Evaporaţia

Definitie
• Evaporatia=procesul în cursul căruia apa
aflată în forma lichidă se transformă în
vapori.
Evaporaţia este influenţată de o
serie de factori

• Radiaţiile solare
• Temperatura aerului şi a apei
• Umiditatea aerului
• Presiunea atmosferică
• Vântul
• La nivelul unui bazin hidrografic evaporarea totală se
obţine cu ajutorul următoarei relaţii:
E t  Ea  E z  E s  E i  Eb
unde:
• Ea reprezintă evaporarea de la suprafaţa liberă a apei
• Ez reprezintă evaporarea de la suprafaţa zăpezii
• Es reprezintă evaporarea de la suprafaţa solului
• Ei reprezintă evaporarea apei interceptată de învelişul
vegetal şi evaporarea parţială a apei reţinută în micile
depresiuni
• Eb reprezintă evaporarea prin transpiraţia plantelor.
• Evaporarea se exprimă în unităţi de înălţime, deci în mm
 Metode de evaluare cantitativă a
procesului de evaporare

• Metode directe
• Metode indirecte sau analitice
 Metode directe
evaporaţia de la suprafaţa unui plan de apă

• staţii evaporimetrice echipate cu aparate ce permit

măsurarea directă a evaporaţiei
• Evaporimetrele simulează o evaporaţie naturală,
evaporând apa distilată ce trece printr-o suprafaţă
poroasă.
• Balanţele de evaporare sunt aparate ce măsoară
evaporaţia în mod continuu şi care nu sunt foarte
utilizate din cauza suprafeţei libere mici.
• Bacurile de evaporaţie. Acestea sunt bazine de 1-5m
în diametru şi 10-70cm în adâncime plasate la nivelul
solului , în sol (bacuri îngropate) sau pe apă (bacuri
flotante). Cantitatea de apă evaporată se măsoară la
intervale fixe prin diferenţa între aport şi pierderi.
Principalele tipuri de bacuri sunt:
 Bacuri clasa A Anemometru

Puţ de măsură a nivelului

sunt bacuri plasate pe sol. apei în bac

Termometru flotant
construite în SUA de către U.S.
Weather Bureau.
Bacul este plasat la 15 cm
deasupra solului pe o placă de
lemn.
sunt cuplate două termometre,
unul de maxim şi unul de
minim, un anemometru, în aşa
fel încât să se poată lega
măsurătorile de evaporaţie de
cele de temperatură şi vânt.
Coeficientul de corecţie utilizat
pentru acest tip de bac este de
0,7.
 Bacul îngropat
• GGI3000, în general utilizat în Rusia, are un
coeficient de corecţie de 0,75-1,00
Bacul de tip Colorado
 Bacul plutitor
• are un coeficient de corecţie de 0,70-0,90
 evaporaţia la nivelul solului
• lizimetru sau parcelă de
scurgere
• instalaţia este compusă din
două sau trei cuve etanşe
îngropate în sol, deschise la
partea superioară şi având o
adâncime de 0,5-2 metri.
• cuvele sunt umplute cu probe
de sol în stare nederanjată.
• umiditatea solului din lizimetru
se menţine la aceiaşi
parametrii cu cei ai solului din
imediata vecinătate
• Măsurătorile se fac decadal,
iar mărimea evaporării rezultă E s  P  S  R
din relaţia de bilanţ
 Metoda Relaţiile
Metode indirecte Semnificaţia parametrilor

Ea este evaporaţia de la suprafaţa apei

Metoda bilanţului E a  I  O  R I intrările
hidric O ieşirile
R variaţia înmagazinărilor
Ea este evaporaţia de la suprafaţa apei • Metoda bilanţului hidric
• Metoda bilanţului de energie
Ls radiaţia solară incidentă la suprafaţa apei
Ls  Lr  Lb  Lv  Lo (cal/cm2)
Ea 
  L  1  R 
se bazează pe principiul
Lr radiaţia solară reflectată de la suprafaţa
apei (cal/cm2)

conservării energiei şi
Lb energia pierdută în atmosferă prin
schimbul de radiaţii de unde lungi (cal/cm2)

constă în a calcula
Metoda bilanţului de (după Anderson, citat de Vladimirescu Lb energia de convecţie a masei de apă
energie I.,1984) (cal/cm2)

evaporaţia luând în
Lo sporul de energie înmagazinat de apă
(cal/cm2)
 densitatea apei (g/cm3)
L căldura latentă de evaporare(cal/g) considerare bilanţul termic
al masei de apă
R coeficientul lui Bowen (0,55-
0,66)stabilit în funcţie de temperatura apei
de la suprafaţă

E Evaporarea mm/zi • Metoda transferului de apă

K  f u  e ws  e w T   K parametru ce depinde de presiunea
se bazează pe stabilirea
E aerului şi densitatea acestuia
f Z o  f(u) o funcţie de vânt
ews-ew(T) deficitul higrometric al aerului unei relaţii între gradul de
Metoda transferului de
masă
(după Musy A., 1992)
ews presiunea vaporilor de la suprafaţa
apei, asociată uneori cu presiunea vaporilor evaporaţie şi deficitul
saturaţi
ew(T) presiunea vaporilor de aer la o higrometric.
înălţime dată
f(Zo)parametru în funcţie de rugozitatea
solului
• Metode mixte combină
 
Rn radiaţia netă ecuaţiile de bilanţ de
 constanta lui Bowen
E
 
 RN 
 
 Ea
 panta la punctul Ta a curbei de presiune a energie cu cele de transfer
Metode mixte
(după Penman (1948), citat de Musy
A.,1992)
saturaţiei vaporilor în funcţie de
temperatură de masă
Ea evaporarea calculată după metoda
transferului de masă presupunând
temperatura apei de suprafaţă, To şi a
aerului, Ta ,egale
 Formule empirice
analiză statistică a observaţiilor disponibile
referitoare la elementele fizice sau atmosferice
uşor de măsurat care influenţează evaporaţia
Formula Semnificaţia parametrilor

Ecuaţia lui Dalton E gradul de evaporare

ews presiunea vaporilor mediu saturaţi la temperatura

E  C e ws  e w T  
suprafeţei apei (kPa)
ew(T) presiunea vaporilor de aer efectivă (kPa)
C coeficient de proporţionalitate

E evaporarea medie lunară (mm/lună)

ews tensiunea vaporilor saturaţi de apă la suprafaţă
Relaţia lui Meyer (mmHg)
ew(T) valoarea medie lunară a presiunii efective a
vaporilor de apă în aer (mmHg)
C coeficient ce variază între 110 pentru lacuri puţin

E  C e ws  e w T   1  0,062 V 
profunde şi 80 pentru suprafeţe de apă de mare
adâncime
V viteza medi lunară a vântului (km/h)

E evaporarea pentru o de n zile

n numărul de zile din luna considerată
Relaţia lui Lugeon ews tensiunea vaporilor mediu saturaţi la temperatura
maximă medie lunară (mmHg)
ew(T) tensiunea efectivă medie lunară a vaporilor de
273  t 760
E  0,398  n  e ws  e w T  
apă în momentul măsurătorii (mmHg)
 P presiunea barometrică medie lunară (mmHg)
273 P  e ws t valoarea medie lunară a temperaturii maximii zilnice
oC
 Relaţia lui Rohwer E puterea evaporantă a aerului (mm)

E j    1  a V 
V viteza medie a vântului (m/s)
D deficitul de saturaţie a aerului, deci deficitul higrometric (ews-
ew(T))

E evaporarea Piche zilnică (mm)

E  0,484  1  0,6 V  d  ecartul psihometric (valoare medie zilncă)
V viteza vântului (medie zilnică) (m/s)
a coeficient egal cu 0,10-0,15
Relaţia lui Coutagne

E  2  ln T  1,74  0,33  ln D  1  0,36lnV  0,125

E evaporarea la nivelul suprafeţei apei (mm/24h)
D ariditatea
V viteza medie a vântului în 24 ore (m/s)
T temperatura medie (oF în 24 ore)
Relaţia lui Leather

100  H
E  S  2  n  E evaporarea fizică a unui rezervor mare (mm)
H umiditaea relativă a aerului (%)
1000 S durata insolaţiei(h)
Relaţia lui Primault N numărul total de zile

  2    2    E evaporarea fizică a unui rezervor mare (mm)

E  Ec   Ea  constanta lui Bowen

    2   coeficient de ajustare
 panta curbei tensiunii maxime a vaporilor saturaţi în funcţie de
Relaţia lui Penman temperatură
Ea puterea evaporantă a aerului aproximată de formula lui Rohwer
(mm)
Ec evaporarea măsurată cu un bac Colorado (mm)
 evaporaţia la nivelul solului
• formulelor empirice
de tipul formulelor
Meyer, Lugeon
P10  Q10
• formula lui Turc. E 10  2
 P10  Q10 
1   
 L 

E10 evaporaţia pentru o perioadă de 10 zile (mm)

P10 precipitaţia pentru o perioadă de 10 zile (mm)
Q10 cantitatea de apă maximă provenită din umiditatea solului în 10zile
(ea variază între 10mm pentru sol umed şi 1mm pentru solul uscat)
L factorul heliometric
 Evapotranspiraţia

• grupează cele două procese: evaporaţia şi

transpiraţia
• precizia determinării acesteia este
esenţiala în calculele de bilanţ şi în
proiectarea amenajărilor hidrotehnice
• Evapotranspiratie potentiala (ET0) =
evapotranspiratie de referinta este
cantitatea de apa pierduta prin
evaoratie si transpiratie de pe o
suprafata acoperita cu gazon de
inaltime uniforma, aflat in perioada
optima de dezvoltare si aprovizionare
cu apa.
• Evapotranspiratia Maxima (ETM) a
unei culturi este definita ca fiind
cantitatea de apa pierduta prin
evaoratie si transpiratie a unei culturi
aflata in conditii standard de vegetatie.
ETO corectata cu un coeficient ce tine
cont de tipul de cultura, Kc.
• Evapotranspiratia Reala (ETR) este
suma cantitatilor de apa evaporate din
sol si vegetatie, cand solul se afla la o
anumita umiditate si vegetatia este in
diferite stadii de dezvoltare.
 Estimare ET
• M. Directe
– Avantaj: reale
– Dezavantaj: scumpe, personal calificat
• M. empirice sa semi-empirice
– Avantaj: simplu de aplicat
– Dezavantaj: estimari pe perioade lungi de timp
• M. fizice
– Avantaj:
• exprima exact procesele fizice
• estimari during pe perioade scurte de timp
– Dezavantaj: necesita masuratori exacte a multor
parametri climataci
 Metode Directe
• Vechi
– Metode de bilant al apei in sol
– Lizimetrele
 Metode bazate pe bilanţul apei
• simplu de utilizat din
ETP  I  O  S
punct de vedere
teoretic dar foarte
rar ele dau rezultate I : fluxul ce intra
precise O : fluxul ce iese
S : variaţia stocului
• Daca toate fluxurile
de apa pot fi
măsurate,
evapotranspiratia se
scrie conform
relaţiei
 Metode bazate pe bilanţul apei
• Intrările I, sunt
compuse din apa
provenita din
precipitaţii, (P), irigaţii
(Ir), aport freatic (Af);
• Ieşirile, O, sunt
compuse din apa
provenita din infiltraţii
(Inf), percolaţia (Pr) şi
toate componentele
scurgerii (R, H).
 Metode de bilant al apei in sol
• Pana in 1960 – metoda gravimetrica
• Dupa 1960 – metoda sondei cu neutroni
– (0.2-0.3m)
• 1980 – tipuri noi de instrumente
electromagnetice - bazate pe constanta
dielectrica
• 2000 – TDR(Time Domain Reflectometry)
sau NTM(Neutron Thermalization Method)
 metoda gravimetrica
• Rata medie a ET in mm/zi
• monitorizarea variatiei umiditatii solului în
timp vs precipitatii
θ = Vw / Vs
– θ umiditatea volumica a solului (continutul de
apa din sol) [cm3/cm3]
– Vw = volumul de apa
– Vs = volumul de sol
• Umiditatea masica
w = Mw / Ms [g/g]
Relatia dintre cele doua marimi:
w=θ x ρw/ ρas
ρas= densitatea aparenta a solului
ρw = densitatea apei
θ=w x ρas [cm3/cm3]xH[cm]x0.1[mm]
• Variatia umiditatii cu Cota z

adancimea=profil hidric Zona de saturaţie

Zona de transmisie

Zona de umidificare

Front de umectare
• W = cantitatea de apa intrata (precipitatii,
norma de irigatii)
• Qd = drenaj descedent (infiltratia)
• θ1(z) si θ2(z) = umiditatile la inceputul si
sfarsitul precipitatiei
• z adancimea.
 Metoda lizimetrului
• lizimetru sau parcelă de
scurgere
• instalaţia este compusă din
două sau trei cuve etanşe
îngropate în sol, deschise la
partea superioară şi având o
adâncime de 0,5-2 metri.
• cuvele sunt umplute cu probe
de sol în stare nederanjată.
• Vegetaţia şi umiditatea solului
din lizimetru se menţin la
aceiaşi parametrii cu cei ai
solului din imediata vecinătate
• Măsurătorile se fac decadal,
iar mărimea evaporării rezultă E s  P  S  R
din relaţia de bilanţ
 Metode indirecte
• Modele climatologice
• Modele micrometeorologice
• Metoda Pan
 Modele climatologice
• Modele bazate pe temperatura aerului
• + radiatia solara=metode bazate pe
radiatia solara
• Metoda Penman si variante
 Metode climatologice
• expresia unor prelucrări statistice ale
observaţiilor disponibile privitoare la
câteva elemente fizice şi atmosferice uşor
de măsurat
 Modele bazate pe temperatura aerului
• Cele mai simple atunci cand nu se dispune de masuratori
asupra parametrilor meteorologici si climatologici
• Cele mai multe modele folosesc expresia:

ET  c  T a
• Cele mai cunoscute: Thornthwaite (1948), Linacre (1977),
Blaney-Criddle (1950), Hargreaves and Samni (1985),
Kharrufa (1985), Hamon (1961), Remanenko (1961)
• agronomul american Thornthwaite lansează în 1931
expresia evapotranspiraţiei care ţine cont numai de
temperatura medie
 Modelul Thornthwaite (1948)
a ETP : evapotranspiratia lunară (mm/luna)
 10 
ETP  16     t a  f I : indice termic anual definit ca suma
 I  indicilor termici lunari i
t : temperatura medie lunara (°C)
1,514 a : coeficient funcţie de I
déc
t
I   i, i   f : factor de corectie
jan 5
Formula este valabila pentru valori ale
temperaturii medii lunare cuprinse intre 0 si
26.5 grade celsius

a  (0,0675  I 3  7,71  I 2  1792  I  49239)  10 5

 Modelul Thornthwaite (1948)
Etape
• Et. 1 se calculeaza 1,514
indicele termic pentru t
i 
fiecare luna in parte  5

Daca t<0 i=0

déc
• Et. 2 se calculeaza
indicele termic anual I  i
jan
prin insumarea
indicilor termici lunari a
 10 
• Et. 3 se calcuelaza ETP  16     t a
 I 
ETo necorectata
a  (0,0675  I 3  7,71  I 2  1792  I  49239)  10 5
 continuare d N
f  
30 12
• Et. 4 se corecteaza 24
valoarea obtinuta anterior N  s

tinand cont de:
– Numarul de zile din luna ωs – unghiul de incidenta

2  cos 1  tan   tan    12

(zile) - d
– Durata astronomica a zilei N
în timpul lunii considerate 
(ore/zi) – N φ – latitudinea in radiani cu + N
– Valoarea N depinde de δ – declinatia solara in radiani
latitudine (45.31; 25.06) si 
se determina  ( rad )   ( lat) 
180
• Anuare astronomice  2  
• Cu formule de calcul   0.409  sin  J  1.39 
 365 
J – nr zilei din an
 continuare
• Daca t>26.50 ETo  415.85  32.24  t  0.43  t 2
 Met. micrometeorologice
• Metode bazate pe radiaţia solară
– Model Turc
– Model Heargreaves
– Model Priestley and Taylor
• Model Penman şi variantele sale
 Metoda Turc
• introduce doua variabile: radiaţia solară
şi umiditatea relativă.
 Turc
• ET (mm)
• k coeficient
ET  k  Rs  50 
t
= 0,13 (det. lunare)
=0,40 (det. decadale) t  15
• Rs radiatia solara globala
lunară sau decadală  n
(cal/cm2 ) Rs  Ra   a  b  
• Ra radiaţia directă  N
(cal/cm2 )
• t temperatura medie lunara Tip climat a b

sau decadală (oC) Climate aride 0,25 0,45

• n durata de strălucire a
Climate tropicale 0,29 0,42
Climate temperate 0,18 0,55-0,62
Soarelui (ore);
• N durata astronomică a Paltineanu, 2002, ptr reg SE:
zilei (ore); a=0,24; b=0,5
• a, b coeficienti
• Ra radiaţia directă
(cal/cm2 )
– se poate calcula
– se extrage din tabele
 Metode empirice
• Metoda Thornthwaite este mai bine
adaptata zonelor temperat umede, în
climat temperat uscat ea are tendinţa de a
subestima valorile evapotranspiraţiei.
Formula lui Turc este aplicabila în mai
toate zonele climatice. Ea are o precizie
de 10% în zonele uscate iar în zonele
umede valoarea evapotranspiraţiei
depăşeşte 20%. Cele doua metode nu ţin
cont de efectul vântului
 Metodele mixte
 RN   mm 
ETP     Ea
 j 
• metoda Penman şi  L  

variantele sale  
Ea  0,26  eTa   ea  1  0,54  u 

• reprezintă o
combinaţie a  - panta curbei de saturare a vaporilor
ecuaţiilor de transfer de apa
 - constanta psihometrică (0,66 hPaK-1)
şi de energie RN – radiaţia netă (MJm-2j-1)
L – căldura latenta de vaporizare a apei
• permit un calcul la (2,5 MJKg-1)
e(Ta) – tensiunea de saturaţie a vaporilor
paşi de timp mici de la temperatura medie a aerului (hPa)
ea – tensiunea medie a vaporilor de apa
exemplu calcul zilnic în aer – presiunea absoluta (hPa)
u –viteza medie a vântului (m/s)
 Metode mixte
• Comitetul de Irigaţii din cadrul ASCE (American Society of Civil Engineers)
a propus realizarea unui studiu detaliat pentru evaluarea diferitelor
proceduri de calcul ale evapotranspiraţiei. În acest studiu sunt utilizate 20
de proceduri de estimare a evapotranspiraţiei aplicate pentru condiţii
climatice diferite. Concluziile acestui studiu pot fi rezumate astfel:
• metodele empirice necesită un calaj riguros pentru condiţii locale
• metodele ce utilizează bilanţul de energie dau rezultate bune în climate
umede dar în zone secetoase aceste metode au tendinţa să supraestimeze
rezultatele
• metoda Penman poate oferi rezultate satisfăcătoare dacă este realizat un
calaj riguros pentru condiţiile locale, în special a termenului ce ţine cont de
vânt
• metoda Penman-Monteith dă rezultatele cele mai bune atât pentru climatele
umede cât şi pentru cele aride
• Analizând rezultatele acestui studiu, F.A.O. recomandă metoda Penman-
Monteith ca metodă standard în evaluarea evapotranspiraţiei
 Metode mixte
0 ,408    Rn  G      u2  e s  ea 
900
ET  t  273
    ( 1  0 ,34  u2 )

• ET : evapotranspiraţia (mm/zi)
• Rn : radiaţia netă (MJm-2zi-1)
• G : fluxul de căldură emis de sol (MJm-2zi-1)
• t : temperatura medie zilnică (°C)
• es : tensiunea de saturaţie a vaporilor la temperatura medie a
aerului sub arbori (kPa)
• ea : tensiunea medie a vaporilor de apa în aer – presiunea absoluta
(kPa)
•  : panta curbei de saturare a vaporilor de apa (kPa°C-1)
•  : constanta psihometrică (kPa°C-1)
 Concluzii
• dificil să alegem cea mai buna metoda
pentru estimarea evapotranspiraţiei.
Dificultatea constă pe de o parte în
multitudinea de ecuaţii existente şi pe de
altă parte datele climatice nu sunt
întotdeauna disponibile.