EVOLUTIA PAMANTULUI

PROIECT REALIZAT DE:

ANTONESCU ANDRA

GHEORGHE CRISTINA

MANOLESCU AMELIA
I. 1. NASTEREA TERREI

Pamantul a luat nastere acum

aproximativ 4,56 miliarde de ani, o dată
cu apariţia Sistemului Solar. Acum 4,56
miliarde de ani, în locul sistemului solar
exista o întinsă nebuloasă, din care se va
forma ulterior acesta. O nebuloasă este
un nor cosmic, alcătuit din praf, particule
de gheaţă şi gaze.
 După formarea sa, Terra s-a răcit,
ajungând să conţină mari cantităţi de
gheaţă, care datorită apropierii acesteia
de Soare, s-au topit. Apa astfel rezultată
a format mările şi oceanele Terrei. Deşi
unele planete au pe suprafaţa lor
gheaţă, apa în stare lichidă este o
caracteristică rară. Formarea mărilor şi
oceanelor a avut efecte imense asupra

2. MARILE SI Terrei: a modificat relieful acesteia, a dat

naştere vieţii etc.

OCEANELE
3. APARITIA VIETII
Temperatura continua sa se raceasca.
Vaporii de apa se condensau si reveneau pe
Pamant sub forma de ploi torentiale, care au
dat nastere oceanului. In urma cu
aproximativ 3000 de milioane de ani, in
ocean apareau primele organisme vii, algele
albastre, care produceau oxigen.
Primele organisme erau unicelulare,
anaerobe (trăiau în absenţa aerului) şi cu o
structură extrem de simplă.
Viaţa a apărut în apă deoarece aceasta
este un bun solvent; dizolvând diferite
substanţe a dus la formarea altor substanţe
noi, care stau la baza vieţii precum lipidele,
aminoacizi, bazele azotate etc. Condiţiile
existente pe Terra la formarea vieţii erau
foarte diferite de cele actuale, atmosfera nu
conţinea oxigen, nu exista strat de ozon, iar
apele oceanului era pline de substanţe
toxice.
4. CUM A MODIFICAT VIATA ATMOSFERA?

Precum am menţionat şi anterior, primele

organisme erau anaerobe, ceea ce înseamnă că
aceste organisme trăiau în absenţa oxigenului,
pentru unele dintre ele acesta fiind chiar letal.
Dar unele din primele organisme, prin procesele
lor fundamentale au început să elibereze în
atmosferă cantităţi însemnate de oxigen, astfel
atmosfera ajungând cu timpul la compoziţia ei
actuală. Multe dintre organismele primitive au
dispărut datorită acestui fenomen, dar o parte dintre
acestea s-au adaptat noilor condiţii, cu timpul
devenind dependente de acest produs anterior
nociv şi anume oxigenul.
5. EVOLUTIA
VIETII
Observăm că viaţa primordială modifică condiţiile
existente anterior pe Terra, astfel noile generaţii de
organisme se vor adapta noilor condiţii de viaţă,
nemaiputând trăi în absenţa acestora. Organismele
evoluează, prin intermediul selecţiei naturale,
ajungând la formele actuale. Se formează organismele
pluricelulare, viaţa cucereşte şi uscatul şi au loc un
număr mare de extincţii care modifică puternic biosfera.
6. APARITIA
OMULUI
Un important pas în evoluţia vieţii pe Terra este
apariţia omului (homo sapiens a apărut acum circa
250 de mii de ani, ceea ce face ca omul modern să
fie, la scara Universului, dar şi la cea a "vieţii"
Pământului o apariţie extrem de recentă). La început
un simplu organism ca toate celelalte în ecuaţia
Terrei, omul devine un factor care influenţează
mediul în care trăieşte modificându-l după
necesităţile sale. Acesta construieşte aşezări, căi de
transport, distruge unele specii de organisme,
poluează etc, schimbând puternic faţa planetei.
II. 1. POLUAREA
Există două categorii de poluanți:
a) Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum
ar fi cele conținute în apa menajeră, care
Poluarea reprezintă contaminarea mediului
se descompun rapid prin unele procese naturale.
înconjurător cu materiale care interferează
Acești poluanți devin o problemă când se
cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția
acumulează mai rapid decât pot să se
naturala a ecosistemelor (organismele vii și
descompună.
mediul în care trăiesc).
b) Poluanții nedegradabili sunt substanțe care
nu se descompun, sau se descompun foarte lent,
în mediul natural.
POLUAREA
POLUAREA AERULUI
Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub
denumirea de „smog”. Smogul este în general un
amestec de monoxid de carbon și compuși
organici proveniți din combustia incompletă a
combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și dioxidul
de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce
smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și
sulfurici se condensează sub formă de picături,
întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul
devenise deja un pericol major pentru sănătate.
POLUAREA APELOR
Apa menajeră, apa industrială și produsele chimice
folosite în agricultură, cum
ar fi îngrășămintele și pesticidele sunt principala cauză a
poluării apelor. În Statele Unite, 37% din lacuri și estuare și
36% din râuri sunt prea poluate pentru practicarea
pescuitului sau înotului în cea mai mare parte a anului. În
țările în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa
menajeră este aruncată în râuri și golfuri, creând un risc
major pentru sănătatea umană.
2. COMBATEREA
POLUARII

Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în

diminuarea poluării aerului și apelor în țările dezvoltate.
Vehiculele din 1990 emit mai puțini oxizi de azot decât cele din
1970; centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe
bază de sulf; coșurile industriale au acum filtre prin care se
reduc emisiile și nu se mai folosește benzină cu plumb. Țările în
curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu
au tehnologii pentru filtrare și curățare și trebuie să își mărească
puterea economică, de cele mai multe ori cu costul poluării
mediului.
3. DISTRUGEREA PADURILOR
Pădurile sunt ecosisteme complexe care afectează
aproape fiecare specie de pe planetă. Când acestea Rata defrișării este ridicată, mai ales în zonele tropicale. Defrisăril
sunt distruse se creează un lanţ de evenimente e au impact atât asupra sănătății oamenilor,
a mediului înconjurător, cât și a economiei.
devastatoare atât la nivel local şi regional cât şi la
nivel global.

Despădurirea se referă la îndepărtarea completă a

vegetației lemnoase forestiere dintr-o anumită zonă
fără reînnoire, inclusiv îndepărtarea rădăcinilor și a
arbuștilor, precum și la schimbările în utilizarea și
destinația terenului. Acesta se referă la folosirea
terenului pentru agricultură, construcții, pașunat sau
doar folosirea materialului lemons.

Rata defrișării este ridicată, mai ales în zonele

tropicale. Defrisările au impact atât asupra sănătății
oamenilor, a mediului înconjurător, cât și a economiei.
 Defrișările iraționale au dus la crearea unor
mari dezechilibre prin :
- modificarea condițiilor de precipitații (
secetă);
- degradarea și eroziunea solurilor;
- inundații;
- efectul de seră;

DEFRISARILE
- dispariția unor specii de plante și animale;

IRATIONALE...
4. DISTRUGEREA PADURILOR-CAUZE
CAUZE CAUZE CONTEMPORANE

Principala cauză a despăduririlor este Sunt :

agricultura, iar aceasta poate fi de mai multe - creșterea populației, urbanizare, suprapopulare;
feluri : - agricultura de subzinstență 48 % - corupția instituțiilor guvernamentale;
- agricultura comercială 32 % - schimbările climatice.

- exloatarea forestieră 14 % ( 5 %
pentru combustibil)
5. CUM ITI AFECTEAZA DEFRISARILE
VIATA DE ZI CU ZI?
. ,
• Ai luat micul dejun?
• Ai mers la job într-un autobuz sau în mașina
personală?
• Ai stat pe un scaun? Ți-ai făcut lista de
cumpărături?
• Ai primit un bilet de parcare?
• Ți-ai suflat nasul într-un șervețel?
Produsele provenite din păduri joacă un rol vital în
,
viețile noastre în mai multe feluri decât îți imaginezi.
Avem nevoie cu toții de păduri
sănătoase. Depindem de ele pentru a supraviețui,
de la aerul pe care îl respirăm până la lemnul pe
care îl folosim. Pădurile asigură habitatele
necesare oamenilor și animalelor, protejează
bazinele hidrografice, previn eroziunea solului și
diminuează schimbările climatice. Cu toate acestea,
în ciuda dependenței noastre de păduri, oamenii
încă permit ca ele să dispară.
6. ULTIMELE
PADURI VIRGINE

Pădurile virgine sunt ultimile ecosisteme

forstiere, în care natura este în forma sa
pură, neatinsă om. Aici arborii sunt ca și
oamenii, mor doar când le-a venit rândul,
de bătrânețe, când se rup sau se usucă
pe picior, iar lemnul mort rămane acolo
pentru a hrăni viitoarele generații
7. COMBATEREA
DEFRISARILOR
Nici un alt ecosistem terestru,
nu asigură un echilibru mai
complex şi o mai mare
stabilitate, decât pădurea.
Spaţiile verzi, indiferent de
apartenenţă şi destinaţie,
servesc la îmbunătăţirea
calităţii mediului și menţinerea
echilibrelor ecologice.
O soluţie pentru eliminarea
acestor efecte ar fi
reîmpădurirea. România va
beneficia din partea Uniunii
Europene, de 229 de milioane
de euro pentru finanțarea
programului "Prima
împădurire a terenurilor
agricole" (Măsura 221). Prin
acest program se doreşte ca
suprafața ocupată de păduri în
România să depăşească
procentul de 30%.
8.INCALZIREA GLOBALA
Încălzirea globală este fenomenul de creștere
continuă a temperaturilor medii înregistrate ale
atmosferei în imediata apropiere a solului, precum
și a apei oceanelor, constatată în ultimele două
secole, dar mai ales în ultimele decenii.
Fenomene de încălzire globală au existat
dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind
asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar,
acestea alternând cu mici glaciațiuni terestre
asociate cu fenomenul de minimum solar.
 Clima se schimbă datorită forcingului extern,
în funcție de influența deplasării pe orbită în
jurul Soarelui, erupțiilor vulcanice și efectului
de seră. Ponderea diverselor cauze ale încălzirii
este în studiu, dar consensul oamenilor de
știință este că principala cauză este creșterea
concentrației gazelor cu efect de seră datorită
activităților umane din epoca industrializării. În
special în ultimii 50 de ani, când se dispun de
date detaliate, acest lucru este evident. Cu
toate astea, există și alte ipoteze, care atribuie
încălzirea variațiilor activității solare.

CAUZE ALE INCALZIRII GLOBALE

 Europa Centrală și de Sud se confruntă mai frecvent cu
valuri de căldură, incendii forestiere și secetă

9.CONSECINTELE
SCHIMBARILOE Zona mediteraneeană devine tot mai aridă, ceea ce o
face vulnerabilă în fața secetei și a incendiilor forestiere.
CLIMATICE

Nordul Europei devine considerabil mai umed și este

. posibil ca inundațiile pe perioada iernii să devină un
fenomen obișnuit.

Zonele urbane, în care trăiesc în prezent 4 din 5

europeni, sunt afectate de valuri de căldură, inundații sau
creșterea nivelului mărilor, și adesea nu dispun de
mijloacele necesare pentru a se putea adapta
schimbărilor climatice..
 CONSECINTELE SCHIMBARILOR
CLIMATICE
Pentru sănătatea umană, schimbările climatice
au deja un impact asupra sănătății:
1. A crescut numărul deceselor
cauzate de căldură în unele
regiuni și a scăzut numărul
celor cauzate de frig în altele.
2. Asistăm deja la modificarea
distribuției unor boli
transmise prin apă sau vectori.
Pentru flora și fauna sălbatică schimbările
climatice se produc atât de rapid încât
supraviețuirea multor specii de plante și
animale este amenințată.
Multe specii terestre, de apă dulce și
marine au migrat deja. Unele specii de
plante și animale riscă să dispară dacă
temperaturile medii globale vor continua să
crească necontrolat.
 CUPRINS
I.
II.
1.NASTEREA PLANETEI- SLIDE 2
1. POLUAREA- SLIDE 9/11
2.MARILE SI OCEANELE- SLIDE 3
2. DISTRUGEREA PADURILOR- SLIDE 12/17
3.APARITIA VIETII- SLIDE 4
3. INCALZIREA GLOBALA- SLIDE 17/20
4.CUM A MODIFICAT VIATA ATMOSFERA- SLIDE 5
4. CONSECINTELE SCHIMBARILOR CLIMATICE-
5.EVOLUTIA VIETII- SLIDE 6 SLIDE 19/20
6.APARITIA OMULUI- SLIDE 7
 BIBLIOGRAFIE
I. 1.,...6. : https://www.scientia.ro/univers/40-terra/2733-nasterea-si-evolutia-pamantului.html
https://www.descopera.org/scurta-istorie-a-terrei/
II. 1.,2. : https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare#Poluarea_solului
3.,..7. : https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:22016A1019(01)
https://wwf.ro/ce-facem/paduri/importanta-padurilor/
https://wayback.archive-it.org/9650/20200221114107/http://p3-
raw.greenpeace.org/romania/Global/romania/paduri/Paduri%20virgine/Situa%c8%9bia_p%c4%83durilor_virgi
ne_din_Rom%c3%a2nia_low_res.pdf
8.,..9 : https://ro.m.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83
https://ec.europa.eu/clima/climate-change/climate-change-consequences_ro