Sunteți pe pagina 1din 4

Anul IP. No. 20 CM*' twswrat iUb oriiiimt onor. limit? di Infinit PM?

twswrat iUb oriiiimt onor. limit? di Infinit PM? II' yK:mrnMWgTnVniT~~ nir imi¥-r-iiii r jim n n r T ^ iT
Joi 24 iunie 1926
f #
m m m
m m m
Redacţia şi Administraţia
Abonamente :
str. Haraiambie 42
Lei 650 — pe timp de un an
„ 350 — „ „ 6 luni TELEFON No. 75
^ 180 — „ » 3 luni
In străinătate dublu
Pentru preoţi, învăţători, funeţio- Anunţurile şi reclamele se
n «ri de Stat, militari şi studenţi:
Lei 450 — pe timp de un an primesc la Administraţie şi la
„ 250 — „ 6 luni
, 130 — , „ 3 luni agenţiile de publicitate.

Director: Onisifor Ziar national independent apare în fiecare zî de lucru

Un raportai âe senzaţia,..? B uletinul „ â s tre i“


mnv*smm.ew m jm m m m m i& im m m m w m mmKMKmmtmm» w mm nammam

Trimisul speriat al ziarului „Prager Presse“ anunţă din Varşo­ Secţia istorică
via urm ătoarele:
Episcopul Ciulului despre chestiuni basarabens şi generale „Din Moscova a venit o ştire senzaţională şi anume, cum că 0 instituţie de cultură a Statului
româneşti
ar fi fost executat R. Downarowicz, unul din cei mai de seamă co­ in Basarabia
munişti polone^ in Moscova. Condamnarea lui Roman Downaro­
şi o existenţă modestă, dar cin­ wicz se datoreşte spionajului pe care l-a făcut în folosul unui Biblioteca Universitară-Centrală
P. S. S. episcopul Nicolae ne trimite Şi aşa trebuie să urmeze şi cei
următoarele rânduri: din Basarabia, în interesul lor stită. stat vecin.
D o m n u le D ir e c t o r propriu şi în interesul autorităţii încă în luna August 1925, Downarowicz a fugit în străinătate ii. Localul şi mobilierul.
Parohiile noastre cele împro­ cu nişte documente foarte importante. Ceka (G P. U), care îl urmă­
Ideea fericită de a reînvia în Bisericei celei vii. prietărite sunt azi destul de bune, Am arătat, intr’unul din nume­ ! dat, mai trebue de adăugat ş!
Basarabia ziarul „ R o m â n ia N o u ă '1 Nu se poate concepe, ca un mai puţin rentabile sunt cele dela rea, a aflat că Downarowicz se află la Cernăuţi. Intr’o zi în faţa rele trecute ale ziarului, situaţia | in t e r e s u l p e n t r u ca rtea ro m â ­
ne-a umplut inimile de bucurie. areopag ca Sfântul Sinod, să fi munte, dar în definitiv apostolia casei unde locuia Downarowicz s’a oprit un automobil din care bibliotecii in ce priveşte cărţile, n e a s c ă care sporeşte din ce în
Publicistica de peste Prut în adus hotârîri* pripite şi nechib­ nu se face din consideraţii ma­ s’au dat jos persoane necunoscute. Aceştia i-au declarat că sunt înzestrată cu un număr bunilor de ce în Basarabia.
timpul din urmă a lăsat mult de zuite, când interese Superioare de teriale, ci se face din idealism, agenţi de siguranţă şi că el este arestat. volume mulţumită însufleţirii ce Dar care ar fi numărul ceti­
dorit. stat, interese economice au rec­ din dragoste cătră neam şi bi­ !n realitate necunoscuţii nu erau poliţişti, ci agenţi deia „Ceka“. s’a pus pentru această instituţie torilor Bibliotecei Statului din
Hărţueiiie oamenilor de partid, lam at o orientare nouă spre în ­ la întemeierea ei, alimentată apoi
serică. in aceiaş automobil Downarowicz a fost dus în Rusia Sovietică, Chişinău, dacă ar dispune de lo“
certele, cari au luat şi acolo pro­ dreptarea Calendarului vechiu, de tipografii şi case de editură
care trebuia să se facă dacă nu unde dupâ o scurtă judecată a fost condamnat la moarte. ca! încăpător şi potrivit şi ar a-
porţii neînchipuite, au pus pe Cred, că şi în aite Diecese, a (legea presei) şi prin cumpărări vea mobilierul necesar!
gânduri pe toţi oamenii serioşi azi, mâine. Sibiiuiui, a Aradului şi a Caranse­ (fondul prevăzut în buget), s’a In privinţa localului s’a înaintat,
de aici şi în special noi. cei din Azi nu mai suntem numai în beşului. Orăzii Mari, sunt cam tot ajuns astâzi Ia peste 3 0 , 0 0 0 vo*
România curat pravoslavnică? ci, acum doi arii, un memoriu M i­
aceleaşi referinţe, aceleaşi vacanţe.
cercurile bisericeşti, am văzut
cu durere, cum se sfâşie fraţii am întregit întreg neamul şi cu a Cicerin la Paris lume. Din nenorocire, s ’a g r ă b i t
cu reducerea fondului — din care
nisterului Instrucţiunii — de care
depinde biblioteca — în care s’a
între sine, lăsând elementele stră­ alte 3 provincii, unde trăiesc şi Schimb de intelectuali Paris (Balkan Radio). Se afirmă în cercurile care se pretind se făceau şi cumpărări de cărţi — descris amănunţit starea localu­
ine şi duşmane să-şi iacă treb- streini de legea şi neamul nostru între cele două provincii bine informate, că D. Cicerin, comisar al poporului la afacerile mai înainta ca biblioteca să fie
şi pe cari nu-i putem ignora, lui şi mobilierului acestei instituţii
şoarele pe spinarea poporului ba­ româneşti străine din Rusia Sovietică, merge !a Paris. prevăzută cu un număr de vo­ de cultură. Nu cred potrivit a
sarabean, chinuit în anii dir urmă pentrucă şi ei sunt cetăţenii sta­ lume, care să echivaleze cu cele­
Călătoria la Paris a d-lui Cicerin este pusă în legătură cu reedita şi aci ceea-ce se cuprinde
şi de seceta cumplită ce s’a tului român, Tinerii absolvenţi, pregătiţi şi lalte biblioteci ale Statului: Bu­
tratativele ce vor urma între Franţa şi Rusia, în vara aceasta. în acel memoriu, mai ales că
abătut asupra lor. Problema absolvenţilor cu documentele necesare, să se cureşti, Cluj, Cernăuţi. Să se com­ ocalul e cunoscut de publicul
prezinte aici şi vor fi bineve­ Se mai spune că Franţa şi Rusia Sovietică vor discuta ches­
Cum trebuie să fie presa de setninarii tiunea datoriilor ţariste faţă de Franţa. O eomisiune franco-rusă pare şi cu biblioteca publică a cetitor chişinănean, totuşi pentru
niţi şi primiţi cu braţele deschise, oraşului (rusească,), care are pe­ lumea mai de departe nu e rău
basarabeană Nu mai puţin ne face bucurie numai să vie cu inimă curată şi discută deja această chestiune încă din luna Ianuarie cor. ste W 0 . 0 0 0 volume. să se atragă atenţia şi pe această
Cum ziarul D-voastre are să faptul, că aţi deschis coloanele hotărî ţi de a sta aici şi a face Totuşi, mai ales mulţumită le­ cale pentru starea nefericită ce
foii D-voastre, p e n t r u p r o b l e m a binele, unde li-se oferă ocazia. gii presei, care face ca biblioteca
taie brazde afunde în viaţă cul­
turală, naţională şi bisericească, a b s o lv e n ţ ilo r d e s e m in a rii. Poate, că noi am putea da. în Mussolîni şi statele balcanice. să capete — aproape regulat —
i-o creiază acestei minunate in­
stituţii de cultură, locul ei de
dincolo de Prut, şi să introducă Această problemă este şi pentru schimb Basarabiei medici, advo­ publicaţiile n o u i ce se tipăresc
caţi» profesori, şi aceştia ar pu­ Ziarul „U jkelet“ din Cluj cu data de 16 Iunie, spune adâpostire.
moravuri civiiiz re şi de bun noi şi pentru biserica întreagă, în ţară: cărţi, reviste, ziare şi ^ Muiată de pe str. Mitrop.
simţ,— mă simt dator şi eu pe de o importanţă extraordinară. tea fi chiagul de împreunare şi într’un articol, că d-l Mussolîni şi-a asigurat suprem aţia în mulţumită şi selecţionării cărţilor
diplomaţia statelor Balcanice şi că datorită intervenţiei sale, Gavriil (Ioc central) dintr’un lo­
lângă binecuvântarea arhierească Fără cler luminat nu putem de apropiere sinceră. ce le posedă, această instituţie a cal închiriat, tocmai din lipsă de
ce Ţi dau la munca serioasă ce consolida ţara, nu putem mântui Şi Basarabia, cum se vede, are
alianţa franco-jugoslavă a eşuat. ajuns după un timp de lâncezea­ fonduri — pe atunci biblioteca
ai început, să Te rog ş Te poporul din ghiarele speculanţilor lipsă mare de elemente de ordine, Ziarul încheie spunând că Statele Balcanice ar susţine lă, de indiferenţă din partea pub­ nu era trecută in buget — ea
invit, ca pe un fost elev al meu şi a sectanţilor. Acest cler lipseşte de cin te şi de muncă serioasă şi politica de expansiune colonială a Italiei. licului, să devină o instituţie v ie, a funcţionat şi funcţionează într’o
să rămâi strict ir. cadrele fru­ pretutindenea. Clericii au fost aceste elemente le poate căuta şi cărţile ei fiind des cercetate de sală a Inspectoratului de Instru-
moase în cari ai început redac­ ademeniri la slujbe de stat, în afla în Ardeal mai bine ca ori un public cetitor din ce in ce . cţ’ri care constitue cel mai de­
tarea ziarului, ca lumea de acolo aparenţe bineretribuite, ca să re­ unde aiurea- mai numeros. Acest lucru reiese fectuos, nepotrivit şi neîncăpâtor
să se deprindă a vedea în ziar grete acurn, aproape toţi, că au ¥oei de presă iâmurii din statisticile cetitorilor, local.
un amvon, de unde se propove- părăsit cariera lor. N icolae făcute lunar după însemnările Intre anii 1920 şi 1924, localul
dueşte cuvântul evar gel ic, şi o ea In Basarabia se vede, dupâ Episcopul Clujului căruia în aceşti 7 ani din urmă funcţionarilor bibliotecii. Pentru Bibliotecii Centrale ÎI constituia
cele comunicate, de D -l S t . B e ­ Ziarul „Nădejdea“ din Timi" primii ani n’avem statistici, căci
tcJrJ, cure vn p erm ite in cu lt' h Cluj, mişoara publică .cele de mai jos, s’au îndreptat atâtea acţiuni numai o sală în care era adă­
adresa nimănui, ci face numai rechet\ câ ar fi o supraproducţie 18 iunie 1926. criminale. organizarea bibliotecii a mers pa­
cu privire la ziarul nostru: postită toată averea e i; cărţi, mo­
ştiinţă pură şi folositoare. în clerul tânăr, care nu poate ralel cu desvoltarea ei, Totuşi bilier, şi care servea totodată şi
Ne cuprinde un fel de scârbă, afla aplicare din motivul, că după Ziarul „România Nouă“ editat Ziarul „C u ltu ra P o p o ru lu i“ după tabelele cărţilor însemnate pentru cancelarii şi pentru sală
când vedem şi la noi, câ prietinii răsboiu posturile de preoţi s’au în capitala Basarabiei în anii din Cluj scrie cele ce urmează : ca cetite, se pot deduce pentru de lectură, deci o sală de lectu­
de ieri şl adversarii de azi, nu se ocupat cîe oameni cu mai puţină ÎNSEMNĂRI 1917— 1918 de vre-o câţiva ti' La Chişinău a înhepuf să rea­ anii 1918--19— 20, iunar, cam ră deavalma cu cancelariile şi cu
mai scot din epitetele de trădă­ pregătire. neri ardeleni ş i* bănăţeni sub pară ziarul „România Nouă*. D-i W 0 — 1 5 0 persoane, pentru anii
depozitul de cărţi, cu o intrare
tori“, „bandiţi de condeiu,“ „ mi­ La noi este dimpotrivă. Deşi Tram vaele din Chişlnau. conducerea d-lui Onisifor Ghibu, O. Ghibu, azi profesor la LJui- 1921 ~ 22 —23, iunar, carn 2 0 0 — mică care dă într’un coridor co­
şei şi escroci ordinari“. am luat dintre învăţătorii mai însufieţţi pentru redeşteptarea versitatea din Cluj, a înfiinţat zia­ 3 0 0 persoane.
mun cu biurourile inspectorului!
buni pe unii şl i-am pregătit pe Oricine vine pentru întâia dată in rnoldovenihr la sentimentul na­ rul cu acest titlu în vremuri din­ Să se compare cu statisticile Şi nu numai lipsa de comoditate
Cum era vechea presă cale extraordinară pentru chema­ Chişinău, rămâne plăcut surprins vă­ ţional, a reapărut acurn în Chi­ tre cele mai grele şi mai tragice făcute pe ultimii ani: şi linişte, dar şi lipsa de lumină,
ardeleană rea preoţească, totuşi parohiile zând imediat ce părăseşte gara, tran- şinău sub direcţiunea d-lui Ghibu« pentru Basarabia, in desnădej.iea Anul î 924: îanuari 289, Febr. lumina principală venind, din cau­
vacante sporesc zi de zi. vae confortabile care pleacă cu pre­
Acest fel de a scrie la noi era cizie şi merg cu repeziciunea pe ca;e şi desorientarea, urmată după de 337, Martie 057, Aprilie 471, Mai za aşezării defectuoase, prin aco­
necunoscut. Gazetarii şi scriitorii institutele teologice nu pot ar invîdi-o şi trenurile din anumite Primim ia redacţie No. 5 ai zasirul Rusiei trădătoare, pag nile 507, Iunie 504, Iulie 509, August periş, şi insuficient încălzită — tot
noştri, G eorge B a riţiu , A n d r e i u pregăti nici atâta, câte vacanţe regiuni ale colţurilor depărtate de ţară. ziarului conţinând scrisorile de calde ale „României Nouă“ întă- 427, Septembrie 486, Octombrie din cauza defectuazităţii localu­
M urâşian, N ico la e C r is t e a , până
urmează prin decese. Ş i . . . te surprinde aceasta, cu toate mulţumită a 1 R. S. Sale Arehie- riau sufletele şi aprindeau nădej­ 699, Noembrie 697, Decembrie lui *) — ; până la adăugarea unei
la scriitorii din urmă dela T r i b u n a Numai în Eparhia Clujului avem că, întreacât fie zis, dacă te urci în piscopului Gurie, articolul „Ve~ dile. După ce s’a făcut unirea, 776.
peste 70 parohii vacante şi noi sobe de fier în 1923, în iernile
veche, nu combăteau cu arme,
unul din aceste tramvaie, te d u ce___ niţi să închegăm iar ia un loc harnicul profesor, îotorcându se Anul 1925: Ianuarie 1078, Febr. anilor anteriori (1920— 1922) tem­
ani fost cei dintâiu, cari am che­ ori la spital ori la cim itir; căci acolo sufletul Basarabiei* de d. T.
atât de veninoase. se opresc tram vaele ce pornesc dela în Transilvania, ziarul atât de 1138, Martie 12(6, Aprilie 957, peratura încăperii nu se ridica pes
Am fost şi eu gazetar, răsfoi­ mat din Basarabia vre-o 12— 14 gară. Jireghie, un studiu al d-lui Şt. patriot şi de generai românesc şi-a Mai 1491, Iunie 1436, iulie 833, te 5° R !
esc ariicolii publicaţi şl mă mân­ persoane pe cari le-am hirotonit, Berechet privitor ia comorile as­ încetat apariţia. August 689, Septembrie 999, Oc­
dar abia mai sunt 4— 5 dintre ei
Dar, dacă curăţenia şi repeziciunea Şi totuşi după ce s’a căpătat
dresc, că n’am atăcaf, nici n’am mersului tramvaielor din Chişinău, face cuns^1* în vechi hrisoave ale Ba­ Acum din nou tot d-l O. Ghi­ tombrie 1484, Noembrie 1521, încă o încăpere alăturată, cu in­
insultat pe nimenea. aici. La unii nu le prieşte clima, pe orice c ă ’ător să se gândească la sarabiei şi alte articole şi studii bu scoate acest ziar ia Chişinău. Decembrie 1429.
alţii oleacă că li-se îmbie acolo starea aproape deplorabilă a acestor trare deosebită, pentru cancelarie
Revenind acum la gazeta D-voas- populare mijloace de locomoţiune dîn
interesante. Sunt pagini de cald patriotism pe Anul 1926: Ianuarie 1410, Febr. şi încă două mici încăperi în fund,
tre, care a îmbrăţişat toate prob­ parohii mai bune şi mai cu ve­ care le cuprinde „România Nouă", 2248, Martie 2870, Apriiie 2046.
nite. Alţii poate mânaţi de dorul
Braşov, Iaşi, şi A rad*— şi dacă tram-
Prin această reapariţie a „Ro­ cu intrarea prin ogradă, pentru
lemele de ordin cultura!, naţional vaele sunt pentru Caişinău, un mo­ pagini de cultură românească, Prin urmare dela 1 0 0 -1 6 0 depozitarea unui mare număr de
de casă. tiv de laude pe care nimeni n’ar şovăi mâniei Nouă* se reia firul unei pentru întărirea căreia vedem că
şi bisericesc, sper că va avea să le aducă, totuşi această frumoasă acţiuni, a adevăratei acţiuni de cetitori lunar în primii trei ani, cărţi,descongesţionându-se sala de
viitor şi se va răspândi între po­ Teologi basarabenî în impresie este in mod simţitor dimi­ colaborează fii de ai Basarabiei sau dela 200 —30 j în ceilalţi lectură, mai adăngându-se şi mi­
înfrăţire, întrerupt în 1918, ac­ fără deosebire de vederi politice.
porul moldovenesc, care nu poate Transilvania nuată, prin faptul că o parte din func­
ţiune ce nu trebuia întreruptă trei ani următori, ceea ce aduce nunata sobă de fer care întrucât­
decât să se veselească, cetindu-vă. ţionarii ce servesc tram vaele, contri- „României Nouă“ îi dorim mult spor lunar numai de 100— 150 va birue frigul, ridicând iarna
bue la aceasta. nici unr moment şi care, dacă spor, întrâţirea sufletelor prin persoane pentru şase ani de
Problem a Calendarului Dacă clericii disponibili din In adevăr, o parte dintre aceşti s’ar fi continuat chiar cu concur­ temperatura sălii la 10° R., ceti­
Basarabia ar trece în Ardeal, cultura ce o propagă. funcţionare, după ce biblioteca torii au început să vie să ia cărţi
în Basarabia funcţionari sau funcţionare, mândri că sul guvernelor, ar fi f cut mult izbuteşte să dispună de un stoc
vorbesc de Eparhia Clujului, Je-aş poartă pe cap o şapcă sau o bonetă mai mare serviciu cauzei româ" (Continuare în pag. 2-a)
Mie în special mi-a impus mo­ face cu plăcere loc, i-aşi aşeza uniformă, care le naşte credinţa că au
neşti decât introducerea în Ba­ de cărţi, de bine de rău, variat
dul cum înţelegeţi D-voastrâ să imediat, şi aici ar putea face şi pe umerii ior o parte din povara con- Comismnea ruso-roiîiână. şi oarecum complect (literatura
d icerei şi răspuuderei mersului ţării, sarabia a urei şi patimei dintre şi publicistica românească), se
resolvaţi chestia Calendarului în practică şi ar câştiga şi experienţă bruschează pe călători, vorbesc urât, partide şi dintre oameni. In primele zile ale lunei iulie *) Din cauza vechime! şi aşezării
va avea loc la Tighirsa o şedinţă ajunge în anul 1924 la peste 500 defectuoase şi din punct de vedere
Basarabia şi să nu lăsaţi să se de viaţă în munca pastorală, care se ceartă cu aceştia şi sunt neîndu­ igienic încăperea destinată bibliotecii
turbure minţile de către cei-ce ar puiea-o utiliza dincolo ia plecaţi faţă de regalele cele mai ele­ Credem, câ noul ziar va ina­ a eomisiunii mixte ruso-române. cetitori luiar, în anul 1925 la neputârid fi nici însorită, nici luminată
au tot interesul, ca să despartă reînapoiare. mentare ale bunei cuviinţe. ugura aceiaşi sinceritate şi dra­ Intre altele se va discuta : peste 1000, iar în anul 1926 la suficient, podeaua ei este năpădită de
poporul de cârmaci şi pe cârmaci Tot ce aş condiţiona ar fi să Si’i păcat că prima impresie a călă­ goste de frate, care i-a dat timb" Situaţia refugiaţilor ruşi aflaţi peste 2000. Deci diferenţa dela cari (gândaci de lemn) care atacând
torilor ce vin în Chişinău să desmintă şi etajerele s’au urcat la cărţi, distru­
de popor. Aici în Ardeal s’a rămână aici cel puţin 5 ani de faima ce-a pătruns pretutindeni, asupra rul în 1917— 1918, va fi peste în Basarabia şi modalitatea re­ an la an în ultimii 3 ani este de
gând o bună parte din ele în cursul
liniştit lumea şi s’au îmoăcat şi zile. Ne-ar face şi noauă servicii blândeţei, bunătăţii şi îngăduinţă mol­ ziarul unui partid, gazeta care să patrierii unora dintre ei. 500 şi 1000 cetitori lunar! Desi­ anilor 1920—1924, Împotriva carilor
cei mai conservativi bătrâni cu bune, ar cunoaşte poporul şi re­ dovenilor din Basarabia. ducă înţelegere şi frăţie în casa Chestiunea conflictelor de graniţă gur pe iângă cărţile ce le are biblioteca se luptă actualmente, după
dispoziţia luată de Sfântul Sinod ferinţele de aci şi ar putea avea moldoveanului, asupra sufletului ivite în ultimul timp. instituţia şi organizaţia ce i s’a putinţă, cu petrol.

araîă foarte multă erudiţie, cu­ „ S t a d i u l i s t o r i c '“ întitulat:

Constantin C. Stamati') 2 . „ I s t o r ia u n u i ţ i n ţ a r “ , 3. i s t o ­ o m e n e ş t i, c u t o a te c â s e s t i n g e o r a ş ş i 3 6 d e la I s m a il, r e p r e z i n ­ „A c-


r ia u n e i m u ş t e “ , 4- „ I n vis şi la b ă t r â n e ţ e , n e u r m ă r e ş t e în c ă tă u n f e l d e a v a n t - p o s t p e c u r s u l noştinţe adânci în materie de fi­ k e rm â n u i şi iz v o ru l s f. m a re
a e v e a “ , 5. „ S t a f i a “ , 6. „ C u c u iu l“ , ş i a t u n c i c a lu m in a unei s t e le , r â u l u i , c o n t r o l â n d n â v ile şl p en ~ lozofie, de istorie a religiei. m u c e n ic h a n c e l N o u d e la S u ­
! 7, „ D o u ă p r i m a d o n e “ ' 8 . N e p o ­ Pentru noi mai interesant este c e a v a în care autorul cu o bo-
(„Răsunete din Basarabia4) tu l m e a P ă t r ă c h e i “ , 9. „ C o n t r a ­
c e s e p i e r d e în a lb a s t r e
tă ri. A ctiv ita te a
d ep ă r­
i n s p ir a ţ ie i nu
ie le , c e s e u r c ă p e D u n ă r e s p r e
I s m a il s a u j o s d e a c o lo e u m e r ­ studiul lui ,, C a r p ă ţ ii, B a s a r a b i a căţie de amănunte face istoricul
de Ş T . CIOBANU b a n d is t u l“ , Î0. „ O n ă p lă ir e lite ­ p o a t e f i în c ă t u ş a t ă n ic i d e v r e - o s u l în c o n t r a c u r s u lu i. R u in e le ş i u n r e z u m a t is to ric a s u p r a c e ­ Cetăţii Albe.
r a r ă “ , 11. T r e i E n v en iri“ , 12. f o r ţ ă a p ă s ă t o a r e , n ic i d e g o a l a c e tă ţii C h ilia z a c p e u n lo c , u n d e tă ţ ilo r eC \ Autorul arată legătu­ Interesante sunt părerile Iul C.
a c ă re i b o g ă ţie şi e la s tic ita te „ V i c t im a v e a c u lu i“ , 13. „O m ul j m iz e r ie ; a c e s t a d e v ă r l’ a u d o ­ s e î m p r e u n ă p a t r a g ă r i i a le D u ­ rile pe care le are Basarabia cu C. Stamati expuse intr’o epistolă
p e r m i t e e x p r i m a r e a o r i - c ă r e i id e i e n i g m a t i c 14. „ F l o r i c i c a c o d r u ­ v e d it mulţi p o e ţ i n en o ro ciţi de n ă r ii, a lc ă t u in d tot a tâ te a in s u le , munţii Carpaţiior din punct de literară adresată scriitorului ro­
Constantin C. Stamati, cum am p r i n m a n s a r d e le l o r în t u n e c a t e . şi a n u m e C o f a , c a r e - i c e a m a i vedere al geologiei şi florei. El mân Râdulescu - Niger. Aici
lu i" .
văzut, lasă mai multe scrieri lite­ în m o d u r ile c e le m a i v a r ia t e
lu n g ă , a p o i C h isli\ a , C a t ic şi deplânge faptul că „ p ă d u r i l e B a ­ vedem până unde merge înalta
rare. Dintr’o notiţă din „introdu­ In afară de piesa „ M o a r t e a lu i Din aceste scrieri au văzut lu­ A m s c r i s d e c i, n ep u tâ n d re z i­
L e r m o n t o v “ , el scrie „ S i r e n a d e mina două volume de „ O p u r i s t a “ .,. J o n e ş t i . T e m e lia ce tă ţii e î n c o n ­ s a r a b i e i s ’a u s t â r p i t c u o rep e- înţelepciune şi conştiinţa de neam
cere“ la volumul românesc aflăm „ R ă s u n e t e le d in B a s a r a b i a “ s e z e c iu n e î n s p ă i m â n t ă t o a r e că bo­ al acestui român basarabean.
N ip ru “ , „ Ju d e ca ta “ , „O m ul e n ig ­ d r a m a ' i e d 1, romanul „ i n s u l a S a - j u r a t ă d e u n c a n a l, i a r o p a r t e
titlul operelor lui. In limba fran­ h a lin " şi „ C a l e i d o s c o p u l l i t e r a r 1. compun din câteva schiţe. Prima a z id u lu i a r e d r e p t r a z ă m f u n ­ găţiile Basarabiei sunt exploatate „ S ă n a u it ă m “ , scrie el, „ c ă
ceză el scrie: 1. * L es e n fa n t s d u m a t i c “ , „ P u d Iv a n o v ic i“ , „ V i a ţ ă
s t r i c a t ă * etc. La acestea se p&t adăoga , , R ă ­ din ele e^te „ O v â n ă t o a r e în d u l u n u i m ic g o l f , s p r e N o rd neraţional. Iar mai departe C. C. n a ţ iu n e a n o a s t r ă t o c m a i în a n ­
condamné“ , 2. „A le x is , f i l s de Stamati face câte un scurt isto­
s u n e t e le d in B a s a r a b i a '1‘. B a s a r a b i a “ , descriere apărută în s ă o m la ş t in ă d e 1 8 k 'lo m e t r i tic h it a te a sa a re p rep o n d eren ţă
Pierre le G r a n d * , 3. „ U n k r a c h In limba română C. C. Stamati
ue-a lăsat următoarele lucrări : Am scris altădată că C. C. puţin modificată şi în ruseşte, în l u n g i m e ş i 4 f u m . k il. lă ţim e , c e ric după datele cunoscute a ce­ a s u p r a a lt o r n a ţ iu n i m o d e r n e .
et ses suites“, 4. „ T e g e t t h o f f a u tăţilor Hotin, Soroca, Orhei, T i-
Studii dramatice: 1. „ E s t e t ic a ş i Stamati este un „romantic întâr- care autorul, cum mărturiseşte el s e e s t i n d e p â n ă la m a lu r ile la ­ N a ţ iu n e a n o a s t r ă cu m â n d rie
Pôle N o rd “, 5. L 'E r m it e d u d e ’ ~ ghina şi Ismail.
r e a l i s m u l ' 2. „ C â n o f i l a t * , Dra­ j ziat“ , ale cărui opere sunt presă- însăşi, sub influenţa lui Gogol şi c u r i lo r K it a i ş i C a t lo b u g “ . işi r i d i c ă f r u n t e a d in n o ia n u i
sert“, 6- „ S cèn es d e la vie d u In articolul , , C r e ş t in ă t a t e a ş i
me : 1. „ R ă z b u n a r e a u n e i n e b u - ' rate „ c u u n liris m c a l d fş i a d e ­ a „ N o t iţ e lo r v â n ă t o r u lu i“ de Celelalte schiţe au un conţinut v e a c u r il o r ş i p r iv e ş t e în j u r cu
g ra n d em pire d u N o r d “, 7. m â n ă ş t ir ile d in B a s a r a b ia “ C. C.
n e “ 2. „ M o g d a l e n a p ă c ă t o a s ă s e o r i, c u u n u m o r f i n “ . Aceasta Turghenev, face descrierea fru­ foarte variat. „îngerul verde“ d i s p r e ţ s p r e f o ş t i i e i d u ş m a n i,
„Poésis “ etc. In limba germană: museţilor Bugeacului încadrată în este o încercare de expunere în Stamati face un scurt istoric a ce au fră m â n ta t-o s u b p ic io a r e
1. „Tamor“, „Trauerspiel în vier 3. „ L o g o d n i c a ţ a r u lu i *' (tragedie o vedem şi din credo lui literar.
istorică). Comedii: î, „ F r i c o s u l '1, „ D e d icâ n d u - m ă lit e r a t u r ii“ , scene de vânătoare. In această formă literară a credinţelor şi le­ pătrunderii creştinismului în Ba­ ş i la u r m ă s i n g u r i s ’a u d e s fiin ţa t ,
Au/ztigen“. Cele mai multe din scriere, cititorul pe lângă peisaje gendelor induşilor asupra sufletu­ sarabia, susţinând că Românii au n e p u t â n d 'o r ă s t u r n a d e p e t e m e ­
operile lui au fost scrise în ru - 2- „ M a d e m o is e lle M e p h is t o p h è le “ , scrie el, „ n ’ a m v â n a t g l o r i e s a u
3. S i n g u r ă t a t e a u n u i h o lt e ia “, p r o f it . A m s c r i s , p e n t r u c â ’m i de natură ar găsi şi note intere“ lui, a metempsihozei. Cam ace­ împrumutat „ortoxismuh* de la liile a ş e z a t e d e u r ia ş u l R o m a n .
seşte. „ O perele m e le “, citim în sânte cu privire la trecutul Bu- laşi caracter îi are şi scrierea: Bulgari şi această împrejurare a P e a ş a te m e lii s e în a lţă p i r a ­
4. „ C ă r ă b u ş u l 5. „ P a r v e n it u l “, p l ă c e a a s c r i e . S i n g u r u l im p u ls
aceiaşi introducere, „ c e le m a i geacuîui, la populiţie, la unele lo­ „ R e z u m a t is to ric a su p ra d em o- dus la introducerea limbei sla­ m id e le în m ijlo c u l p u s t iu r ilo r ,
multe le-am p u b lica t în lim b a r u ­ 6. „ B a c ilu l a m o r u l u i “ . Copii de a f o s t in s p ir a ţ ia ce-l cu p rin d e
pe natură: 1. „ U n u n c h i i ş i t re i p e o m u l c u lt în z o r il e tin e re ţ ii calităţi. lată cum ie d„scrie C. n o lo g iei\ vone în serviciul devin. In acest m ă c a r c ă p e s t e ele t r e c u r ă g e n e ­
sească, p en tru câ am fo s t c r e ­ articol găsim mai multe conside-
n e p o a t e “ , 2. „ T r e i b u n ic i ş i u n s a le . A cea stă f l a c ă r ă C., Stamati Chilia: In aceste două scrieri, ca şi r a ţii m u lte cu s â m e ţe c u c e r i r i, c a r i
scut şi d ep rin s cu a c e a s tă lim b ă , în
n e p o t “ . Roman: „ I n s u la S a h a l i n “ . c e r e a s c ă , c e r e v a r s ă d u lc e a ei „ R u in e le ce tă ţii, c e s e a f l ă tu „ T es ta m e n tu l şi m em o riu l u- raţiuni istorice cu privire la Mol­ (Continuare în pag. 2-a)
i) V. .România Nouă“, No, 16, dîn
Caleidoscop literar: î. „ L u x u l “ , lu m in ă p e s t e p r im ă v a r a v ieţel d is t a n ţ ă d e u n k ilo m e t ru d e la nui n eb u n “, C. C. Stamate ne dova. In aşa sens este scris şl
19 Iunie 1926.
Ne. 20 (243) România Nouă 3
*
Tribuna liberă A se desfinţa sindicatele nu se
Acţiuni subversive poate, ele find un drept legitim
câştigai de muncitori odată cu e- Şcoala primară
In memoria hatmanului în Sindicatele muncitoreşti
galitatea politică.
Dreptul de asociaţie este o a- basarabeană
nexă naturală la drepturile o-
S. Petliura O laconică telegramă de presă
comunică că la Bucureşti s’a fă­
cut de către organele siguranţei
Asperităţile duc la nivelare. A-
ceastă axiomă este poate para­
doxală dar este logică*
muiui.
Insă societatea omenească stă
Mulţi se vor fi mirând că
cea dintâi gazetă mai mare
A ceastă minune o poat i
face numai şcoala. Su is
statului o descindere la sindicatele Totul din noi şi din natură pe următoarea justă teorie a li-
Din partea organizaţiei locale învins în această luptă extrem de bertăţei şi egalităţei: din provincia noastră dă a- provincii româneşti unde i 1
muncitoreşti unitare, cu scopul de tinde la armonie şi această armo­ iâta importanţă culturii. Unii
a imigraţilor poloni suntem rugaţi grea şi neegală, vina nu este a lui. a se confisca nişte broşuri sub­ nie se bazează pe iadividualizmul „Liber este fie cine să facă nalfabefizmul este cel mult c
a da loc următoarelor rânduri: Nu el este de vină că n’a putut versive* sociabil. ce vrea, însă să nu că căşuneze vor fi crezând poate că acest ruşine, dar pentru Băsarabi \
in legătură cu moartea lui să apere totdeauna şi pretutindeni Clica de paraziţi ce conduc Aşa şi întreaga armonie so­ lucru se datoreşie întâmplării, în special, analfabetismul e<J
Simon Petliura, Hatmanul Suprem pe cetăţenii paşnici de excese. prin acţiunea lui, vre-un rău alt­
al armatei naţionale Ucrainene, Chiar duşmanii mişcării na­
muncitorimea sindicalizată au ia­ cială. cuiva“. că directorul gazetei ca şi o te o primejdie naţională. $ t
răşi prilej de ţipete contra unui De aci toată atenţia noastră Se cade deci ca să se caute bună parte din colaboratori nu uităm că peste zece a n
ucis de mâna criminală a unui ţionale ucrainene recunosc că ar­ „nou val de teroare de astădată unei generale şi fraterne conlucrări
nebun, unele ziare au găsit de mata regulată ucraineană nu şi-a mai aprigă“ şi cu „arestări în măsuri coercitive cari lăsând cea sunt lucrători ai şcolii ro­ copilul din şcoala primară ds
pentru facilitarea cSreîa s’au creat
cuviinţă să amintească din nou de permis niciodată vre un exces. massă, asaşinate şi teroare cât organizaţiile sindicale de muncă şi
mai deplină libertate de pacinică mâneşti; alţii vor fi crezând azi, va fi soldatul ţării, sti n
„petliurovscina“ şi de pogromurile Pogromuri şi alte excese se fă­ asociaţie pentru scopuri concor­ iarăşi că din lipsă de alt
cari ar fi fost făcute de către ceau de elemente anarhice şi cri­
mai sălbatecă“ precum Candid de capital. dând cu interesele şi evoluţia sta­ dent la universitate, candid,
armata ucraineană fiind sub con­ minale, care, organizate în bande,
scrie „ V ia ţa M u n c i t o a r e “ , gazeta Aceste organizaţii sunt însă un tului unitar naţional, să stăvileas­ material gazeta îşi umple co­ la funcţiuni în stat, cetăţei c
sindicatelor muncitoreşti din Bu­ rezultat al fraternităţei, iar nici loanele cu disertaţii elastice nul conştient şi conducăti^
ducerea defunctului. uneori participau h lupta între cureşti. că tot odată tendinţa de a se e-
decum al unei lupte dintre capital pedagogice.
Noi, emigranţii ucraineni adă­ armata ucraineană şi duşmanii ei, Pe toate tonurile ei ţipă con­ şi muncă
luda legea în scopuri anti-naţi- al vieţii publice. Familia ţi
postiţi în România, în oraşul de mai multe ori trecând de la o tra „tendinţiei"— ne-existente— Aceasta e necesar să lămurim
onale. Lucrurile însă au cu ro- rănească de astăzi în zei
Chişinău, protestăm categoric în poarte la alta, după cum aveau de a se suprima dreptul de or­ muncitorimei noastre care acum e Roiul sindicatelor muncitoreşti tul altă explicare. Basarabia, ani poate fi o familie de căst
contra legăturei ce se face între putinţă de a-şi satisface ţelurile ganizare a muncitorimei* învadată de propaganda subver­ este ca să ajute la găsirea mij­ încetul cu încetul va atrage
numele răposatului Simon Petliura lor criminale. De cele mai multe turari în care tatăl şi man^
Organizaţii sindicale cât de pu­ sivă a agenţilor sovietici ce tind loacelor celor mai nimerite armo­ toată atenţia publicului ro­ vor ju ca un rol din ce p
şi paginele acestea negre din ori aceste bande erau organizate ternice, cari să reglementeze ra­ să prefacă mişcarea sindical— eco­ niei, dintre capital şi munca, deci
istoria revoluţiei, care se numesc de către bolşevici cu scopul de a porturile claselor producătoare, roiul lor este naţional dar nu fo­ m ânesc prin problemele va­ ce mai şters. A ceasta !
nomică a muncitorimei într’o miş­
pogromuri evreeşti. produce turburare în dosul arma­ sunt o necesitate în fiece stat, care de luptă politică cu substrat care de ură şi cu vrăjbire socială. riate şi importante care i le caz dacă în Basarabia a R(
Simon Petliura a fost conducă­ tei ucrainene şi de a arunca asupra pune înainte şi care trebuesc
torul ucrainenilor cu conştiinţă ei învinuirea de excese anarhice.
aşa că, dela sine înţeles statul revoluţionar.-* Trebue să recunoşteni că în avea o şcoală primaim
caută să încurajeze prin legiferare Intr’adevăr, profitând de impor­ denaturarea adevăratului scop al rezol vite energic şi iute. A ideală. at
naţională, care în curs de câţiva A amesteca toate acestea loa-
ani şi-au vărsat sângele şi în ialtă şi a atribui tot ce s’a petre­
şi administraţie crearea a cât mai tanţa sindicatelor muncitoreşti, şi sindicatelor, muncitorii noştri nu fost un timp când această înainte de a creia bănci p
multor sindicate de muncitori, de dându-şi seama de imensa influ­ au nici o vină. grea sarcină a fost pusă
condiţiuni extrem de nefavorabile cut pe teritorul statului Ucrainean, negustori, de fabricanţi etc.etc* enţă ce o pot exercita asupra tru partide şi „faliţi de în
lupta împotriva asupritei din par­ conducătorilor lui, înseamnă sau Cu cât civilizaţia progresează, maselor muncitoreşti, agenţii Mai mult ca pretutindeni pro­ numai pe umerii poliţiei şi noştri“ să se creieze ş c ca
tea tuturor apăsătorilor, cari stă­ a nu înţelege situaţia sau a urmări instinctul de sociabilitate se mă­ Internaţionalei IH-a s’au strecurat letariatul nostru este un element armatei. E timpul, credem, primare pentru moldovenij e>
ruiau să înăbuşească mişcarea compromiterea mişcărei ucrainene de ordine şi patriot convins. Vina să schimbăm rolurile, m ăcar
eliberatoare ucraineană. naţionaie.
reşte şi indivizii caută ca prin în aceste sindicate, reuşind prin
o poartă conducătorii— o parte
Basarabia. J»
Niciodată şi niciunul din con­
organizaţii cu caracter de solida­ diverse vicleşuguri a se ^erija în
rătăciţi alţii vânduţi— ce s’au im­
în parte. Pretutindeni astăzi S â nu rătnâie sat cât de r,
Dacă trebuie să căutăm vinovaţi ritate colectivă să-şi împlinească conducători ai proletariatului cari
ducătorii acestei mişcări nu s’au de vărsarea sângelui nevinovat pus muncitorimei conform ordi­ luptele de tot felul între na­ fără şcoală, şcoală fără î
cât mai satisfăcător necesităţile habar n’au de adevărata înfăţi­
pătat cu persecuţiuni contra po_ atunci nu trebuie să-i căutăm în economice individuale. şare sufletească a acestor agenţi nelor Internaţionalei comuniste. ţiuni şi clase s ’au strămutat văţător şi copii fără ş tiin
pulaţiei paşnice, nici contra evrei­ rândurile conducătorilor statului Produs al acestei tendinţe, M i­ sovietici cari pe deasupra sunt pe terenul cultural. Chiar de c a rte ! g
lor nici contra altora. Toată grija noastră, trebue să
Ucrainean şi cu atât mai puţin nisterul Muncei şi Cooperaţiei plătiţi şi cu lefuri grase şi duble: fie in eliminarea, din sânul mun­ Rusia sovietică a început de Corpul didactic primar f|
Şi cu atât mai puţin de aceasta in persoana lui Simon Petrliura,
poate fi învinovăţit Simon Petliura.
Sociale, există mai in fiecare de câtre muncitori pentru că sunt citorimei, a acestor elemente tur­ vre-o doi ani încoace să du­ de alte grade şi toţi oara
care in tot timpul a cautat să apere stat. purtaţi de nas şi amestecaţi în burătoare a ordînei sociale.
Acela care vreau în mod obiec­ populaţia paşnică, aplicând măsuri că lupta internă pe terenul nii conştienţi de important
Printr’o întreagă legislaţie s’a lucruri de cari habar n’au, şi de
tiv să-şi explice caracterul activi­ severe şi uneori pedepsind cu săutat să se imprime sindicaliză- câtrellnternaţionala comunistă pen­ Trebue ca legea de organizare cultural. In acest scop s ’a problemă să se adune i
tăţii statului Ucrainean, trebuie moartea pe vinovaţi, cum a fost rei de orice fel, un mers sănătos sindicală să fie modificată in sen­ dat o dezvoltare foarte mare congrese şi să discute ci
tru acţiunea lor de învrăjbire ce sul că oricine a fost, este sau va
să ştie că statul acesta, mai ales cazul lui Semeşen şi altora. învăţământului şi organiza-
în timpul când în fruntea lui era
şi compatibil cu interesele statu­ o duc şi o produc printre munci­ fi condamnai pentru crima contra mai mult chestia. Iar autoi
Aceste declaraţii le facem nu cu lui naţional. tori şi patroni. ţiunilor cu scop cultural.
S- Petliura a luat un şir întreg gândul de polemică sau de apă­ siguranţei şi integrităţei statului tăţilor, de sus până jos, !
Şi la noi în ţară, de după răz- In intenţia legislatorului român S ’au convins oameni) în sfâr­
de dispoziţiuni speciale îndreptate rare a numelui lui Simion Petliura. boiu, a luat naştere legislaţia so- când a creat organizaţiile sindicale român, nu are dreptul să facă nu cruţe nici o jertfă, cj~ai
pentru apărarea populaţiei paşnice Noi ştim bine că ori ce polemică lidarităţei colective şi în primul muncitoreşti, desigur că nu a fost parte din mişcarea sindicală, fie şit că cu discursuri frumoase de mare şi de grea, în acej^
în deobşte şi în special a celei cu duşmani noştri este de prisos. rând legile menite să organizeze ca membri, fie ca conducători şi şi cu spânzurători ,u se poa­ scop, ră
evreeşti. să creieze organizaţiuni revoluţio­ nici să frecventeze aceste orga­
Iar memoria lui Simon Petliura producţia reglementând raportu­ nare cu tendinţa de a răsturna te realiza un ideal Iar ca o garanţie de szac
înfăptuirea acestor măsuri re­ îq tot cazul va rămâne sfântă nizaţiuni.
clamă de la, statui ucrainean mari
rile dintre capital şi muncă. ordinea socială actuală. Fiind de D ar în ţările în care şco a­ riozitate şi de idealism săiŞ>
pentru fiecare patriot conştient Ministerul Muncei are o acti­ bună credinţă şi în dorinţa de a Astfel sindicatele lipsite de unel- la a stat la înălţime până la
sforţări şi jertfe. ucrainean, ca memoria unui luptă­ vitate febrilă pentru a reglementa înlesni muncitorimei un traiu mai titorii sovietici vor pierde rolul excludă cu totul politica dcej
Invingâud cu mari grăutăţi iner­ tor pentru cauza naţională, căzut aceste raporturi într’un mod cât lesnicios şi raporturi mai civilizate lor falş de a deservi ţara şi pro­ războiul mondial, după acest şcoală. ^
ţia masselor ţărăneşti, statul Ucrai­ victimă pentru ea. mal echitabil ambelor părţi, pen­ între capital şi muncă, leguitorul paganda bolşevică va fi mult războiu s ’au produs cu­ Din partea mea rog | i
nean a fost nevoit să lupte în Istoria ne va judeca şi va aduce tru ca din armonia rezultantă a nostru nu şi-a luat suficiente ga­ stânjenită şi zădărnicită dacă nu rente puternice reform atoare
contra elementelor anarhice, libe­ verdict pentru S. Petliura.
d-1 director al gazetei „Rfos
conlucrărei acestor două catego­ ranţii pentru ca în orice moment complect distrusă din sânui mun­ în ce priveşte învăţământul mânia Nouă“ să deschidăsar
rate din închisori şi ocne şi chiar Insă noi socotim de datoria rii de forţe economice, să iasă să poată zădărnici o eventuală citorimei.
înarmate de Guvernul Provizoriu noastră să arătăm lumii întregi şi opera de cultivare a ma­ coloană potrivită, ca un 1
cât mai mult folos pentru întrea­ abatere a activităţii pur sindicale Făcând astfel vor dispare şi sselor. Congrese nenumărate
rus în contra elementelor duşmă­ adâncile noastre convingeri şi ga naţiune. din făgaşul ei normal şi legal în de tribună a şcolii p™
noase mişcării naţionale ucrainene faptele la care noi am fost mar­ alte anomalii din mişcarea sindi­ au scos hotărâri importante,
— în interior, iar în afară—cu
Insă, o parte din conducătorii mocirla subversivă şi anti-naţio- cală uvrieră, care va reintra în mare. idin
tori oculari. muncitorimei, pretutindeni tind să nalâ. care treptat sunt introduse •w»iiT»nmTwi-Mi([iwMMnf nmUMfrwnn ifmrt ■ d i n
diferite invazii. In numele emigranţilor poloni. făgaşul el normai naţional.
Dacă statul Ucrainean a fost
dovedească că între capital şi „Sindicatele nu sunt corporaţii în programele de studii. Ide­ _ _ aju
I. Gorbuniova Desigur că, ca totdeauna, presa
muncă există o luptă acerbă care
nu se va sfârşi decât prin capi­
ci organe de luptă ale clasei mun­
citoare unde se dă şi prima e- de stânga, interesată, va face gă­ alurile omenirii au suferit S afâla «Sltt salri!"
însemnate schim bări, iar sta­
tularea forţată a capitalului şi că
îmbunătăţirea condiţiunilor de traiu
ducaţie revoluţionară muncitorilor
comuniştii trebue să activeze în
lăgie vorbind de răpirea liber-
tăţei de organizare a unor „idea­ tele şi popoarele trebue să- Dacia i'tve
Buletinul „Astrei* ale muncitorimei nu sunt rezul­ mod sistematic şi organizat în lişti“ sovietici, iar comis—voiajo­ şi crească generaţiile nou în
re i
ie t
tatul perfecţionărilor technice şi a toate sindicatele" sunt ordinele ulti­ rii umanitarismului, se vor pune vederea noilor situaţii şi a In sala D acia, a avut i?tru
Continuare din pag. l-a in mişcare, dar de asta nouă nu
acestei lupte. mului congres comunist ilegal, noilor idealuri. loc o întrunire a comerciaren
în mână, să citească în acea sală, nici odată nu s’a ajuns ca toate Falşă doctrină! către membrii săi. trebue să ne pese-
numărul lor după cum s’a văzut cărţile să aibă loc pe etajere, La suprafaţă analizând ori şi în faţa acestei acţiuni de tran­ Străjeri ai renaşterei naţionale Noi românii nu trebue să ţilor detailişti cerând ca nBl,i
ridicându-se în timpul din urmă multe din ele alcătuind şiruri în­ ce fenomen, natural, ni se pare sformare a sindicatelor flmuncito- avem datoria de a privighea ca ne lăsăm ameţiţi de gloriile gazinele de coloniale să lnap
până la 2000 persoane lunar şi tregi aşezate deadreptul pe po­ că există o luptă între elemente reşti in unelte moscovite se pune jertfele ţârei, a celor opt sute trecutului, ci dimpotrivă ele lăsate deschise pănă seacon
subsemnatul de multe ori am fost dea. In timpul din urmă s’a a- dar aprofundând analiza noastră în mod logic întrebarea": Ce este mii mucenici ai neamului să nu să ne inspire cea mai mare mai târziu. iest
încurcat neştiind cum să poftesc juns, prin confecţionare de eta­ vedem că această luptă este dată de făcut? fie în zadar!
dela Stână grijă pentru viitor ca moşte­
oaspeţi atât de numeroşi într’un jere de cea mai simpiă formă, să tocmai pentru armonizarea aces* De sigur că la această între­ nire, apoi trebue şi să dea In cursul intrunirei, conieţulu
local atât de modest, oferindu-le se soluţioneze această criză. Dar tor elemente. bare este cam greu de răspuns. cian tul Butnaru, a deciaipec
şi scaunul meu de biurou, mulţi o chestiune încă nesoluţionată o acestora o educaţie cât mai
dintrânşii cetind în picioare! îngrijită pentru ca moşteni­ că funcţionarii com ercial
constitue mesele şi scaunele pen­ sunt nişte laşi. Funcţionai* Î!
Căci o altă lipsă a Bibliotecii tru cetitori, căci o singură masă
Sorlseri i Saşii rea să nu fie părăduită. Nu­
Centrale din Basarabia, o constitue
mobilierul. Mai ales etajerele pen­
tru cărţi, mesele şi scaunele pen­
de zece persoane şi 18 scaune
comune şi cu personalul, cred că
nu sunt suficiente pentru aproape
Ştiri triste de peste Prut ORHEI
mai atunci vom putea închi­
de liniştiţi ochii în ceasul
au protestat, apoi s ’a iscatj°r(
ceartă, după care a urm c
o adevărată luptă cu scaupre
tru cetitori. Fiind o bibliotecă 2000 persoane câte freguentează din urmă, când vom avea
nou întemeiată s’a avut crijă de „Revista Moldovei' ce a- „La Rădăuţii Bucovinei, printre încredinţarea că suferinţele şi bastoane între funcţiomîîldi
lunar biblioteca. şi com ercianţii. t A
cărţi, în ce priveşte, însă etaje­ pare la Botoşani, prin sârgu- dărâmăturile fostei biserici a lui A l e g e r e a c o n s iliu lu i j u d e ţ e a n s’a noastre, jertfele noastre n’au tor
Va mai urma un articol despre Ştefan cel Mare, scormonesc şi făcut după noua lege de unificare
rele s’a făcut ce s’a putut. organizare, personal şi soluţii. inţa şi vrednica osârdie a fost în zadar.j Incăerarea a continuatobo
Ani de zile a fost luptă — cu râmă porcii, iar satul e plin de administrativă.
modestele resurse ale instituţii—să I. Z a b o ro v sch i unui mănunchiu de intelec­ icoane vechi, de cruci, de cărţi şi După ce d. prefect colonel Stere D acă pe terenul luptelor în stradă până au sosa^!
Directorul Bibliotecii Centrale tuali moldoveni, ne aduce politice ţara noastră sânge­ două plutoane de janda^fj
se facă etajere pentru cărţi şi din Chişinău.
alte lucruri de rit, însemnate şi Costescu a arătat însemnătatea a-
câteva ştiri triste, cu atât scumpe, cari se vând străinilor pe cestei legi, a cedat locul d. iosif rează şi se înveninează de mii. Sunt răniţi având ca|e (
mai triste cu cât ne gândim nimic sau se perd din inconştienţă. Chircorov, preşedinte de vârstă. la un capăt la altul, să cru­ tele sparte... Au fost 50 ftiva <
a u r m ă s e p r e f e c u r â în n is ip , Alegerea s’a făcut cu vot se­
a t u n c i , c â n d a c e le z i d u r i u r ia ş e F e l cîe fel că şi în Basarabia noastră „La Probota, atât "mănăstirea ţăm cel puţin pe copiii no­ cţionari comerciali aresta C
cât şi mormintele ctitoreşti ale lui cret şi au fost aleşi d-nii: Al. Smo-
s t a u şi v o r s t a n e c lin tite su b se găsesc atâtea relicve isto­ lensky, preşedinte; 1. Chircorov ştri de această mizerie. Să-i cărora după ce li s a lig?Ui
Puternica operă a fascis­ Petru Rareş şi Elena Kâtălina
a r ş iţ ă ş i v ijelii ... P r o v in c iile d a c o rice ce dispar fără urmă din Doamna, sunt înconjurate de o şi Pavel Buciuşcan, vice preşedinţi; scoatem cât mai mult din câte o declaraţie, au f iQ
— r o m â n e a u ş i f o s t a c e l c o lţ mului— regenerarea sufletului pricina vremei care le roade complectă nepăsare şi indiferenţă. Gh. Canţâr şi Gh. Şatravca, ches­ atm osfera casei părinţeşti 'şi puşi în libertate. întruniri i
d e p ă m â n t n efere cit, p este c a re latin în Italia— se simpte pâ- tori şi Al. Razievski şi C. Nico-
trecu ră , ca p este un pod de
fără ca o mână de om înţe­ „LaJjDoIheşiii-Mari, în biserica
să le dăm prilejul de a ţări nu s ’a mai ţinut. Nisţ
nă’n... bucătărie. Astfel une­ legător să le scape din ghi- lau, secretari, pe timp de patru ani. într’o lume mai senină. — 2
o a s e o m e n e şti, fe lu r it e g e n e r a ţii lui Şendrea, cumnatu lui Ştefan Jurământul consilierilor s’a luat
d e n a ţiu n i în o a rd e s ă lb a t ic e ,
le din resturantele Romei au arele pieirei. Astfel, revista de cel Mare şi fostul portar al Su­ — ............. .............. .. .... Urii
s<)k
început să scrie Menu-ul în în faţa protoereului Pavel Gu-
ce n u lă s a ră în u r m a l o r n ic i mai sus, sub semnătura d-lui cevei, mormintele ctitorilor nu au eiujna şi a rabinului A. Paghis.
m o n u m e n t e i, n ic i i e r o g l i f e , c ă c i latineşte. Dăm un exemplu. Căpit. Aurel I: Gheorghiu, o soartă mai bună. Sunt consilieri de drept: Dr. Din presa rusă dezastrul complect economic 3.
ruinarea ţării. Teoria că greuGall
e r a u c o p ii g e n i u l u i în t u n e r e c u l u i
un harnic cercetător al mo­ „La Galaţi, casa in care a lo­ Serghei Dângă, D-ra Elena Creţu, ţile economice ar putea provşani
ş i a i s t â r p ir e i “ ... „Ordo convivii“ cuit Cuza-Vodă, a fost transfor­ directoarea liceului de fete, şi Din carnetul politic
numentelor istorice rămase de numai decât schimbarea regimt P
Om cu o cultură remarcabilă Percuta: Lagana cum co- mată în hotei pentru a adăposti şcolii profesionale; LProtoereul I. Savantul publicist rus, Petre politic, nu este de cât o teoiu j
literară, cu un trecut de povesti­ pe urma urgiei vremurilor, „oameni de toată mâna“. Boldâr, Dr. Gh. Munteanu, me­ veche a burjuaziei marxiste, teere
padris in tracta. — Mattya Struve punându-şl întrebarea: Gurn
tor şi cu bogate cunoştinţe isto­ ne înştiinţează c ă : „La Putna» vechea sihăstrie a dicul spitalului judeţean; Teodosie se explică faptul că, stăpânirea ria aşa zisului materialism emze
rice şi filosofice, C. C. Sta maţi ad minutal apicianum— Vitu- stolnicului Ilie Cantacuzino (1700) Sandu, revizor şcolar, Gh. Brum, sovietică, ne având nici]un teme iu nomic* iref
ar merita să ocupe un alt loc în lina assa— Conchieîa de pisa .La Ipoteşti, casa în care a co­ profesor la şcoala normală, P.
pilărit Eminescu, a fost dărâmată este un morman de petre şi un solid şi compromisă defenitiv, to­ Dânsul avea rost când exiost
istoria literaturii române. Micile simplici et solanis-Secundae deabinelea, iar mormintele părin­ imens cuib de şerpi. Topor, reprezentantul regiunei sil tuşi se menţine la putere? scrie opinia publică, când atât elemPenl
defecte de limbă nu întunecă fru­ M en sae: Dulcea dom estica— vice, Al, Kiriţă, din partea coope­ următoarele: tele obşteşti, cât şi persoat11^
museţea gândirii şi claritatea ex­ ţilor săi aflate la doi paşi, lângă — La Neamţ, bătrâna Cetate rativelor şi Cesar T. Stoika, avo­
Pom a-V ina: Rubrum e Moute bisericuţa spartă şi gata să în­ a Neamţului îşi surpă an de an întâmplarea a făcut să mă în­ separate, posedau oare cares1 C
punerii. Comparaţiile lui, maniera catul statului. tâlnesc ia Berlin cu un Indus­ şi rezistenţă. Ori acest burjriău,
de a intercala în povestire note Porîio-Tusculanum — Potio- chine steagul, sunt complect pă­ zidurile, cari, cad de vale în O- Sunt consilieri aleşi: Preotul P. triaş german, de curând înapoiat zism sub comunism a dispălega
cu caracter istoric, filosofic şi arabica— Rosatum. răsite şi acoperite de bălării. sana, muşcate de şiroaele mun­ Guciujna, Gh. Chiriţa, V. Râdvă-
ţilor. La fel la Hotin, la Soroca, de la Moscova, care mi-a decla­ opinia publică nu există, cum:ont
artistic, precum şi de a introduce „La Popăuţi, clopotniţa, care a- nescu, D. Torgan, Eugen Dudni- rat că bolşevicii se vor menţinea există bunul simţ, iar cu Rtaaa
în studii mai serioase legende şi fn traducere; scunde sub străşini peste patru la Tighina şi Cetatea Albă, la cenco, Teodor Bogdasarov, N.
Făgăraş, la Feldioara, la Breaza la putere atâta timp, cât vor pu­ şi cu poporul rus poţi se faci
amintiri personale, dau un farmec Bucate** Pateuri în foaie cu veacuri, este pătrunsă de ume-
în munţii Făgăraşului, şi în multe
Dobrovici, C* Şiraev, Valerian tea impune ţăranului să întreţină vrei...
deosebit scrierilor lui C. C. Sta- carne tocată. — Tocătură cu zială, ploaia o străbate prin câteva Sârbu, Gherş Vainştoc, D. Besler, cu produsele sale industria na­
mati. Produs al Basarabiei, în o~ părţi şi dacă nu se vor lua mă­ ale părţi. N. Iamişevicl, Teodor Cazacu, Drept o soluţie din starea;
zarzavat ă la Apicius. — — La Suceava, muzeul oraşu­ ţionalizată parazită, adică prole­ piorabilă a Rusiei, autorul re
perele beletristice el este înflueţat suri din timp, zadarnic vor mai Oret Rusacov, Efrera Popescu, tariatul muncitor. Odată ce nu
de literatura rusă. Sufletul lui Friptură de viţel.— Boabe de străluci şiragul frumoaselor smal­ lui, o bogăţie de antichităţi şi re­ Pavel Taran. I. Stratian, Boris vor mai putea stoarce de la ţăran
mandă mai multă activitate
însă de român conştient se vede mazăre cu cartofi. ţuri ce o încing de jur împrejur, licve din epoca de mărire a Mol­ Fihman, I. Uncu., Cost. Cazan- luptă, fiind că, zice el, „stâpl
dovei — piesele stau clae peste produsele săteşti comunismul va rea nu cade singură, ci o
în scrierile lui referitoare la Ba­ Disert: Dulceţuri de casă. căci într’o zi se vor duce de-a
grămadă, în praf şi intr’o strâm­
cincov şi Mihail Ivanov. cădea inevirtabil pe bază econo­ toarnă adversarii“. v» '
sarabia, în operele lui româneşti. — Fructe. dura la pământ. Din sânul acestor consilieri s’au mică.
Titlul volumului lui „ R ă s u n e t e d in toare care te înăduşâ, mutate din- constituit şi ales cu vot secret
Vinuri: Roş din Muntele — La Şiret, în clopotniţa bise- tr’un loc în altul, ca ori-ce bagaje însă, continuă autorul, mai este
B a s a r a b i a “ are ceva semnificativ. comisiunele: administrativă, a lu­ şi o altă parte a chestiunei, pe
Este răsunetul sufletului unui ba­ P o rtio -T uscufau. — Cafea — ricei Sf. loan, veche de când e de burghez, ciuntite din această crărilor publice, economică, culte­
Mare scandal în par!
Moldova, acel ce semnează aceste cauză şi amestecate. Pricina: lipsa care o explică foarte bine un m e n iu l A u s tria c *• 1
sarabean de ia sfârşitul veacului Dulceaţă de trandafiri. lor, sanitară şi asistenţei sociale. „speţi" sovietic (un industriaşi
al XlX-lea, este ceva ce preves­
rânduri, a scăpat pieirei şi lăco­ unui local propriu; alt-fel, de pri­ După terminarea alegerei au
por
miei şoarecilor, câteva cărţi destul sos este toată truda inimosului marcant). Proectul de lege pentru refor
teşte mişcarea naţională dela 1905 de vechi, într’o caligrafie şi cu luat cuvântul: d. Coi. Stere Cos­ Greutăţile economice, a decla­ şcolară şi divergenţele dintre p J
încoace. Domnul fe rbinică , pro­ profesor care îşi vede stingherită tescu, prefectul judeţului, Protoreu
miniaturi, pe cari astăzi nu ar mai munca cheltuită zadarnic. rat speţui, nu prezistă pentru tidul social-democrat şi soc
prietarul croitoriei artistice fostă Pavei Guciujna — deputat, Gh. stăpânirea sovietică nici o greu­ creştin, a dat naştera unui /
Albuleţ, str. Bartolomeu No. 3, avea mulţi răbdarea ca să ie scrie! — Şi ca culme, tot în Boto-
» La fel Ia Sf. Onofrei, lângă Chiriţă, D- Torgan şi Cesar Stoika, tate politică, fiind că de unde aţi scandal în parlament0! austria;^/.
aduce la cunoştinţă onoratei şi canii noştri, oropsiţi şi izolaţi, în din partea consilierilor de drept. luat, că Rusia de sub stăpânirea
A A P Ă R U T „ P a t r ia r h ia Ro­
destinsei clientele că a primit acelaşi târg. plină dimineaţă de Duminică şi în S’au repetat scenele recenteu
m â n ea scă “— A cte şi d o c u m e n te ,
Apoi întreg consiliul s’a foto­ sovietică, trebuie numai decât să parlamentul ceh. Pupitrele au1
modele noui create de cei mai — In Botoşani, casa copilăriei biserica Elenei lui Rareş, atâ de grafiat şi au luat parte ia o agapă
care conţine pe lângă desbaterile progreseze, sau cel puţin, să se sparte, deputaţii s’au bătut (
celebri maeştri parizieni. profesorului N. lorga merge pe frumos renovată, catapeteasma se intimă, unde au tuostat: d. Col. menţină la un anumit mediu.
din Sf. Sinod şi din parlament, Asemenea a angajat lucrători nărue la pământ, sfărâmând nu­ ei invectivându-se cu tot felír4 .
relativ la înfiinţarea Patriarhiei, si aceiaşi cale ca şi aceea din Ipo- Stere Costescu, Protoiereul Pavel Stăpânirea sovietică n’are ne­ vorbe.
speciaiişti aduşi din Capitala ţărei. feşti; pereţii sunt crăpaţi, iar prin meroase obiecte de preţ. Guciujna, d-ra Elena Creţu, Gh.
o sumă de decldraţii ale d-lorN. voie de oare care progres eco­ Cu mare greutate scandali E p i
Totul se confecţionează cu acoperiş ploaia se prelinge şi stră ­ Eri fără preot şi aproape fără Şetravca, I. Uncu, I. Chircorov, nomic, dânsa are nevoie de men­
lorga, Lepâdatu, Dr. Lupaş, pre­ preţuri absolut reduse pentru credincioşi» a rămas astăzi şi fără putut lua sfârşit spre sfârşitul a d n
cum şi scrisori de recunoaştere bate fără nici o piedică în micile V. Râdvanescu, C • Şiraev, C. Ni- ţinere la putere. dinţei*
reclamă* 115— 2 încăperi, catapiteasmă 1“ colau, N. Dobrovici şi Cesar
ale Patriarhiilor răsăritene. Comuniştii se vor menţinea la
Stoika. putere cu ori ce preţ, chiar prin
România Nouă No. 20 (243)
BtóeBflmESHWSNCaaSME«

i inform aţiuni
De câteva zile telegraful ne ţine la curent cu mersul discuţii- D . O n is ifo r G h ib u , p ro fe ­ locurilor vacante în învăţământul
s o r u n iv e rs ita r, d ire c to ru l primar, rămase în urma transfe­ C u rs a d e a v io a n e C h iş i-
tf lor ce au avut loc la Bled între reprezentanţii Micei Antante. Impre-
I sia ce ne-o lasă aceste ştiri e, că la nici una din conferinţele an- z ia ru lu i n o s tru , c a n d id e a ­ rărilor. In primele zile ale lunii n ă u -B u c u r e ş ti Dectorafiile d. Mitilineu, făcute
Iulie se va face Ia Inspectorat p re se i
j. terioare situaţia României n’a fost atât de favorabilă ca de astă z ă p e n tru lo cu l d e s e n a to r numirile de titulari şi detaşeri în Bucureşti, 22. VI(cor. spec.)
( dată. Reprezentantul României a pus cu multă francheţă în discu- a l c o n s iliilo r c o m u n a le şi învăţământul primar pe baza pu­ Bucureşti 2 2 VI (Rador) d. Mitilineu, ministrul de ex ­
j, ţiile conferinţei, pe lângă chestiunile în legătură cu evenimentele începând de mâine Joi, cur­
ce l ju d e ţe a n d in ju d e ţu l blicării acestor locuri în Monito­ sele de avioane între Chi- terne, a făcut presei un expozeu în legătură cu conferinţa
, politice externe, şi chestiunile care ne privesc direct pe noi, româ- O rh e i. rul Oficial şi Buletinul oficial ai
’ nii. Astfel s’a relevat chestiunea şcolilor şi bisericilor fraţilor noş- Ministerului. şinău-Bucureşti vor avea Ioc dela Bled. D -sa a declarat că a fost foarte impresionat de
în mod regulat. Vor pleca 2 primirea făcută de delegaţii cehi şi iugoslavi. Totodată
" tri din Banatul trecut la Iugoslavia, obţinându-se din partea d-lui
II Nincici, ministrul de externe şi reprezentantul acestui stat, prorni-
Comunale Cererile respective vor fi îna­
intate la Inspectorat pentru nu­ avioane concomitent din Chi­ d-sa desminte ştirile despre unele afirmative discuţii violente,
f siunea că chestiunea aceasta va fi rezolvată fără amânare şi spre miri şi la Revizoratele respective şinău şi Iaşi, la ora 7 dim. arătând că conferinţa a urmat în mod paşnic şi amical.
in legătura cu lipsă de cazane pentru detaşeri,— care le va îna­
[■ mulţumirea noastră. pentru uzina electrică, s’a apro­ vor ajunge la Galaţi Ia ora Reînoirea tratatelor şi ratificarea lor la Bied dovedesc le­
inta cu aviz Inspectoratului.
Era timpul suprem să se pună odată în mod hotârît această
bat cumpărarea de la societatea 8 .4 5 din Galaţi va pleca găturile strânse între aliaţi ca şi în trecut. Apoi arată cri­
„Distribuţia“ a 50 de cazane de *
unul singur spre Bucureşti. za Societăţii Naţiunilor; arată că persoana, care va repre­
1 chestiune, care a agitat mult pe fraţii noştri din amândouă părţile motorină pentru nevoile uzinei e- Pentru suplinirea catedrelor va­
Banatului. lectriee Aci au sosit 2 cazane mo­ cante în învăţământul secundar Diu Bucureşti va pleca zenta M ica înţelegere la Consiliul Ligii este aleasă, dar se
torine, cari vor fi suficiente pentru normal, mediu, profesional şi co­ unul singur spre Galaţi la ţine în secret numele ei.
{ Nădăjduim însă, că ministerul nostru de externe va face în cur­ Mai arată răsunetul ce au avut falşificările de banc­
sul tratativelor, ce vor u rm a în chestiunea aceasta, şi paşii nece- 10 zile, Până atunci o să so­ mercial în anul şcolar 1926/927 ora 15.15 din Galaţi vor
sească şi ceîe cumpărate dela so­ se vor adresa de cei interesaţi pleca două: unul spre Chişi­ note asupra situaţiei Ungariei şi regretă că această ţară
sari pentru obţinerea r e g u la r e i problemei şcolare şi bisericeşti şi cietatea „Distribuţia". cereri la Inspectoratul şcolar, pâ­
pe seama românilor d in Vale Timocului. nă la 15 August a. c.
nău şi altui spre Iaşi la ora întârzie cu înfăptuirea unui Locarno al Europei Centrale prin
Cererile vor fi însoţite de acte­ 19 seara, imediat după so­ atitudinea sa neprietenoasă.
O altă chestiune, care s’a discutat, a fost aceea a Basarabiei, S’a aprobat scăderea cu 1 leu le de studii şi de cetăţenie ro­ sire se va distribui co res­ Spune că litigiile Greciei şi iugoslaviei sunt pe cale de
f Reprezentantul României a declarat, că statul nostru este în tot pe kig. la vânzarea făinei mini­ mână. pondenţa. aplanare, sperând în încheierea unui acord între ambele ţări.
I m o m en tu l g a ta să încheie cu Rusia un pact de neagresiune, dacă steriale lux din depozitele Pri­ *
măriei. Arată că în presă s a u publicat unele ştiri falşe despre
aceasta va recunoaşte şi va garanta hotarele de azi ale României. Eri s’au terminat examenele la conferinţa M icei înţelegeri.
toate şcolile primare din Basa­
S p r e un p a rtid s o c ia lis t
Conferinţa dela Bled a dovedit încă odată, că România îşi Primăria Municipiului Chişinău
întăreşte tot mai mult situaţia în Mica Antantă şi că cuvântul ei rabia. Bucureşti, 22 VI (cor. spec.) Tratatele României cu alte state
aduce la cunoştinţă abonaţilor,
capătă tot mai multă greutate şi în marile chestiuni ale politicei cari se folosesc cu energie elec­ Culturale Comitetul federal al grupări­
externe generale. trică fără comptoare, că pe baza lor socialiste a hotărât o cen­ Arată că apropierea între România şi Italia este bine
hotărîrei Comisiei interimare din tralizare mai putenică pentru privită în M ica în ţeleg ere; deasemenea şi apropiatul tratat
In ziua de 24 Iunie a. c., în cu Franţa.
12 Februarie a. c. ei sunt obli­ localul liceului ; „Alecu Rusu“ a se putea forma un singur
gaţi că până ia 1 Iulie 1926 să-şi din localitate, se adună prietenii Faţă de Rusia punctul de vedere al tuturor a fost pen­
e c o n o m ic ii procure din comerţ şi să înainte­ şi mare partid socialist.
«Mm s m —m g» m
amaBBatiBBaaiaa ze serviciului Electro-technici
regretatului scriitor Tudor Pam- In acest scop, va avea loc tru libera acţiune a fiecărei ţări.
file, care după cum se ştie a mu­ S ’a apreciat şi reînoirea tratatului cu Polonia.
spre verificare şi instalare în lo­ rit în Chişinău, în anul 1921,— un congres în luna Septem ­
Chestiunea oboarelor de cuinţele lor, comptoarele propriu
După expirarea termenuiui de
mai sus, acelor abonaţi ce ne
pentru a se consfătui asupra par­
ticipării la ridicarea unui bust în
bronz al neuitatului folkolorist.
brie.
D. Iorga şi siluafia politică
cereale din Basarabia vor prezenta comptoarele, ii se
va întrerupe curentul alectric.
Bisericeşti
D e c la ra ţiile d -lu i M in istru
G a ro flid IA Ş I, 2 2 V I. (co r- s p e c .). D u m in ică a a v u t lo c o
a g a p ă d a tă d e fru n ta ş u l n a ţio n a lis t Ifrim . Cu a c e a ­
Şcolare Bucureşti, 22 VI(cor. spec.) s tă o c a z ie d - s a a d e c la r a t c ă la B u c u r e ş ti a a v u t o
Clădirea veche a semina­ in legătură cu campania du­ în tr e v e d e r e cu d -l Io r g a c a r e i- a m ă r tu r is it c ă v e d e
Ministerul al Comunicaţiilor, ba­ lul şi de a organiza Comisiunile
zat pe intervenţia Ministerului de rului teologic din Chişinău să de presă înpotriva d-lui fo a r te tu lb u re s itu a ţia p o litic ă in te r n ă . In c e p ri­
de oboare respective. după evacuarea locatarilor,
Industrie şi Comerţ, a dispus că­ Dacă nu vor interveni obstacole Ministru Garoflid, d-sa a v e ş te ş e fia p a rtid u lu i, d -l io r g a a d e c la r a t c ă a c e a ­
tre toate organele C. F. R. din ţa­ neprevăzute să speră că până la va servi pentru şcoala supe­ făcut ziarului „Politica“ une­ s ta s e v a h o tă rî d u p ă ş e d in ţa d e le g a ţie i p e r m a ­
ră ca să nu se mai tolereze tran- 15 Iulie a. c., data începerii ridi­ rioară de teologic. le declaraţii, arătând că a ce­ n e n te c â n d s e v a d is c u ta ş e fia p a rtid u lu i.
zacţiuni de cereale în raza gărilor cării recoltei noi, să poată lua fi­ * astă campanie nu este înte­ D . Ifrim p le a c ă a s t ă s e a r ă la B u c u r e ş ti la c o n ­
şi să nu se primească depuneri de Liceul „M . Eminescu“
inţă oboarele de cereale în locali­ Absolvenţii seminarului te­ meiată şi că d-sa este unui fe r in ţa p a rtid u lu i c a r e v a a v e a lo c J o i.
cereale, dacă nu se vor prezenta tăţile mai importante din centrui î , Averbuh U. 2. Brin Eugen.
acte doveditoare de înregistrarea Basarabiei, (judeţele Lapuşna şl 3. Bronştein. 4. Buciumenschi l. ologic din an 1926, cu oca­ dm cei care de trei ani lup-
vânzării în oboare. Tighina). 5. Budeir R. 6. Caplun I. 7. Clig- zia serbării jubilare de 3 0 tă pentru stabilizarea leului.
Prin aplicarea acestui ordin au her M . 8. Corjevschi F. 9. Cot- ani trecuţi de atunci, au con­ D Iorga nu va participa la actuala sesi
fost loviţi toţi comercianţii din Ba­ L*ar I. 10. Dionisiadi A, 11. Duca statat că din 3 7 de absol­
sarabia, unde rm există oboare. Leonid. 12. Goldştein Boris. 13. L u p ta m in ie rilo r din A n ­ une parlamentară
Fiind sesizaţi de către mai mulţi B U R S A . Grinfeld Lev. 14. Manzon David. venţi de atunci, se mai gă­ g lia
comercianţi, din cari unii chiar fac 15. Misso Evghenie, 16. Perese- sesc în viaţă astăzi numai Bucureşti, 22. VI (cor. spec.). D . Iorga a declarat câ
Cursul d e vize lo r si al vslu« Londra, 2 2 —VI (Rador). la actuala sesiune parlamentară nu va lua parte, ca o de­
parte din comisiunile oboarelor censchi I. 17. Puterman E. 18. 25, dintre cari au luat parte Subsecretariatul federaţiei mi­
din Chişinău, Camera de Comerţ ietor pq ziua de 22 iunie Presteseu E. 19. Reznic Moisei. la serbare abia 15 persoane. monstraţie în potriva regimului de azi şi impunându-i
din Chişinău, pentru a~le veni în 20. Şteinberg Haim. 21. Ştefan niere a pronunţat un discurs această rezervă motive de ordin politic ale partidului.
ajutor a propus d-lor şefi ai gă­
La Bursa din Bucureşti Constantin. 22. Talmaschi M . 23. ameninţător împotriva guver­
rilor din regiunea Camerii, că pâ­ Tarnovschi Gherş. 24. Tulcinshi Consiliul de război a ter­ nului, declarând că dacă gu­
nă la înfiinţarea oboarelor respec­ B. 25. Umanschi 1. 26. Vadovăz minat procesul colonelului vernul va menţine proectul
tive să fie primite pentru încărca­ Devize (târgul liber orele Neculae. 27. Vutca»* Gleb. 28- Marinescu, învinuit pentru întrunirea Comitetului Central al partidu­
re cerealele însoţite d e b o rd ero u ri- 17, 30). zilei de opt ore de muncă,
le oboarelor din C hişinău, (pen­ Franci francezi . . . . . —6.60
Zilber Moişe, 29. Vâlcov Nicoiae. ultraj, aducând în unanimita­ federaţia va examina posibi­ lui fărănist
. b elgieni.................... - — *_ 30. Covsman Gherş. 31 Varşav- te verdict de achitare.
tru gările Calaraş, Bucovăţ şi Mi­ . elveţieni . . . . -4 5 .1 0 schi L. litatea retragerei oamenilor, Bucureşti, 22 VI (cor. spec.) C o m ite tu l C e n tra l a l
reni) sau Tighina (pentru gările I ire sterline . • ........................... \\2Î__ cari asigură serviciul pom­ p a rtid u lu i ţă r ă n is t a h o tă r ît s ă ţin ă o în tr u n ir e în
Bulboca, Căuşani, Zaim, Zloţi, Căi­ • i t a lie n e ...................... ’------ r 40
L ic e u l R e a l „ A le c u R u su “ Eri dimineaţă, d-l Nichifor
nări, Schinoasă şi Basarabească). D o l a r i .................................. - .- 2 3 1 . Crainic, secretarul general al mi­ pelor, şi împiedică astfel C a p ita lă la 2 5 Iu n ie câ n d s e v o r lu a u ltim ile d e ciz i-
Prin procedeul sus menţionat
Mărci g e rm a n e .................. — .55^80 Arventiev Mihaii, Ciobanu Du­ nisterului cultelor, a avut o con­ inundarea minelor. uni a s u p r a a titu d in e i c e u r m e a z ă * a o a v e a p a r ti­
Coroana cehoslovacă . . — . - 6 90 mitru, Gabura Trofim, Gheorghiu
comercianţii interesaţi au fost în­ Zlotul p o lo n e z ................. _ _1
Dumitru, Goiubenco Boris, Cirin
sfătuire cu d. V. G. Ispir, profe­ dul în r e c e n ta s e s iu n e p a r la m e n ta r ă .
lesniţi în mod provizoriu pentru Shilingul austriac . . . . —32*80 sor de îndrumări misionare, la C o m p lo tu l îm p o triv a lui
continuarea neîntreruptă a comér- Grigorie, Guzin Leonid, Ilin Pa- facultatea de teologie din Bucu­
vel, Laievici Gheorghe, Leescu reşti, în vederea găsirii mijloace­
K e m a l-P a ş a
(ului, dacă-bine înţeles şefii res­
pectivi ai gărilor nu vor contesta VALUTE
Petru, Miron Ştefan, Parcanschi lor necesare, pentru ca studenţii Constantinopol, 22-V I (Rad.) Şedinţa delegaţiei economice
drepturile Camerii din Chişinău, de iacov, Popovschi Vsevolod, Şif- teologi să poată face practica de
Napoleon. . . . man Iacov, Trofimov Igori, Tu- In legătură cu complotul de­ BUCUREŞTI 22 VI. (Rador) Delegaţia economică
a înlocui borderouriie ale oboare­ 930—950 misionari. scoperit îri potriva lui Ke-
lor din raionul gărilor cu cele de­
Mărci germane .
Leva (Bulgaria)
55 -5 6 . - rea Ion, Vuipanovici Boris, Zaca- S’a hotărît în principiu, ca în a guvernului a avut şedinţă astăzi până la ora 2. S’a
la Centru. Lire otomane . .
1 .6 4 -1 .6 8
1 2 4 -1 2 8
tov Teodor, Zanglidis Alexandru. vara anului acesta să se trimită mal P aşa, s a u făcut 2 0 0 discutat stabilizarea leului, dar nu s’a luat nici-o hotă-
Ori şi cum măsurile luate sunt Lire sterline . . 1 1 3 0 -1 1 3 5 două echipe de câte şease stu­ arestări, între care unii de­ rîre din cauza câ nu s ’au depus toate memoriile. S ’au
previzorii şi nu pot dura un timp
Franci francezi . 7 .3 0 - 7.50 In curând în „Monitorul Ofh denţi teologi, una în părţile Ara­ putaţi opoziţionişti şi mem­
Franci elveţieni 44— 46 ciaT‘ şi „Buletinul Oficial“ al mi­ respins toate cererile de import de cisterne de petrol fă -
îndelungat. Lire italiene 8 .3 0 - 8,50 nisterului se vor publica bursele dului şi cealaltă în Basarabia, bri de în comitetul Junilor- ră taxe vamale. S’a hotărît să se ia măsuri împotriva
Astăzi tn faţa ordinului hotărâ­ Drahme greceşti 2 .7 0 -2 .9 0 spre a putea cunoaşte starea de turci.
tor al Ministerului de comunicaţie Dinari sârbeşti . 4 - 4 ,2 5 şi solvele vacante la şcoalele nor­ fapt a sectelor religioase din a- exporturilor de alamă prin fraudă.
oboarele devin cu totul indispen­
D o l a r i ..................... 2 3 1 -2 3 3 male din întreaga regiune.— în­ ceste regiuni. Ziarele arată că interoga­
Coroana maghiară scrierile se fie la şcoalele nor­
sabile şl pentru comercianţi. Ră­ Coroana cehoslovacă
33—34
6.80—7
torul unor arestaţi a fost
male până la 5 Septembrie a.c. luat de către însuşi Kemal-

Ultima ori
mâne deci ca conducătorii comer­ Shilingul austriac 3 4 -3 5 - Ministerul de Culte şi Arte a
ţului nostru să-şi facă datoria şi Franci belgieni . 7 .1 0 -7 ,2 0 Pentru clasa I concurenţii trebuie P aşa 1
să aibă între 12— 15 ani împli­ declarat orele vacante la semina­
se organizeze oboare acolo unde La Bursa din Paris rul teologic din Chişinău, ştiinţele
va cere necesitatea. ( închi - niţi, iar pentru celelalte clase II—
fizico-chimice— 8, limba română—
Camera de Comerţ din Chişi­ dere, orele 19), IV câte un an în plus pentru fie­ 22, limba franceză— 12, limba eli­ wmwmmmmxtmx
nău, a întocmit un plan pentru în­ Lia sterlină . . . . . . 173.15
care din celelalte clase.
admitere şi examinare candidaţii
Pentru
nă— l î , limba germană- 12, şi Ştiri externe
fiinţarea oboarelor în următoarele
puncte;
D o l a r u l ..............................
Marca g erm an ă..................
35.64
6.47 nu vor plăti taxe. gimnastica— 8.
Primirea juriştilor româ­
Importantul Consiliu de miniştri
1. In judeţul Lăpuşna : Călăraşi,
Francul b elg ian ..................
Lira italiana . . . . . . 128.10 ere
Actele ce se cer pentru înscri­
sunt: ^ Elevii şcoalei de cântăreţi din ni la Varşovia de aseară
Nisporeni şi Hânceşti; Coroană cehoslovacă . . Chişinău au plecat în excursie la
2. in judeţul Orhei: or. Orhei, Leul r o m â n e s c .................. 15.35
1) Actul de naştere,
Bucureşti, sub conducerea iero- Sâm bătă 19 Iunie, d. M a- Bucureşti, 2 2 Iunie (cor. sp ec.). Azi la ora 5 a avut
Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti şi Dinarul sârbesc . . . . 2) certificatul de studii ( 4 clase kovski ministru al justiţiei în loc un important Consiliul de miniştri sub preşedinţia d-lui
Francul elveţian . . . . . primare pentru ci. I şi clase li­ mon- Antonie (Harghel).
Criuleni; Shillingul austriac . . .
693.50
Polonia, a dat o recepţie în G-l Averescu.
ceale pentru clasele II— IV),
3- In judeţul Tighina: Gura-
Galbenă, Cimişiia. Comrat, Cau-
Zlotul p o lo n e z ..................
Florinui olandez . . . .
__
3) act de vaccină, Administrative onoarea justiţiior români ce D-l G-l Coandă, care a fost în inspecţie in regiunea
1428 —
4 ) certificat de bunăpurtare au sosit ia Varşovia şi anu­ Moţilor, a făcut o expunere asupra revendicărilor acestora.
şani, Romanovca şi Ciadâr-Lunga.
Primăriile comunelor respective La Bursa din Zürich (închi- dela şcoala urmata, In „Monitorul Oficial“ Nr. 136 me: d.d. Vespasian Pella, Consiliul a luat notă de doleanţele acestora şi a hotărît în-
5) act de cetăţenie dela Pri­ s’au publicat tablourile persoane­ profesor la universitatea din bunătăţirea soartei lor. D. Mitilineu a expus rezultatul con­
au fost rugate a pune la dispoziţie dere, orele 17). mărie, lor, cari urmează să funcţioneze
terenul necesar şi de-al îngrădi,
ca consiiieri judeţeni de drept în Iaşi, M. Rădulescu de la ferinţei dela Bled. in acest comsiliu, urma ca d-l Manoi-
înzestrândul cu cele necesare, iar Marca germană . . . . 1 2 3 .- 6) certificat dela perceptorul
Florinul olandez . . . 207.50 fiscal despre dări, vizat de admi­ conformitate cu art, 103 din legea Cernăuţi, M. J. Felii de Ia lescu, subsecretar de stat la finanţe, să facă o| expunere
prefecturile judeţelor respective au D o l a r u l .............................. 5.1650 pentru unificarea administrativă. Consiliul de revizie al justi­ asupra misiunei saie în Italia, dar din lipsă de timp, acea­
fost solicitate cu luarea măsurilor Lira sterlină . . . . . . 25.13 75
nistraţia financiară,
Francul fra n cez .................. 7) certificat dela Primărie de ţiei militare. stă expunere a fost amânată pentru consiliul de Joi.
pentru accelerarea lucrărilor la pri­
măriile respective. Lira i t a l i a n ă ......................
Coroana cehoslovacă . .
1 4 5
18.55—
5 —
numărul copiilor, vrâsta lor cum Militare La recepţie au luat parte Consiliul a mai hotărît, activarea exportului. Ministerul
Camera de Comerţ din Chişi­
15.30 şi averea ce posedă reprezentan­ numeroşi deputaţi şi senatori. Comunicaţiilor va face sforţările cuvenite pentru intensifica­
Coroana maghiară . . . 0,0072.20 tul legal al copilului, P e n tr u o fiţe rii d e r e z e r v ă .
nău, a trimis din partea sa pe de­ Dinarul s â r b e s c ................. 9.15
8) dacă părintele este funcţio­ T oţi ofiţerii de rezervă rea transportului.
legaţii săi In judeţe pentru a lua Leul ro m â n e s c ................. 2 . 2 0 -
Zlotul polonez ................. 39.50 nar se va prezenta un certificat membrii ai uniunei ofiţerilor „Dailu M ail“ dă ştiri că D-l G-l Averescu a cetit textul definitiv al mesajului
contact cu primăriile la faţa locu- Coroană austriacă . . • Regal pentru deschiderea parlamentului, ce va avea Ioc Vi­
0,0073,10 dela autoritate în acest sens şi de rezervă secţia Chişinău, totalul pagubelor din pricina
anii de secriciu. grevei minierilor se ridică Ia neri ora 12 dim. in m esaj se arată că parlamentul e ales
Informaţii mai amănunţite a** sunt cu insistenţă rugaţi a
anunţa fie verbal, fie prin- 2 5 0 milioane lire sterline. pe baza legei electorale unitare.
Desfeaterile Sfântului Sinod supra concursului se iea dela fie­
care şcoală normală. tr’o carte poştală, noua ad­ P ână’n prezent Anglia a im­ Consiliul a discutat apoi cererea Societăţii Generale de
resă care au, la sediul portant din străinătate 3 5 0 publicitate, de a emile bilete pentru o loterie. D-l Ministru
Examenele de bacalaureat în uniunei ofiţerilor de rezervă, mii tone cărbune. Lupaş a referat favorabil, rămâne ca ministerul de interne
BUGUREŞII 22 VI, (cor, spec,) Azi s’au deschis întreaga ţară vor începe în ziua sâ’şi dea avizul.
' şedinţele Sfântului Sinod sub preşedinţia Sanctităţii Sale de 25 Iunie.
în curtea primăriei ora­
şului. Pentru prima ora de la S ’a hotărît că începând de săptămâna viitoare să se
, Patriarhul Dr. Miron Cristea. ^ I. P. Sa Mitropolitul Pimen începutul grevei, sindicatul ţină câte un singur consiliu şi anume Marţi dimineaţa.
D. Ministru Goldiş a cetit meşajul de deschidere,
Georgescu al Moldovei, a cerut
ministerului de culte să se deschi­
Redacţionale minierilor din Lancashire şi La eşirea din consiliu, d-l Goga a declarat ziariştilor
1. P. S• 5. Mitropolitul Pimen al Moldovei a cetit ra­ dă o facultate de teologie şi la Cheshire n’a putut să plăte­ că după constituirea birourilor d-I Coandă va trece la pre-
Universitatea din Iaşi. Se crede, Rugăm pe cetitorii, cari ască ajutor de grevă celor şedenţia Senatului iar d-l Negulescu Ia aceea a^Camerei
portul privitor la înfiinţarea unei facultăţi de teologie pe că cererea înaltului arhiereu va fi ne trimit articole spre pu­
2 lângă Universitatea din Iaşi. 8 0 .0 0 0 membri.
împlinită.
* blicare, să scrie numai pe o
1« D. Ministru Goldiş a cerut Sf. Sinod să lucreze Ministerul a hotărît ca elevii de
singură faţă a filelor de Ziarul vieuez al partidului social- Formarea guvernului francez întâmpină
2 la reorganizarea învăţământului teologic de toate gra- clasa VIII din provincie cari vor de­ manuscris, cu litere mari şi creştin „ W e lib la t t * exprimă într’ greutăji
ceteţe, lăsând la margine un articol părerea că poziţia ca­
J pune ezamenul de bacalaureat la
Chişinău să fie găzduiţi (casă şi toc pentru eventuale corec­ binetului Raniek s’a zdruncinat. Paris, 22— VI (Rador). Azi după ameazâ, d. Briand
J! P. S. S. Episcopul Visarion al Hotinuiui şi lusiinian masă); fetele la liceul Regina Ma- turi. Zilele ce urmează vor arăta dacă
a reînceout consfătuirile cu şefii partidelor şi cu diverse
jj al Cetăţii-Albe au făcut Sfântului Sinod o expunere îm­ ria şi şcoala eparhială, băieţii la este nevoie de schimbarea cance­
Aceia, cari nu sunt încă larului. notabilităţi parlamentare asupra sprijinului eventual ce par­
potriva ilegalităţilor săvârşite de acunarea eparhială a liceele: Donici, Russo şi Haşdeu—
cunoscuţi redacţiei, trebue In timpul săptămânei curente lamentul va trebui să-l dea viitorului guvern. Se vede că
a Episcopiei din Chişinău, pentrucă a dizolvat eforia de cheltuiala va fi în contul Ministe­
rului. să ne arate adresa Ier pre­ partidul guvernamental va începe d. Briand va face o nouă tentativă stăruitoare pentru a
e* administrare a averilor bisericeşti basarabene. * cisă, altfel manuscrisele lor tratative cu opoziţia social-demo- decide pe d. Poincar^ care persistă să refuze, d. Briand va
crată în chestiunea reformei şco­
Zilele acestea Inspectoratul şco­ vor trece de-adreptul la co­ lare şi ajutorului celor lipsiţi de trebui să caute alt titular întrucât combinaţiile care de di­
lar înaintează Ministerului tabloul şul cu hârtii• lucru. mineaţă păreau sigure acum au devenit problematice,
4 România Nouă 20 v**m(243)
jl—Di'»!»■« ^ -iiMun—-r-r“ aa**’jse,* r^vwt^ssmimaßmtß»

Camera de Agricultură a ■ssaHHSKS@


jud. Lăpuşna. Corpul Portăreilor ps» hmăpuşna
MICA PUBLICITATE, Teatrul „ O R F iU M ’ If*
POLIŢE PROTESTATE
PUBBICAÎIUNE. G. PA P A D A C H I ! ...
Un leu cuvântul — Cu începere de Vineri 18 Iunie — Creditor Débitai' Valoarea Domiciliul
j*|ljn| în administraţie, 30 ani, f« specialistă de burangic, Camera de Agricultura a
Iflilul fost elev plotonier de 15 salar după învoială, se judeţului Lăpuşna aduce la cu- — Se va rula —
administraţie, absolvent a două 17 iunie.
clase de liceu caut orice serviciu
de cancelarie în oraş sau la ţară.
Eventual la administrarea unei
caută. Amatoarea să scrie pe ! noşîinţa generală că în zilele
adresa: Căsuţa Poştală No. 2.
106-3
j tăţiile publice pentru darea în
|mai jos notate se vor ţine II- Fecioara T av e rn e lo r Pentru M. Cligrnan
D. Volper
$lioma Sibrnan
i "■■ "■1• A’•
10.000

ţfijlîHfiîV în lemn caută o fabrică I arendă a loturilor zootehnice, Superbă dramă în 9 acte. Nuhim Rapoport Nicolai Zilberman 5.000 Sinadino 23
moşii. A se adresa la admini­ Sava Prodan Miciiifor Morener 5.000 com.Sireţ-Lăpuş.
straţia ziarului sub: Red. 95—5 e#LlU{lLUi din Rădăuţi. A se adresa I după cum urmează:
in rolul principal celebra artistă N a z i m o v a . Idem Constantin Cociu 5.000 idem
Oficiului de Plasere Chişinău.
wnmwfln 1<ii»TMWi»*a«igaiBiawiwtr: xiJtvm iJUBona. - awt

iî două camere cu in­ 107-3 I La 8 iulie la Primăria corn. La tine o comedie idem Cozma Mura 5.000 Idem
trare separată, cu |Hănceşiî, jud. Lăpuşna pentru
«run^M .tfwrw niii' iiw im n» ijfm w rm i« -vanmsmtmmmKnmmmm ■mmmmmmmmmmmaa
idem Sidor Darii 5.000 Idem
jjjţfî de piatră şi minieri se
sau fără mobilă. Doritorii se vor îMtli cardă la Rădăuţi. 9 2 - 1 10 Ioturi, 9 iulie la Primăria = B iiiy B om idem
idem
Vasile Popescu
Nichita Ghlobeti
2.000
500
Idem
Idem
adresa între orele 2— 7 după ma­ corn. Bujor pentru 6 loturi, la B-ca Creditului Ba-
să D-nei Capşa, în str. Chievu- ::iii .liar! ?l şlefuitori găsesc de 10 iulie Ia Primăria corn. Nis- în programul următor să va rula Uçer Ancel, Tcaciuc 2.000 Haralamb. 55-53
lui No. 24. 98—3 liliipiSil lucru !a Bucureşti şi sarabean
poreni pentru 5 loturi, îa 1 1
3jiţ spre închiriere, în centru, Focşani. Informaţiuni Ia Oficiul iul la Primăria eoni. Călă­
= PUIUL (The K m ===== B-ca Italiana Român. D. Gratz 700
6 Ciul casă, compusă din 2— 3 ca­ de Plasare— Chişinău. 93— 1
raş* pentru 8 loturi, la 12
CU
Charlie Chaplin şi Jac Coogan.
B-ca Oraş. Chişinău Chimanschi ($itnan-
schî M.)
3.000' Insova 12
mere şi bucătărie. A se adresa se caută pentru Bucureşti Iulie la Primăria corn. Vorni- Idem Agapiev Dumitru 5.500 Cuza-Vodă 9
la administraţia ziarului sub C. începutul ia orele 6. Orchestră clasică. Idem Cobâleanu Gavriii 1.500» Meîesteu 188
T., între orele 5— 7 seara. 62—5
şi Cluj. 9 4 -1 ceni pentru 8 ioturi şi la 13 B-ca Uniunea Românăj Sruî Grinberg 3.879 Alex. 98
j găsesc de lucru îa Braşov iulie la Camera de Agricul­ Grefa Tribunalului judeţului B-ca Sfătui Negust. 1S. Roitman 2.000Í Sinadino
şi Târgu-Mureş. 89 - i tură a jud. Lăpuşna din VIZITAŢI Lăpuşna, Secţia l-a. Chişinău

M
copii din clasele primare B-ca Basarabia H. Rapoport
A se adresa d-lui Casso, Chişinău localul fostei Casei 25.000: Orhei
pentru vie şi pădure se B-ca Moldova Uciteli Şloima 7.000ţ Haralamb. 54
str. Alexandru cel Bun 93, întrel u i ă i f i caută la Ploeşri 9 0 - ? Noastre pentru 16 loturi. lU M M III. JîBSifl" PUBLICAŢiUNE. idem Dorfman Yr. 1.000 Alex. 60
orele 3—5. d. a. 54—5 Licitataţiile se vor face cu Idem Gherşcovici lşia 7.000 Alex. 98
fim şi turnători găsesc de Antreprenor Gh. Vulcan 21 Iunie 1926.
lUul lucru la Pioeşti şi Deva. oferte închise prevăzute cu ga­ B-ca Românească Gherş Zolotarev 2.000 Alex. 208
franceză găseşte loc într’o 91 — 1 ranţia de 10° 0. S t r . M ih a i V itea zu l N o . 6 9 . Prin pîocesul-verbal deia
familie bună, ca guvernantă 2 Maiu 1926, al Adunărei 18 iunie.
Loturile se dau în arendă pe Asortat zilnic cu mâncările cele mai
1
sau ca damă de companie. Scrisori CERE RI DE LUCRU, trei ani. gustoase şi vinuri proprii, toate spe­
Generale Extraordinare a So-
la administraţie, supt: SOLID. cialităţile. ,, Şaia Barşac j Sima & Gherş 30.000 Chiev.-Bulg.
Fflnhiot sau ajutor mecanic, salar Licitateţiile vor începe feu zietăţii de Binefacere „Soli- Frenchel ' ■*
casă in centru, cel puţin I Uwiitui după învoială, caută post preţurile dela sumele de 6 00 dariîatea“ din Chişinău, le- | Federala „Tighinei“ 100.000
If5— 10 camere.— A se a- Adresa sub; Fochist, căsuţa şi 8 0 0 lei ha. îa urcare. mWim „SE M Ă N Ă T O R U L 11 cunoscută ca persoană juri-
operaţ.
dresa la administraţia ziarului între poştală 2. m _3 B-ca Populară pentru j L. Brânză 20.000 Nicolaevsc. 151
oi;ele 5— 7, d-lui C. T.__ _ 6 l - 3 Dispoziţiunile art. 7 2 — 83 pică şi înscrisă la acest T ri­ Orient
cauiâ P°st la magazin din legea cotabilităţii publice Arai), Fditura Lîfirăriei diecezane bunal sub Nr, 9 9 din 21 B-ca Comerc. Român. Crasneanschi <Si Cri- 5.000
ori-ce cantitate de lână vUliuiHui de galanterie sau manu­ se vor respecta* Noebrie 1925 - T a ales ca cuneţ
ţigae şi ţurcană. Oferite cu factură. Salar după învoială. 112— 3 Au apărut până acum I7Î numere, cu­
membri- cenzori, în locui D-i r Idem lankel Gutman 1.000
preţul, cantitatea şi locul de pre­
Phûiilûliiâ cunoaŞte limbile rornâ- Pentru ori şi ce informa- prinzând scrieri datorite celor mai de 1 G . D, Crupenschi, E F, Su- i Ion Erimicioi 2.000
dare se vor trimite la administra­ ll!lbii!&il|ü nă, polonă şi rusă, ţiunî, precum şi pentru cosul- seamă scriitori ardeleni ca i. Agârbi- \ Abram Edelman 5.000;
ţia ziarului sub iniţialele: D. G. ceanu, Lucian Blaga, Emil Isac, Al- j ruceanu şi M. M . Cataeazi,
caută loc. Salar după învoială. tarea caetului de sarcini D-nii Ciura, Ion Lupaş, Sextil Puşcariu, Oni- j car! au demisioat, D-nii: Chişinău
____ ______ 5 1 ~ 113-3 amatori se pot adresa la Ca­ sifor Ghibu, Victor Stanciu, Ion Băilă
l° Idem Crasneanschi & Cri- 5.000
2 sărată, cantitate cel puţin ■ salar săptămâna, mera de Agricultură şi la Pri­ Aron Cotruş, Ştefan Meteş, Septimi- ! A. N. G afenco, N. P . Sm o- cuneţ
Ü l un vagon, cumpăr ime­ 1 delà 800 lei în susl lenschi şi C. E, Sroianov, a- B-ca Românească M. Schvitz 15.0001
diat. Oferte precie, cu localitatea de caută de lucru. A se adresa O. măriile comunelor: Hânceşti,
Popa, I, Clopoţel,Teodor Mureşanuş. a * j
ceasta din urmă ca supleant; B-ca Basarabia Volf Minţis 821?
predare, se vor trimite pe adresa de P. *82—2 Bujor, Nisporeni, Călăraşi şi Fiecare numâr, de câte 64 pa- ! toii cetăţenii români din Chi- B-ca Oraş. Chişinău Emelianov Vasile 3.000;
administraţie supt: „Societate“. Vorniceni în fiecare zi între gini, costă 5 Lei. 3 - 5 j şinău. Voroşolevschi & 4.000;
5 3 -1 5 fjihjl* de automobile şi trăsuri u7_j Poleac
«îl»! se angajază cu salar de orele 10—12 a. m.
w»u sarw viW nBKj» t t ~iut ir n «nr în nw.^nrjiwmT-».-nt iiiinnrr«ru m ■*

Grafier: N ico la e M a n e a . B-ca Moldova Fr. Bragar, trată 4.870:

S
a jţnpfj un birou, două mese şi 250 tei pe zi. 82—3 In caz că nu se vor tine CHIŞINĂU
C iiQUiU şease scaune de ocazie.
A se adresa D-lui Const. Tran­ salar 150 lei pe zi, caută licitaţiile la datele de mai sus, Grefa Tribunalului Soroca.
dafir, str. Armeană 40. 54-5 j de lucru. 84—2 a doua licitaţie se va ţine D-r DINULESCU Ţ iS L E DE MARSEL p. ACOPERIŞURI
după 15 zile îa următoarele Docent la Facultatea de Me­ m m TERACOTA şi ALBĂ p. SOBE
OFERTE DE OCRU. ISi de instrumente muzicale date şi anumă: se angajată după în-
E X T A CT
salar 5— 600 lei lu­
13
nar şi hrana, se caută
voială. 85— 3
dicină din Bucureşti.
Paraschiva Melnîc din corn. CĂRĂMIDĂ c a E S L
La 26 Iulie la Hânceşti, Medic-şef al Spitalului de ochi
la Bălţi. A se adresa Oficiului de jjjj cu experienţă caută post. îa 27 Iulie la Bujor, •îa 28 „Regina Elisabeta“.
Bol bocii Noi. jud. Soroca cu TUBURI DE OLANE
Plasare Chişinău. 108—3 Salar lunar 1500 lei şi Iulie la Nisporeni, îa 29 Iulie petiţia întreg, la Nr., 26977/925 —- cu preţrî reduse —
întreţinere.
M uim saisjasttana .»»ajttîauiManzi
85— 4 Întors dela Paris cu cele mai a intentat acţiune de divorţ

a
1000 lei lunar şi hrana, se la Călăraşi, la 3 0 Iulie la noui tratamente în BOALE Şl LA F A B R I C A
caută ia Paşcani. A se jjj caută post, 3000 lei Vorniceni şi îa 3 Î Iulie îa contra soţului său lacob JVIeî-
adresa Oficiului de Plasare Bălti. Ia lunar şi întreţinere. Camera de Agricultura a OPERAŢIUNI DE OCHI, NAS, nic din Bucureşti, Corpul de
' _______________ 109-3 86—4 GÂT. URECHI, peliţie comp. 7-a Calea Ra-
jud. Lăpuşna din Chişinău.
5 —7000 lei şi tain se caută, ïfjrè cu salar după învoială, Dă consultaţii în Chişinău de cova pentru motive determi­ Premiat cu redalie DE AUR la Expoziţia Generală
kl A se adresa Oficiului de No. 250. 105—3
ffeiO, caută loc la persoană ia l Iunie— la 1 Iuiie, orele 8 — I i nat de lege. Din căsătoria lor din Chişinău, 1925.
Plasare, Chişinău sau Bălţi. 110—3 singură. 8 7 -3 Preşedintele Camerei şi 4 - 6 .
a rezultat un copil ion de 3 Chişinău, str. Alexandru cel Bun No. 1,
de Agricultura: V. ŢANŢU. gtr. Sinadino; 45 vis-à-vis de Tribunal ani, iar soţul părât ca avere colţ cu strada Gărei
(La cotitura tramvaiului de pe str. Alexandru
Contabil G. CAZACU. posedă şase H. a pâm nt. cel Bun la str. Gărei,

VIZITAT! IA CHIŞINĂU I lori


No. 21954
1926 Iunie 5.
118— 1 Telefon No. 3 — 85.

i înscrierile !a Şcoala de Con­


Grefier (Indescifrabil). Vânzarea se face exlusiv ia fabrică
cu preţ de fabrică. 103-27
: Qtiuti u lm iPili i\ i i i n Citiţi şi răspândiţi
ductori de Lucrări P ib liee
„România Nouă“ (ajutori de ingineri) din Chi­ Liceul Militar „Regele Ferdi- R E ST A U R A N T Şi BERĂRIA
Iar: o via
BODEGA,
I
cs
1 ş1
şinău şir. Reni, No, 3 2, în­
cep la Î2 Iunie şi durează
până la 20 Septem brie 1926.
nand 1“ Chişinău.
~ PUBLICAŢIUNE. “ 91

Bulevardul Alexandru cel Bun, colţ Mîhai Viteazul. „Cuvântul Moldo­ Informaţiumle se pot lua Se aduce la cunoştinţa ge­ Proprietari: H . iާ f. €&€§©
W
m
P
5 -5 dela Direcţia Şcoalei, între nerală că în ziua de 6 Iulie
venesc“ orele 1 0- 1 1 dimineaţa. a. c., ora Î0 dimineaţa, se va Str. Alexandru Cel Bun No. 73.
Asortată în tot cursul zilei cu un bogat bufet cu aperitive, gustări calde şi
m m&sm fff 7 3 -4 DIRECŢIUNEA ţine licitaţie publică în can­ reci; la prânz cete mai gustoase bucate, iar seara pe lângă mâncări
celaria Liceului sîr. Chievu- fripturi şi mititei „L& GRETAR“
Mar e
f BAIIE j lui, cu oferte închise în con­ Bodega, Restaurantul şi Berăria „CENTRALĂ“ este unicul lo­
formitate cu prevederele art. cal unde se poate bea bere spectalâ „LUTHER“, vinuri din piv­
assortimMi do
NĂMOL Ş! SARE DE UMAN naturale
|t. I P OVAt Regimenutl 25 Artilerie.

PUBLICAŢiUNE.
7 2 — 83 din legea conîabilifăţei
publice pentru aprovizionarea
niţă proprie, ţuică şi şpriţ rece dela ghiaţă. De aceea toată lumea
îşi dă
întâlnire ia
| i | p A« Domnilor ofiţeri şi funcţionari, cari doresc să ai
in llH . masa regulat, li se face o reducere simţitoare.
| (jud. T im iş,— Bănat) | următoarelor efecte: 6 4 0 cra­
BĂI DE ACID CARBONIC 43—io in conformitate cu Ord Art. vate, 160 bretele, 3 2 0 per.
I Staţiune balneară şi cli- J
ŞI T O A T E A R T IC O L E L E P E N T R U BAI | materică de primul rang. | 7 0 din L. C. P . şi cu ord. mănuşi afâ, 20 chiciuri, 20 M: Cimuiiiaii zilnic pâine numai deia ŞS
M. R. No. 10466 d in i 6/V. 9 26 egrete, 9 6 0 per. bocanci,
EHaz. Carlic-Levenzon
!a drogheria
Str. Alexandru Cel Bun Nr. 108, (vis-a-vis de Primărie).
«SBBSââII
|
p
Se recomandă în special |
u cei ce sufăr de nervi
şi v inimă. Apele conţin o |
se publică spre cunoştinţa
generală că în ziua de 10 iulie
1240 kgr. lână ţurcană şi
192 nu galon lână galbenă.
Caetul de sarcini se 00ate
| Fabrica VASILAT0 1
mare cantitate de radio. | 1926, oro 11 a. m. se va jrj: care a obţinut diplomă cu medalie de aur la gj
ţine licitaţie publică prin oferte vedea la cancelaria Liceului Expoziţia 1925, mulţumită produselor ei de ca- ||
-m w- ’ISi Legătură directă cu B u -1
cureşii, prin gara Radna.
închise în localul Regimentului
I 25 Artilerie din Garnizoana
Serv. îmbrăcămintei, în fiecare 0 îitate superioară, eftine şi igienice şi cântărite g
Toţi aceia care s’au ridicai, prin cultura lor, zi între orele 8 ~ 12 şi 15— î 9. ÎE la Predăre- __ M
deasupra păturii ţărăneşti, sunt datori să se Prospecte detailate se tri­ Chişii.ău (Buicani) pentru Odată cu ofertele trebuie
îngrijească de sănătoasa îndrumare culturală mit, la cerere, prin Direcţiu­ aprovizionarea cantităţii de depusă şi garanţia de 10 %
şi economică a acesteia. nea băilor.
21-7 circa 6 0 0 0 0 0 (şase sute mii) din valoarea totală a ofertei. DI3ffiESBSBBEB.__________ .
ÎN ACEST SCOP LE STA LA ÎNDEMÂNĂ Kg. pae necesare hranei cailor No. 2009 97—3
S M A G A Z IN DE O BIE C T E B IS E R IC E Ş T I ®
1926 Iunie 15.
fi I 1 i*tw acestui Regiment pe timp
DOCTOR
1927.
A. L I B i R O V . Condlţitiiltle şi caetul de
Comandantul Liceului Militar
dela 1 August 1926-31 Iulie „R. F. I.“, Colonel S ta n k o v . ,sfl|
■el
0. C. Cara-Stolanov i
f)VM f H I I I H I *Ss m Clopote, veşminte preoţeşti, icoane, m
DOCTORUL
gazeta populară săptămânală a „Astrel1* Boale de piele, păr, sarcini se pot vedea zilnic la e DIFERITE OBIECTE GOSPODĂREŞTI m
care iese odată pe săptăm ână îa Chişinău, sifilis şi venerice cancelaria serv. Aprcvizienă- C L E I D E R M U N - C H I Ş I N Ă U —
având ca director pe d-î D-r ONîSiFOR GHIBU, rei acestui Regiment. Boli V E N E R IC E , SIFILIS s- S ’A P R IM iT M ARE A SO R TIM EN T D E
iar ca redactor pe d-1 MIHAIL M IN C IU N Ă . S i Consultaţii dela 8 — 9 dtm. Licitaţia se va ţine în con­ BOLI DE PIELE m PERVAZURI ŞI RAME
G azeta aceasta se tipăreşte cu alfabetul rusesc şi şi 4 - 9 seara formitate cu art. 7 2 — 83 m
din L. C P. Str. Vartolomeu No, colţ cu
cu cel rom ânesc, pe opt pagini, şi cuprinde tot
ce poate fi de folos pentru ţărănime. Chişinău, str. Cupecescaia 29, Concurenţii vor fi însoţiţi Alexandru cel Bun, vis-a-vis de
—— ABONAMENTUL: 120 Lei pe an. colţ cu str, Leovscaia. de o garanţie de 10 % din Giădina Oraşului. (Intrarea prin Muntele de Pietate al Municipiului Chişinău.
4 -7
39—12 valoarea furniturii. 95—1 Vartolomeu).
8 1 - ............ » 1 K = No. 3561. Consultaţii de la: 8 — 10 fi v i s
«dSfeacdSb?:dSb»*d&^* ikz» Comadantul Regimentului 12%— 2 şi dela 6— 9 seara Muntele de Pietate al Municipiului Chişinău aduce la cunoştinţă
I Femeile de îa 5— 6. 67 -1 3 că în ziua de 27 Iunie 1926 ora 10 dimineaţa ia Muntele de Pietate
= A APARUT Ş! SE AFLA DE VÂNZARE = Apa minerală 25 Artilerie: D im itriu , )Banca Oraşului) va avea loc o licitaţie publică de obiecte
Casier COMUNE pentru No. No. :
la toate librăriile din ţara ÎNTÂIUL VOLUM din lucrarea DOCTOR 27680, 3Î257, 31258, 32795, 32797, 32864, 32867, 32998, 33010,
,1 Ad-tor Sub.: Lt. D o b r e s c u .
= DELA BASARABIA RUSEASCĂ 33110, 33115; 33136, 331S5, 33235, 33247, 33259, 33283, 33286,
33317 33346, 33378, 33383, 33387. 33485, 33488, 33492, 33656,
LA BASARABIA ROMÂNEASCA = Cea mai bună apă 33701, 33704, 33754, 33774, 33786, 33807, 33826, 33830, 33844,
de D-r Onisifor Ghibu. pentru cei ce su­ DOCTOR 33856, 33872, 33936, 33956, 33962, 33972, 33993, 34001, 34015,
Volumul acesta cuprinde pe lângă o minuţioasă analiză a BOLI INTERNE 34058, 34101, 34102, 34113, 34121, 34170, 34179, 34215, 34225,
procesului istoric, care a avui loc în cursul veacurilor pe pă­ făr de stomac. V . M A N O V. y în
s p e c ia l 34230, 34244 , 34255, 34279, 34296, 34326, 34472, 34534, 34579,
mântul Basarabiei până la Unirea ei cu România, 186 anexe, EXCEIEMTH şi PENTRU Şef de serviciu de boale b o u de m m ® . 34599, 34602, 34635, 34652, 34672, 34S82, 34683, 34707, 34712,
datorite celor 64 de Basarabeni, cari, în anii de primejdie şi A FI SAUTA CU VIN. interne P l A t f â N I şi R IN IC H I 34774. 34785, 34786, 34790, 34823, 34831, 34840, 34847, 34880,
de glorie din 1917 şi 1918 au scris pagini ce servesc Str. ALEXANDRU CEL BUN, $9. 34895, 34900, 34923, 34930, 34934, 34942, 34980, 34982, 34933,
acum drept documente istorice. Administraţia isvoruiui
’d
Boale de plămâni şi inimă colţ cu str. Inzova 35034. 3041, 3047, 35049, 40078. 40079, 42646, 42841, 53407.
P r e ţ u l p r im u l u i v o lu m , d e o e x t e n z iu n e d e 7 0 8 p a g i n i , es te
HEBE BO A LE IN TER N E (Intrarea prin str. Inzova) Răscumpărarea şi plata procentelor se primeşte până în
S â n g e o rg iu l R o m â n esc
t>
2 0 0 lei, A b o n a ţii n o ş tri îl p o t a v e a c u 1 5 0 le i p r in
stra ţia z ia r u iu i.
A d m in i­
3 _ is jud. Bistriţa-Năsăud. I5 Consultaţii dela 4—6
str. Haruzina 41 mai sus
C O N S U L T A Ţ IA :
de îa 11—1 şi 4—7.
ziua vânzărei.
In afară de preţui oferit cumpărătorul plăteşte şi impozitul
v 24— 5 &
Aîexandrovscaia 32—24 4 2 -1 4 ia Stat. 516—2

Tipografia Eparhlaâi — Cartea Rom ânească Chişinău