Declinul demografic al Romaniei din perspectiva

mortalității și a migrației în perioada 1992-2019

Profesor: Studenți:
Constanța Mihăescu Poșircă Alexandru-Ionuț
Necșuleasa Alin-Alexandru
Grupa: 1091
 Cuprins

I. Introducere
II. Definire variabile
III. Factori ai migrației
IV. Clasificarea migrațiilor
a.Migrații individuale
b.Migrații pe grupe organizate
V. Cauze ale mortalității
VI. Analizarea datelor demografice în ArcMap
VII. Analizarea datelor demografice în R-Studio și Eviews
1. Anova
2. Histograme
3. Corelație
VIII. Analizarea datelor demografice în Excel
IX. Concluzie
I. Introducere

Potrivit temei alese “Declinul demografic al României din perspectiva mortalității și a migrației
în perioada 1992-2018” , proiectul se bazează pe analiza declinului demografic pe care România
l-a cunoscut de-a lungul anilor în perioada 1992-2018.
Principalii factori care au determinat acest declin demografic al României sunt mortalitatea și
numărul de emigranți, care s-au dovedit a fi definitori pentru populația României .
Importanța temei alese este de a analiza din punct de vedere demografic evoluția sau involuția
structurii populației , conform factorilor aleși, mortalitatea și migrația ,aceștia infleunțând-o în
mod direct .
Motivul alegerii acestei teme a fost în mod principal influențat de filmele/documentarele pe care
le-am vizionat anterior, putând ajunge astfel la concluzia că , de-a lungul timpului au existat
atât , evoluții ale populației României ( creșterea natalității – “Decrețeii”) , cât și involuții din
punct de vedere demografic ( creșterea mortalității – “Foametea din Basarabia”).
Utilitatea acestei teme este de a vedea într-o perioadă aleasă (1992-2019) ce s-a întamplat din
punct de vedere demografic în România , cu privire la cei doi factori principali care au influențat
în mod direct populația.

II. Definire variabile

Mortalitatea sau rata de mortalitate este un indicator al sporului natural care măsoară numărul
de persoane care decedează raportat la o anumită populație, într-o unitate de timp (de regulă se
măsoară în promile).
Mortalitatea reprezintă componenta negativă a mişcării naturale, fiind fenomenul demografic al
deceselor într-o populaţie dată şi într-o perioadă de timp determinată (de obicei un an).
Evenimentul demografic al acestui fenomen este decesul. Decesul reprezintă încetarea definitivă
a funcţiilor vitale după trecerea unui timp oarecare de la naştere

Migrația umană reprezintă mutarea oamenilor dintr-un loc în altul cu intenția de a rămâne
permanent sau temporar în noua locație. De obicei, mutarea se face pe distanțe lungi și prin
părăsirea țării, dar este posibilă și migrația internă. Poate exista migrație individuală, familială
sau în masă.
Emigrația este actul sau fenomenul părăsirii țării sau regiunii natale de către un individ sau grup
de indivizi pentru a se stabili în alta. Fenomenul privit nu prin prisma țării de origine, ci din cea a
țării de destinație este cunoscut drept imigrație. Mișcările comunităților omenești mai înainte de
apariția granițelor naționale, sau petrecute în interiorul unui stat poartă denumirea de migrație.

III. Factori ai migrației

a. Factori politici :
- corupția politică
- declanșarea războiului armat
- lipsa de drepturi și libertăți
- regimul politic

b. Factori sanitari:
- epidemii
- sistem sanitar precar

c. Factori social-economici:
- situația financiară precară
- dorința de realizare în plan profesional
- dorința de realizare a unui viitor pentru copii
- dorința tinerilor de detașare de părinți și independență
- lipsa locurilor de muncă
- foametea , seceta și sărăcia

d. Factori culturali:
- sistemul de învățământ precar
- apariția unor noi curente
- impunerea unei alte limbi

e. Factori religioși:
- intoleranță religioasă
- apariția unor culte

f. Factori de mediu:
- calamități naturale
- relief și climă
IV. Clasificarea migrațiilor

a. Migrații individuale – determinate de factori economici, în funcție de raza lor de

acțiune, perioada de deplasare și de mijloacele de deplasare , acestea se subdivid în
migrații sezoniere și deplasări definitive la mare distanță. Cea mai întâlnită formă de
migrație de acest fel este cunoscută sub denumirea de exod rural.

b. Migrații pe grupe organizate – acestea pot fi migrații războinice , ritmice sau cu

caracter de seminomadism-viață agricolă și pastorală de munte.

V. Cauze ale mortalității

Conform Eurostat, principalele cauze ale decesurilor sunt:

 Tumori
 Boli de inimă
 Boli ale sistemului circulator
 Cancer
 Accidente rutiere

VI. Analizarea datelor demografice în ArcMap

ArcMap este aplicația principală în ArcGIS Desktop pentru toate sarcinile care includ folosirea
de hărţi, inclusiv cartografie, analiză de hărţi sau editare. ArcMap oferă două tipuri de
vizualizare a unei hărţi: unul pentru datele geografice şi unul pentru aşezarea în pagină. În primul
se lucrează cu niveluri ale informaţiei geografice pentru a simboliza, analiza şi compila seturi de
date GIS.

Variabile analizate:
1. Mortalitate
2. Migrația
1. Mortalitate
Primul factor care a influențat în mod direct structura populației României în perioada 1992-
2018 este mortalitatea . Astfel cu ajutorul datelor selectate am putut realiza distribuția pe genuri a
decedaților în perioada aleasă și am putut sesiza atât diferențele semnificative care există între
acestea , cât și asemănările în ceea ce privește creșterea / scăderea populației.

Harta 1
Harta 2

Interpretare:
Conform rezultatelor obținute mai sus , în urma prelucrării datelor demografice în aplicația
ArcMap , se poate observa în Harta 1 că în proporție de 38% din județe au suferit o creștere a
numărului de decedați de gen masculin , iar restul de 62% a avut parte de o scădere.
În ceea ce privește Harta 2 , în urma prelucrării datelor demografice în aplicația ArcMap , se
poate observa că în proporție de 64,3% din județe au suferit o creștere a numărului de decedați de
gen feminin , iar restul de 35,7% a avut parte de o scădere.
În urma analizelor, conform hărților de mai sus , putem concluziona faptul că populația de gen
feminin a cunoscut o creștere semnificativă de 64,3% , pe când populația de gen masculin una de
doar 38% . Astfel putem trage concluzia că în perioada 1992-2018 , efectele comunismului s-au
resimțit mai mult în cazul populației feminine , deoarece mortalitatea este mult mai mare.
Astfel putem constata urmatoarele:
 în județul Maramureș, în Harta 1, comparativ cu Harta 2 a avut loc o scădere a numărului
de decedați de gen masculin cu 384 , pe când numărul celor de gen feminin a crescut cu
114.
 în județul Cluj, în Harta 1, comparativ cu Harta 2 a avut loc o scădere a numărului de
decedați de gen masculin cu 506 , pe când numărul celor de gen feminin a crescut cu 46.
Analizând cele doua hărți atașate , putem sesiza faptul că în Harta 1, județele în care numărul de
decedați de gen masculin a crescut, s-a menținut și în Harta 2 și pe gen feminin.

Interpretare:
În harta atașată mai sus se poate observa o comparație semnificativă între anii 1992 și 2018 din
punct de vedere al numărului de decedați pe fiecare județ în parte.
Astfel, în anul 1992 17 dintre județe au înregistrat un număr mai mare de decedați, comparativ cu
anul 2018 , ceea ce semnifică un procent de 40,4% din populația totală a României.
În anul 2018, 16 dintre județe au reușit să înregistreze un număr mai mare de decedați prin
comparație cu anul 1992 , ceea ce arată un procent de 38,1% din populația totală a României .
Conform hărții de mai sus putem sesiza că există și valori aproximativ egale din punct de vedere
al numărului de decedați, în 9 dintre județele României existând astfel de valori.
2. Migrația
Al doilea factor care a influențat structura demografică a României în perioada 1992-2019 este
migrația. Astfel cu ajutorul datelor selectate am putut realiza distribuția pe genuri a emigranților
în perioada selectată și am putut observa atât diferențele semnificative care există între acestea ,
cât și asemănările în ceea ce privește creșterea / scăderea populației.

Harta 1 Harta 2

Interpretare:
Potrivit rezultatelor obținute mai sus , în urma prelucrării datelor demografice în aplicația
ArcMap , se poate concluziona că în Harta 1 în proporție de 62% din județe au avut parte de o
creștere a numărului de emigranți de gen masculin, iar restul de 38% au suferit o scădere.
În ceea ce privește Harta 2 , în urma prelucrării datelor demografice în aplicația ArcMap , se
poate observa că în proporție de 66,6% din județe au suferit o creștere a numărului de emigranți
de gen feminin , iar restul de 33,4 % a avut parte de o scădere.
În urma analizelor, conform hărților de mai sus , putem concluziona faptul că atât persoanele de
gen masculin , cât și cele de genul feminin au cunoscut o creștere semnificativă de peste 60% ,
astfel putem considera că acestea și-au dorit un trai mai bun din toate punctele de vedere, pe care
nu-l puteau obține în România, dat fiind contextul de după perioada comunistă , emigrând în
masă pentru a-și atinge obiectivele personale.
Astfel putem constata următoarele:
 în județul Hunedoara în Harta 1, comparativ cu Harta 2 a avut loc o scădere a numărului
de emigranți de gen masculin cu 58 , pe când numărul celor de gen feminin a crescut cu
59.
 în județul Bistrița-Năsăud în Harta 1, comparativ cu Harta 2 a avut loc o scădere a
numărului de emigranți de gen masculin cu 27 , pe când numărul celor de gen feminin a
crescut cu 78.
Analizând cele doua hărți atașate , putem sesiza faptul că în Harta 1, județele în care numărul de
emigranți de gen masculin a crescut, s-a menținut și în Harta 2 și pe gen feminin.

Interpretare:
În harta atașată mai sus se poate observa o comparație semnificativă între anii 1992 și 2019 din
punct de vedere al numărului de emigranți pe fiecare județ in parte.
Astfel, în anul 1992 15 dintre județe au înregistrat un număr mai mare de emigranți, comparativ
cu anul 2019 , ceea ce semnifică un procent de 35,7% din populația totală a României.
În anul 2019, 26 dintre județe au reușit să înregistreze un număr mai mare de emigranți prin
comparație cu anul 1992 , ceea ce arată un procent de 61,9% din populația totală a României .
Conform hărții de mai sus putem sesiza că există și o valoare aproximativ egală din punct de
vedere al numărului de emigranți și anume în județul Hunedoara.

VII. Analizarea datelor demografice în R-Studio și Eviews

1. Anova :
Variabilele modelului sunt:
- variabila explicată sau dependentă Y – populația totala a României
- variabilele explicative sau independente:
 X 1 arată numărul de emigranți din populația totală
 X 2 arată numărul de decedați din populația totală

Modelul econometric : Y= β 0 + β 1∗X 1 + β 2∗X 2+ ε

Model de regresie : Pop_tot_Ro= 17666712– 2,3739* Emigranti + 19,13* Decedati
β 0 - este parametrul intercept fiind egal cu 17666712

β 1 - este parametrul pantă fiind egal cu -2,3739 (numărul de emigranți)

β 2 - este parametrul pantă fiind egal cu 19,13 (numărul de decedați)

Interpretare rezultate:

Intercept este termenul liber, estimația parametrului intercept β 0 este ^β 0 = 17666712

Parametrul intercept arată, pe baza datelor din eșantion, nivelul mediu al variabilei dependente
atunci când nivelul tuturor variabilelor explicative este egal cu 0 unități. Daca nu ar exista nici un
emigrant și nici un decedat , atunci parametrul intercept ar lua valoarea 17666712.
Deoarece valoarea calculată a statisticii testului t pentru testarea ipotezei H 0: β 0 = 0 (parametrul
este nesemnificativ statistic), contra ipotezei H 1: β 0 ≠ 0 (parametrul este semnificativ statistic)
este t calc= 10,95 , P-value= 8,08 >0,05, iar atunci concluzionăm că acceptăm H 0, adică β 0 nu
este semnificativ.

Parametrul pantă β 1 corespunzător variabilei X 1 (numarul de emigranți): estimația este ^β 1 = -

2,3739.
Dacă numărul de emigranți crește cu o unitate, atunci populația totală a României va scădea cu
2,3739.
Deoarece valoarea calculată a statisticii testului t pentru testarea ipotezei H 0: β 1 = 0 (parametrul
este nesemnificativ statistic), contra ipotezei H 1: β 1 ≠ 0 (parametrul este semnificativ statistic)
este t calc= -0,287 , P-value= 0,776 >0,05, iar atunci concluzionăm ca acceptam H 0, adica β 1 nu
este semnificativ.

Parametrul panta β 2 corespunzator variabilei X 2 (numarul de decedați): estimația este ^β 2 =

19,13.
Dacă numărul de decedați crește cu o unitate, atunci populația totală a României va crește cu
19,13.
Deoarece valoarea calculată a statisticii testului t pentru testarea ipotezei H 0: β 2 = 0 (parametrul
este nesemnificativ statistic), contra ipotezei H 1: β 2 ≠ 0 (parametrul este semnificativ statistic)
este t calc= 3,04 , P-value= 0,0056 < 0,05, iar atunci concluzionăm ca acceptam H 1, adica β 2 este
semnificativ.
Pentru a vedea dacă modelul este valid sau nu , verificăm pe baza celor două ipoteze H 0:Y i =
β 0 + β i1∗X i 1+ β i 2∗X i 2+ ε i ( nu este valid statistic) , contra ipotezei H 1: Y i = β 0 + β i1∗X i 1+ β i 2∗X i 2+
ε i (este valid statistic). Deoarece F calc = 4,88 > F critic =3,4 , putem trage concluzia că respingem
H 0 la nivelul de semnificație de 5%, concluzionând că datele de selecție sunt în favoarea ipotezei
alternative H 1, adică modelul de regresie este valid statistic.
Coeficientul de determinație: R-Square = 0,289 , și arată 28,9% din variația totală a variabilei
dependente ( populația totală a Romaniei) este explicată de variația variabilelor independente
( emigranți și decedați) . Restul de 71,1% din variația totală a variabilei dependente este
explicată de alți factori numiți factori reziduali , reieșind astfel că modelul este de calitate slabă.
2. Histograme:

Indicele Kurtosis – este denumit coeficient de boltire, indice de apreciere a formei unei de
distribuții
Asimetria este 0,57> 0, ceea ce înseamnă o distribuție a datelor spre dreapta, rezultatul arată cât
de mare este abaterea dintre cei doi indicatori.
Aplatizarea este de 2,55 < 3, înseamnă că seria de date este platicurtică , distribuția (Kurtosis
negativ sau distribuţie turtită): are o abatere standard relativ mare, valorile sunt „împrăștiate” în
jurul tendinței centrale. Apar fluctuații mari de scoruri în zona mediei.

Asimetria este 1,03> 0, ceea ce înseamnă o distribuție a datelor spre dreapta, rezultatul arată cât
de mare este abaterea dintre cei doi indicatori.
Aplatizarea este de 4,24 > 3 înseamnă că seria de date este leptocurtică, distribuția se numește
leptocurtică (Kurtosis pozitiv sau distribuţie ascuțită): are o abatere standard relativ mică,
valorile se „înghesuie” în jurul tendinței centrale. Apar fluctuații mici ale valorilor în zona
tendinței centrale și mari în zona extremelor (în cozi).
Ambele variabile au o asimetrie mai mare decât 0 , ceea ce înseamnă că ambele prezintă o
distribuție a datelor spre dreapta , însa aplatizarea este diferită , deoarece aplatizarea pentru
variabila emigranților este mai mică decât 3 , iar cea pentru variabila decedaților este mai mare
decât 3 , astfel putem trage concluzia că , avem o forma diferită a curbelor conform
histogramelor atașate mai sus.

3. Corelație :

Semnificație corelație:
- între variabila populație totală Ro și variabila emigranți ,există conform output-urilor
atașate, o corelație slabă de 0,1262 , ceea ce arată o legatură foarte puțin semnificativă
între acestea;
- între variabila populație totală Ro și variabila decedați ,există conform output-urilor
atașate, o corelație medie de 0,5357 , ceea ce arată o legatură relativ semnificativă între
acestea;

Astfel putem observa că variabila decedați este mult mai semnificativă , conform interpretărilor
obținute mai sus, care este de 4,25 ori mai mare decât variabila emigranți.
VIII. Analizarea datelor demografice în Excel
1. Fluctuația numărului de emigranți în funcție de ani ( 1992-2018):

Conform graficului de mai sus , putem observa că cea mai mică valoarea a numărului de
emigranți care s-a înregistrat în România în perioada 1992-2018 este de 7906 persoane , în anul
2010, putând considera astfel că în acest an România a trecut prin cea mai bună perioadă ,
deoarece persoanele nu au mai fost determinate să părăsească țara.
Cea mai mare valoare o reprezintă vârful graficului ce indică 31 de mii de persoane în anul 1992,
ceea ce arată faptul că tot mai multe persoane au decis să părăsească țara , din cauza efectelor
comunismului care s-au resimțit după căderea acestuia, afectând România din toate punctele de
vedere.
Se poate sesiza că în decurs de 26 de ani numărul de emigranți din 1992 , care a plecat a fost de
31 de mii de persoane , ajungând în 2018 să fie 27 de mii de persoane, astfel putem considera
că indiferent de fluctuația emigranților pe toată această perioadă , numărul acestora a reatins
aproximativ aceeași valoare, considerând că România nu trece din nou printr-o perioadă foarte
bună.
Conform graficului atașat și valorilor date în medie numărul emigranților pe toată perioadă
analizată (1992-2018), este de aproximativ 17 de mii de persoane anual.
2. Fluctuatia numarului de decedati in functie de ani ( 1992-2018):

Potrivit graficului de mai sus, putem observa că cea mai mică valoarea a numărului de decedați
care s-a înregistrat în România în perioada 1992-2018 este de 250 de mii de persoane ,în anul
2013 , iar cea mai mare valoare atinsă în această perioadă este reprezentată de 286 de mii de
persoane , în anul 1996 , astfel putând vedea că nu există o diferența foarte mare între cei doi ani
specificați ,diferența dintre cea mai mare și cea mai mică valoare a numărului de decedați fiind
de doar 35 de mii de persoane.

Corespunzator graficului atașat și valorilor date în medie numărul decedaților pe toată perioadă
analizată (1992-2018), este de 272 de mii de persoane anual.

În concluzie , conform analizelor făcute asupra celor doi factori analizați care afectează nivelul
populației putem observa că numărul mediu al decedaților este de 16,2 ori mai mare decât
numărul mediu al emigranților.

Populația totală a României din toată perioada 1992-2018 este de 611 mil. de persoane , însa
datorită factorilor principali care o pot afecta , aceasta capată o altă valoare . Astfel, emigranții
influențeaza în mod direct numărul populației , ajungând la suma de 610 mil. de persoane, iar
decedații influențeaza numărul populației mult mai mult aducând-l la 604 mil. de persoane .
IX. Concluzie

În concluzie, în urma efectuării analizelor asupra variabilelor care pot influența în mod direct
numărul populației totale, putem considera următoarele: populația totală a României a avut parte
de o involuție din punct de vedere al structurii demografice , deoarece numărul de decedați a fost
principala cauză care a afectat-o , astfel în urma acesteia se poate observă un declin demografic ,
însă și emigranții jucând un rol destul de important în acest declin, dar cu mult mai mic decât
principalul factor , adică decedații.
Potrivit analizelor făcute asupra celor doi factori analizați care afectează nivelul populației putem
observa că numărul mediu al decedaților este de 16,2 ori mai mare decât numărul mediu al
emigranților, rezultând astfel că variabila decedaților este extrem de semnificativă în ceea ce
privește acest declin demografic care s-a produs în România în perioada 1992-2018.
În urma fiecărei analize făcute anterior, a reieșit faptul că această variabilă , și anume decedații
este mult mai semnificativă prin comparație cu variabila emigranți în ceea ce privește afectarea
directș a structurii demografice, prin care a trecut România în decursul anilor specificați.