Bazinul hidrografic (BH)

Bazinul hidrografic
este un spaţiu geografic având
• o suprafaţă delimitată de cumpăna apelor
• o organizare hidrografică
• o organizare internă,
• un relief, un sistem de pante cu talveg şi
versanţi.
• o structură geologică, pedologică,
vegetativă,
 definitie
• Dpdv topografic
– suprafata complexa de
relief rezultata prin
unirea celor mai mari
cote geodezice
• Dpdv hidrologic
– Suprafata elementara
teoretic inchisa
drenata de un curs de
apa, in amonte de un
punct numit sectiune
de iesire.
• Limita BH se
numeste cumpana
apelor si se
determina plecand
de la hartile
topografice
• cumpăna apelor de
scurgere la suprafaţă -
cumpăna superioară-
coincide cu cea a
apelor subterane –
cumpăna inferioară-
întrucât înclinarea
stratului impermeabil
nu urmăreşte
obligatoriu înclinarea
terenului
 Comportament hidrologic

Impuls Reactie
BH
Precipitatie Debit

25,00

20,00
19,20mm/h

15,00
i (mm/h)

10,00
8,34mm/h

5,00

0,00
0

0
:4

:2

:0

:4

:2

:0

:4

:2

:0

:4
11

12

13

13

14

15

15

16

17

17

timp

Hietograma Hidrograf
 continuare
Qmax

Viteza
Timp de urcare (tu)
Reactie
Debit
Intensitate
Qmax

tu
 continuare
Viteza Intensitatea
Timp de urcare (tu) Precipitatiilor (i)

Timpul de
Concentrare (tc)

• Timp de concentrare = timpul necesar unei

picături de apă să ajungă din cel mai
îndepărtat punct al bazinului hidrografic în
secţiunea de ieşire
 Impuls Reactie
BH
Precipitatie Debit

• BH transforma ploaia in debit

• Transformarea este:
– Proces nelinear
– Variaza de la un BH la altul, de la un anotimp la altul
– In functie de
• conditiile pedologice
• conditiile geologice
• ocupatia solului
 Factori ce controleaza
comportamentul hidrologic
• indici de dispunere in
• Geometria BH plan
• indici de altitudine

• topologia
• Geometria retelei • sistemul de pante si
hidrografice lungimi
• gradul de dezvoltare
 Geometria BH
• Indici de dispunere in plan
– Suprafata
– Perimetru
– Morfologie/forma
– Alti indici: lungime, latime, lungime versant
• Indici de altitudine
– Altitudinea medie
– Indici de panta: panta medie, globala
 Indici de dispunere in plan
• Suprafaţa bazinului hidrografic (A, S, F)
– m2, km2 sau ha
– metode estimare
• Planimetrie a proiecţiei în plan a teritoriului delimitat
de cumpăna apelor
• Digitale
– Q=f(A)
– Joacă rol de regularizator al scurgerii apei
 continuare
• Perimetrul bazinului hidrografic (p)
– lungimea cumpenei apelor
• km sau m
– metode estimare
• Curbimetru
• Automate
– Intra in calculul altor parametrii
 continuare
• Morfologia
– Forma bh indicata de
traseul in plan al
cumpenei apelor
a) circulară,
b) evantai (palmată) a) c)
b)
c) alungită
– schematizare prin:
• Cerc - coeficientul lui
Gravelius (indice de
compactitate)
• Dreptunghi - dreptunghiul
echivalent
• Indice de compactitate (cf)
– utilizare:
• explica geneza scurgerii de suprafaţă
• caracterizeaza timpul de concentrare
– abaterea formei bazinului hidrografic de la
forma circulară
– matematic: p p
cf  cf  1
p0 2 A0 
• în aceleaşi condiţii
fizico-geografice, cu
cât coeficientul de
formă al bazinului
hidrografic este mai
mare, cu atât
scurgerea este mai
mică şi apariţia
viiturilor violente mai
puţin probabilă.
• Dreptunghiul echivalent
– transformarea geometrică a
bazinului real, păstrând
suprafaţa, perimetrul şi aceeaşi
repartiţie hipsometrică
– matematic
Ld
Id 
Bd
2
P P
Ld      A
4 4 Ld
A
Bd 
Ld Bd
 parametrii
• Lungimea bazinului
hidrografic (L)
– lungimea segmentului
de dreaptă care
uneşte secţiunea de lt L
control (secţiunea de
vărsare în emisar) cu
cel mai îndepărtat
punct ce aparţine
cumpenei apelor
• Lăţimea maximă a bazinului hidrografic (B)
A
B
L
• Lungimea medie a versanţilor (bv)
1000  A 0,55  A
bv  bv  n
 n

1,8   l t   l i  lt   li
 i 1  i 1

• nu au importanţă în descrierea funcţionării

bazinului hidrografic dar sunt folositi în diverse
modele matematice de calcul a debitului maxim
 Indici de altitudine
• Altitudinea medie a BH  A h
i ,i 1 i ,i 1
Hm 
(Hm) A i ,i 1

– Ai,i+1 - aria cuprinsă între

curbele de nivel (i) ,
respectiv (i+1)
– hi,i+1 - altitudinea (cota)
medie a curbelor de nivel
(i) , respectiv (i+1)

hi  hi 1
hi , i 1  Curba hipsometrica=repartitia
2 suprafetei in functie de
altitudine
 Curba hipsometrica=repartitia
suprafetei in functie de altitudine
determinarea procentului
din aria bazinului
hidrografic care
corespunde terenului
Hmax
situat de la o anumită Cota
altitudine în sus. h max

H5
– Hm –altitudinea medie
– H50%-altitudinea mediana
Hm
– Hmax altitudinea maxima hi+1
H50%

– Hmin – altitudinea minima hi

Hminx
(sectiunea de iesire) hmin
H95

– H5% - altitudinea a 5% din

suprafaţa bazinului (m); Procente din aria bazinului

– H95% - altitudinea a 95%

din suprafaţa bazinului
(m);
– D= H5% - H95% -denivelare
 580

560

540

520

H5% =532.5 m
500
H(m) Hm=481.17 m
480

460
H50% =477.5m
440 H95% =434m

420

400
0 5 10 20 30 40 50 60 70 80 90 95 100
% din aria bazinului
 Concluzie:
• Relieful influenteaza scurgerea
– Precipitatia, temperatura, vegetatia variaza cu
altitudinea
– Viteza de scurgere variaza cu panta
 Curba hipsometrica
• A. Variaţie altimetrică regulată,
rezultă profil longitudinal regulat;
• B. Variaţie altimetrică mare în
partea superioară a bazinului
urmată în aval de o variaţie mai
puţin importantă ceea ce
semnifică un platou. Dacă panta
este mare, atunci sunt posibile
inundaţii;
• C. Pante mici în partea superioară
a bazinului sau în partea lui
centrală semnifică probabil
prezenţa unui platou înalt;
• D. Rupturile de pantă indică o
schimbare a regimului de curgere.
 hi+1

hi
li+1

• Panta medie a bazinului li

Ai,i+1

hidrografic (imed)
– medie ponderată a pantelor
suprafeţelor de teren cuprinse bmedi,i+1

între două curbe de nivel (i) ,

respectiv (i+1) lmedi,i+1=(li+1+li)/2 An (A*)

– influenţează timpul de
concentrare a scurgerilor pe
versanţi: cu cât panta va fi mai li 1  li 2 Ai ,i 1 A
Ai ,i 1   bmedi1  b medi,i+1   i ,i 1
2 li 1  li lmedi,i 1
mare cu atât timpul de
hi 1  hi h( li 1  li ) h  lmedi ,i 1
concentrare a scurgerilor va fi I i ,i 1   
bmedi,i 1 2 Ai ,i 1 Ai ,i 1
mai mare şi apariţia unor viituri
violente va fi mai probabilă. imed 
I  A
i ,i 1 i ,i 1

h  lt
A i ,i 1 Ab
• Panta medie globală a bazinului
hidrografic (ig)
D
iG 
L
D  H 5%  H 95%
 Ptr BH<25km2
Clasa Tip de pantă ig

R1 Pantă foarte mică ig<0.002

R2 Pantă mică 0.002<ig<0.005

R3 Pantă destul de mică 0.005<ig<0.01

R4 Pantă moderată 0.01<ig<0.02

R5 Pantă destul de puternică 0.02<ig<0.05

R6 Pantă puternică 0.05<ig<0.1

R7 Pantă excesivă 0.1<ig

 Parametrii geometrici Valoare
Suprafaţă Ab 0,78 km2
Perimetru p 3,6 km
Cooeficient Gravelius cf 1,14
Dreptunghiul echivalent
Lungimea Ld 1073,2m
Lăţimea Bd 726,8m
Indicele dreptunghiului echivalent Id 1,47

Lungimea medie a versanţilor bv 194m

Parametrii de relief
Altitudinea H 481,17m
Panta medie imed 18,94%
Panta generală (indicele global de iG 9,18%
pantă)
Parametrii morfometrici
Lungimea cursurilor de apă Lp+li 2250m
Densitate de drenaj Dd 0,003
 REŢEAUA HIDROGRAFICA
• modul de dispunere în plan a cursurilor de
apă ce aparţin aceluiaşi bazin hidrografic.
• Se caracterizeaza prin:
– topologia
– sistemul de pante si lungimi
– gradul de dezvoltare
 Tipuri de retele hidrografice
Dentritică
 crengături ale afluenţilor în direcţia
cursului principal
 unghiuri de confluenţă mai mici de 90º
 specifice bazinelor hidrografice cu
rezistenţă uniformă la eroziune
Rectangularã
 crengãturile afluenţilor sunt controlate de
factorul geologic
 unghiuri de confluentã drepte sau
apropiate de 90º
specifice regiunilor de fracturi tectonice
 centripetă Zăbrelite
 crengăturile afluenţilor sunt în direcţia  unghiuri de confluenţă drepte
unei mari arii depresionare ce specifice regiunilor puternic fracturate
concentrează scurgerea
 specifice regiunilor semiaride
 paralele
 unghiuri de confluenţă foarte mici
 extinderi regionale reduse
specifice bazinelor hidrografice cu formaţiuni
litologice dispuse longitudinal
deranjată
prezintă numeroase acumulări artificiale
create prin lucrări hidrotehnice specifice
 Topologia
• stabilirea ordinului reţelelor hidrografice,
respectiv tronsonul de râu delimitat de izvor şi
prima confluenţă, de două confluenţe succesive
sau o influenţă şi punctul de vărsare în emisarul
natural sau artificial.
• Exista mai multe tipuri
– Horton
– Strahler
– Shumm
 Horton
• toate cursurile de apă fără
afluenţi sunt de ordinul 1;
• toate cursurile de apă având
un afluent de ordinul (n) sunt
de ordinul (n+1) şi îşi
păstrează acest ordin pe
toată lungimea;
• la confluenţa a două cursuri
de apă de ordine diferite se
dă ordinul superior celui mai
lung.
• mai puţin utilizată deoarece
este dificil de a identifica
cursul de apă cel mai lung
 Strahler
• afluentii cuprinsi între obârşie
şi prima confluenţă au
ordinul i
• La confluenta a 2 afluenti:
– Daca ordinele sunt egale → un
curs de apa de ordin superior
(i+1)
– Daca ordinele sunt diferite
→cursului de apa i se atribuie
ordinul cel mai mare
 sistemul de pante si lungimi
• Lungimea cursurilor Mal drept
Izvor

de apă se măsoară
pe hartă începând
de la izvor şi până la
vărsare, cu ajutorul
unui curbimetru sau Varsare Mal stang
compas distanţier
 Profilul în lung
• Exprimarea grafică a lungimii albiei principale se
realizează printr-un profil longitudinal având pe
abscisă lungimea în m sau km iar pe ordonată
cotele exprimate în m.
• Profilului îi este asociat un cartuş indicator unde
se trec obligatoriu următoarele elemente:
– nr. punct,
– cotă punct,
– distanţe parţiale şi cumulate,
– panta calculată între puncte
– tipul de utilizare a solului (opţional)
 330
325 1
320 2
315 3
310 4
Cota (m)

305 5
300 6
295 7
290 8
285 9
280 10
275
0 20 40 60 80 100 120 140
Lp (m)

Nr.pct 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cota pct. 325 320 315 310 305 300 295 290 285 280
Distanţe parţiale 0 15 25 32 10 8 14 10 9 10
(m)
cumulate 0 15 40 72 82 90 104 114 123 133

permite estimarea pantei medii a cursului de apă. Aceasta serveşte la

evaluarea timpului de concentrare a apelor pe un bazin hidrografic. Trebuie
menţionat că, în cazul în care sunt tronsoane cu pantă mare, va exista o
diferenţă mare între panta medie a talvegului şi panta energetică.
 Gradul de dezvoltare
• Densitatea drenajului, Dd, = raportul dintre lugimea totală
a cursurilor de apă şi aria bazinului hidrografic.
n
lt   li
Dd  i 1

A
• D≈3÷4 densitate mica, retea putin ramificata
– Sol permeabil
– Vegetatie dezvoltata, bine incheiata
– Orografie mica
• D→1000 retea foarte ramificata
– vegetatie putin dezvoltata
– Orografie puternica
• Raport de confluenta,
Rc Ni
Rc 
– Ni nr. de cursuri de N i 1
apa de ordin i
– Ni+1 nr. de cursuri de
apa de ordin i+1
• Raport de lungime, Rl li 1
Rl 
–li 1 nr. de cursuri de apa li
de ordin i+1
– li nr. de cursuri de apa
de ordin i
 Impuls Reactie
BH
Precipitatie Debit

• BH transforma ploaia in debit

• Transformarea variaza:
– In functie de
• geometria BH si a retelei
• conditiile pedologice nivelul de infiltratire
nivelul de umiditate
• conditiile geologice conditioneaza timpul de crestere a
viiturii
capacitatea de
retentie
• ocupatia solului → indicele de impadurire, indicele de acoperire cu vegetatie
– Actionează în sensul modificării pozitive a bilanţului apei: influenţează regimul de umiditate
 Permeabil Sol Impermeabil

1. Diminuarea infiltratiei
→ Aparitia scurgerilor superficiale
Sub sol → Aparitia viiturilor rapide (risc la
inundatii)
2. Nu exista rezerve de apa subterana
→ in sezoanele secetoase : debit mic
(risc de secare a cursului de apa)
Permeabil
Impermeabil
1. Acviferul in legatura cu reteaua
1. Cresterea umiditatii pana la saturatie
hidrografica
↓ 2. Comportament similar cu cel al
solului impermeabil
viituri lente & risc de secare
 Vegetatia
• Indice de impadurire Aimpadurita
Iv 
– Intercepteaza precipitatiile A
– Mareste rugozitatea →
• Amortizeaza viiturile mici si medii
• Limitarea eroziunea
• Indice suprafetei
libere a apei Asuprafataliberaaapei
I apa 
– micsorarea debitului A
maxim prin stocarea
apei in lacuri, etc.