Atelier de lectură
Imaginea femeii în romanul istoric „Zodia cancerului sau vremea Ducăi-Vodă”
de Mihail Sadoveanu
Grupul I
Anastasia–Doamna discută cu fiica sa
„Vâră-ți, copilă, mințile în cap și nu-ți închipui că poți ieşi
vreodată din hotărârea lui. Toate cele ce vezi, strânsorile acestea ale
slujitorilor și mulțămirile care ți se par obraznice, sânt o nevoie de
care și inima noastră sângeră, căci și noi sântem creștini și milostivi.
Dar ce putem face împotriva îndărătniciei? având atâta nevoie să
răspundem și noi celor care ne cer nouă, cată să strîngem. Plângem
și dăm – căci ni se cere. Trebuie să deie toți – căci le cerem. Și pe
lângă împăratul lumesc avem să mulțumim și pe cel din cer, zidind
biserici și înzestrându-le cu cele cuvenite, ca să poată viețui în ele
sfînții părinți. Iată vine vremea înoirii domniei, când va să
răspundem la Țarigrad mucarerul – bani grei. Iar apoi hătmănia
Ucrainei, cu care vrea să-l cinstească Împărăția pe măria sa, nu se
poate primi fără jertfă de bani. Toate cele bune și frumoase sânt
scumpe pe lumea asta. De aceea, pentru ca să iasă toate bune, unii
trebuie să aducă bani, – iar alții ascultare.”
[ Zodia Cancerului, p. 163]
Grupul II
Vodă o anunță pe Catrina că Ruset va fi prins.
„Domnița Catrina primi în plin lovitura și inima i se ghemui
sub năvala sângelui. Dacă ar fi fost în picioare, s-ar fi cumpănit.
Așa se ține tare pe scaunul ei. Într-o fulgerare își făcu judecata
acelei vești, despicând-o, desfăcând-o și lepădând-o în jurul ei ca pe
o floare falsă. Dacă Alecu beizade ar fi fost prins, el n-are de ce se
teme, căci asupra lui numai Sultanul hotărăște. Și chiar dacă ar avea
a se teme pentru viața lui, fără îndoială că nu va rosti nici cel mai
mic cuvânt despre taina care-i leagă. L-a simțit, în ziua întâlnirii din
urmă la via Gheuculesei, că poate să piară pentru ea. Atunci ce scop
au aceste vorbe rostite în fața ei și mai ales îndreptate ei? Numai
pentru asta avea să se întrebe. Sânt o cercătură pentru un rest de
îndoială asupra simțirilor ei și asupra împotrivirilor ei necontenite?”
[ Zodia Cancerului, p. 164]
Cerințe:
1.Identificați trăsăturile de caracter definitorii
ale personajului respectiv.
2.Explicați importanța sintagmelor: „inima
noastră sângeră”, „plângem și dăm”, „Și pe
lângă împăratul lumesc avem să mulțumim și
pe cel din cer” pentru contextul respectiv.
3.Exprimați-vă opinia referitor la sinceritatea
cuvintelor Anastasiei-Doamna. Considerați
că aceste cuvinte pot fi numai un tertip
pentru a o face pe Catrina să se supuie
voinței tatălui? Sau sânt o dovadă a naivității
Anastasiei-Doamna ce își exprimă propriile
convingeri în fragmentul dat? Argumentați.
Cerințe:
1. Identificați trăsăturile de caracter definitorii
ale personajului respectiv.
2. Interpretați enunțul: „Și chiar dacă ar avea
a se teme pentru viața lui, fără îndoială că
nu va rosti nici cel mai mic cuvânt despre
taina care-i leagă”
3. Gândurile și temerile Catrinei reprezintă
incertitudinea îndrăgostitei implicată în
prima experiență amoroasă sau considerați
că domnița este mai mult pornită împotriva
tatălui, decât îndrăgostită, iar beizade este
ales doar pentru raporturile de dușmănie
care leagă aceste familii?