Cuprins :

1. Oligopolul si problemele cu care se confrunta o firma aflata in cadrul acestuia …….. 2

2. Scurta clasificare a jocurilor aplicate in economie ……………………………………..3
3. Studiu de caz privind stabilirea pretului unui produs in cadrul a doua companii …….4
4. Concluzii …………………………………………………………………………………7
5. Bibliografie ………………………………………………………………………………8

1
 Stabilirea pretului unui produs in cadrul a doua companii

ce apartin unui oligopol

Oligopolul si problemele cu care se confrunta o firma aflata in cadrul acestuia

Oligopolul poate fi definit ca o industrie în care exista puţine firme şi mulţi cumpărători.
Comportamentul oligopolului este, în mod necesar, un comportament strategic. În deciderea
strategiilor, oligopoliştii se confruntă cu dilema fundamentală: competiţie sau cooperare. Firmele
acţionând într-o industrie oligpolistă vor obţine mai multe profituri ca grup dacă cooperează;
orice firmă individuală poate însă realiza mai multe profituri pentru sine dacă dezertează, în timp
ce altele cooperează. Dilema unei companii aflate in oligopol (de a concura sau de a coopera)
poate fi privită empiric prin studiul de caz realizat.
Una din problemele majore cu care se confrunta firmele in conditii de oligopol este cea
a pretului de vanzare. Desi practicarea unei politici agresive a pretului nu este recomandabila,
fiecare firma trebuie sa urmareasca in permanenta reactia celorlalti producatori la modificarile ce
le opereaza asupra acestui parametru. Daca pe piata actioneaza doar cateva firme de dimensiuni
mari, la orice modificare a pretului de catre una din ele nu se poate cunoaste cu certitudine cat
din clientela totala va ramane de partea ei si cat va fi acaparata de concurenti. Totul va depinde
de comportamentul lor.
Comportamentul firmelor aflate in situatia unui oligopol este, in general, explicat de
economisti prin cadrul teoriei jocurilor.

Scurta clasificare a jocurilor aplicate in economie

In functie de modul cum relationeaza/comunica jucatorii intre ei se disting jocuri
cooperative si jocuri necooperative.
Jocurile cooperative sunt acele jocuri in care jucătorii comunică liber intre ei inainte de luarea
deciziilor şi pot face promisiuni (care vor fi respectate) inainte de alegerea strategiilor.
Jocurile necooperative sunt jocurile in care jucătorii nu comunică intre ei inainte de luarea
deciziilor.

2
 In functie de desfasurarea in timp a jocurilor intalnim jocuri statice sau jocuri dinamice.
Jocurile statice reprezinta acele jocuri in care jucatorii iau decizii simultan, dupa care jocul ia
sfarsit. In schimb, in cazul jocurilor dinamice, deciziile jucatorilor sunt secventiale.
In raport cu natura informatiei se disting jocuri in informatie completa si jocuri in
informatie incompleta.
Jocul in informaţie completa este acel joc in care toţi jucători cunosc numărul celorlalţi jucători,
strategiile precum şi funcţiile de caştig ale fiecăruia.
Jocul in informaţie incompleta este jocul in care cel puţin unul dintre jucători nu cunoaşte una
sau mai multe funcţii de caştig ale celorlalţi jucători, restul elementelor
fiind cunoscute
In cazul jocurilor dinamice, tinandu-se cont de tipul informatiei, exista doua categorii:
jocuri in informatie perfecta si jocuri in informatie imperfecta.
Jocul dinamic in informaţie perfectă reprezinta tipul de joc in care fiecare dintre jucători
cunoaşte regulile, numărul jucătorilor, strategiile acestora, precum şi evoluţia in timp a jocului
(istoria jocului).
Jocul dinamic in informaţie imperfectă este jocul dinamic in care măcar unul dintre jucători nu
cunoaşte istoria jocului, cunoscand celelalte elemente.

Studiu de caz privind stabilirea pretului unui produs in cadrul a doua companii

Pentru studiul de caz am ales analizat a doua firme din cadrul oligopolului inregistrat pe
piata de ciment din Romania, si anume, Carpatcement Holding SA si Lafarge Ciment (Romania)
SA.
Teoria jocurilor ofera posibilitatea managerilor sa ia decizii pe baza anticiparii unui raspuns
probabil al competitorului la strategiile acestuia.
Pentru ilustarea acestui fapt am presupus ca profitul depinde de pretul care este selectat de
compania Carpatcement si de competitorul Lafarge .
In aceste conditii, potentialele venituri vor fi:
- Daca ambele firme stabilesc pretul de 10 RON, Carpatcement se va astepta la un profit de
700 RON.

3
 - Daca ambele firme isi vand produsul la pretul de 15 RON, Carpatcement va obtine un
castig de 9800 RON;
- Daca Carpatcement va vinde produsul la pretul de 10 RON, iar Lafarge la pretul de 15
RON, profitul companiei Carpatcement este 7000 RON;
- Daca Carpacement aplica pretul de 15 RON, iar Lafarge pe cel de 10 RON, profitul
Carpacement va fi 350 RON.

10 RON 700 RON

10 RON

15 RON 7000 RON

10 RON 350 RON

15 RON

15 RON 9800 RON

Din perspective firmei Carpatcement, daca pretul este stabilit la niveul de 10 RON,
aceasta fie castiga 700 RON, fie 7000 RON, in functie de decizia competitorului. In cazul in care
pretul este stabilit la 15 RON, castigul in cazul firmei Carpatcement va fi de 9800 RON sau 350
RON.
Pentru o decizie corecta este nevoie de analizarea probabilitatilor strategiilor de preturi
stabilite de competitor. Astfel, am considerat probabilitatea de 0,5 cu 0,5 (50% cu 50%).
In aces caz, valoarea asteptata a castigului in situatia unui pret de 10 RON se calculeaza :
700*0.5 + 7000*0.5 = 3850

4
In cazul stabilirii pretului la nivelul de 15 RON, valoarea asteptata ar fi :
350*0.5 + 9800*0.5 = 5075
In prima faza alegerea pretului de 15 RON pare situatia cea mai avantajoasa.
Aceasta strategie de alegere a pretului s-ar modifica daca s-ar cunoaste cu certitudine faptul
ca pretul stabilit de competitor, Lafarge, este de 10 RON. In aceasta situatie s-ar alege pretul de
10 RON deoarece ar genera un profit mai mare in comparative cu stabilirea pretului la 15 RON.

Presupunand ca si competitorul Lafarge isi va dezvolta o strategie bazata pe informatiile

disponibile, vom admite potentialele venituri ale firmei:
- Daca ambele companii stabilesc pretul la 10 RON, Lafarge va astepta un profit de 700
RON;

- Daca ambele companii stabilesc petrul la 15 RON, Lafarge va astepta un profit de 1750
RON;
- Daca firma Carpatcement va stabili pretul la 10 RON, iar Lafarge la 15 RON, profitul va
fi de 350 RON;
- Daca firma Carpatcement stabileste pretul la 15 RON, iar Lafarge la 10 RON, profitul
Lafarge va fi de 2100 RON.

Din pacate, neavad informatia privind alegerea facuta de Lafarge, Carpatcement va

trebui sa isi stabileasca propria strategie de alegere a pretului. Deoarece strategia acestei
companii depinde de alegerea facuta de Lafarge, Carpatcement nu are o pozitie dominanta.
Pentru luarea unei decizii plecand de la presupunerea ca firma Carpatcement se afla in
pozitia de a alege strategia de pret dupa ce Lafarge a ales-o pe cea corespunzatoare, am
centralizat informatiile intr-o matrice.

5
 LAFARGE
10 RON 15 RON
CARPATCEMENT

10 RON 700;700 7000;350

15 RON 350;2100 9800;1750

Potrivit datelor, daca firma Carpatcement stabileste un pret de 10 RON, Lafarge va

raspunde tot cu 10 RON, obtinand un profit de 700 RON, mai mare decat in situatia in care ar fi
optat pentru pretul de 15 RON, caz in care nivelul profitului ar fi atins 350 RON.
In cazul in care se alege pretul de 15 RON de Carpatcement, Lafarge va alege tot pretul de 10
RON, deoarece profitul in aceasta situatie va fi de 2100 RON, mai mare decat 1750 RON,
valabil in cazul alegerii aceluias pret ca si Carpatcement.
Spre deosebire de Carpatcement, compania Lafarge are o pozitie dominanta in ceea ce
priveste stabilirea pretului de 10 RON, deoarece va alege aceasta varianta indiferent de decizia
luata de cealalta firma.
Avand in vedere acest fapt, cea mai buna strategie in ceea ce priveste Carpatcement este alegerea
pretului de 10 RON.
Ceea ce se poate observa este ca la perechea de strategii pentru care fiecare companie
castiga 700 RON, fiecare va experimenta o scadere a veniturilor daca cealalta schimba pretul.

6
Concluzii

Teoria jocurilor permite managementului firmei sa reduca riscul privind luarea unei
decizii.
O strategie dominant reprezinta tipul de strategie optim indiferent de decizia luata de
competitor.
Pentru un rezultat optim, este de preferat sa se porneasa de la premisa ca adversarul va
alege varianta care il avantajeaza cel mai mult si sa se aiba in vedere faptl ca si el, la randul lui,
va analiza in acelasi mod optiunile competitorului.

7
Bibliografie:

www.wikipedia.com
http://plato.stanford.edu/entries/game-theory/
http://www.urbaniulian.ro/2009/09/10/cel-mai-mare-oligopol-inregistrat-pe-piata-cimentului-
din-romania/