Teme Examen Ideologii Politice Ianuarie 2022

1. Explicați prin intermediul principiului libertății ontologia liberală și pe cea conservatoare

2. Cum influențează principiul egalității doctrina liberală, pe cea conservatoare și marxismul
3. Cum remodelează filosofia economică clasică a liberalismului perspectiva conservatoare
asupru economiei.
4. Influența filosofiei economice a lui Keynes asupra statului contemporan
5. Comunitatea ca principiu motrice a conservatorismului și a democrației creștine
6. Romantism și Naționalism. Nașterea modernității politice
7. Aplicați filosofia politică a lui Jacques Maritain asupra liberalismului și a conservatorismului
8. Pe baza sociologiei marxiste imaginați o societate post-contemporană.
9. Aplicați pașii revoluției în viziunea lui Karl Marx asupra unui stat precum Coreea de Nord.
10. Explicați prin intermediul criticii morale a lui Eduard Bernstein Revoluția Română din 1989
11. Cum se face că naționalismul poate fi termenul mediu și pentru liberalism și pentru
conservatorism.
12. De ce credeți că termenul de fascism se poate atribui dreptei conservatoare din România sau
Statele Unite.
Robert-Mihai Șerban, gr 2 SP

Examen Ideologii politice

Cerință: 8. Pe baza sociologiei marxiste imaginați o societate post-contemporană.

Karl Heinrich Marx(1818-1883) a fost istoric, economist, filosof și sociolog. Acesta

abordează societatea dintr-o perspectivă non-clasistă în care proletarii ar trebui să aibă mai
multe drepturi, iar libertatea economică să fie un drept fundamental nu numai pentru
burghezi, cât si pentru proletari. După cum îi spune și numele, Marx este întemeietorul
ideologiei împreună cu Friedrich Engels. Cei doi au scris și Manifestul partidului
comunist(1848) care este cea mai cunoscută lucrare socialistă.

Principalele idei diseminate de marxism sunt că omul nu este liber în capitalism, el

este alienat deoarece cu cât produce mai mult, acesta va consuma mai putin, oamenii trebuie
sa își satisfacă nevoile primare, motiv pentru care sunt într-o luptă continuă cu natura,
indivizii se umanizează prin muncă pentru a trăi, iar angajatul este exploatat, deoarece plus
valoarea este pastrată de angajator și nu este redistribuită conform normelor morale
marxiste(angajatorii fură de la angajat deoarece el este plătit cu o fracție din pretul produsului
vândut de angajator), capitaliștii numindu-l profit sau resurse pentru investiții.

Asuprirea clasei muncitoare sub capitalism

Karl Marx își imagina o lume în care toți avem un trai decent, fară să existe șomaj.
Somajul nu exista în viziunea marxistă deoarece individul era liber să producă prin pasiunile
sale, nu conta domeniul: electrician, mecanic, muzician, scriitor. Individ este mai mult decât
obiectul produs sau serviciul prestat, dar în același timp individul se poate reprezenta în
produsul finit. Spre exemplu un dulgher poate creea o masa din brad și să folosească un
anumit stil pentru a o ornamenta, după prima masa el continuă cu un scaun din pin ș.a.m.d.
Acest dulgher deține mijloacele de productie și se poate bucura de produsele realizate, pe
cand în capitalism, totul este organizat în așa măsură în cât lucrătorul este obligat sa facă un
lucru repetitiv, iar munca își pierde spiritul nobil. Supra-specializarea este cea mai
antisocialistă invenție a capitalismului. Într-o fabrică de mașini ai doi oameni montează
portierele, trei oameni care monteză haioanele și un om care montează capota, acei oameni
sunt alienati(concept preluat de la Hegel) de munca prestată deoarece nu se regăsesc în ea.
 Ideologia marxistă ne arată drumul fără proprietate privată. Comunismul în viziunea
lui Marx nu include proprietatea privată datorită redistribuirii bunăstării. Nu poti cumpara
mai mult de o proprietate(poate mai multe, dar aici se aplică regula: ”cât ai nevoie”) sau
oricum nu va fi rațional economic din pricina taxelor și impozitelor. Specula cu
apartamentele de închiriat nu o să mai fie o problemă pentru nicio persoană care nu a avut
norocul să se nască într-o familie care să aibă suficiente resurse pentru a îi oferi un trai
decent. Toate reședințele vor fi gestionate de stat, iar toată lumea va avea siguranța unui
acoperiș deasupra capului.

Egalitatea socială

Egalitatea socială este, fără dar și poate, un element determinant al acestei ideologii.
Conservatorii britanici plasează egalitatea socială lângă legea naturii, cineva trebuie să fie în
vârful piramidei după cum si leul este regele savanei. În cutumele lor, asta dă validare
autorității. Spre deosebire de conservatori, fiind un curent majoritar de stânga, marxistii cred
în abolirea claselor, grupurilor și a tuturor ierarhizărilor sociale. În ultimii ani am putut
observa o crestere în nivelul de acceptare socială prin munca celor supranumiți “social
justice warriors”. Aceștia luptă impotriva abuzurilor poliției asupra persoanelor de
culoare(USA), împotriva abuzurilor femeilor la locul de muncă, drepturi civile și orice intră
în categoria abuz asupra unei minorități. Într-o lume marxistă toate minoritățile trebuie
ajutate pentru a ajunge la un nivel de trai egal cu restul populatiei. În capitalism avem toate
resursele necesare pentru a ajuta pe toți care au nevoie și totus nu o facem.

Bunuri și servicii de bază

De ce nu am aveam sistem de învățămant gratuit? De ce nu avem un sistem de

sănatate gratuit? Deoarece burghezii doresc să tină proletarii asupriți. Cu cât vor plăti mai
mult, cu atât vor avea mai puțin și vor trebui să lucreze mai mult și să producă mai mult
pentru un trai decent. Într-o lume marxistă un proletar nu mai trebuie să stea opt ore la muncă
ca să își poată hrani familia. Acesta este un mare punct de discuție pentru stângiști deoarece
trăim de atât de mult timp în capitalism încât nu ne dam seama cat de puțin ne regăsim în
valorile acestora. Copetitivitatea, supra-producția, obsesia cu locul de muncă sunt toate valori
care nu sunt în natura umană. După cum ar spune un capitalist că somajul este un lucru rău,
un marxist s-ar bucura că nu trebuie să muncească. După cum ar spune un capitalist, teoria în
care oamenii nu ar mai trebui să muncească nu este plauzibilă deoarece ar urma o perioadă de
penurie de produse și servicii. Un marxist ar spune că avem deja tehnologiile pentru a
produce mult mai eficient, cu mai putine persoane și mai puține ore de muncă pentru angajați.
În capitalism se produce mai mult decât are nevoie piața. Capitalismul poate fi însumat într-
un singur cuvânt: risipă. Capitalismul ne vinde mesajul cum că totul este posibil, când, de
fapt, noi nu avem nevoie de toate aceste resurse. Tot ce are valoare în capitalism există și în
marxism, dar în altă formă. Nu trebuie să îți cumperi mașină, există transport public, nu ai
nevoie de o bandă de alergat acasă, te poți duce la sala de forță, nu ai nevoie de haine “de
firmă” fabricate în cealaltă parte a lumii.

În lumina celor mai sus menționate, o societate post-contemporană în baza sociologiei

marxiste ar fi o viață mult mai plăcută pentru proletari, fără inegalitate socială, toate
persoanele vor putea duce un trai decent, plasa de protectie socială(social safety net) va fi
implementată, iar cel mai probabil, burghezia va disparea. Reason has always existed, but not
always in a reasonable form. (Marx, Letter from the Deutsch-Französische Jahrbücher to Ruge
(1843))