4 Evaluarea economică a sistemului

4.1 Scopul realizării proiectului

Platforma de colaborare realizată în cadrul acestei lucrări are ca scop îmbunătățirea proceselor
existente de comunicare în cadrul companiilor, prin înlăturarea proceselor de instalare și mentenanță. Un
element cheie al acestui sistem este reducerea costurilor prin rularea sistemului în cloud. Acest lucru
permite reutilizarea resurselor de către mai multe companii și monitorizarea și ajustarea automata ale
acestora cu scopul de a minimiza cheltuielile. Deoarece acest produs va fi găzduit în cloud, se introduce
un nivel de securitate, criptare end-to-end, pentru a garanta un nivel înalt de confidențialitate a datelor.

Unul din dezavantajele majore a câtorva sisteme de colaborare existente este dificultatea
comunicării între participanți. Deși sistemele oferă modalități de distribuire a informației electronice,
acestea nu sunt instantanee ceea ce lungește perioada de răspundere. Un exemplu de astfel de sistem este
poșta electronică. Ca rezultat informația poate deveni aglomerată și neordonată, iar platformele existente
deseori nu oferă suficiente instrumente de organizare a datelor, ceea ce pot cauza careva pierderi sau
întârzieri.

Un element critic al platformelor de colaborare este nivelul de securitate și confidențialitate a

datelor transmite în cadrul sistemului. Scurgerile de date de obicei rezultă în pierderi financiare enorme,
respectiv orice organizație tinde să evite astfel de situații. Deseori aceasta rezultă în găzduirea locala a
tuturor sistemelor inclusiv și a celei de colaborare. Acest lucru implică cheltuieli adiționale pentru rulare
și mentenanță a sistemului.

Indiferent de proporțiile organizațiilor, comunicarea mereu va fi un element cheie a succesului

companiei. Respectiv asigurarea unei comunicări eficiente va avea ca rezultat sporirea eficienței de
producție, precum și a calității. Ca rezultat, orice companie are necesitatea de a integra un astfel de
sistemul în procesul său de activitate. La fel ca orice instrument integrat în procesul de producție, pe lângă
avantajele pe care le aduce, acesta vine și cu o serie de dezavantaje cum ar fi: necesitatea creării unui
mediu de rulare, prezența unu proces de mentenanță, introducerea unei potențiale vulnerabilități care va
expune o breșă în securitate, dacă platforma de colaborare nu a fost aleasă corect, aceasta poate crea
dificultăți în procesul de comunicare ceea ce ar contrazice scopului inițial. Respectiv, apare necesitatea de
a minimiza toate aceste dezavantaje însă fără a diminua avantajele platformelor existente de colaborare.

Din punct de vedere socio-economic, platforma de colaborare securizată va facilita comunicarea

membrilor organizațiilor asigurând un nivel înalt de confidențialitate. Consumatorii se vor simți în
siguranță utilizând acest produs și tot odată va simplifica procesele de mentenanță și va descrește
cheltuielile necesare pentru întreținerea sistemelor.

4.2 Planul calendaristic al proiectului

Planul calendaristic a proiectului reprezintă aranjarea în timp a procesului de elaborare și repartizare

a sarcinilor și resurselor. În dependență de durata proiectului, planul poate fi divizat în luni, săptămâni,
zile, ore. Planul calendaristic include informația referitoare la executarea etapizată și modulate. Etapele de
dezvoltare sunt prezentate în tabelul 4.1.

Tabel 4.1 – Etape de dezvoltare a proiectului

Numele etapei Data începerii Data finisării Durata, zile

Începutul proiectului 03.09.2018 22.11.2018 59
Proiectarea proiectului 23.11.2018 25.12.2018 22
Dezvoltarea proiectului 26.12.2018 20.04.2019 80
Finalizarea proiectului 21.04.2019 22.05.2019 17
Total 177

În procesul de realizare a proiectului au fost implicați următorii executanți:

 conducătorul proiectului (C) – sarcina căruia a fost de a coordona resursele disponibile, atât
umane cât și cele materiale, necesare pentru realizarea proiectului;
 programator server (PrS) – sarcina căruia a fost de a dezvolta serviciilor ce urmează a fi
lansate pe server;
 programator client (PrC) – sarcina căruia a fost de a dezvolta aplicația client ce urmează a fi
distribuită către consumatorii finali;
 proiectantul (P) – sarcina căruia a fost de a proiecta business – procesele din cadrul
sistemului;
 tester (T) – sarcina căruia a fost de a testa aplicația.
 În tabelul 4.2 putem observa planul calendaristic propriu-zis al proiectului realizat.

Tabel 4.2 – Planul calendaristic

Denumirea acțiunii Perioada, zile Durata Executant Resurse

acțiunii (zile) utilizate
începerea finisarea

Stabilirea temei tezei de 03.09.2018 16.09.2018 10 C -

licență

Schițarea generală a 17.09.2018 30.09.2018 10 C, P, T -

softului

Analiza domeniului și a 01.10.2018 14.10.2018 10 P -

sistemelor existente

Analiza surselor teoretice 15.10.2018 28.10.2018 10 P -

pentru lucrare

Căutarea și studierea 29.10.2018 11.11.2018 10 P -

literaturii pentru realizare
sarcinii tehnice

Determinarea cerințelor 12.11.2018 18.11.2018 5 C -

funcționale ale sistemului

Determinarea cerințelor 19.11.2018 22.11.2018 4 C -

ne-funcționale ale
sistemului

Proiectarea sistemului, 23.11.2018 17.12.2018 17 P Visual

crearea diagramelor Paradigm

Studierea detaliată a 18.12.2018 25.12.2018 5 C, P -

documentației și softurilor
necesare

Crearea infrastructurii 26.12.2018 03.02.2019 25 PrS, PrC Kubernetes,

sistemului Docker,
Jenkins,
Bitbucket

Crearea sistemului 04.02.2019 25.03.2019 35 PrS, PrC IntelliJ, GIT

informatic

Testarea sistemului 26.03.2019 20.04.2019 20 T -

Calculul cheltuielilor 21.04.2019 12.05.2019 9 C -

Optimizarea sistemului 13.05.2019 22.05.2019 8 C, P, PrS, -

PrC, T
 Calculul fondului muncii pentru executorii de proiect :

 Conducătorul proiectului: 51 zile;

 Programatorul server: 68 zile;
 Programatorul client: 68 zile;
 Proiectant: 70 zile;
 Tester: 38 zile.

4.3 Analiza SWOT

Pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra proiectului a fost utilizată analiza
SWOT. Această diagramă funcționează ca o radiografie a proiectului și evaluează în același timp factorii
de influență interni și externi, precum și poziția acesteia pe piață în raport cu ceilalți competitori cu scopul
de a pune în lumină punctele tari și slabe ale proiectului.

Tabel 4.3 – Analiza SWOT

Mediul intern

Puncte Forte Puncte Slabe

1. Sistemul garantează un nivel înalt de 1. Deoarece mesajele sunt criptate, acestea vor fi
confidențialitate a conversațiilor; mai voluminoase, respectiv traficul necesar va
2. Sistemul poate fi scalat pe orizontala după crește
necesitate; 2. Deoarece mesajele sunt criptate, istoria
3. Scalarea automata a sistemului va permite mesajelor va fi păstrată doar local pe
reducerea cheltuielilor atunci când numărul de dispozitive
utilizatori activi este redus; 3. Dispozitivele și utilizatorii noi, nu vor vedea
4. Cheltuieli minime pentru realizarea proiectului mesajele vechi
per ansamblu (forță de muncă ieftină, utilizarea
soft-urilor freeware disponibile);
5. Acumularea experienței în urma realizării
sistemului
6. Dezvoltarea capacităților în domeniul
programării;
7. Exploatarea resurselor proprii.

Mediul extern

Oportunități Riscuri (Pericole)

1. Surse de finanțare majore; 1. Migrarea de la sistemele existente la cel nou

2. Cererea pe piață;
3. Dezvoltarea permanentă a tehnologiilor;
4. Sistemul este creat în limba engleză, ceea ce
oferă posibilitatea de al utiliza în orice țară;
5. Îmbunătățire permanentă a sistemului.
poate deveni un risc pentru clienți
2. Utilizarea neoptimală a serviciilor cloud va
cauza cheltuieli adiționale
3. Este un produs nou pe piață care necesită
crearea unei audiențe înainte de lansare
 4.4 Calculul indicatorilor economici

Pentru a argumenta rentabilitatea proiectului este necesar efectuarea unor calcule a cheltuielilor
necesare. Toate calculele vor fi efectuate folosind valuta națională leu (MDL).

4.4.1 Investiții în imobilizări corporale și necorporale pe termen lung

Imobilizări corporale, care îmbracă o formă fizică naturală, au o durată de funcționare utilă mai
mare de un an, se utilizează în activitatea întreprinderii sau se află în procesul creării și nu sânt destinate
vânzării. (computer, componente suplimentare necesare pentru lucru – HDD, RAM, scaner, imprimantă,
modem).

Imobilizări necorporale, active ne bănești care nu îmbracă o formă materială, sânt controlate de
întreprindere și utilizate mai mult de un an în activitățile de producție, comercială sau în alte genuri de
activitate. (Software) – programe și aplicații de care avem nevoie pentru realizarea proiectului.

În tabelul 4.4 sunt reprezentate imobilizările corporale.

Tabel 4.4 – Imobilizări corporale

Nr. Denumirea/ tipul Un. mas Preț achiziție Cantitatea Valoarea de

activului pe unitate, intrare, MDL
MDL

1 Calculator personal un. 15000 4 60000

2 Printer un. 7200 1 7000

Total 67000

În tabelul 4.5 sunt reprezentate imobilizările necorporale.

Tabel 4.5 - Imobilizări necorporale

Nr. Denumirea/ tipul Un. mas Preț achiziție Cantitatea Valoarea de

activului pe unitate, intrare, MDL
MDL

1 Visual Paradigm un. 7000 1 7000

Professional

2 Microsoft Office un. 7800 1 7800

Total 14800
 4.4.2 Consumuri directe de materiale
Consumuri materiale directe - reprezintă valoarea materialelor consumabile, utilizate în procesul de
elaborare a proiectului și incluse în costul total.

Aceste consumuri sunt reprezentate în tabelul 4.6.

Tabel 4.6 – Consumuri directe de materiale

Nr. Denumirea/ tipul Un. mas Preț achiziție pe Cantitatea Valoarea de

activului unitate, MDL intrare, MDL

1 Hârtie pachet. 60 10 600

2 Rechizite de birou un. 10 50 500

3 Apă sticlă. 10 200 2000

4 Ceai pachet. 50 10 500

5 Cafea pachet. 80 10 800

Total 4400

4.4.3 Consumuri directe privind retribuirea muncii

Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea și oferta forței de muncă pe piața muncii și de
calitățile pe care le demonstrează salariatul. În cadrul companiei, la finele proiectului fiecare angajat va fi
remunerat cu 10% în plus la suma totală.

În tabelul 4.7 sunt reprezentate aceste cheltuieli privind retribuirea muncii.

Tabel 4.7 – Consumuri directe privind retribuirea muncii

Nr. Funcția Volumul Salariul FSB, Prime și FRM, lei

angajatului de contractual lei adaosuri,
lucru, pe unitate %
zile de timp,
lei

1 Conducător 51 400 20400 10 22440

2 Proiectant 70 400 28000 10 30800

3 Programator server 68 400 27200 10 29920

4 Programator client 68 400 27200 10 29920

5 Tester 38 300 11400 10 12540

Total 125620
 FRM reprezintă Fondul de Retribuire a Muncii, în baza căruia se calculează contribuția de asigurări
sociale de stat obligatorii și prima de asigurare obligatorie de asistență medicală.[20]

Conform Formulei 4.1 Fondul asigurării sociale se calculează astfel:

FAS=FRM∗C fs(%) (4.1)

unde

FAS – reprezintă Fondul Asigurării Sociale

C fs(%) – reprezintă cota contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatoriu. Contribuția la bugetul
asigurărilor sociale de stat obligatorii, suportată de angajator, constituie 18% din fondul de remunerare a
muncii.

Conform Formulei 4.2 Fondul asigurării medicale se calculează astfel:

FAM=FRM∗C am(% ) (4.2)

unde

FAM – reprezintă Fondul Asigurării Medicale

C am(%) – reprezintă cota primei de asigurări obligatorie de asistența medicală suportata de angajator
care constituie 4,5% din fondul de remunerare a muncii.

Calculul FAS

FAS=125620∗18 %=22611,6(MDL)

Calculul FAM

FAM=125620∗4,5 %=5652,9( MDL)

Utilizând ca exemplu conducătorul de proiect, am calculat suma net a venitului obținut în urma
achitărilor impozitelor pentru acest angajat. Considerând că conducătorul de proiect primește 22440 lei
pentru 51 zile lucrătoare, putem stabili faptul că salariul lunar este de 9240 lei, iar anual va primi 110880
lei. În acest exemplu se va considera că persoana dată este celibatară, respectiv se va aplica doar scutirea
personală în sumă de 24000 lei pe an.

Profitul brut a conducătorului constituie : 110880 (MDL)

FP=6 % ×110880=6652,8( MDL)

 FAM=4,5 % × 110880=4989,6(MDL)

Calculul venitului impozabil după formula (4.3)

V I =V B−FP−FAM −SP−SiP−SM (4.3)

unde:

V I – venitul impozabil;

V B – venitul brut;

FP – fondul de pensionare (asigurări sociale);

FAM – fondul de asigurare medicală;

SP – scutirea personală;

SiP – scutirea pentru persoana întreținută;

SM – scutirea personală majoră.

V I =110880−6652,8−4989,6−24000=75237,6(MDL)

Suma impozitului pe venit se calculează după formula (4.4):

I V =V I −I (4.4)

unde:

I – cota de impozitare a persoanei fizice pentru venituri anuale este de 12%:

I V =75237,6 ×12 %=9028,56 ( MDL)

Se calculează suma venitului net (V N ), aplicînd cotele de impozitare în vigoare după formula (4.5):

V N = V B – I V – FP – FAM (4.5)

unde:

V B – venitul brut;

I V – impozitul pe venit;

FP – fondul de pensionare (asigurări sociale);

 FAM – prima de asigurare medicală.

V N =110880−9028,56−6652,8−4989,6=90209,04(MDL)

4.4.4 Consumuri indirecte

Consumuri indirecte – reprezintă consumurile volumul cărora nu depinde sau depinde ne esențial de
volumul de producție conform tabelului 4.8 sunt enumerate și calculate cheltuielile indirecte anuale care
au fost efectuate la realizarea proiectului.

Tabel 4.8 – Cheltuielile indirecte de producție

Nr. Denumirea articolului Un. Mas Cantitatea Cantitatea Valoarea

Tarif/un, lei totala, lei

1 Arenda încăperii luni 7 1500 10500

2 Energia electrică kw/h 10000 1,79 17900

3 Servicii Internet luni 7 200 1400

4 Servicii cloud an 1 150000 150000

Total 179800

4.5 Amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale

În tabelul 4.9 este reprezentată calculul fondului de amortizare a imobilizării corporale a valorii
uzurabile a mijloacelor fixe în decursul duratei de funcționare utilă. Norma uzurii se calculează în
dependență de durata utilizării activului. Durata activului se determină după categoria lui.

Imobilizări corporale – 3-5 ani, Imobilizări necorporale – 2-3 ani.

Fondul de amortizare se calculează după formula (4.6)

FAM comp =(Costul comp∗T 1 ): T (4.6)

unde:

T – este termenul de utilizare a componentei, în luni

T1 – este termenul de efectuare a proiectului, în luni

Calculul uzurii pentru calculator:

FA calculator=75000 ×7 /60=8750 lei

 Rezultatele obținute pentru fondul de amortizare a imobilizărilor corporale pe perioada de utilizare
de 7 luni sunt indicate în tabelul 4.9.

Tabel 4.9 – Fondul de amortizare imobilizării corporale

Nr. Denumirea activului Preț Termen de utilizare(luni) Fondul de amortizare (MDL)

1 Calculator personal 75000 60 8750

2 Printer 7200 48 1050

Total 9800

În tabelul 4.10 este reprezentată calculul fondului anual de amortizare a imobilizării necorporale a
valorii uzurabile a mijloacelor fixe în decursul duratei de funcționare utilă.

Calculul amortizării pentru software:

FA software =7800× 7/36=1516,67lei

Fondul de amortizare se calculează după formula (4.10)

Tabel 4.10 – Fondul de amortizare imobilizării necorporale

Nr. Denumirea Preț Termen de Fondul de

activului utilizare(luni) amortizare
(MDL)

1 Visual Paradigm Professional 7000 12 4083,33

2 Microsoft Office 7800 36 1516,67

Total 5600
 4.6 Costul de elaborare al sistemului
Costul de elaborare reprezintă totalitatea cheltuielilor, corespunzătoare consumului de factori de
producție, pe care le suportă compania pentru dezvoltarea sistemului. Acesta este reprezentat în tabelul
4.11.

Tabel 4.11 – Costul de elaborare al sistemului

Articole de calculație Valoarea, lei Ponderea, %

Consumuri directe de materiale 4400 1,24%

Consumuri directe privind retribuirea muncii 125620 35,53%

Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (FAS) 22611,6 6,40%

Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală (FAM) 5652,9 1,60%

Cheltuieli indirecte 179800 50,87%

Amortizarea imobilizărilor corporale 9800 2,77%

Amortizarea imobilizărilor necorporale 5600 1,59%

Total 353484,5 100%

4.7 Calculul indicatorilor economico-financiari

Se determină prețul de realizare a proiectului, pentru aceasta se face calculul indicatorilor
economico - financiari după metoda „up-bottom”.

Analizând produsele asemănătoare de pe piață, am ajuns la concluzia că prețul acestui produs va fi

de 80 MDL/lună pentru fiecare utilizator participant. Am luat în considerare că vor fi mai multe
organizații care în sumă vor avea 500 de angajați. Calculele rezultatului economic vor fi efectuate
asumând că utilizatorii vor utiliza produsul pe o perioadă de 12 luni.

Inițial am calculat prețul de realizare:

Prz =Plv +TVA=80+(80 ×20 % )=96 (MDL, incl . TVA)

Venitul brut anual din vânzări oferite pentru comercializarea inclusiv TVA va fi:

VV B =q × P rz =12× 500× 96=576000 ( MDL , incl .TVA )

Calculăm venitul net anual în vânzari

VV N =VV B −TVA=576000−576000∗20 %=576000−115200=460800(MDL)

Profitul brut în umarea realizării proiectului se va calcula în modul următor

 PB =VV N −CT =460800−353484,5=107315,5(MDL)

Profitul net va fi calculat prin deducerea taxelor și impozitelor în vigoare care sunt de 12% anuale
din suma impozitabilă

P N =P B−I P =107315,5−107315,5∗12 %=107315,5−12877,86=94437,64( MDL)

La acest moment putem calcula rentabilitatea implementării a proiectului

P N 94437,64
RC = = =26,71%
CT 353484,5

În urma efectuării calculelor economici se observă toți indicii caracteristici pentru realizarea și
comercializarea produsului realizat. Din primele calcule făcute, unde scopul de bază era depistarea
cheltuielilor pentru realizarea proiectului, am calculat prețul de cost al proiectului care constituie suma de
353484,5 lei. Profitul net obținut va fi de 94437,64 lei, ceea ce ne va oferi o rentabilitate de 26,71%. Din
punct de vedere a comercializării produsului observăm un venit destul de bun, ceea ce prezintă un
avantaj.