Anul IP. No. 20 CM*' twswrat iUb oriiiimt onor. limit? di Infinit PM?
twswrat iUb oriiiimt onor. limit? di Infinit
m m m
Abonamente :
Lei 650 — pe timp de un an
„ 350 — „ „ 6 luni
^ 180 — „ » 3 luni
In străinătate dublu
Pentru preoţi, învăţători, funeţio-
n «ri de Stat, militari şi studenţi:
Lei 450 — pe timp de un an
„ 250 — „ 6 luni
, 130 — , „ 3 luni
Director: Onisifor
Episcopul Ciulului despre chestiuni basarabens şi generale
româneşti
P. S. S. episcopul Nicolae ne trimite
următoarele rânduri:
D o m n u le D ir e c t o r
Ideea fericită de a reînvia în
Basarabia ziarul „ R o m â n ia N o u ă '1
ne-a umplut inimile de bucurie.
Publicistica de peste Prut în
timpul din urmă a lăsat mult de
dorit.
Hărţueiiie oamenilor de partid,
certele, cari au luat şi acolo pro­
porţii neînchipuite, au pus pe
gânduri pe toţi oamenii serioşi
de aici şi în special noi. cei din
cercurile bisericeşti, am văzut
cu durere, cum se sfâşie fraţii
între sine, lăsând elementele stră­
ine şi duşmane să-şi iacă treb-
şoarele pe spinarea poporului ba­
sarabean, chinuit în anii dir urmă
şi de seceta cumplită ce s’a
abătut asupra lor.
Cum trebuie să fie presa
basarabeană
Cum ziarul D-voastre are să
taie brazde afunde în viaţă cul­
turală, naţională şi bisericească,
dincolo de Prut, şi să introducă
moravuri civiiiz re şi de bun
simţ,— mă simt dator şi eu pe
lângă binecuvântarea arhierească
ce Ţi dau la munca serioasă ce
ai început, să Te rog ş Te
invit, ca pe un fost elev al meu
să rămâi strict ir. cadrele fru­
moase în cari ai început redac­
tarea ziarului, ca lumea de acolo
să se deprindă a vedea în ziar
un amvon, de unde se propove-
dueşte cuvântul evar gel ic, şi o ea
tcJrJ, cure vn p erm ite in cu lt' h
adresa nimănui, ci face numai
ştiinţă pură şi folositoare.
Ne cuprinde un fel de scârbă,
când vedem şi la noi, câ prietinii
de ieri şl adversarii de azi, nu se
mai scot din epitetele de trădă­
tori“, „bandiţi de condeiu,“ „ mi­
şei şi escroci ordinari“.
Cum era vechea presă
ardeleană
Acest fel de a scrie la noi era
necunoscut. Gazetarii şi scriitorii
noştri, G eorge B a riţiu , A n d r e i u
M urâşian, N ico la e C r is t e a , până
la scriitorii din urmă dela T r i b u n a
veche, nu combăteau cu arme,
atât de veninoase.
Am fost şi eu gazetar, răsfoi­
esc ariicolii publicaţi şl mă mân­
dresc, că n’am atăcaf, nici n’am
insultat pe nimenea.
Revenind acum la gazeta D-voas-
tre, care a îmbrăţişat toate prob­
lemele de ordin cultura!, naţional
şi bisericesc, sper că va avea
viitor şi se va răspândi între po­
porul moldovenesc, care nu poate
decât să se veselească, cetindu-vă.
Problem a Calendarului
în Basarabia
Mie în special mi-a impus mo­
dul cum înţelegeţi D-voastrâ să
resolvaţi chestia Calendarului în
Basarabia şi să nu lăsaţi să se
turbure minţile de către cei-ce
au tot interesul, ca să despartă
poporul de cârmaci şi pe cârmaci
de popor. Aici în Ardeal s’a
liniştit lumea şi s’au îmoăcat şi
cei mai conservativi bătrâni cu
dispoziţia luată de Sfântul Sinod
Constantin C. Stamati')
(„Răsunete din Basarabia4)
Constantin C. Stamati, cum am
văzut, lasă mai multe scrieri lite­
rare. Dintr’o notiţă din „introdu­
cere“ la volumul românesc aflăm
titlul operelor lui. In limba fran­
ceză el scrie: 1. * L es e n fa n t s d u
condamné“ , 2. „A le x is , f i l s de
Pierre le G r a n d * , 3. „ U n k r a c h
et ses suites“, 4. „ T e g e t t h o f f a u
Pôle N o rd “, 5. L 'E r m it e d u d e ’ ~
sert“, 6- „ S cèn es d e la vie d u
g ra n d em pire d u N o r d “, 7.
„Poésis “ etc. In limba germană:
1. „Tamor“, „Trauerspiel în vier
Au/ztigen“. Cele mai multe din
operile lui au fost scrise în ru -
seşte. „ O perele m e le “, citim în
aceiaşi introducere, „ c e le m a i
multe le-am p u b lica t în lim b a r u ­
sească, p en tru câ am fo s t c r e ­
scut şi d ep rin s cu a c e a s tă lim b ă ,
i) V. .România Nouă“, No, 16, dîn
19 Iunie 1926.
PM? II' yK:mrnMWgTnVniT~~ nir imi¥-r-iiii r jim n n r T ^ iT
Şi aşa trebuie să urmeze şi cei
din Basarabia, în interesul lor
propriu şi în interesul autorităţii
Bisericei celei vii.
Nu se poate concepe, ca un
areopag ca Sfântul Sinod, să fi
adus hotârîri* pripite şi nechib­
zuite, când interese Superioare de
stat, interese economice au rec­
lam at o orientare nouă spre în ­
dreptarea Calendarului vechiu,
care trebuia să se facă dacă nu
azi, mâine.
Azi nu mai suntem numai în
România curat pravoslavnică? ci,
am întregit întreg neamul şi cu
alte 3 provincii, unde trăiesc şi
streini de legea şi neamul nostru
şi pe cari nu-i putem ignora,
pentrucă şi ei sunt cetăţenii sta­
tului român,
Problema absolvenţilor
de setninarii
Nu mai puţin ne face bucurie
faptul, că aţi deschis coloanele
foii D-voastre, p e n t r u p r o b l e m a
a b s o lv e n ţ ilo r d e s e m in a rii.
Această problemă este şi pentru
noi şi pentru biserica întreagă,
de o importanţă extraordinară.
Fără cler luminat nu putem
consolida ţara, nu putem mântui
poporul din ghiarele speculanţilor
şi a sectanţilor. Acest cler lipseşte
pretutindenea. Clericii au fost
ademeniri la slujbe de stat, în
aparenţe bineretribuite, ca să re­
grete acurn, aproape toţi, că au
părăsit cariera lor.
In Basarabia se vede, dupâ
cele comunicate, de D -l S t . B e ­
rechet\ câ ar fi o supraproducţie
în clerul tânăr, care nu poate
afla aplicare din motivul, că după
răsboiu posturile de preoţi s’au
ocupat cîe oameni cu mai puţină
pregătire.
La noi este dimpotrivă. Deşi
am luat dintre învăţătorii mai
buni pe unii şl i-am pregătit pe
cale extraordinară pentru chema­
rea preoţească, totuşi parohiile
vacante sporesc zi de zi.
institutele teologice nu pot
pregăti nici atâta, câte vacanţe
urmează prin decese.
Numai în Eparhia Clujului avem
peste 70 parohii vacante şi noi
ani fost cei dintâiu, cari am che­
mat din Basarabia vre-o 12— 14
persoane pe cari le-am hirotonit,
dar abia mai sunt 4— 5 dintre ei
aici. La unii nu le prieşte clima,
alţii oleacă că li-se îmbie acolo
parohii mai bune şi mai cu ve­
nite. Alţii poate mânaţi de dorul
de casă.
Teologi basarabenî în
Transilvania
Dacă clericii disponibili din
Basarabia ar trece în Ardeal,
vorbesc de Eparhia Clujului, Je-aş
face cu plăcere loc, i-aşi aşeza
imediat, şi aici ar putea face şi
practică şi ar câştiga şi experienţă
de viaţă în munca pastorală, care
ar puiea-o utiliza dincolo ia
reînapoiare.
Tot ce aş condiţiona ar fi să
rămână aici cel puţin 5 ani de
zile. Ne-ar face şi noauă servicii
bune, ar cunoaşte poporul şi re­
ferinţele de aci şi ar putea avea
de Ş T . CIOBANU
a c ă re i b o g ă ţie şi e la s tic ita te
p e r m i t e e x p r i m a r e a o r i - c ă r e i id e i
în m o d u r ile c e le m a i v a r ia t e
In afară de piesa „ M o a r t e a lu i
L e r m o n t o v “ , el scrie „ S i r e n a d e
N ip ru “ , „ Ju d e ca ta “ , „O m ul e n ig ­
m a t i c “ , „ P u d Iv a n o v ic i“ , „ V i a ţ ă
s t r i c a t ă * etc.
In limba română C. C. Stamati
ue-a lăsat următoarele lucrări :
Studii dramatice: 1. „ E s t e t ic a ş i
r e a l i s m u l ' 2. „ C â n o f i l a t * , Dra­ j ziat“ , ale cărui opere sunt presă-
me : 1. „ R ă z b u n a r e a u n e i n e b u - ' rate „ c u u n liris m c a l d fş i a d e ­
n e “ 2. „ M o g d a l e n a p ă c ă t o a s ă
3. „ L o g o d n i c a ţ a r u lu i *' (tragedie
istorică). Comedii: î, „ F r i c o s u l '1,
2- „ M a d e m o is e lle M e p h is t o p h è le “ , scrie el, „ n ’ a m v â n a t g l o r i e s a u
3. S i n g u r ă t a t e a u n u i h o lt e ia “,
4. „ C ă r ă b u ş u l 5. „ P a r v e n it u l “,
6. „ B a c ilu l a m o r u l u i “ . Copii de
pe natură: 1. „ U n u n c h i i ş i t re i
n e p o a t e “ , 2. „ T r e i b u n ic i ş i u n
n e p o t “ . Roman: „ I n s u la S a h a l i n “ .
Caleidoscop literar: î. „ L u x u l “ ,
Ziar national independent
şi o existenţă modestă, dar cin­
stită.
Parohiile noastre cele împro­
prietărite sunt azi destul de bune,
mai puţin rentabile sunt cele dela
munte, dar în definitiv apostolia
nu se face din consideraţii ma­
teriale, ci se face din idealism,
din dragoste cătră neam şi bi­
serică.
Cred, că şi în aite Diecese, a
Sibiiuiui, a Aradului şi a Caranse­
beşului. Orăzii Mari, sunt cam tot
aceleaşi referinţe, aceleaşi vacanţe.
Schimb de intelectuali
între cele două provincii
româneşti
Tinerii absolvenţi, pregătiţi şi
cu documentele necesare, să se
prezinte aici şi vor fi bineve­
niţi şi primiţi cu braţele deschise,
numai să vie cu inimă curată şi
hotărî ţi de a sta aici şi a face
binele, unde li-se oferă ocazia.
Poate, că noi am putea da. în
schimb Basarabiei medici, advo­
caţi» profesori, şi aceştia ar pu­
tea fi chiagul de împreunare şi
de apropiere sinceră.
Şi Basarabia, cum se vede, are
lipsă mare de elemente de ordine,
de cin te şi de muncă serioasă şi
aceste elemente le poate căuta şi
afla în Ardeal mai bine ca ori
unde aiurea-
N icolae
Episcopul Clujului
Cluj,
18 iunie 1926.
ÎNSEMNĂRI
Tram vaele din Chişlnau.
Oricine vine pentru întâia dată in
Chişinău, rămâne plăcut surprins vă­
zând imediat ce părăseşte gara, tran-
vae confortabile care pleacă cu pre­
cizie şi merg cu repeziciunea pe ca;e
ar invîdi-o şi trenurile din anumite
regiuni ale colţurilor depărtate de ţară.
Ş i . . . te surprinde aceasta, cu toate
că, întreacât fie zis, dacă te urci în
unul din aceste tramvaie, te d u ce___
ori la spital ori la cim itir; căci acolo
se opresc tram vaele ce pornesc dela
gară.
Dar, dacă curăţenia şi repeziciunea
mersului tramvaielor din Chişinău, face
pe orice c ă ’ător să se gândească la
starea aproape deplorabilă a acestor
populare mijloace de locomoţiune dîn
Braşov, Iaşi, şi A rad*— şi dacă tram-
vaele sunt pentru Caişinău, un mo­
tiv de laude pe care nimeni n’ar şovăi
să le aducă, totuşi această frumoasă
impresie este in mod simţitor dimi­
nuată, prin faptul că o parte din func­
ţionarii ce servesc tram vaele, contri-
bue la aceasta.
In adevăr, o parte dintre aceşti
funcţionari sau funcţionare, mândri că
poartă pe cap o şapcă sau o bonetă
uniformă, care le naşte credinţa că au
pe umerii ior o parte din povara con-
d icerei şi răspuuderei mersului ţării,
bruschează pe călători, vorbesc urât,
se ceartă cu aceştia şi sunt neîndu­
plecaţi faţă de regalele cele mai ele­
mentare ale bunei cuviinţe.
Si’i păcat că prima impresie a călă­
torilor ce vin în Chişinău să desmintă
faima ce-a pătruns pretutindeni, asupra
blândeţei, bunătăţii şi îngăduinţă mol­
dovenilor din Basarabia.
2 . „ I s t o r ia u n u i ţ i n ţ a r “ , 3. i s t o ­
r ia u n e i m u ş t e “ , 4- „ I n vis şi
a e v e a “ , 5. „ S t a f i a “ , 6. „ C u c u iu l“ ,
! 7, „ D o u ă p r i m a d o n e “ ' 8 . N e p o ­
tu l m e a P ă t r ă c h e i “ , 9. „ C o n t r a ­
b a n d is t u l“ , Î0. „ O n ă p lă ir e lite ­
r a r ă “ , 11. T r e i E n v en iri“ , 12.
„ V i c t im a v e a c u lu i“ , 13. „O m ul
e n i g m a t i c 14. „ F l o r i c i c a c o d r u ­
lu i" .
Din aceste scrieri au văzut lu­
mina două volume de „ O p u r i
d r a m a ' i e d 1, romanul „ i n s u l a S a -
h a lin " şi „ C a l e i d o s c o p u l l i t e r a r 1.
La acestea se p&t adăoga , , R ă ­
s u n e t e le d in B a s a r a b i a '1‘.
Am scris altădată că C. C.
Stamati este un „romantic întâr-
s e o r i, c u u n u m o r f i n “ . Aceasta
o vedem şi din credo lui literar.
„ D e d icâ n d u - m ă lit e r a t u r ii“ ,
p r o f it . A m s c r i s , p e n t r u c â ’m i
p l ă c e a a s c r i e . S i n g u r u l im p u ls
a f o s t in s p ir a ţ ia ce-l cu p rin d e
p e o m u l c u lt în z o r il e tin e re ţ ii
s a le . A cea stă f l a c ă r ă
c e r e a s c ă , c e r e v a r s ă d u lc e a ei
lu m in ă p e s t e p r im ă v a r a v ieţel
Un raportai âe senzaţia,..?
Trimisul speriat al ziarului „Prager Presse“ anunţă din Varşo­
via urm ătoarele:
„Din Moscova a venit o ştire senzaţională şi anume, cum că
ar fi fost executat R. Downarowicz, unul din cei mai de seamă co­
munişti polone^ in Moscova. Condamnarea lui Roman Downaro­
wicz se datoreşte spionajului pe care l-a făcut în folosul unui
stat vecin.
încă în luna August 1925, Downarowicz a fugit în străinătate
cu nişte documente foarte importante. Ceka (G P. U), care îl urmă­
rea, a aflat că Downarowicz se află la Cernăuţi. Intr’o zi în faţa
casei unde locuia Downarowicz s’a oprit un automobil din care
s’au dat jos persoane necunoscute. Aceştia i-au declarat că sunt
agenţi de siguranţă şi că el este arestat.
!n realitate necunoscuţii nu erau poliţişti, ci agenţi deia „Ceka“.
in aceiaş automobil Downarowicz a fost dus în Rusia Sovietică,
unde dupâ o scurtă judecată a fost condamnat la moarte.
a Cicerin la Paris
Paris (Balkan Radio). Se afirmă în cercurile care se pretind
bine informate, că D. Cicerin, comisar al poporului la afacerile
străine din Rusia Sovietică, merge !a Paris.
Călătoria la Paris a d-lui Cicerin este pusă în legătură cu
tratativele ce vor urma între Franţa şi Rusia, în vara aceasta.
Se mai spune că Franţa şi Rusia Sovietică vor discuta ches­
tiunea datoriilor ţariste faţă de Franţa. O eomisiune franco-rusă
discută deja această chestiune încă din luna Ianuarie cor.
Mussolîni şi statele balcanice.
Ziarul „U jkelet“ din Cluj cu data de 16 Iunie, spune
într’un articol, că d-l Mussolîni şi-a asigurat suprem aţia în
diplomaţia statelor Balcanice şi că datorită intervenţiei sale,
alianţa franco-jugoslavă a eşuat.
Ziarul încheie spunând că Statele Balcanice ar susţine
politica de expansiune colonială a Italiei.
Ziarul „Nădejdea“ din Timi"
mişoara publică .cele de mai jos,
cu privire la ziarul nostru:
Ziarul „România Nouă“ editat
în capitala Basarabiei în anii
1917— 1918 de vre-o câţiva ti'
neri ardeleni ş i* bănăţeni sub
conducerea d-lui Onisifor Ghibu,
însufieţţi pentru redeşteptarea
rnoldovenihr la sentimentul na­
ţional, a reapărut acurn în Chi­
şinău sub direcţiunea d-lui Ghibu«
Primim ia redacţie No. 5 ai
ziarului conţinând scrisorile de
mulţumită a 1 R. S. Sale Arehie-
piscopului Gurie, articolul „Ve~
niţi să închegăm iar ia un loc
sufletul Basarabiei* de d. T.
Jireghie, un studiu al d-lui Şt.
Berechet privitor ia comorile as­
cuns^1* în vechi hrisoave ale Ba­
sarabiei şi alte articole şi studii
interesante.
Prin această reapariţie a „Ro­
mâniei Nouă* se reia firul unei
acţiuni, a adevăratei acţiuni de
înfrăţire, întrerupt în 1918, ac­
ţiune ce nu trebuia întreruptă
nici unr moment şi care, dacă
s’ar fi continuat chiar cu concur­
sul guvernelor, ar fi f cut mult
mai mare serviciu cauzei româ"
neşti decât introducerea în Ba­
sarabia a urei şi patimei dintre
partide şi dintre oameni.
Credem, câ noul ziar va ina­
ugura aceiaşi sinceritate şi dra­
goste de frate, care i-a dat timb"
rul în 1917— 1918, va fi peste
ziarul unui partid, gazeta care să
ducă înţelegere şi frăţie în casa
moldoveanului, asupra sufletului
o m e n e ş t i, c u t o a te c â s e s t i n g e
la b ă t r â n e ţ e , n e u r m ă r e ş t e în c ă
ş i a t u n c i c a lu m in a unei s t e le ,
c e s e p i e r d e în a lb a s t r e
tă ri. A ctiv ita te a
d ep ă r­
i n s p ir a ţ ie i nu
p o a t e f i în c ă t u ş a t ă n ic i d e v r e - o
f o r ţ ă a p ă s ă t o a r e , n ic i d e g o a l a
j m iz e r ie ; a c e s t a d e v ă r l’ a u d o ­
v e d it mulţi p o e ţ i n en o ro ciţi de
p r i n m a n s a r d e le l o r în t u n e c a t e .
A m s c r i s d e c i, n ep u tâ n d re z i­
s t a “ .,.
„ R ă s u n e t e le d in B a s a r a b i a “ s e
compun din câteva schiţe. Prima
din ele e^te „ O v â n ă t o a r e în
B a s a r a b i a “ , descriere apărută
puţin modificată şi în ruseşte, în
care autorul, cum mărturiseşte el
însăşi, sub influenţa lui Gogol şi
a „ N o t iţ e lo r v â n ă t o r u lu i“ de
Turghenev, face descrierea fru­
museţilor Bugeacului încadrată în
scene de vânătoare. In această
scriere, cititorul pe lângă peisaje
de natură ar găsi şi note intere“
sânte cu privire la trecutul Bu-
geacuîui, la populiţie, la unele lo­
calităţi. lată cum ie d„scrie C.
C., Stamati Chilia:
„ R u in e le ce tă ţii, c e s e a f l ă tu
d is t a n ţ ă d e u n k ilo m e t ru d e la
apare în fiecare zî de lucru
¥oei de presă
căruia în aceşti 7 ani din urmă
s’au îndreptat atâtea acţiuni
criminale.
Ziarul „C u ltu ra P o p o ru lu i“
din Cluj scrie cele ce urmează :
La Chişinău a înhepuf să rea­
pară ziarul „România Nouă*. D-i
O. Ghibu, azi profesor la LJui-
versitatea din Cluj, a înfiinţat zia­
rul cu acest titlu în vremuri din­
tre cele mai grele şi mai tragice
pentru Basarabia, in desnădej.iea
şi desorientarea, urmată după de
zasirul Rusiei trădătoare, pag nile
calde ale „României Nouă“ întă-
riau sufletele şi aprindeau nădej­
dile. După ce s’a făcut unirea,
harnicul profesor, îotorcându se
în Transilvania, ziarul atât de
patriot şi de generai românesc şi-a
încetat apariţia.
Acum din nou tot d-l O. Ghi­
bu scoate acest ziar ia Chişinău.
Sunt pagini de cald patriotism pe
care le cuprinde „România Nouă",
pagini de cultură românească,
pentru întărirea căreia vedem că
colaborează fii de ai Basarabiei
fără deosebire de vederi politice.
„României Nouă“ îi dorim mult
spor, întrâţirea sufletelor prin
cultura ce o propagă.
Comismnea ruso-roiîiână.
In primele zile ale lunei iulie
va avea loc la Tighirsa o şedinţă
a eomisiunii mixte ruso-române.
Intre altele se va discuta :
Situaţia refugiaţilor ruşi aflaţi
în Basarabia şi modalitatea re­
patrierii unora dintre ei.
Chestiunea conflictelor de graniţă
ivite în ultimul timp.
o r a ş ş i 3 6 d e la I s m a il, r e p r e z i n ­
tă u n f e l d e a v a n t - p o s t p e c u r s u l
r â u l u i , c o n t r o l â n d n â v ile şl p en ~
ie le , c e s e u r c ă p e D u n ă r e s p r e
I s m a il s a u j o s d e a c o lo e u m e r ­
s u l în c o n t r a c u r s u lu i. R u in e le
c e tă ţii C h ilia z a c p e u n lo c , u n d e
s e î m p r e u n ă p a t r a g ă r i i a le D u ­
n ă r ii, a lc ă t u in d tot a tâ te a in s u le ,
şi a n u m e C o f a , c a r e - i c e a m a i
lu n g ă , a p o i C h isli\ a , C a t ic şi
J o n e ş t i . T e m e lia ce tă ţii e î n c o n ­
j u r a t ă d e u n c a n a l, i a r o p a r t e
a z id u lu i a r e d r e p t r a z ă m f u n ­
d u l u n u i m ic g o l f , s p r e N o rd
în s ă o m la ş t in ă d e 1 8 k 'lo m e t r i
l u n g i m e ş i 4 f u m . k il. lă ţim e , c e
s e e s t i n d e p â n ă la m a lu r ile la ­
c u r i lo r K it a i ş i C a t lo b u g “ .
Celelalte schiţe au un conţinut
foarte variat. „îngerul verde“
este o încercare de expunere în
formă literară a credinţelor şi le­
gendelor induşilor asupra sufletu­
lui, a metempsihozei. Cam ace­
laşi caracter îi are şi scrierea:
„ R e z u m a t is to ric a su p ra d em o-
n o lo g iei\
In aceste două scrieri, ca şi
în
„ T es ta m e n tu l şi m em o riu l u-
nui n eb u n “, C. C. Stamate ne
B uletinul „ â s tre i“
mnv*smm.ew m jm m m m m i& im m m m w m mmKMKmmtmm» w mm nammam
0 instituţie de cultură a Statului
in Basarabia
Biblioteca Universitară-Centrală
ii. Localul şi mobilierul.
Am arătat, intr’unul din nume­ !
rele trecute ale ziarului, situaţia |
bibliotecii in ce priveşte cărţile,
înzestrată cu un număr bunilor de
volume mulţumită însufleţirii ce
s’a pus pentru această instituţie
la întemeierea ei, alimentată apoi
de tipografii şi case de editură
(legea presei) şi prin cumpărări
(fondul prevăzut în buget), s’a
ajuns astâzi Ia peste 3 0 , 0 0 0 vo*
lume. Din nenorocire, s ’a g r ă b i t
cu reducerea fondului — din care
se făceau şi cumpărări de cărţi —
mai înainta ca biblioteca să fie
prevăzută cu un număr de vo­
lume, care să echivaleze cu cele­
lalte biblioteci ale Statului: Bu­
cureşti, Cluj, Cernăuţi. Să se com­
pare şi cu biblioteca publică a
oraşului (rusească,), care are pe­
ste W 0 . 0 0 0 volume.
Totuşi, mai ales mulţumită le­
gii presei, care face ca biblioteca
să capete — aproape regulat —
publicaţiile n o u i ce se tipăresc
în ţară: cărţi, reviste, ziare şi
mulţumită şi selecţionării cărţilor
ce le posedă, această instituţie a
ajuns după un timp de lâncezea­
lă, de indiferenţă din partea pub­
licului, să devină o instituţie v ie,
cărţile ei fiind des cercetate de
un public cetitor din ce in ce .
mai numeros. Acest lucru reiese
iâmurii din statisticile cetitorilor,
făcute lunar după însemnările
funcţionarilor bibliotecii. Pentru
primii ani n’avem statistici, căci
organizarea bibliotecii a mers pa­
ralel cu desvoltarea ei, Totuşi
după tabelele cărţilor însemnate
ca cetite, se pot deduce pentru
anii 1918--19— 20, iunar, cam
W 0 — 1 5 0 persoane, pentru anii
1921 ~ 22 —23, iunar, carn 2 0 0 —
3 0 0 persoane.
Să se compare cu statisticile
făcute pe ultimii ani:
Anul î 924: îanuari 289, Febr.
337, Martie 057, Aprilie 471, Mai
507, Iunie 504, Iulie 509, August
427, Septembrie 486, Octombrie
699, Noembrie 697, Decembrie
776.
Anul 1925: Ianuarie 1078, Febr.
1138, Martie 12(6, Aprilie 957,
Mai 1491, Iunie 1436, iulie 833,
August 689, Septembrie 999, Oc­
tombrie 1484, Noembrie 1521,
Decembrie 1429.
Anul 1926: Ianuarie 1410, Febr.
2248, Martie 2870, Apriiie 2046.
Prin urmare dela 1 0 0 -1 6 0
cetitori lunar în primii trei ani,
sau dela 200 —30 j în ceilalţi
trei ani următori, ceea ce aduce
spor lunar numai de 100— 150
persoane pentru şase ani de
funcţionare, după ce biblioteca
izbuteşte să dispună de un stoc
de cărţi, de bine de rău, variat
şi oarecum complect (literatura
şi publicistica românească), se
ajunge în anul 1924 la peste 500
cetitori luiar, în anul 1925 la
peste 1000, iar în anul 1926 la
peste 2000. Deci diferenţa dela
an la an în ultimii 3 ani este de
500 şi 1000 cetitori lunar! Desi­
gur pe iângă cărţile ce le are
instituţia şi organizaţia ce i s’a
araîă foarte multă erudiţie, cu­
noştinţe adânci în materie de fi­
lozofie, de istorie a religiei.
Pentru noi mai interesant este
studiul lui ,, C a r p ă ţ ii, B a s a r a b i a
ş i u n r e z u m a t is to ric a s u p r a c e ­
tă ţ ilo r eC \ Autorul arată legătu­
rile pe care le are Basarabia cu
munţii Carpaţiior din punct de
vedere al geologiei şi florei. El
deplânge faptul că „ p ă d u r i l e B a ­
s a r a b i e i s ’a u s t â r p i t c u o
z e c iu n e î n s p ă i m â n t ă t o a r e că bo­
găţiile Basarabiei sunt exploatate
neraţional. Iar mai departe C. C.
Stamati face câte un scurt isto­
ric după datele cunoscute a ce­
tăţilor Hotin, Soroca, Orhei, T i-
ghina şi Ismail.
In articolul , , C r e ş t in ă t a t e a ş i
m â n ă ş t ir ile d in B a s a r a b ia “ C. C.
Stamati face un scurt istoric a
pătrunderii creştinismului în Ba­
sarabia, susţinând că Românii au
împrumutat „ortoxismuh* de la
Bulgari şi această împrejurare a
dus la introducerea limbei sla­
vone în serviciul devin. In acest
articol găsim mai multe conside-
raţiuni istorice cu privire la Mol­
dova. In aşa sens este scris şl
Joi 24 iunie 1926
f #
m m m
Redacţia şi Administraţia
str. Haraiambie 42
TELEFON No. 75
Anunţurile şi reclamele se
primesc la Administraţie şi la
agenţiile de publicitate.
Secţia istorică
dat, mai trebue de adăugat ş!
in t e r e s u l p e n t r u ca rtea ro m â ­
n e a s c ă care sporeşte din ce în
ce în Basarabia.
Dar care ar fi numărul ceti­
torilor Bibliotecei Statului din
Chişinău, dacă ar dispune de lo“
ca! încăpător şi potrivit şi ar a-
vea mobilierul necesar!
In privinţa localului s’a înaintat,
acum doi arii, un memoriu M i­
nisterului Instrucţiunii — de care
depinde biblioteca — în care s’a
descris amănunţit starea localu­
lui şi mobilierului acestei instituţii
de cultură. Nu cred potrivit a
reedita şi aci ceea-ce se cuprinde
în acel memoriu, mai ales că
ocalul e cunoscut de publicul
cetitor chişinănean, totuşi pentru
lumea mai de departe nu e rău
să se atragă atenţia şi pe această
cale pentru starea nefericită ce
i-o creiază acestei minunate in­
stituţii de cultură, locul ei de
adâpostire.
^ Muiată de pe str. Mitrop.
Gavriil (Ioc central) dintr’un lo­
cal închiriat, tocmai din lipsă de
fonduri — pe atunci biblioteca
nu era trecută in buget — ea
a funcţionat şi funcţionează într’o
sală a Inspectoratului de Instru-
cţ’ri care constitue cel mai de­
fectuos, nepotrivit şi neîncăpâtor
local.
Intre anii 1920 şi 1924, localul
Bibliotecii Centrale ÎI constituia
numai o sală în care era adă­
postită toată averea e i; cărţi, mo­
bilier, şi care servea totodată şi
pentru cancelarii şi pentru sală
de lectură, deci o sală de lectu­
ră deavalma cu cancelariile şi cu
depozitul de cărţi, cu o intrare
mică care dă într’un coridor co­
mun cu biurourile inspectorului!
Şi nu numai lipsa de comoditate
şi linişte, dar şi lipsa de lumină,
lumina principală venind, din cau­
za aşezării defectuoase, prin aco­
periş, şi insuficient încălzită — tot
din cauza defectuazităţii localu­
lui *) — ; până la adăugarea unei
sobe de fier în 1923, în iernile
anilor anteriori (1920— 1922) tem­
peratura încăperii nu se ridica pes
te 5° R !
Şi totuşi după ce s’a căpătat
încă o încăpere alăturată, cu in­
trare deosebită, pentru cancelarie
şi încă două mici încăperi în fund,
cu intrarea prin ogradă, pentru
depozitarea unui mare număr de
cărţi,descongesţionându-se sala de
lectură, mai adăngându-se şi mi­
nunata sobă de fer care întrucât­
va birue frigul, ridicând iarna
temperatura sălii la 10° R., ceti­
torii au început să vie să ia cărţi
(Continuare în pag. 2-a)
*) Din cauza vechime! şi aşezării
defectuoase şi din punct de vedere
igienic încăperea destinată bibliotecii
neputârid fi nici însorită, nici luminată
suficient, podeaua ei este năpădită de
cari (gândaci de lemn) care atacând
şi etajerele s’au urcat la cărţi, distru­
gând o bună parte din ele în cursul
anilor 1920—1924, Împotriva carilor
biblioteca se luptă actualmente, după
putinţă, cu petrol.
„ S t a d i u l i s t o r i c '“ întitulat:
„A c-
k e rm â n u i şi iz v o ru l s f. m a re
m u c e n ic h a n c e l N o u d e la S u ­
c e a v a în care autorul cu o bo-
căţie de amănunte face istoricul
Cetăţii Albe.
Interesante sunt părerile Iul C.
C. Stamati expuse intr’o epistolă
literară adresată scriitorului ro­
mân Râdulescu - Niger. Aici
vedem până unde merge înalta
rep e- înţelepciune şi conştiinţa de neam
al acestui român basarabean.
„ S ă n a u it ă m “ , scrie el, „ c ă
n a ţ iu n e a n o a s t r ă t o c m a i în a n ­
tic h it a te a sa a re p rep o n d eren ţă
a s u p r a a lt o r n a ţ iu n i m o d e r n e .
N a ţ iu n e a n o a s t r ă cu m â n d rie
işi r i d i c ă f r u n t e a d in n o ia n u i
v e a c u r il o r ş i p r iv e ş t e în j u r cu
d i s p r e ţ s p r e f o ş t i i e i d u ş m a n i,
ce au fră m â n ta t-o s u b p ic io a r e
ş i la u r m ă s i n g u r i s ’a u d e s fiin ţa t ,
n e p u t â n d 'o r ă s t u r n a d e p e t e m e ­
liile a ş e z a t e d e u r ia ş u l R o m a n .
P e a ş a te m e lii s e în a lţă p i r a ­
m id e le în m ijlo c u l p u s t iu r ilo r ,
m ă c a r c ă p e s t e ele t r e c u r ă g e n e ­
r a ţii m u lte cu s â m e ţe c u c e r i r i, c a r i
(Continuare în pag. 2-a)
 Ne. 20 (243)
In memoria hatmanului
S. Petliura
Din partea organizaţiei locale
a imigraţilor poloni suntem rugaţi
a da loc următoarelor rânduri:
in legătură cu moartea lui
Simon Petliura, Hatmanul Suprem
al armatei naţionale Ucrainene,
ucis de mâna criminală a unui
nebun, unele ziare au găsit de
cuviinţă să amintească din nou de
„petliurovscina“ şi de pogromurile
cari ar fi fost făcute de către
armata ucraineană fiind sub con­
ducerea defunctului.
Noi, emigranţii ucraineni adă­
postiţi în România, în oraşul
Chişinău, protestăm categoric în
contra legăturei ce se face între
numele răposatului Simon Petliura
şi paginele acestea negre din
istoria revoluţiei, care se numesc
pogromuri evreeşti.
Simon Petliura a fost conducă­
torul ucrainenilor cu conştiinţă
naţională, care în curs de câţiva
ani şi-au vărsat sângele şi în
condiţiuni extrem de nefavorabile
lupta împotriva asupritei din par­
tea tuturor apăsătorilor, cari stă­
ruiau să înăbuşească mişcarea
eliberatoare ucraineană.
Niciodată şi niciunul din con­
ducătorii acestei mişcări nu s’au
pătat cu persecuţiuni contra po_
pulaţiei paşnice, nici contra evrei­
lor nici contra altora.
Şi cu atât mai puţin de aceasta
poate fi învinovăţit Simon Petliura.
Acela care vreau în mod obiec­
tiv să-şi explice caracterul activi­
tăţii statului Ucrainean, trebuie
să ştie că statul acesta, mai ales
în timpul când în fruntea lui era
S- Petliura a luat un şir întreg
de dispoziţiuni speciale îndreptate
pentru apărarea populaţiei paşnice
în deobşte şi în special a celei
evreeşti.
înfăptuirea acestor măsuri re­
clamă de la, statui ucrainean mari
sforţări şi jertfe.
Invingâud cu mari grăutăţi iner­
ţia masselor ţărăneşti, statul Ucrai­
nean a fost nevoit să lupte în
contra elementelor anarhice, libe­
rate din închisori şi ocne şi chiar
înarmate de Guvernul Provizoriu
rus în contra elementelor duşmă­
noase mişcării naţionale ucrainene
— în interior, iar în afară—cu
diferite invazii.
Dacă statul Ucrainean a fost
Buletinul „Astrei*
Continuare din pag. l-a
în mână, să citească în acea sală,
numărul lor după cum s’a văzut
ridicându-se în timpul din urmă
până la 2000 persoane lunar şi
subsemnatul de multe ori am fost
încurcat neştiind cum să poftesc
oaspeţi atât de numeroşi într’un
local atât de modest, oferindu-le
şi scaunul meu de biurou, mulţi
dintrânşii cetind în picioare!
Căci o altă lipsă a Bibliotecii
Centrale din Basarabia, o constitue
mobilierul. Mai ales etajerele pen­
tru cărţi, mesele şi scaunele pen­
tru cetitori. Fiind o bibliotecă
nou întemeiată s’a avut crijă de
cărţi, în ce priveşte, însă etaje­
rele s’a făcut ce s’a putut.
Ani de zile a fost luptă — cu
modestele resurse ale instituţii—să
se facă etajere pentru cărţi şi
a u r m ă s e p r e f e c u r â în n is ip ,
a t u n c i , c â n d a c e le z i d u r i u r ia ş e
s t a u şi v o r s t a n e c lin tite
a r ş iţ ă ş i v ijelii ... P r o v in c iile d a c o
— r o m â n e a u ş i f o s t a c e l c o lţ
d e p ă m â n t n efere cit, p este c a re
trecu ră , ca p este un pod
o a s e o m e n e şti, fe lu r it e g e n e r a ţii
d e n a ţiu n i în o a rd e s ă lb a t ic e ,
ce n u lă s a ră în u r m a l o r
m o n u m e n t e i, n ic i i e r o g l i f e , c ă c i
e r a u c o p ii g e n i u l u i în t u n e r e c u l u i
ş i a i s t â r p ir e i “ ...
Om cu o cultură remarcabilă
literară, cu un trecut de povesti­
tor şi cu bogate cunoştinţe isto­
rice şi filosofice, C. C. Sta maţi
ar merita să ocupe un alt loc în
istoria literaturii române. Micile
defecte de limbă nu întunecă fru­
museţea gândirii şi claritatea ex­
punerii. Comparaţiile lui, maniera
de a intercala în povestire note
cu caracter istoric, filosofic şi
artistic, precum şi de a introduce
în studii mai serioase legende şi
amintiri personale, dau un farmec
deosebit scrierilor lui C. C. Sta-
mati. Produs al Basarabiei, în o~
perele beletristice el este înflueţat
de literatura rusă. Sufletul lui
însă de român conştient se vede
în scrierile lui referitoare la Ba­
sarabia, în operele lui româneşti.
Titlul volumului lui „ R ă s u n e t e d in
B a s a r a b i a “ are ceva semnificativ.
Este răsunetul sufletului unui ba­
sarabean de ia sfârşitul veacului
al XlX-lea, este ceva ce preves­
teşte mişcarea naţională dela 1905
încoace.
A A P Ă R U T „ P a t r ia r h ia
m â n ea scă “— A cte şi d o c u m e n te ,
care conţine pe lângă desbaterile
din Sf. Sinod şi din parlament,
relativ la înfiinţarea Patriarhiei, si
o sumă de decldraţii ale d-lorN.
lorga, Lepâdatu, Dr. Lupaş, pre­
cum şi scrisori de recunoaştere
ale Patriarhiilor răsăritene.
Tribuna liberă
învins în această luptă extrem de
grea şi neegală, vina nu este a lui.
Nu el este de vină că n’a putut
să apere totdeauna şi pretutindeni
pe cetăţenii paşnici de excese.
Chiar duşmanii mişcării na­
ţionale ucrainene recunosc că ar­
mata regulată ucraineană nu şi-a
permis niciodată vre un exces.
Pogromuri şi alte excese se fă­
ceau de elemente anarhice şi cri­
minale, care, organizate în bande,
uneori participau h lupta între
armata ucraineană şi duşmanii ei,
de mai multe ori trecând de la o
poarte la alta, după cum aveau
putinţă de a-şi satisface ţelurile
lor criminale. De cele mai multe
ori aceste bande erau organizate
de către bolşevici cu scopul de a
produce turburare în dosul arma­
tei ucrainene şi de a arunca asupra
ei învinuirea de excese anarhice.
A amesteca toate acestea loa-
ialtă şi a atribui tot ce s’a petre­
cut pe teritorul statului Ucrainean,
conducătorilor lui, înseamnă sau
a nu înţelege situaţia sau a urmări
compromiterea mişcărei ucrainene
naţionaie.
Dacă trebuie să căutăm vinovaţi
de vărsarea sângelui nevinovat
atunci nu trebuie să-i căutăm în
rândurile conducătorilor statului
Ucrainean şi cu atât mai puţin
in persoana lui Simon Petrliura,
care in tot timpul a cautat să apere
populaţia paşnică, aplicând măsuri
severe şi uneori pedepsind cu
moartea pe vinovaţi, cum a fost
cazul lui Semeşen şi altora.
Aceste declaraţii le facem nu cu
gândul de polemică sau de apă­
rare a numelui lui Simion Petliura.
Noi ştim bine că ori ce polemică
cu duşmani noştri este de prisos.
Iar memoria lui Simon Petliura
îq tot cazul va rămâne sfântă
pentru fiecare patriot conştient
ucrainean, ca memoria unui luptă­
tor pentru cauza naţională, căzut
victimă pentru ea.
Istoria ne va judeca şi va aduce
verdict pentru S. Petliura.
Insă noi socotim de datoria
noastră să arătăm lumii întregi
adâncile noastre convingeri şi
faptele la care noi am fost mar­
tori oculari.
In numele emigranţilor poloni.
I. Gorbuniova
nici odată nu s’a ajuns ca toate
cărţile să aibă loc pe etajere,
multe din ele alcătuind şiruri în­
tregi aşezate deadreptul pe po­
dea. In timpul din urmă s’a a-
juns, prin confecţionare de eta­
jere de cea mai simpiă formă, să
se soluţioneze această criză. Dar
o chestiune încă nesoluţionată o
constitue mesele şi scaunele pen­
tru cetitori, căci o singură masă
de zece persoane şi 18 scaune
comune şi cu personalul, cred că
nu sunt suficiente pentru aproape
2000 persoane câte freguentează
lunar biblioteca.
Va mai urma un articol despre
organizare, personal şi soluţii.
I. Z a b o ro v sch i
Directorul Bibliotecii Centrale
din Chişinău.
F e l cîe fel
su b
Puternica operă a fascis­
mului— regenerarea sufletului
latin în Italia— se simpte pâ-
de
nă’n... bucătărie. Astfel une­
le din resturantele Romei au
început să scrie Menu-ul în
n ic i
latineşte. Dăm un exemplu.
„Ordo convivii“
Percuta: Lagana cum co-
padris in tracta. — Mattya
ad minutal apicianum— Vitu-
lina assa— Conchieîa de pisa
simplici et solanis-Secundae
M en sae: Dulcea dom estica—
Pom a-V ina: Rubrum e Moute
Porîio-Tusculanum — Potio-
arabica— Rosatum.
fn traducere;
Bucate** Pateuri în foaie cu
carne tocată. — Tocătură cu
zarzavat ă la Apicius. —
Friptură de viţel.— Boabe de
mazăre cu cartofi.
Disert: Dulceţuri de casă.
— Fructe.
Vinuri: Roş din Muntele
P o rtio -T uscufau. — Cafea —
Dulceaţă de trandafiri.
Domnul fe rbinică , pro­
prietarul croitoriei artistice fostă
Albuleţ, str. Bartolomeu No. 3,
aduce la cunoştinţă onoratei şi
Ro­
destinsei clientele că a primit
modele noui create de cei mai
celebri maeştri parizieni.
Asemenea a angajat lucrători
speciaiişti aduşi din Capitala ţărei.
Totul se confecţionează cu
preţuri absolut reduse pentru
reclamă* 115— 2
*
Acţiuni subversive
în Sindicatele muncitoreşti
O laconică telegramă de presă
comunică că la Bucureşti s’a fă­
cut de către organele siguranţei
statului o descindere la sindicatele
muncitoreşti unitare, cu scopul de
a se confisca nişte broşuri sub­
versive*
Clica de paraziţi ce conduc
muncitorimea sindicalizată au ia­
răşi prilej de ţipete contra unui
„nou val de teroare de astădată
mai aprigă“ şi cu „arestări în
massă, asaşinate şi teroare cât
mai sălbatecă“ precum Candid
scrie „ V ia ţa M u n c i t o a r e “ , gazeta
sindicatelor muncitoreşti din Bu­
cureşti.
Pe toate tonurile ei ţipă con­
tra „tendinţiei"— ne-existente—
de a se suprima dreptul de or­
ganizare a muncitorimei*
Organizaţii sindicale cât de pu­
ternice, cari să reglementeze ra­
porturile claselor producătoare,
sunt o necesitate în fiece stat,
aşa că, dela sine înţeles statul
caută să încurajeze prin legiferare
şi administraţie crearea a cât mai
multor sindicate de muncitori, de
negustori, de fabricanţi etc.etc*
Cu cât civilizaţia progresează,
instinctul de sociabilitate se mă­
reşte şi indivizii caută ca prin
organizaţii cu caracter de solida­
ritate colectivă să-şi împlinească
cât mai satisfăcător necesităţile
economice individuale.
Produs al acestei tendinţe, M i­
nisterul Muncei şi Cooperaţiei
Sociale, există mai in fiecare
stat.
Printr’o întreagă legislaţie s’a
săutat să se imprime sindicaliză-
rei de orice fel, un mers sănătos
şi compatibil cu interesele statu­
lui naţional.
Şi la noi în ţară, de după răz-
boiu, a luat naştere legislaţia so-
lidarităţei colective şi în primul
rând legile menite să organizeze
producţia reglementând raportu­
rile dintre capital şi muncă.
Ministerul Muncei are o acti­
vitate febrilă pentru a reglementa
aceste raporturi într’un mod cât
mal echitabil ambelor părţi, pen­
tru ca din armonia rezultantă a
conlucrărei acestor două catego­
rii de forţe economice, să iasă
cât mai mult folos pentru întrea­
ga naţiune.
Insă, o parte din conducătorii
muncitorimei, pretutindeni tind să
dovedească că între capital şi
muncă există o luptă acerbă care
nu se va sfârşi decât prin capi­
tularea forţată a capitalului şi că
îmbunătăţirea condiţiunilor de traiu
ale muncitorimei nu sunt rezul­
tatul perfecţionărilor technice şi a
acestei lupte.
Falşă doctrină!
La suprafaţă analizând ori şi
ce fenomen, natural, ni se pare
că există o luptă între elemente
dar aprofundând analiza noastră
vedem că această luptă este dată
tocmai pentru armonizarea aces*
tor elemente.
Ştiri triste de peste Prut
„Revista Moldovei' ce a-
pare la Botoşani, prin sârgu-
inţa şi vrednica osârdie a
unui mănunchiu de intelec­
tuali moldoveni, ne aduce
câteva ştiri triste, cu atât
mai triste cu cât ne gândim
că şi în Basarabia noastră
se găsesc atâtea relicve isto­
rice ce dispar fără urmă din
pricina vremei care le roade
fără ca o mână de om înţe­
legător să le scape din ghi-
arele pieirei. Astfel, revista de
mai sus, sub semnătura d-lui
Căpit. Aurel I: Gheorghiu,
un harnic cercetător al mo­
numentelor istorice rămase de
pe urma urgiei vremurilor,
ne înştiinţează c ă :
.La Ipoteşti, casa în care a co­
pilărit Eminescu, a fost dărâmată
deabinelea, iar mormintele părin­
ţilor săi aflate la doi paşi, lângă
bisericuţa spartă şi gata să în­
chine steagul, sunt complect pă­
răsite şi acoperite de bălării.
„La Popăuţi, clopotniţa, care a-
scunde sub străşini peste patru
veacuri, este pătrunsă de ume-
zială, ploaia o străbate prin câteva
părţi şi dacă nu se vor lua mă­
suri din timp, zadarnic vor mai
străluci şiragul frumoaselor smal­
ţuri ce o încing de jur împrejur,
căci într’o zi se vor duce de-a
dura la pământ.
— La Şiret, în clopotniţa bise-
ricei Sf. loan, veche de când e
Moldova, acel ce semnează aceste
rânduri, a scăpat pieirei şi lăco­
miei şoarecilor, câteva cărţi destul
de vechi, într’o caligrafie şi cu
miniaturi, pe cari astăzi nu ar mai
avea mulţi răbdarea ca să ie scrie!
» La fel Ia Sf. Onofrei, lângă
acelaşi târg.
— In Botoşani, casa copilăriei
profesorului N. lorga merge pe
aceiaşi cale ca şi aceea din Ipo-
feşti; pereţii sunt crăpaţi, iar prin
acoperiş ploaia se prelinge şi stră ­
bate fără nici o piedică în micile
încăperi,
România Nouă
Asperităţile duc la nivelare. A-
ceastă axiomă este poate para­
doxală dar este logică*
Totul din noi şi din natură
tinde la armonie şi această armo­
nie se bazează pe iadividualizmul
sociabil.
Aşa şi întreaga armonie so­
cială.
De aci toată atenţia noastră
unei generale şi fraterne conlucrări
pentru facilitarea cSreîa s’au creat
organizaţiile sindicale de muncă şi
de capital.
Aceste organizaţii sunt însă un
rezultat al fraternităţei, iar nici
decum al unei lupte dintre capital
şi muncă
Aceasta e necesar să lămurim
muncitorimei noastre care acum e
învadată de propaganda subver­
sivă a agenţilor sovietici ce tind
să prefacă mişcarea sindical— eco­
nomică a muncitorimei într’o miş­
care de luptă politică cu substrat
revoluţionar.-*
Intr’adevăr, profitând de impor­
tanţa sindicatelor muncitoreşti, şi
dându-şi seama de imensa influ­
enţă ce o pot exercita asupra
maselor muncitoreşti, agenţii
Internaţionalei IH-a s’au strecurat
în aceste sindicate, reuşind prin
diverse vicleşuguri a se ^erija în
conducători ai proletariatului cari
habar n’au de adevărata înfăţi­
şare sufletească a acestor agenţi
sovietici cari pe deasupra sunt
plătiţi şi cu lefuri grase şi duble:
de câtre muncitori pentru că sunt
purtaţi de nas şi amestecaţi în
lucruri de cari habar n’au, şi de
câtrellnternaţionala comunistă pen­
tru acţiunea lor de învrăjbire ce
o duc şi o produc printre munci­
tori şi patroni.
In intenţia legislatorului român
când a creat organizaţiile sindicale
muncitoreşti, desigur că nu a fost
să creieze organizaţiuni revoluţio­
nare cu tendinţa de a răsturna
ordinea socială actuală. Fiind de
bună credinţă şi în dorinţa de a
înlesni muncitorimei un traiu mai
lesnicios şi raporturi mai civilizate
între capital şi muncă, leguitorul
nostru nu şi-a luat suficiente ga­
ranţii pentru ca în orice moment
să poată zădărnici o eventuală
abatere a activităţii pur sindicale
din făgaşul ei normal şi legal în
mocirla subversivă şi anti-naţio-
nalâ.
„Sindicatele nu sunt corporaţii
ci organe de luptă ale clasei mun­
citoare unde se dă şi prima e-
ducaţie revoluţionară muncitorilor
comuniştii trebue să activeze în
mod sistematic şi organizat în
toate sindicatele" sunt ordinele ulti­
mului congres comunist ilegal,
către membrii săi.
în faţa acestei acţiuni de tran­
sformare a sindicatelor flmuncito-
reşti in unelte moscovite se pune
în mod logic întrebarea": Ce este
de făcut?
De sigur că la această între­
bare este cam greu de răspuns.
„La Rădăuţii Bucovinei, printre
dărâmăturile fostei biserici a lui
Ştefan cel Mare, scormonesc şi
râmă porcii, iar satul e plin de
icoane vechi, de cruci, de cărţi şi
alte lucruri de rit, însemnate şi
scumpe, cari se vând străinilor pe
nimic sau se perd din inconştienţă.
„La Probota, atât "mănăstirea
cât şi mormintele ctitoreşti ale lui
Petru Rareş şi Elena Kâtălina
Doamna, sunt înconjurate de o
complectă nepăsare şi indiferenţă.
„LaJjDoIheşiii-Mari, în biserica
lui Şendrea, cumnatu lui Ştefan
cel Mare şi fostul portar al Su­
cevei, mormintele ctitorilor nu au
o soartă mai bună.
„La Galaţi, casa in care a lo­
cuit Cuza-Vodă, a fost transfor­
mată în hotei pentru a adăposti
„oameni de toată mâna“.
„La Putna» vechea sihăstrie a
stolnicului Ilie Cantacuzino (1700)
este un morman de petre şi un
imens cuib de şerpi.
— La Neamţ, bătrâna Cetate
a Neamţului îşi surpă an de an
zidurile, cari, cad de vale în O-
sana, muşcate de şiroaele mun­
ţilor. La fel la Hotin, la Soroca,
la Tighina şi Cetatea Albă, la
Făgăraş, la Feldioara, la Breaza
în munţii Făgăraşului, şi în multe
ale părţi.
— La Suceava, muzeul oraşu­
lui, o bogăţie de antichităţi şi re­
licve din epoca de mărire a Mol­
dovei — piesele stau clae peste
grămadă, în praf şi intr’o strâm­
toare care te înăduşâ, mutate din-
tr’un loc în altul, ca ori-ce bagaje
de burghez, ciuntite din această
cauză şi amestecate. Pricina: lipsa
unui local propriu; alt-fel, de pri­
sos este toată truda inimosului
profesor care îşi vede stingherită
munca cheltuită zadarnic.
— Şi ca culme, tot în Boto-
canii noştri, oropsiţi şi izolaţi, în
plină dimineaţă de Duminică şi în
biserica Elenei lui Rareş, atâ de
frumos renovată, catapeteasma se
nărue la pământ, sfărâmând nu­
meroase obiecte de preţ.
Eri fără preot şi aproape fără
credincioşi» a rămas astăzi şi fără
catapiteasmă 1“
3
A se desfinţa sindicatele nu se
poate, ele find un drept legitim
câştigai de muncitori odată cu e- Şcoala primară
galitatea politică.
Dreptul de asociaţie este o a- basarabeană
nexă naturală la drepturile o-
muiui.
Insă societatea omenească stă
Mulţi se vor fi mirând că
cea dintâi gazetă mai mare
A ceastă minune o poat i
face numai şcoala. Su is
pe următoarea justă teorie a li-
bertăţei şi egalităţei: din provincia noastră dă a- provincii româneşti unde i 1
iâta importanţă culturii. Unii
„Liber este fie cine să facă nalfabefizmul este cel mult c
ce vrea, însă să nu că căşuneze vor fi crezând poate că acest ruşine, dar pentru Băsarabi \
lucru se datoreşie întâmplării, în special, analfabetismul e<J
prin acţiunea lui, vre-un rău alt­
cuiva“. că directorul gazetei ca şi o te o primejdie naţională. $ t
Se cade deci ca să se caute bună parte din colaboratori nu uităm că peste zece a n
măsuri coercitive cari lăsând cea sunt lucrători ai şcolii ro­ copilul din şcoala primară ds
mai deplină libertate de pacinică mâneşti; alţii vor fi crezând azi, va fi soldatul ţării, sti n
asociaţie pentru scopuri concor­ iarăşi că din lipsă de alt
dând cu interesele şi evoluţia sta­ dent la universitate, candid,
tului unitar naţional, să stăvileas­ material gazeta îşi umple co­ la funcţiuni în stat, cetăţei c
loanele cu disertaţii elastice nul conştient şi conducăti^
că tot odată tendinţa de a se e-
pedagogice.
luda legea în scopuri anti-naţi- al vieţii publice. Familia ţi
onale. Lucrurile însă au cu ro- rănească de astăzi în zei
Roiul sindicatelor muncitoreşti tul altă explicare. Basarabia, ani poate fi o familie de căst
este ca să ajute la găsirea mij­ încetul cu încetul va atrage
turari în care tatăl şi man^
loacelor celor mai nimerite armo­ toată atenţia publicului ro­ vor ju ca un rol din ce p
niei, dintre capital şi munca, deci
roiul lor este naţional dar nu fo­ m ânesc prin problemele va­ ce mai şters. A ceasta !
care de ură şi cu vrăjbire socială. riate şi importante care i le caz dacă în Basarabia a R(
pune înainte şi care trebuesc
Trebue să recunoşteni că în avea o şcoală primaim
denaturarea adevăratului scop al rezol vite energic şi iute. A ideală. at
sindicatelor, muncitorii noştri nu fost un timp când această înainte de a creia bănci p
au nici o vină. grea sarcină a fost pusă
tru partide şi „faliţi de în
Mai mult ca pretutindeni pro­ numai pe umerii poliţiei şi noştri“ să se creieze ş c ca
letariatul nostru este un element armatei. E timpul, credem, primare pentru moldovenij e>
de ordine şi patriot convins. Vina să schimbăm rolurile, m ăcar
o poartă conducătorii— o parte
Basarabia. J»
rătăciţi alţii vânduţi— ce s’au im­
în parte. Pretutindeni astăzi S â nu rătnâie sat cât de r,
pus muncitorimei conform ordi­ luptele de tot felul între na­ fără şcoală, şcoală fără î
nelor Internaţionalei comuniste. ţiuni şi clase s ’au strămutat văţător şi copii fără ş tiin
pe terenul cultural. Chiar de c a rte ! g
Toată grija noastră, trebue să
fie in eliminarea, din sânul mun­ Rusia sovietică a început de Corpul didactic primar f|
citorimei, a acestor elemente tur­ vre-o doi ani încoace să du­ de alte grade şi toţi oara
burătoare a ordînei sociale.
că lupta internă pe terenul nii conştienţi de important
Trebue ca legea de organizare cultural. In acest scop s ’a problemă să se adune i
sindicală să fie modificată in sen­ dat o dezvoltare foarte mare congrese şi să discute ci
sul că oricine a fost, este sau va
învăţământului şi organiza-
fi condamnai pentru crima contra mai mult chestia. Iar autoi
ţiunilor cu scop cultural.
siguranţei şi integrităţei statului tăţilor, de sus până jos, !
S ’au convins oameni) în sfâr­
român, nu are dreptul să facă nu cruţe nici o jertfă, cj~ai
parte din mişcarea sindicală, fie şit că cu discursuri frumoase de mare şi de grea, în acej^
ca membri, fie ca conducători şi şi cu spânzurători ,u se poa­ scop, ră
nici să frecventeze aceste orga­
te realiza un ideal Iar ca o garanţie de szac
nizaţiuni.
D ar în ţările în care şco a­ riozitate şi de idealism săiŞ>
Astfel sindicatele lipsite de unel- la a stat la înălţime până la
titorii sovietici vor pierde rolul excludă cu totul politica dcej
lor falş de a deservi ţara şi pro­ războiul mondial, după acest şcoală. ^
paganda bolşevică va fi mult războiu s ’au produs cu­ Din partea mea rog | i
stânjenită şi zădărnicită dacă nu rente puternice reform atoare
d-1 director al gazetei „Rfos
complect distrusă din sânui mun­ în ce priveşte învăţământul mânia Nouă“ să deschidăsar
citorimei.
şi opera de cultivare a ma­ coloană potrivită, ca un 1
Făcând astfel vor dispare şi sselor. Congrese nenumărate
de tribună a şcolii p™
alte anomalii din mişcarea sindi­ au scos hotărâri importante,
cală uvrieră, care va reintra în mare. idin
care treptat sunt introduse •w»iiT»nmTwi-Mi([iwMMnf nmUMfrwnn ifmrt ■ d i n
făgaşul el normai naţional.
în programele de studii. Ide­ _ _ aju
Desigur că, ca totdeauna, presa
de stânga, interesată, va face gă­ alurile omenirii au suferit S afâla «Sltt salri!"
însemnate schim bări, iar sta­
lăgie vorbind de răpirea liber-
tăţei de organizare a unor „idea­ tele şi popoarele trebue să- Dacia i'tve
lişti“ sovietici, iar comis—voiajo­ şi crească generaţiile nou în
re i
ie t
rii umanitarismului, se vor pune vederea noilor situaţii şi a In sala D acia, a avut i?tru
in mişcare, dar de asta nouă nu
noilor idealuri. loc o întrunire a comerciaren
trebue să ne pese-
Străjeri ai renaşterei naţionale Noi românii nu trebue să ţilor detailişti cerând ca nBl,i
avem datoria de a privighea ca ne lăsăm ameţiţi de gloriile gazinele de coloniale să lnap
jertfele ţârei, a celor opt sute trecutului, ci dimpotrivă ele lăsate deschise pănă seacon
mii mucenici ai neamului să nu să ne inspire cea mai mare mai târziu. iest
fie în zadar!
dela Stână grijă pentru viitor ca moşte­
nire, apoi trebue şi să dea In cursul intrunirei, conieţulu
cian tul Butnaru, a deciaipec
acestora o educaţie cât mai
îngrijită pentru ca moşteni­ că funcţionarii com ercial
sunt nişte laşi. Funcţionai* Î!
Sorlseri i Saşii rea să nu fie părăduită. Nu­
ORHEI
mai atunci vom putea închi­
de liniştiţi ochii în ceasul
au protestat, apoi s ’a iscatj°r(
ceartă, după care a urm c
o adevărată luptă cu scaupre
din urmă, când vom avea
încredinţarea că suferinţele şi bastoane între funcţiomîîldi
şi com ercianţii. t A
A l e g e r e a c o n s iliu lu i j u d e ţ e a n s’a noastre, jertfele noastre n’au tor
făcut după noua lege de unificare
fost în zadar.j Incăerarea a continuatobo
administrativă.
După ce d. prefect colonel Stere D acă pe terenul luptelor în stradă până au sosa^!
politice ţara noastră sânge­ două plutoane de janda^fj
Costescu a arătat însemnătatea a-
cestei legi, a cedat locul d. iosif rează şi se înveninează de mii. Sunt răniţi având ca|e (
Chircorov, preşedinte de vârstă. la un capăt la altul, să cru­ tele sparte... Au fost 50 ftiva <
Alegerea s’a făcut cu vot se­
ţăm cel puţin pe copiii no­ cţionari comerciali aresta C
cret şi au fost aleşi d-nii: Al. Smo-
lensky, preşedinte; 1. Chircorov ştri de această mizerie. Să-i cărora după ce li s a lig?Ui
şi Pavel Buciuşcan, vice preşedinţi; scoatem cât mai mult din câte o declaraţie, au f iQ
Gh. Canţâr şi Gh. Şatravca, ches­ atm osfera casei părinţeşti 'şi puşi în libertate. întruniri i
tori şi Al. Razievski şi C. Nico-
să le dăm prilejul de a ţări nu s ’a mai ţinut. Nisţ
lau, secretari, pe timp de patru ani. într’o lume mai senină. — 2
Jurământul consilierilor s’a luat
— ............. .............. .. .... Urii
s<)k
în faţa protoereului Pavel Gu-
eiujna şi a rabinului A. Paghis.
Sunt consilieri de drept: Dr. Din presa rusă dezastrul complect economic 3.
ruinarea ţării. Teoria că greuGall
Serghei Dângă, D-ra Elena Creţu, ţile economice ar putea provşani
directoarea liceului de fete, şi Din carnetul politic
numai decât schimbarea regimt P
şcolii profesionale; LProtoereul I. Savantul publicist rus, Petre politic, nu este de cât o teoiu j
Boldâr, Dr. Gh. Munteanu, me­ veche a burjuaziei marxiste, teere
Struve punându-şl întrebarea: Gurn
dicul spitalului judeţean; Teodosie se explică faptul că, stăpânirea ria aşa zisului materialism emze
Sandu, revizor şcolar, Gh. Brum, sovietică, ne având nici]un teme iu nomic* iref
profesor la şcoala normală, P.
solid şi compromisă defenitiv, to­ Dânsul avea rost când exiost
Topor, reprezentantul regiunei sil tuşi se menţine la putere? scrie opinia publică, când atât elemPenl
vice, Al, Kiriţă, din partea coope­ următoarele: tele obşteşti, cât şi persoat11^
rativelor şi Cesar T. Stoika, avo­
întâmplarea a făcut să mă în­ separate, posedau oare cares1 C
catul statului. tâlnesc ia Berlin cu un Indus­ şi rezistenţă. Ori acest burjriău,
Sunt consilieri aleşi: Preotul P. triaş german, de curând înapoiat zism sub comunism a dispălega
Guciujna, Gh. Chiriţa, V. Râdvă-
de la Moscova, care mi-a decla­ opinia publică nu există, cum:ont
nescu, D. Torgan, Eugen Dudni- rat că bolşevicii se vor menţinea există bunul simţ, iar cu Rtaaa
cenco, Teodor Bogdasarov, N.
la putere atâta timp, cât vor pu­ şi cu poporul rus poţi se faci
Dobrovici, C* Şiraev, Valerian tea impune ţăranului să întreţină vrei...
Sârbu, Gherş Vainştoc, D. Besler, cu produsele sale industria na­
N. Iamişevicl, Teodor Cazacu, Drept o soluţie din starea;
ţionalizată parazită, adică prole­ piorabilă a Rusiei, autorul re
Oret Rusacov, Efrera Popescu, tariatul muncitor. Odată ce nu
Pavel Taran. I. Stratian, Boris vor mai putea stoarce de la ţăran
mandă mai multă activitate
Fihman, I. Uncu., Cost. Cazan- luptă, fiind că, zice el, „stâpl
produsele săteşti comunismul va rea nu cade singură, ci o
cincov şi Mihail Ivanov. cădea inevirtabil pe bază econo­ toarnă adversarii“. v» '
Din sânul acestor consilieri s’au mică.
constituit şi ales cu vot secret
însă, continuă autorul, mai este
comisiunele: administrativă, a lu­ şi o altă parte a chestiunei, pe
crărilor publice, economică, culte­
Mare scandal în par!
care o explică foarte bine un m e n iu l A u s tria c *• 1
lor, sanitară şi asistenţei sociale. „speţi" sovietic (un industriaşi
După terminarea alegerei au
por
marcant). Proectul de lege pentru refor
luat cuvântul: d. Coi. Stere Cos­ Greutăţile economice, a decla­ şcolară şi divergenţele dintre p J
tescu, prefectul judeţului, Protoreu
rat speţui, nu prezistă pentru tidul social-democrat şi soc
Pavei Guciujna — deputat, Gh. stăpânirea sovietică nici o greu­ creştin, a dat naştera unui /
Chiriţă, D- Torgan şi Cesar Stoika, tate politică, fiind că de unde aţi scandal în parlament0! austria;^/.
din partea consilierilor de drept. luat, că Rusia de sub stăpânirea
S’au repetat scenele recenteu
Apoi întreg consiliul s’a foto­ sovietică, trebuie numai decât să parlamentul ceh. Pupitrele au1
grafiat şi au luat parte ia o agapă
progreseze, sau cel puţin, să se sparte, deputaţii s’au bătut (
intimă, unde au tuostat: d. Col. menţină la un anumit mediu.
ei invectivându-se cu tot felír4 .
Stere Costescu, Protoiereul Pavel Stăpânirea sovietică n’are ne­ vorbe.
Guciujna, d-ra Elena Creţu, Gh.
voie de oare care progres eco­ Cu mare greutate scandali E p i
Şetravca, I. Uncu, I. Chircorov, nomic, dânsa are nevoie de men­
putut lua sfârşit spre sfârşitul a d n
V. Râdvanescu, C • Şiraev, C. Ni- ţinere la putere. dinţei*
colau, N. Dobrovici şi Cesar
Comuniştii se vor menţinea la
Stoika. putere cu ori ce preţ, chiar prin
 România Nouă No. 20 (243)
BtóeBflmESHWSNCaaSME«

i inform aţiuni
De câteva zile telegraful ne ţine la curent cu mersul discuţii- D . O n is ifo r G h ib u , p ro fe ­ locurilor vacante în învăţământul
s o r u n iv e rs ita r, d ire c to ru l primar, rămase în urma transfe­ C u rs a d e a v io a n e C h iş i-
tf lor ce au avut loc la Bled între reprezentanţii Micei Antante. Impre-
I sia ce ne-o lasă aceste ştiri e, că la nici una din conferinţele an- z ia ru lu i n o s tru , c a n d id e a ­ rărilor. In primele zile ale lunii n ă u -B u c u r e ş ti Dectorafiile d. Mitilineu, făcute
Iulie se va face Ia Inspectorat p re se i
j. terioare situaţia României n’a fost atât de favorabilă ca de astă z ă p e n tru lo cu l d e s e n a to r numirile de titulari şi detaşeri în Bucureşti, 22. VI(cor. spec.)
( dată. Reprezentantul României a pus cu multă francheţă în discu- a l c o n s iliilo r c o m u n a le şi învăţământul primar pe baza pu­ Bucureşti 2 2 VI (Rador) d. Mitilineu, ministrul de ex ­
j, ţiile conferinţei, pe lângă chestiunile în legătură cu evenimentele începând de mâine Joi, cur­
ce l ju d e ţe a n d in ju d e ţu l blicării acestor locuri în Monito­ sele de avioane între Chi- terne, a făcut presei un expozeu în legătură cu conferinţa
, politice externe, şi chestiunile care ne privesc direct pe noi, româ- O rh e i. rul Oficial şi Buletinul oficial ai
’ nii. Astfel s’a relevat chestiunea şcolilor şi bisericilor fraţilor noş- Ministerului. şinău-Bucureşti vor avea Ioc dela Bled. D -sa a declarat că a fost foarte impresionat de
în mod regulat. Vor pleca 2 primirea făcută de delegaţii cehi şi iugoslavi. Totodată
" tri din Banatul trecut la Iugoslavia, obţinându-se din partea d-lui
II Nincici, ministrul de externe şi reprezentantul acestui stat, prorni-
Comunale Cererile respective vor fi îna­
intate la Inspectorat pentru nu­ avioane concomitent din Chi­ d-sa desminte ştirile despre unele afirmative discuţii violente,
f siunea că chestiunea aceasta va fi rezolvată fără amânare şi spre miri şi la Revizoratele respective şinău şi Iaşi, la ora 7 dim. arătând că conferinţa a urmat în mod paşnic şi amical.
in legătura cu lipsă de cazane pentru detaşeri,— care le va îna­
[■ mulţumirea noastră. pentru uzina electrică, s’a apro­ vor ajunge la Galaţi Ia ora Reînoirea tratatelor şi ratificarea lor la Bied dovedesc le­
inta cu aviz Inspectoratului.
Era timpul suprem să se pună odată în mod hotârît această
bat cumpărarea de la societatea 8 .4 5 din Galaţi va pleca găturile strânse între aliaţi ca şi în trecut. Apoi arată cri­
„Distribuţia“ a 50 de cazane de *
unul singur spre Bucureşti. za Societăţii Naţiunilor; arată că persoana, care va repre­
1 chestiune, care a agitat mult pe fraţii noştri din amândouă părţile motorină pentru nevoile uzinei e- Pentru suplinirea catedrelor va­
Banatului. lectriee Aci au sosit 2 cazane mo­ cante în învăţământul secundar Diu Bucureşti va pleca zenta M ica înţelegere la Consiliul Ligii este aleasă, dar se
torine, cari vor fi suficiente pentru normal, mediu, profesional şi co­ unul singur spre Galaţi la ţine în secret numele ei.
{ Nădăjduim însă, că ministerul nostru de externe va face în cur­ Mai arată răsunetul ce au avut falşificările de banc­
sul tratativelor, ce vor u rm a în chestiunea aceasta, şi paşii nece- 10 zile, Până atunci o să so­ mercial în anul şcolar 1926/927 ora 15.15 din Galaţi vor
sească şi ceîe cumpărate dela so­ se vor adresa de cei interesaţi pleca două: unul spre Chişi­ note asupra situaţiei Ungariei şi regretă că această ţară
sari pentru obţinerea r e g u la r e i problemei şcolare şi bisericeşti şi cietatea „Distribuţia". cereri la Inspectoratul şcolar, pâ­
pe seama românilor d in Vale Timocului. nă la 15 August a. c.
nău şi altui spre Iaşi la ora întârzie cu înfăptuirea unui Locarno al Europei Centrale prin
Cererile vor fi însoţite de acte­ 19 seara, imediat după so­ atitudinea sa neprietenoasă.
O altă chestiune, care s’a discutat, a fost aceea a Basarabiei, S’a aprobat scăderea cu 1 leu le de studii şi de cetăţenie ro­ sire se va distribui co res­ Spune că litigiile Greciei şi iugoslaviei sunt pe cale de
f Reprezentantul României a declarat, că statul nostru este în tot pe kig. la vânzarea făinei mini­ mână. pondenţa. aplanare, sperând în încheierea unui acord între ambele ţări.
I m o m en tu l g a ta să încheie cu Rusia un pact de neagresiune, dacă steriale lux din depozitele Pri­ *
măriei. Arată că în presă s a u publicat unele ştiri falşe despre
aceasta va recunoaşte şi va garanta hotarele de azi ale României. Eri s’au terminat examenele la conferinţa M icei înţelegeri.
toate şcolile primare din Basa­
S p r e un p a rtid s o c ia lis t
Conferinţa dela Bled a dovedit încă odată, că România îşi Primăria Municipiului Chişinău
întăreşte tot mai mult situaţia în Mica Antantă şi că cuvântul ei rabia. Bucureşti, 22 VI (cor. spec.) Tratatele României cu alte state
aduce la cunoştinţă abonaţilor,
capătă tot mai multă greutate şi în marile chestiuni ale politicei cari se folosesc cu energie elec­ Culturale Comitetul federal al grupări­
externe generale. trică fără comptoare, că pe baza lor socialiste a hotărât o cen­ Arată că apropierea între România şi Italia este bine
hotărîrei Comisiei interimare din tralizare mai putenică pentru privită în M ica în ţeleg ere; deasemenea şi apropiatul tratat
In ziua de 24 Iunie a. c., în cu Franţa.
12 Februarie a. c. ei sunt obli­ localul liceului ; „Alecu Rusu“ a se putea forma un singur
gaţi că până ia 1 Iulie 1926 să-şi din localitate, se adună prietenii Faţă de Rusia punctul de vedere al tuturor a fost pen­
e c o n o m ic ii procure din comerţ şi să înainte­ şi mare partid socialist.
«Mm s m —m g» m
amaBBatiBBaaiaa ze serviciului Electro-technici
regretatului scriitor Tudor Pam- In acest scop, va avea loc tru libera acţiune a fiecărei ţări.
file, care după cum se ştie a mu­ S ’a apreciat şi reînoirea tratatului cu Polonia.
spre verificare şi instalare în lo­ rit în Chişinău, în anul 1921,— un congres în luna Septem ­
Chestiunea oboarelor de cuinţele lor, comptoarele propriu
După expirarea termenuiui de
mai sus, acelor abonaţi ce ne
pentru a se consfătui asupra par­
ticipării la ridicarea unui bust în
bronz al neuitatului folkolorist.
brie.
D. Iorga şi siluafia politică
cereale din Basarabia vor prezenta comptoarele, ii se
va întrerupe curentul alectric.
Bisericeşti
D e c la ra ţiile d -lu i M in istru
G a ro flid IA Ş I, 2 2 V I. (co r- s p e c .). D u m in ică a a v u t lo c o
a g a p ă d a tă d e fru n ta ş u l n a ţio n a lis t Ifrim . Cu a c e a ­
Şcolare Bucureşti, 22 VI(cor. spec.) s tă o c a z ie d - s a a d e c la r a t c ă la B u c u r e ş ti a a v u t o
Clădirea veche a semina­ in legătură cu campania du­ în tr e v e d e r e cu d -l Io r g a c a r e i- a m ă r tu r is it c ă v e d e
Ministerul al Comunicaţiilor, ba­ lul şi de a organiza Comisiunile
zat pe intervenţia Ministerului de rului teologic din Chişinău să de presă înpotriva d-lui fo a r te tu lb u re s itu a ţia p o litic ă in te r n ă . In c e p ri­
de oboare respective. după evacuarea locatarilor,
Industrie şi Comerţ, a dispus că­ Dacă nu vor interveni obstacole Ministru Garoflid, d-sa a v e ş te ş e fia p a rtid u lu i, d -l io r g a a d e c la r a t c ă a c e a ­
tre toate organele C. F. R. din ţa­ neprevăzute să speră că până la va servi pentru şcoala supe­ făcut ziarului „Politica“ une­ s ta s e v a h o tă rî d u p ă ş e d in ţa d e le g a ţie i p e r m a ­
ră ca să nu se mai tolereze tran- 15 Iulie a. c., data începerii ridi­ rioară de teologic. le declaraţii, arătând că a ce­ n e n te c â n d s e v a d is c u ta ş e fia p a rtid u lu i.
zacţiuni de cereale în raza gărilor cării recoltei noi, să poată lua fi­ * astă campanie nu este înte­ D . Ifrim p le a c ă a s t ă s e a r ă la B u c u r e ş ti la c o n ­
şi să nu se primească depuneri de Liceul „M . Eminescu“
inţă oboarele de cereale în locali­ Absolvenţii seminarului te­ meiată şi că d-sa este unui fe r in ţa p a rtid u lu i c a r e v a a v e a lo c J o i.
cereale, dacă nu se vor prezenta tăţile mai importante din centrui î , Averbuh U. 2. Brin Eugen.
acte doveditoare de înregistrarea Basarabiei, (judeţele Lapuşna şl 3. Bronştein. 4. Buciumenschi l. ologic din an 1926, cu oca­ dm cei care de trei ani lup-
vânzării în oboare. Tighina). 5. Budeir R. 6. Caplun I. 7. Clig- zia serbării jubilare de 3 0 tă pentru stabilizarea leului.
Prin aplicarea acestui ordin au her M . 8. Corjevschi F. 9. Cot- ani trecuţi de atunci, au con­ D Iorga nu va participa la actuala sesi
fost loviţi toţi comercianţii din Ba­ L*ar I. 10. Dionisiadi A, 11. Duca statat că din 3 7 de absol­
sarabia, unde rm există oboare. Leonid. 12. Goldştein Boris. 13. L u p ta m in ie rilo r din A n ­ une parlamentară
Fiind sesizaţi de către mai mulţi B U R S A . Grinfeld Lev. 14. Manzon David. venţi de atunci, se mai gă­ g lia
comercianţi, din cari unii chiar fac 15. Misso Evghenie, 16. Perese- sesc în viaţă astăzi numai Bucureşti, 22. VI (cor. spec.). D . Iorga a declarat câ
Cursul d e vize lo r si al vslu« Londra, 2 2 —VI (Rador). la actuala sesiune parlamentară nu va lua parte, ca o de­
parte din comisiunile oboarelor censchi I. 17. Puterman E. 18. 25, dintre cari au luat parte Subsecretariatul federaţiei mi­
din Chişinău, Camera de Comerţ ietor pq ziua de 22 iunie Presteseu E. 19. Reznic Moisei. la serbare abia 15 persoane. monstraţie în potriva regimului de azi şi impunându-i
din Chişinău, pentru a~le veni în 20. Şteinberg Haim. 21. Ştefan niere a pronunţat un discurs această rezervă motive de ordin politic ale partidului.
ajutor a propus d-lor şefi ai gă­
La Bursa din Bucureşti Constantin. 22. Talmaschi M . 23. ameninţător împotriva guver­
rilor din regiunea Camerii, că pâ­ Tarnovschi Gherş. 24. Tulcinshi Consiliul de război a ter­ nului, declarând că dacă gu­
nă la înfiinţarea oboarelor respec­ B. 25. Umanschi 1. 26. Vadovăz minat procesul colonelului vernul va menţine proectul
tive să fie primite pentru încărca­ Devize (târgul liber orele Neculae. 27. Vutca»* Gleb. 28- Marinescu, învinuit pentru întrunirea Comitetului Central al partidu­
re cerealele însoţite d e b o rd ero u ri- 17, 30). zilei de opt ore de muncă,
le oboarelor din C hişinău, (pen­ Franci francezi . . . . . —6.60
Zilber Moişe, 29. Vâlcov Nicoiae. ultraj, aducând în unanimita­ federaţia va examina posibi­ lui fărănist
. b elgieni.................... - — *_ 30. Covsman Gherş. 31 Varşav- te verdict de achitare.
tru gările Calaraş, Bucovăţ şi Mi­ . elveţieni . . . . -4 5 .1 0 schi L. litatea retragerei oamenilor, Bucureşti, 22 VI (cor. spec.) C o m ite tu l C e n tra l a l
reni) sau Tighina (pentru gările I ire sterline . • ........................... \\2Î__ cari asigură serviciul pom­ p a rtid u lu i ţă r ă n is t a h o tă r ît s ă ţin ă o în tr u n ir e în
Bulboca, Căuşani, Zaim, Zloţi, Căi­ • i t a lie n e ...................... ’------ r 40
L ic e u l R e a l „ A le c u R u su “ Eri dimineaţă, d-l Nichifor
nări, Schinoasă şi Basarabească). D o l a r i .................................. - .- 2 3 1 . Crainic, secretarul general al mi­ pelor, şi împiedică astfel C a p ita lă la 2 5 Iu n ie câ n d s e v o r lu a u ltim ile d e ciz i-
Prin procedeul sus menţionat
Mărci g e rm a n e .................. — .55^80 Arventiev Mihaii, Ciobanu Du­ nisterului cultelor, a avut o con­ inundarea minelor. uni a s u p r a a titu d in e i c e u r m e a z ă * a o a v e a p a r ti­
Coroana cehoslovacă . . — . - 6 90 mitru, Gabura Trofim, Gheorghiu
comercianţii interesaţi au fost în­ Zlotul p o lo n e z ................. _ _1
Dumitru, Goiubenco Boris, Cirin
sfătuire cu d. V. G. Ispir, profe­ dul în r e c e n ta s e s iu n e p a r la m e n ta r ă .
lesniţi în mod provizoriu pentru Shilingul austriac . . . . —32*80 sor de îndrumări misionare, la C o m p lo tu l îm p o triv a lui
continuarea neîntreruptă a comér- Grigorie, Guzin Leonid, Ilin Pa- facultatea de teologie din Bucu­
vel, Laievici Gheorghe, Leescu reşti, în vederea găsirii mijloace­
K e m a l-P a ş a
(ului, dacă-bine înţeles şefii res­
pectivi ai gărilor nu vor contesta VALUTE
Petru, Miron Ştefan, Parcanschi lor necesare, pentru ca studenţii Constantinopol, 22-V I (Rad.) Şedinţa delegaţiei economice
drepturile Camerii din Chişinău, de iacov, Popovschi Vsevolod, Şif- teologi să poată face practica de
Napoleon. . . . man Iacov, Trofimov Igori, Tu- In legătură cu complotul de­ BUCUREŞTI 22 VI. (Rador) Delegaţia economică
a înlocui borderouriie ale oboare­ 930—950 misionari. scoperit îri potriva lui Ke-
lor din raionul gărilor cu cele de­
Mărci germane .
Leva (Bulgaria)
55 -5 6 . - rea Ion, Vuipanovici Boris, Zaca- S’a hotărît în principiu, ca în a guvernului a avut şedinţă astăzi până la ora 2. S’a
la Centru. Lire otomane . .
1 .6 4 -1 .6 8
1 2 4 -1 2 8
tov Teodor, Zanglidis Alexandru. vara anului acesta să se trimită mal P aşa, s a u făcut 2 0 0 discutat stabilizarea leului, dar nu s’a luat nici-o hotă-
Ori şi cum măsurile luate sunt Lire sterline . . 1 1 3 0 -1 1 3 5 două echipe de câte şease stu­ arestări, între care unii de­ rîre din cauza câ nu s ’au depus toate memoriile. S ’au
previzorii şi nu pot dura un timp
Franci francezi . 7 .3 0 - 7.50 In curând în „Monitorul Ofh denţi teologi, una în părţile Ara­ putaţi opoziţionişti şi mem­
Franci elveţieni 44— 46 ciaT‘ şi „Buletinul Oficial“ al mi­ respins toate cererile de import de cisterne de petrol fă -
îndelungat. Lire italiene 8 .3 0 - 8,50 nisterului se vor publica bursele dului şi cealaltă în Basarabia, bri de în comitetul Junilor- ră taxe vamale. S’a hotărît să se ia măsuri împotriva
Astăzi tn faţa ordinului hotărâ­ Drahme greceşti 2 .7 0 -2 .9 0 spre a putea cunoaşte starea de turci.
tor al Ministerului de comunicaţie Dinari sârbeşti . 4 - 4 ,2 5 şi solvele vacante la şcoalele nor­ fapt a sectelor religioase din a- exporturilor de alamă prin fraudă.
oboarele devin cu totul indispen­
D o l a r i ..................... 2 3 1 -2 3 3 male din întreaga regiune.— în­ ceste regiuni. Ziarele arată că interoga­
Coroana maghiară scrierile se fie la şcoalele nor­
sabile şl pentru comercianţi. Ră­ Coroana cehoslovacă
33—34
6.80—7
torul unor arestaţi a fost
male până la 5 Septembrie a.c. luat de către însuşi Kemal-

Ultima ori
mâne deci ca conducătorii comer­ Shilingul austriac 3 4 -3 5 - Ministerul de Culte şi Arte a
ţului nostru să-şi facă datoria şi Franci belgieni . 7 .1 0 -7 ,2 0 Pentru clasa I concurenţii trebuie P aşa 1
să aibă între 12— 15 ani împli­ declarat orele vacante la semina­
se organizeze oboare acolo unde La Bursa din Paris rul teologic din Chişinău, ştiinţele
va cere necesitatea. ( închi - niţi, iar pentru celelalte clase II—
fizico-chimice— 8, limba română—
Camera de Comerţ din Chişi­ dere, orele 19), IV câte un an în plus pentru fie­ 22, limba franceză— 12, limba eli­ wmwmmmmxtmx
nău, a întocmit un plan pentru în­ Lia sterlină . . . . . . 173.15
care din celelalte clase.
admitere şi examinare candidaţii
Pentru
nă— l î , limba germană- 12, şi Ştiri externe
fiinţarea oboarelor în următoarele
puncte;
D o l a r u l ..............................
Marca g erm an ă..................
35.64
6.47 nu vor plăti taxe. gimnastica— 8.
Primirea juriştilor româ­
Importantul Consiliu de miniştri
1. In judeţul Lăpuşna : Călăraşi,
Francul b elg ian ..................
Lira italiana . . . . . . 128.10 ere
Actele ce se cer pentru înscri­
sunt: ^ Elevii şcoalei de cântăreţi din ni la Varşovia de aseară
Nisporeni şi Hânceşti; Coroană cehoslovacă . . Chişinău au plecat în excursie la
2. in judeţul Orhei: or. Orhei, Leul r o m â n e s c .................. 15.35
1) Actul de naştere,
Bucureşti, sub conducerea iero- Sâm bătă 19 Iunie, d. M a- Bucureşti, 2 2 Iunie (cor. sp ec.). Azi la ora 5 a avut
Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti şi Dinarul sârbesc . . . . 2) certificatul de studii ( 4 clase kovski ministru al justiţiei în loc un important Consiliul de miniştri sub preşedinţia d-lui
Francul elveţian . . . . . primare pentru ci. I şi clase li­ mon- Antonie (Harghel).
Criuleni; Shillingul austriac . . .
693.50
Polonia, a dat o recepţie în G-l Averescu.
ceale pentru clasele II— IV),
3- In judeţul Tighina: Gura-
Galbenă, Cimişiia. Comrat, Cau-
Zlotul p o lo n e z ..................
Florinui olandez . . . .
__
3) act de vaccină, Administrative onoarea justiţiior români ce D-l G-l Coandă, care a fost în inspecţie in regiunea
1428 —
4 ) certificat de bunăpurtare au sosit ia Varşovia şi anu­ Moţilor, a făcut o expunere asupra revendicărilor acestora.
şani, Romanovca şi Ciadâr-Lunga.
Primăriile comunelor respective La Bursa din Zürich (închi- dela şcoala urmata, In „Monitorul Oficial“ Nr. 136 me: d.d. Vespasian Pella, Consiliul a luat notă de doleanţele acestora şi a hotărît în-
5) act de cetăţenie dela Pri­ s’au publicat tablourile persoane­ profesor la universitatea din bunătăţirea soartei lor. D. Mitilineu a expus rezultatul con­
au fost rugate a pune la dispoziţie dere, orele 17). mărie, lor, cari urmează să funcţioneze
terenul necesar şi de-al îngrădi,
ca consiiieri judeţeni de drept în Iaşi, M. Rădulescu de la ferinţei dela Bled. in acest comsiliu, urma ca d-l Manoi-
înzestrândul cu cele necesare, iar Marca germană . . . . 1 2 3 .- 6) certificat dela perceptorul
Florinul olandez . . . 207.50 fiscal despre dări, vizat de admi­ conformitate cu art, 103 din legea Cernăuţi, M. J. Felii de Ia lescu, subsecretar de stat la finanţe, să facă o| expunere
prefecturile judeţelor respective au D o l a r u l .............................. 5.1650 pentru unificarea administrativă. Consiliul de revizie al justi­ asupra misiunei saie în Italia, dar din lipsă de timp, acea­
fost solicitate cu luarea măsurilor Lira sterlină . . . . . . 25.13 75
nistraţia financiară,
Francul fra n cez .................. 7) certificat dela Primărie de ţiei militare. stă expunere a fost amânată pentru consiliul de Joi.
pentru accelerarea lucrărilor la pri­
măriile respective. Lira i t a l i a n ă ......................
Coroana cehoslovacă . .
1 4 5
18.55—
5 —
numărul copiilor, vrâsta lor cum Militare La recepţie au luat parte Consiliul a mai hotărît, activarea exportului. Ministerul
Camera de Comerţ din Chişi­
15.30 şi averea ce posedă reprezentan­ numeroşi deputaţi şi senatori. Comunicaţiilor va face sforţările cuvenite pentru intensifica­
Coroana maghiară . . . 0,0072.20 tul legal al copilului, P e n tr u o fiţe rii d e r e z e r v ă .
nău, a trimis din partea sa pe de­ Dinarul s â r b e s c ................. 9.15
8) dacă părintele este funcţio­ T oţi ofiţerii de rezervă rea transportului.
legaţii săi In judeţe pentru a lua Leul ro m â n e s c ................. 2 . 2 0 -
Zlotul polonez ................. 39.50 nar se va prezenta un certificat membrii ai uniunei ofiţerilor „Dailu M ail“ dă ştiri că D-l G-l Averescu a cetit textul definitiv al mesajului
contact cu primăriile la faţa locu- Coroană austriacă . . • Regal pentru deschiderea parlamentului, ce va avea Ioc Vi­
0,0073,10 dela autoritate în acest sens şi de rezervă secţia Chişinău, totalul pagubelor din pricina
anii de secriciu. grevei minierilor se ridică Ia neri ora 12 dim. in m esaj se arată că parlamentul e ales
Informaţii mai amănunţite a** sunt cu insistenţă rugaţi a
anunţa fie verbal, fie prin- 2 5 0 milioane lire sterline. pe baza legei electorale unitare.
Desfeaterile Sfântului Sinod supra concursului se iea dela fie­
care şcoală normală. tr’o carte poştală, noua ad­ P ână’n prezent Anglia a im­ Consiliul a discutat apoi cererea Societăţii Generale de
resă care au, la sediul portant din străinătate 3 5 0 publicitate, de a emile bilete pentru o loterie. D-l Ministru
Examenele de bacalaureat în uniunei ofiţerilor de rezervă, mii tone cărbune. Lupaş a referat favorabil, rămâne ca ministerul de interne
BUGUREŞII 22 VI, (cor, spec,) Azi s’au deschis întreaga ţară vor începe în ziua sâ’şi dea avizul.
' şedinţele Sfântului Sinod sub preşedinţia Sanctităţii Sale de 25 Iunie.
în curtea primăriei ora­
şului. Pentru prima ora de la S ’a hotărît că începând de săptămâna viitoare să se
, Patriarhul Dr. Miron Cristea. ^ I. P. Sa Mitropolitul Pimen începutul grevei, sindicatul ţină câte un singur consiliu şi anume Marţi dimineaţa.
D. Ministru Goldiş a cetit meşajul de deschidere,
Georgescu al Moldovei, a cerut
ministerului de culte să se deschi­
Redacţionale minierilor din Lancashire şi La eşirea din consiliu, d-l Goga a declarat ziariştilor
1. P. S• 5. Mitropolitul Pimen al Moldovei a cetit ra­ dă o facultate de teologie şi la Cheshire n’a putut să plăte­ că după constituirea birourilor d-I Coandă va trece la pre-
Universitatea din Iaşi. Se crede, Rugăm pe cetitorii, cari ască ajutor de grevă celor şedenţia Senatului iar d-l Negulescu Ia aceea a^Camerei
portul privitor la înfiinţarea unei facultăţi de teologie pe că cererea înaltului arhiereu va fi ne trimit articole spre pu­
2 lângă Universitatea din Iaşi. 8 0 .0 0 0 membri.
împlinită.
* blicare, să scrie numai pe o
1« D. Ministru Goldiş a cerut Sf. Sinod să lucreze Ministerul a hotărît ca elevii de
singură faţă a filelor de Ziarul vieuez al partidului social- Formarea guvernului francez întâmpină
2 la reorganizarea învăţământului teologic de toate gra- clasa VIII din provincie cari vor de­ manuscris, cu litere mari şi creştin „ W e lib la t t * exprimă într’ greutăji
ceteţe, lăsând la margine un articol părerea că poziţia ca­
J pune ezamenul de bacalaureat la
Chişinău să fie găzduiţi (casă şi toc pentru eventuale corec­ binetului Raniek s’a zdruncinat. Paris, 22— VI (Rador). Azi după ameazâ, d. Briand
J! P. S. S. Episcopul Visarion al Hotinuiui şi lusiinian masă); fetele la liceul Regina Ma- turi. Zilele ce urmează vor arăta dacă
a reînceout consfătuirile cu şefii partidelor şi cu diverse
jj al Cetăţii-Albe au făcut Sfântului Sinod o expunere îm­ ria şi şcoala eparhială, băieţii la este nevoie de schimbarea cance­
Aceia, cari nu sunt încă larului. notabilităţi parlamentare asupra sprijinului eventual ce par­
potriva ilegalităţilor săvârşite de acunarea eparhială a liceele: Donici, Russo şi Haşdeu—
cunoscuţi redacţiei, trebue In timpul săptămânei curente lamentul va trebui să-l dea viitorului guvern. Se vede că
a Episcopiei din Chişinău, pentrucă a dizolvat eforia de cheltuiala va fi în contul Ministe­
rului. să ne arate adresa Ier pre­ partidul guvernamental va începe d. Briand va face o nouă tentativă stăruitoare pentru a
e* administrare a averilor bisericeşti basarabene. * cisă, altfel manuscrisele lor tratative cu opoziţia social-demo- decide pe d. Poincar^ care persistă să refuze, d. Briand va
crată în chestiunea reformei şco­
Zilele acestea Inspectoratul şco­ vor trece de-adreptul la co­ lare şi ajutorului celor lipsiţi de trebui să caute alt titular întrucât combinaţiile care de di­
lar înaintează Ministerului tabloul şul cu hârtii• lucru. mineaţă păreau sigure acum au devenit problematice,
 4 România Nouă 20 v**m(243)
jl—Di'»!»■« ^ -iiMun—-r-r“ aa**’jse,* r^vwt^ssmimaßmtß»

Camera de Agricultură a ■ssaHHSKS@

jud. Lăpuşna. Corpul Portăreilor ps» hmăpuşna
MICA PUBLICITATE, Teatrul „ O R F iU M ’ If*
POLIŢE PROTESTATE
PUBBICAÎIUNE. G. PA P A D A C H I ! ...
Un leu cuvântul — Cu începere de Vineri 18 Iunie — Creditor Débitai' Valoarea Domiciliul
j*|ljn| în administraţie, 30 ani, f« specialistă de burangic, Camera de Agricultura a
Iflilul fost elev plotonier de 15 salar după învoială, se judeţului Lăpuşna aduce la cu- — Se va rula —
administraţie, absolvent a două 17 iunie.
clase de liceu caut orice serviciu
de cancelarie în oraş sau la ţară.
Eventual la administrarea unei
caută. Amatoarea să scrie pe ! noşîinţa generală că în zilele
adresa: Căsuţa Poştală No. 2.
106-3
j tăţiile publice pentru darea în
|mai jos notate se vor ţine II- Fecioara T av e rn e lo r Pentru M. Cligrnan
D. Volper
$lioma Sibrnan
i "■■ "■1• A’•
10.000

ţfijlîHfiîV în lemn caută o fabrică I arendă a loturilor zootehnice, Superbă dramă în 9 acte. Nuhim Rapoport Nicolai Zilberman 5.000 Sinadino 23
moşii. A se adresa la admini­ Sava Prodan Miciiifor Morener 5.000 com.Sireţ-Lăpuş.
straţia ziarului sub: Red. 95—5 e#LlU{lLUi din Rădăuţi. A se adresa I după cum urmează:
in rolul principal celebra artistă N a z i m o v a . Idem Constantin Cociu 5.000 idem
Oficiului de Plasere Chişinău.
wnmwfln 1<ii»TMWi»*a«igaiBiawiwtr: xiJtvm iJUBona. - awt

iî două camere cu in­ 107-3 I La 8 iulie la Primăria corn. La tine o comedie idem Cozma Mura 5.000 Idem
trare separată, cu |Hănceşiî, jud. Lăpuşna pentru
«run^M .tfwrw niii' iiw im n» ijfm w rm i« -vanmsmtmmmKnmmmm ■mmmmmmmmmmmaa
idem Sidor Darii 5.000 Idem
jjjţfî de piatră şi minieri se
sau fără mobilă. Doritorii se vor îMtli cardă la Rădăuţi. 9 2 - 1 10 Ioturi, 9 iulie la Primăria = B iiiy B om idem
idem
Vasile Popescu
Nichita Ghlobeti
2.000
500
Idem
Idem
adresa între orele 2— 7 după ma­ corn. Bujor pentru 6 loturi, la B-ca Creditului Ba-
să D-nei Capşa, în str. Chievu- ::iii .liar! ?l şlefuitori găsesc de 10 iulie Ia Primăria corn. Nis- în programul următor să va rula Uçer Ancel, Tcaciuc 2.000 Haralamb. 55-53
lui No. 24. 98—3 liliipiSil lucru !a Bucureşti şi sarabean
poreni pentru 5 loturi, îa 1 1
3jiţ spre închiriere, în centru, Focşani. Informaţiuni Ia Oficiul iul la Primăria eoni. Călă­
= PUIUL (The K m ===== B-ca Italiana Român. D. Gratz 700
6 Ciul casă, compusă din 2— 3 ca­ de Plasare— Chişinău. 93— 1
raş* pentru 8 loturi, la 12
CU
Charlie Chaplin şi Jac Coogan.
B-ca Oraş. Chişinău Chimanschi ($itnan-
schî M.)
3.000' Insova 12
mere şi bucătărie. A se adresa se caută pentru Bucureşti Iulie la Primăria corn. Vorni- Idem Agapiev Dumitru 5.500 Cuza-Vodă 9
la administraţia ziarului sub C. începutul ia orele 6. Orchestră clasică. Idem Cobâleanu Gavriii 1.500» Meîesteu 188
T., între orele 5— 7 seara. 62—5
şi Cluj. 9 4 -1 ceni pentru 8 ioturi şi la 13 B-ca Uniunea Românăj Sruî Grinberg 3.879 Alex. 98
j găsesc de lucru îa Braşov iulie la Camera de Agricul­ Grefa Tribunalului judeţului B-ca Sfătui Negust. 1S. Roitman 2.000Í Sinadino
şi Târgu-Mureş. 89 - i tură a jud. Lăpuşna din VIZITAŢI Lăpuşna, Secţia l-a. Chişinău

M
copii din clasele primare B-ca Basarabia H. Rapoport
A se adresa d-lui Casso, Chişinău localul fostei Casei 25.000: Orhei
pentru vie şi pădure se B-ca Moldova Uciteli Şloima 7.000ţ Haralamb. 54
str. Alexandru cel Bun 93, întrel u i ă i f i caută la Ploeşri 9 0 - ? Noastre pentru 16 loturi. lU M M III. JîBSifl" PUBLICAŢiUNE. idem Dorfman Yr. 1.000 Alex. 60
orele 3—5. d. a. 54—5 Licitataţiile se vor face cu Idem Gherşcovici lşia 7.000 Alex. 98
fim şi turnători găsesc de Antreprenor Gh. Vulcan 21 Iunie 1926.
lUul lucru la Pioeşti şi Deva. oferte închise prevăzute cu ga­ B-ca Românească Gherş Zolotarev 2.000 Alex. 208
franceză găseşte loc într’o 91 — 1 ranţia de 10° 0. S t r . M ih a i V itea zu l N o . 6 9 . Prin pîocesul-verbal deia
familie bună, ca guvernantă 2 Maiu 1926, al Adunărei 18 iunie.
Loturile se dau în arendă pe Asortat zilnic cu mâncările cele mai
1
sau ca damă de companie. Scrisori CERE RI DE LUCRU, trei ani. gustoase şi vinuri proprii, toate spe­
Generale Extraordinare a So-
la administraţie, supt: SOLID. cialităţile. ,, Şaia Barşac j Sima & Gherş 30.000 Chiev.-Bulg.
Fflnhiot sau ajutor mecanic, salar Licitateţiile vor începe feu zietăţii de Binefacere „Soli- Frenchel ' ■*
casă in centru, cel puţin I Uwiitui după învoială, caută post preţurile dela sumele de 6 00 dariîatea“ din Chişinău, le- | Federala „Tighinei“ 100.000
If5— 10 camere.— A se a- Adresa sub; Fochist, căsuţa şi 8 0 0 lei ha. îa urcare. mWim „SE M Ă N Ă T O R U L 11 cunoscută ca persoană juri-
operaţ.
dresa la administraţia ziarului între poştală 2. m _3 B-ca Populară pentru j L. Brânză 20.000 Nicolaevsc. 151
oi;ele 5— 7, d-lui C. T.__ _ 6 l - 3 Dispoziţiunile art. 7 2 — 83 pică şi înscrisă la acest T ri­ Orient
cauiâ P°st la magazin din legea cotabilităţii publice Arai), Fditura Lîfirăriei diecezane bunal sub Nr, 9 9 din 21 B-ca Comerc. Român. Crasneanschi <Si Cri- 5.000
ori-ce cantitate de lână vUliuiHui de galanterie sau manu­ se vor respecta* Noebrie 1925 - T a ales ca cuneţ
ţigae şi ţurcană. Oferite cu factură. Salar după învoială. 112— 3 Au apărut până acum I7Î numere, cu­
membri- cenzori, în locui D-i r Idem lankel Gutman 1.000
preţul, cantitatea şi locul de pre­
Phûiilûliiâ cunoaŞte limbile rornâ- Pentru ori şi ce informa- prinzând scrieri datorite celor mai de 1 G . D, Crupenschi, E F, Su- i Ion Erimicioi 2.000
dare se vor trimite la administra­ ll!lbii!&il|ü nă, polonă şi rusă, ţiunî, precum şi pentru cosul- seamă scriitori ardeleni ca i. Agârbi- \ Abram Edelman 5.000;
ţia ziarului sub iniţialele: D. G. ceanu, Lucian Blaga, Emil Isac, Al- j ruceanu şi M. M . Cataeazi,
caută loc. Salar după învoială. tarea caetului de sarcini D-nii Ciura, Ion Lupaş, Sextil Puşcariu, Oni- j car! au demisioat, D-nii: Chişinău
____ ______ 5 1 ~ 113-3 amatori se pot adresa la Ca­ sifor Ghibu, Victor Stanciu, Ion Băilă
l° Idem Crasneanschi & Cri- 5.000
2 sărată, cantitate cel puţin ■ salar săptămâna, mera de Agricultură şi la Pri­ Aron Cotruş, Ştefan Meteş, Septimi- ! A. N. G afenco, N. P . Sm o- cuneţ
Ü l un vagon, cumpăr ime­ 1 delà 800 lei în susl lenschi şi C. E, Sroianov, a- B-ca Românească M. Schvitz 15.0001
diat. Oferte precie, cu localitatea de caută de lucru. A se adresa O. măriile comunelor: Hânceşti,
Popa, I, Clopoţel,Teodor Mureşanuş. a * j
ceasta din urmă ca supleant; B-ca Basarabia Volf Minţis 821?
predare, se vor trimite pe adresa de P. *82—2 Bujor, Nisporeni, Călăraşi şi Fiecare numâr, de câte 64 pa- ! toii cetăţenii români din Chi- B-ca Oraş. Chişinău Emelianov Vasile 3.000;
administraţie supt: „Societate“. Vorniceni în fiecare zi între gini, costă 5 Lei. 3 - 5 j şinău. Voroşolevschi & 4.000;
5 3 -1 5 fjihjl* de automobile şi trăsuri u7_j Poleac
«îl»! se angajază cu salar de orele 10—12 a. m.
w»u sarw viW nBKj» t t ~iut ir n «nr în nw.^nrjiwmT-».-nt iiiinnrr«ru m ■*

Grafier: N ico la e M a n e a . B-ca Moldova Fr. Bragar, trată 4.870:

S
a jţnpfj un birou, două mese şi 250 tei pe zi.
C iiQUiU şease scaune de ocazie.
A se adresa D-lui Const. Tran­
dafir, str. Armeană 40.
OFERTE DE OCRU.
salar 5— 600 lei lu­
13
nar şi hrana, se caută
la Bălţi. A se adresa Oficiului de
Plasare Chişinău. 108—3
82—3 In caz că nu se vor tine CHIŞINĂU
salar 150 lei pe zi, caută licitaţiile la datele de mai sus, Grefa Tribunalului Soroca.
54-5 j de lucru. 84—2 a doua licitaţie se va ţine D-r DINULESCU Ţ iS L E DE MARSEL p. ACOPERIŞURI
după 15 zile îa următoarele Docent la Facultatea de Me­ m m TERACOTA şi ALBĂ p. SOBE
ISi de instrumente muzicale date şi anumă: se angajată după în-
E X T A CT
voială. 85— 3
dicină din Bucureşti.
Paraschiva Melnîc din corn. CĂRĂMIDĂ c a E S L
La 26 Iulie la Hânceşti, Medic-şef al Spitalului de ochi
jjjj cu experienţă caută post. îa 27 Iulie la Bujor, •îa 28 „Regina Elisabeta“.
Bol bocii Noi. jud. Soroca cu TUBURI DE OLANE
Salar lunar 1500 lei şi Iulie la Nisporeni, îa 29 Iulie petiţia întreg, la Nr., 26977/925 —- cu preţrî reduse —
întreţinere.
M uim saisjasttana .»»ajttîauiManzi
85— 4 Întors dela Paris cu cele mai a intentat acţiune de divorţ

a
1000 lei lunar şi hrana, se la Călăraşi, la 3 0 Iulie la noui tratamente în BOALE Şl LA F A B R I C A
caută ia Paşcani. A se jjj caută post, 3000 lei Vorniceni şi îa 3 Î Iulie îa contra soţului său lacob JVIeî-
adresa Oficiului de Plasare Bălti. Ia lunar şi întreţinere. Camera de Agricultura a OPERAŢIUNI DE OCHI, NAS, nic din Bucureşti, Corpul de
' _______________ 109-3 86—4 GÂT. URECHI, peliţie comp. 7-a Calea Ra-
jud. Lăpuşna din Chişinău.
5 —7000 lei şi tain se caută, ïfjrè cu salar după învoială, Dă consultaţii în Chişinău de cova pentru motive determi­ Premiat cu redalie DE AUR la Expoziţia Generală
kl A se adresa Oficiului de No. 250. 105—3
ffeiO, caută loc la persoană ia l Iunie— la 1 Iuiie, orele 8 — I i nat de lege. Din căsătoria lor din Chişinău, 1925.
Plasare, Chişinău sau Bălţi. 110—3 singură. 8 7 -3 Preşedintele Camerei şi 4 - 6 .
a rezultat un copil ion de 3 Chişinău, str. Alexandru cel Bun No. 1,
de Agricultura: V. ŢANŢU. gtr. Sinadino; 45 vis-à-vis de Tribunal ani, iar soţul părât ca avere colţ cu strada Gărei
(La cotitura tramvaiului de pe str. Alexandru
Contabil G. CAZACU. posedă şase H. a pâm nt. cel Bun la str. Gărei,

VIZITAT! IA CHIŞINĂU I lori

No. 21954
1926 Iunie 5.
118— 1 Telefon No. 3 — 85.

i înscrierile !a Şcoala de Con­

Grefier (Indescifrabil). Vânzarea se face exlusiv ia fabrică
cu preţ de fabrică. 103-27
: Qtiuti u lm iPili i\ i i i n Citiţi şi răspândiţi
ductori de Lucrări P ib liee
„România Nouă“ (ajutori de ingineri) din Chi­ Liceul Militar „Regele Ferdi- R E ST A U R A N T Şi BERĂRIA
Iar: o via
BODEGA,
I
cs
1 ş1
şinău şir. Reni, No, 3 2, în­
cep la Î2 Iunie şi durează
până la 20 Septem brie 1926.
nand 1“ Chişinău.
~ PUBLICAŢIUNE. “ 91
I«

Bulevardul Alexandru cel Bun, colţ Mîhai Viteazul. „Cuvântul Moldo­ Informaţiumle se pot lua Se aduce la cunoştinţa ge­ Proprietari: H . iާ f. €&€§©
W
m
P
5 -5 dela Direcţia Şcoalei, între nerală că în ziua de 6 Iulie
venesc“ orele 1 0- 1 1 dimineaţa. a. c., ora Î0 dimineaţa, se va Str. Alexandru Cel Bun No. 73.
Asortată în tot cursul zilei cu un bogat bufet cu aperitive, gustări calde şi
m m&sm fff 7 3 -4 DIRECŢIUNEA ţine licitaţie publică în can­ reci; la prânz cete mai gustoase bucate, iar seara pe lângă mâncări
celaria Liceului sîr. Chievu- fripturi şi mititei „L& GRETAR“
Mar e
f BAIIE j lui, cu oferte închise în con­ Bodega, Restaurantul şi Berăria „CENTRALĂ“ este unicul lo­
formitate cu prevederele art. cal unde se poate bea bere spectalâ „LUTHER“, vinuri din piv­
assortimMi do
NĂMOL Ş! SARE DE UMAN naturale
|t. I P OVAt Regimenutl 25 Artilerie.

PUBLICAŢiUNE.
7 2 — 83 din legea conîabilifăţei
publice pentru aprovizionarea
niţă proprie, ţuică şi şpriţ rece dela ghiaţă. De aceea toată lumea
îşi dă
întâlnire ia
| i | p A« Domnilor ofiţeri şi funcţionari, cari doresc să ai
in llH . masa regulat, li se face o reducere simţitoare.
| (jud. T im iş,— Bănat) | următoarelor efecte: 6 4 0 cra­
BĂI DE ACID CARBONIC 43—io in conformitate cu Ord Art. vate, 160 bretele, 3 2 0 per.
I Staţiune balneară şi cli- J
ŞI T O A T E A R T IC O L E L E P E N T R U BAI | materică de primul rang. | 7 0 din L. C. P . şi cu ord. mănuşi afâ, 20 chiciuri, 20 M: Cimuiiiaii zilnic pâine numai deia ŞS
M. R. No. 10466 d in i 6/V. 9 26 egrete, 9 6 0 per. bocanci,
EHaz. Carlic-Levenzon
!a drogheria
Str. Alexandru Cel Bun Nr. 108, (vis-a-vis de Primărie).
«SBBSââII
|
p
Se recomandă în special |
u cei ce sufăr de nervi
şi v inimă. Apele conţin o |
se publică spre cunoştinţa
generală că în ziua de 10 iulie
1240 kgr. lână ţurcană şi
192 nu galon lână galbenă.
Caetul de sarcini se 00ate
| Fabrica VASILAT0 1
mare cantitate de radio. | 1926, oro 11 a. m. se va jrj: care a obţinut diplomă cu medalie de aur la gj
ţine licitaţie publică prin oferte vedea la cancelaria Liceului Expoziţia 1925, mulţumită produselor ei de ca- ||
-m w- ’ISi Legătură directă cu B u -1
cureşii, prin gara Radna.
închise în localul Regimentului
I 25 Artilerie din Garnizoana
Serv. îmbrăcămintei, în fiecare 0 îitate superioară, eftine şi igienice şi cântărite g
Toţi aceia care s’au ridicai, prin cultura lor, zi între orele 8 ~ 12 şi 15— î 9. ÎE la Predăre- __ M
deasupra păturii ţărăneşti, sunt datori să se Prospecte detailate se tri­ Chişii.ău (Buicani) pentru Odată cu ofertele trebuie
îngrijească de sănătoasa îndrumare culturală mit, la cerere, prin Direcţiu­ aprovizionarea cantităţii de depusă şi garanţia de 10 %
şi economică a acesteia. nea băilor.
21-7 circa 6 0 0 0 0 0 (şase sute mii) din valoarea totală a ofertei. DI3ffiESBSBBEB.__________ .
ÎN ACEST SCOP LE STA LA ÎNDEMÂNĂ Kg. pae necesare hranei cailor No. 2009 97—3
S M A G A Z IN DE O BIE C T E B IS E R IC E Ş T I ®
1926 Iunie 15.
fi I 1 i*tw acestui Regiment pe timp
DOCTOR
1927.
A. L I B i R O V . Condlţitiiltle şi caetul de
Comandantul Liceului Militar
dela 1 August 1926-31 Iulie „R. F. I.“, Colonel S ta n k o v . ,sfl|
■el
0. C. Cara-Stolanov i
f)VM f H I I I H I *Ss m Clopote, veşminte preoţeşti, icoane, m
DOCTORUL
gazeta populară săptămânală a „Astrel1* Boale de piele, păr, sarcini se pot vedea zilnic la e DIFERITE OBIECTE GOSPODĂREŞTI m
care iese odată pe săptăm ână îa Chişinău, sifilis şi venerice cancelaria serv. Aprcvizienă- C L E I D E R M U N - C H I Ş I N Ă U —
având ca director pe d-î D-r ONîSiFOR GHIBU, rei acestui Regiment. Boli V E N E R IC E , SIFILIS s- S ’A P R IM iT M ARE A SO R TIM EN T D E
iar ca redactor pe d-1 MIHAIL M IN C IU N Ă . S i Consultaţii dela 8 — 9 dtm. Licitaţia se va ţine în con­ BOLI DE PIELE m PERVAZURI ŞI RAME
G azeta aceasta se tipăreşte cu alfabetul rusesc şi şi 4 - 9 seara formitate cu art. 7 2 — 83 m
din L. C P. Str. Vartolomeu No, colţ cu
cu cel rom ânesc, pe opt pagini, şi cuprinde tot
ce poate fi de folos pentru ţărănime. Chişinău, str. Cupecescaia 29, Concurenţii vor fi însoţiţi Alexandru cel Bun, vis-a-vis de
—— ABONAMENTUL: 120 Lei pe an. colţ cu str, Leovscaia. de o garanţie de 10 % din Giădina Oraşului. (Intrarea prin Muntele de Pietate al Municipiului Chişinău.
4 -7
39—12 valoarea furniturii. 95—1 Vartolomeu).
8 1 - ............ » 1 K = No. 3561. Consultaţii de la: 8 — 10 fi v i s
«dSfeacdSb?:dSb»*d&^* ikz» Comadantul Regimentului 12%— 2 şi dela 6— 9 seara Muntele de Pietate al Municipiului Chişinău aduce la cunoştinţă
I Femeile de îa 5— 6. 67 -1 3 că în ziua de 27 Iunie 1926 ora 10 dimineaţa ia Muntele de Pietate
= A APARUT Ş! SE AFLA DE VÂNZARE = Apa minerală 25 Artilerie: D im itriu , )Banca Oraşului) va avea loc o licitaţie publică de obiecte
Casier COMUNE pentru No. No. :
la toate librăriile din ţara ÎNTÂIUL VOLUM din lucrarea DOCTOR 27680, 3Î257, 31258, 32795, 32797, 32864, 32867, 32998, 33010,
,1 Ad-tor Sub.: Lt. D o b r e s c u .
= DELA BASARABIA RUSEASCĂ 33110, 33115; 33136, 331S5, 33235, 33247, 33259, 33283, 33286,
33317 33346, 33378, 33383, 33387. 33485, 33488, 33492, 33656,
LA BASARABIA ROMÂNEASCA = Cea mai bună apă 33701, 33704, 33754, 33774, 33786, 33807, 33826, 33830, 33844,
de D-r Onisifor Ghibu. pentru cei ce su­ DOCTOR 33856, 33872, 33936, 33956, 33962, 33972, 33993, 34001, 34015,
Volumul acesta cuprinde pe lângă o minuţioasă analiză a BOLI INTERNE 34058, 34101, 34102, 34113, 34121, 34170, 34179, 34215, 34225,
procesului istoric, care a avui loc în cursul veacurilor pe pă­ făr de stomac. V . M A N O V. y în
s p e c ia l 34230, 34244 , 34255, 34279, 34296, 34326, 34472, 34534, 34579,
mântul Basarabiei până la Unirea ei cu România, 186 anexe, EXCEIEMTH şi PENTRU Şef de serviciu de boale b o u de m m ® . 34599, 34602, 34635, 34652, 34672, 34S82, 34683, 34707, 34712,
datorite celor 64 de Basarabeni, cari, în anii de primejdie şi A FI SAUTA CU VIN. interne P l A t f â N I şi R IN IC H I 34774. 34785, 34786, 34790, 34823, 34831, 34840, 34847, 34880,
de glorie din 1917 şi 1918 au scris pagini ce servesc Str. ALEXANDRU CEL BUN, $9. 34895, 34900, 34923, 34930, 34934, 34942, 34980, 34982, 34933,
acum drept documente istorice. Administraţia isvoruiui
’d
Boale de plămâni şi inimă colţ cu str. Inzova 35034. 3041, 3047, 35049, 40078. 40079, 42646, 42841, 53407.
P r e ţ u l p r im u l u i v o lu m , d e o e x t e n z iu n e d e 7 0 8 p a g i n i , es te
HEBE BO A LE IN TER N E (Intrarea prin str. Inzova) Răscumpărarea şi plata procentelor se primeşte până în
S â n g e o rg iu l R o m â n esc
t>
2 0 0 lei, A b o n a ţii n o ş tri îl p o t a v e a c u 1 5 0 le i p r in
stra ţia z ia r u iu i.
A d m in i­
3 _ is jud. Bistriţa-Năsăud. I5 Consultaţii dela 4—6
str. Haruzina 41 mai sus
C O N S U L T A Ţ IA :
de îa 11—1 şi 4—7.
ziua vânzărei.
In afară de preţui oferit cumpărătorul plăteşte şi impozitul
v 24— 5 &
Aîexandrovscaia 32—24 4 2 -1 4 ia Stat. 516—2

Tipografia Eparhlaâi — Cartea Rom ânească Chişinău