţionale de pace şi prietenie între popoare.
Tendinţele recente ale politicilor de cooperare descentralizată pun mai puţin accent pe
transferul monetar pentru a acorda prioritate instrumentelor, cum sunt: asistenţa tehnică,
transferul de tehnologie, schimbul de experienţă, formarea resurselor umane (atât a
personalului tehnic, cât şi a personalului ales) şi dezvoltarea instituţională. Aceasta se
concentrează pe cooperarea tehnică care promovează schimbul de experienţe tehnice şi de
gestionare, în scopul creşterii capacităţilor instituţiilor şi persoanelor de a promova propria lor
dezvoltare. Ea acoperă o gamă largă de activităţi, cum ar fi consilierea, programele de burse,
sprijinul instituţional, suport pentru elaborarea unor politici locale, pentru planificarea
capacităţilor de instruire, etc.
Principalele obiective ale cooperării tehnice sunt:

1. Să contribuie la crearea bazei pentru dezvoltarea durabilă şi endogenă (promovarea
dezvoltării factorilor endogeni, cum ar fi capitalul uman şi cadrul instituţional)

166
2. Să crească eficacitatea ajutorului străin, consolidând capacităţile instituţionale ale
beneficiarilor de a gestiona cooperarea pentru dezvoltare internaţională pe care părţile
interesate internaţionale o implementează în ţările lor (în conformitate cu Declaraţia de
la Paris şi Agenda Accra)
În cadrul acestei perspective, consolidarea instituţională, sprijinirea politicilor publice locale,

promovarea dezvoltării locale, promovarea procesului de împuternicire a societăţii locale şi a
părţilor interesate sunt axe şi tematici care predomină progresiv în procesele şi politicile de
cooperare descentralizată.
Există diferite tipuri de politici de cooperare descentralizată utilizate de autorităţile locale:
 Cooperarea indirectă finanţează proiecte sau activităţi prezentate de ONG-uri. Cooperarea

indirectă reprezintă în prezent modalitatea de bază folosită de cooperarea publică
descentralizată. În acest caz, autorităţile locale finanţează doar proiecte ale ONG-urilor, fără
a elabora, de fapt, o cooperare efectivă a politicilor publice.
 Politica de cooperare descentralizată (de dezvoltare) a fost considerată expresia voinţei
politice a autorităţilor locale de a juca un rol activ în cooperarea internaţională pentru
dezvoltare.
 Cooperarea directă este, în esenţă, caracterizată prin stabilirea de relaţii directe între
autorităţile locale din diferite ţări. Această componentă centrală conferă unicitate şi
importanţă plus-valorii cooperării descentralizate. Ea implică şi încurajează cooperarea între
"echivalenţi". În acest sens, diferă de alte parteneriate, stabilite de alte părţi interesate
(state, ONG-uri, alte organizaţii ale societăţii civile, etc.) şi diferă în mod clar de o relaţie
între "donatori" şi "beneficiari" şi trece la stabilirea unui fel de relaţii în care AL se recunosc
reciproc ca participanţi activi la cooperare.
 Cooperarea municipală apare lent astăzi şi merge dincolo de paradigma ajutorului pentru
dezvoltare şi a luptei împotriva sărăciei, adăugând la aceste motivaţii dorinţa lor de a juca
un rol activ şi protagonist în acţiunea internaţională a autorităţilor locale, şi interesul lor de a
avea o prezenţă mai puternică in lume.
Cooperarea internaţională între autorităţile locale consolidează o mişcare internaţională a

oraşelor şi a autorităţilor locale şi promovează o recunoaştere progresivă a dimensiunii
teritoriale şi locale în relaţiile internaţionale şi răspunsurile la situaţiile globale, oferind noi
abordări, noi cunoştinţe, noi experienţe şi schimburi între guvernele din diferite continente.
Acesta este motivul pentru care cooperarea municipală directă, cu conţinut specific, sprijină o
altă formă de cooperare, concentrându-se pe aspectele locale şi teritoriale (politicile publice
locale, serviciile municipale, planificarea urbană, dezvoltarea economică locală, locuinţe,
administrarea teritoriului, etc.) şi favorizează cadre de lucru stabile şi durabile. Decizia
municipală de a adopta politica de cooperare descentralizată se bazează pe convingerea că AL
reprezintă părţile interesate-cheie şi adecvate pentru dezvoltarea locală, în toate aspectele sale,
şi pot efectua acţiunile lor de cooperare şi parteneriat pe baza acestui rol strategic pe care îl
joacă în teritoriile lor respective şi pot încuraja schimbul de experienţă în alte teritorii. Din
această perspectivă, politica de cooperare descentralizată pentru dezvoltare este o continuare
directă a politicilor de dezvoltare locală realizate în propriul lor teritoriu.
Schimbarea introdusă cu tipul de relaţie are un impact evident asupra procesului de cooperare
în sine. Atunci când cooperarea descentralizată a avut ca obiectiv principal
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei beneficiarului, autorităţile locale au

167
contat frecvent, pentru implementarea proiectului municipal, pe asociaţii sau ONG-uri, care apoi
au acţionat ca un substitut şi au răspuns la lipsa politicilor locale de dezvoltare umană durabilă.
În noua perspectivă a politicii directe de cooperare descentralizată de implementare a cooperării
lor, autorităţile locale nu se bazează pe gestiunea delegată a proiectului şi, dimpotrivă, defineşte
în mod direct conţinutul său. Cooperarea directă consolidează relaţiile cu guvernele municipale
sudice şi se află în căutarea de parteneri reali şi capabili, şi nu de beneficiari. Acest lucru
înseamnă, pe de o parte, stabilirea unei consultări mai echilibrate şi adecvate cu ONG-urile,
bazate pe definiţia comună a strategiei de cooperare locale, şi, pe de altă parte, introducerea
cooperării internaţionale ca un element transversal în toate politicile municipale.
Această nouă perspectivă a dezvoltării cooperării municipale se situează în jurul unei abordări
egalitariste a relaţiilor dintre instituţii egale. Cooperarea descentralizată devine o modalitate ca
autorităţile locale să poată interacţiona în scopul cultivării experienţei lor respective de a fi
capabile să îşi îndeplinească complet rolul de instituţii publice, de a-şi deservi cetăţenii, în
conformitate cu conceptul de internaţionalizare a dimensiunii locale. Această noţiune este în
prezent un fenomen în creştere, şi accentuează o tendinţă profundă din evoluţia relaţiilor
internaţionale şi reflectă schimbările apărute în acest domeniu, ca urmare atât a declinului
statelor-naţiuni, în special în contextul integrării regionale, cum este Europa, accelerarea
globalizării economice, cât şi a noii importanţe a teritoriului şi dezvoltării la nivel local, şi
promovarea unui rol de protagonist al autorităţilor locale în cooperarea internaţională pentru
dezvoltare.

168

Toolkit Iunie 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toolkit Iunie 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof.dr. Constantin STOENESCU Drd.

DEAR STUDENT (DEAR) - Dezvoltare durabilă în centrele de

Implementare Set de instrumente:

Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

2 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

DESPRE PROIECTUL DEAR STUDENT

Proiectul „DEAR STUDENT (DEAR) - Dezvoltare Durabilă în centrele de educare şi reţelele

Proiectul contribuie la întărirea angajamentului Autorităţilor Locale (AL) în cooperare cu

PARTENERII din Romania sunt:

Asociaţia Caritas Bucureşti

Asociaţia Municipiilor din Romania

Asociaţia Serviciul APEL

Ministerul Educaţiei Naţionale - PARTENER ASOCIAT:

3 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

INSTITUŢII PUBLICE IMPLICATE:

UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT IMPLICATE:

4 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

Despre Setul de instrumente

Având la baza experienţa în domeniul educaţiei pentru dezvoltare şi al administraţiei publice,

Prezentul Set de instrumente pentru dezvoltare durabilă în şcoli se adresează profesorilor şi

5 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

In acest scop, Setul de instrumente este alcătuit din:

6 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

Capitolul 2 - Dezvoltarea durabilă şi educaţia pentru dezvoltare 19

Capitolul 3 - Derularea unui proiect în parteneriat cu autorităţile publice locale 30

7 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

3.2. Analiza nevoilor existente la nivelul comunităţii locale 31

MODULUL II GHIDUL PROFESORULUI

MODULUL III CAIETUL DE EXERCIŢII AL ELEVULUI 116

1. Tema Voluntariat 116

ANEXA GLOSAR DE TERMENI 155

8 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

Proiectul „DEAR STUDENT (DEAR) - Dezvoltare Durabilă în centrele de educare şi

9 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

10 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

MODULUL I – NOŢIUNI TEORETICE

 Dezvoltarea durabilă (EN: sustainable development) - este dezvoltarea care urmăreşte

 Educaţia pentru dezvoltare – ED (EN: Development Education; presc. DE) –

11 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

şi internaţionale economice, sociale şi de mediu pentru a fi mai juste, sustenabile şi bazate pe

 Educaţia pentru dezvoltare şi creşterea conştientizării - (EN: Development

1.2. Strategia UE pentru dezvoltare durabilă

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reînnoită de Dezvoltare

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, ce reprezintă fundamentul Strategiei Naţionale a

4 CONCORD & DARE Forum, 2004

12 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

 Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversităţii

 Îndeplinirea responsabilităţilor internaţionale ale UE prin promovarea instituţiilor

Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrată a componentelor economice, ecologice si

 Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului;

Prin urmare, Parlamentul European a aprobat, la propunerea Comisiei, pachetul legislativ

13 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

1.3. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României - Orizonturi 2013-

 Orizont 2013: încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în

CSD este responsabilă pentru revizuirea progresului în implementarea Agendei 21 şi a

14 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

România a respectat procesul de consultare publică, ca etapă obligatorie pentru dezvoltarea

În octombrie 2007, Guvernul României a stabilit elaborarea Strategiei Naţionale pentru

Procesul de revizuire a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a pus în evidenţă

15 Această publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul acestei

1.4. Strategia de dezvoltare durabilă la nivel local

Începând cu anul 2000, Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă (CNDD), ca organizaţie

Un rol important poate fi acordat parteneriatelor public – privat şi parteneriatelor şcoală –