DIET

-cerinta de examen: stilul /epoca/secolul, architect, cladirea, localizare, an realizare, alte detalii

EGIPT

GRECIA ANTICA

ANTICHITATEA ETRUSCA

ROMA ANTICA

BIZANTINA –sec IV-VIII d Hr, IX-XII

ARHITECTURA RENASCENTISTA- inceputul sec. al XV –lea, pana la inceputul sec al XVII

MANIERISM SI CLASICISM

BAROC-sec XVII-XVIII-iluzii optice, concave, convex, elipse intersectate, geometrii complicate,

exagerare, volumetrii diferite (LUDOVIC AL XIV-LEA)

ROCOCO- franta, sec XVIII, exagerere a barocului (LUDOVIC AL XV-LEA)

NEOCLASICISM- XVIII –XIX-are in vedere arta romana si greceasca, in opozitie cu barocul(

LUDOVIC AL XVI lea)

STILUL EMPIRE -18-19 -Napoleon si varza de stiluri –sec 19

BIEDERMEIER a fost o epocă în Europa Centrală între 1815 și 1848 –SEC 19

THONET

ECLECTISM

ART NOUVEAU- incep sec XX

ART DECO- in Marea Britanie, America-1921-1930 si 1931-1940 –prima jum a sec XX

BAUHAUS, al secolului al XX-lea – (cuprinde PERIOADA MODERNISTA )

INTERBELIC

POSTMODERNISM

CARLO SCARPA
ARRENDAMENTO- opera de arhitectura “este construita dintr-un continut(incapere, camera) si dintr-un
invelis , adica zidurile si care conformeaza si delimiteaza acest continut.

-Învelișul are două fețe - una internă și una externă

-Domeniul arredamento-ului – tratează conținutul + fața internă a învelișului

EGIPTUL ANTIC
-hotel , restaurante inspirate din aceste stiluri

-doua periodizari

-26 dinastii

-dupa moartea Cleopatrei ->cucerirea romana

-pe malurile Nilului

-piramida lui Keops-Marea Piramida,L= 230,4 m , H = 138,8 m (a fost 146,5 m) Înclinație = 51050’40

Kefren- L=215,28 m , h= 136,4 m (a fost 143,5 m) Înclinație = 53

Piramida lui Mikerinos L = 103,4 m H = 65,5 m

Sfinxul L = 73 m l = 19 m H = 20,21 m

Templul lui Hatchepsut c. 1478–1458 î.Ch. (Dinastia a 18-a) -(templu in scari, cu rampa)
*detalii de recunoscut *

-Karnak, Palatul (s. 14 î.Ch.) : piatra nu foarte dura, plan :acces bine directionat,filtrare acces , se
patrundea greu in inima complexului

-Dendur s. 8-2 î.Ch. : templu la scara umana,

-Dendera (Tentyris) s20 îCh-s1 dCh, capitele cu fete umane, geometrie stricta,

-Templul lui Isis, Philae, s. 4 îCh :

-majoritatea constructiilor sunt de tip comemorativ , morminte, temple

Casa Egipteana :

-machete gasite in morminte

-camere orientate catre curtea interioara, portic in fata camerelor

-scara interioara -> tereasa interioara

-existenta unui spatiu intermediar care filtreazaz aer+lumina

---- in aceasta perioada s- au inventat tot ce folosim astazi

-lada/ cufarul / cutii cosmetic/ bijuterii

CIVILIZATIA MICENIANA
c. 1600-100 i.ch

-sistem trilitic

-lastre 2m adacime, 3 latime

-zidarie ciclopica cu boltari mari, grei

Mormantul lui Agamemnon s.13 î.Ch.

-la exterior este acopeerit cu pamant

-constructie: bolta prin avansare putin in consola a asizelor din piatra

-descarcari eforturi

-intrare generoasa

-morminte in nisa separate

CASELE

-plan rectangular, 2 coloane in fata, acoperis 2 ape, motive geometrice

-in morminte au fost gasite arme : spade de bronz, manere cu foite de aur, amprentate cu motive
geometrice

-armura din bronz

-obiecte ritual;cap de bour din bronz si aur ;cupa cristal de roca

CIVILIZATIA GREACA
-locuinte:casa ideala: incinta mare

-curti interioare

-zona destinata barbatilor/femeilor separate prin poarta

-curti: portic in mijloc, toate incaperile se deschideau printr-o usa , fara ferestre

MOBILIER SI INTERIOR

-scaun cu spatar-eleganta –curba si contracurba la picioare; mai inalte pentru a sta cu picioarele pe o
treapta, prezenta pernei pentru comoditate

-pardoseala era din piatra, aveau trepte usoare de urcat

-fotoliu(scaune cu brate );sta pe o mica platform;

-scaune pliante

-diferentele de statut se faceau si prin scaune, prelucrate diferit; perne pentru sezut

-mese cu 3 picioaree

Civilizatia ROMANA
-zidarie ciclopica cu boltari foarte mari

-organizarea rectangulara a asezarilor, impartire precisa indiefernt de peisaj, ;pc, fundatii de piatra, iar
peretii de lemn

-case cu acoperis in 2 ape

-mormintele erau organizate in plan rectangular, piatra: tuf volcanic

-cu scene extinse, bogate dpdv chromatic, scene de banchet: dansuri, muzicieni,
etc

PANTEONUL, ROMA, 27 iCh.

MERCATI TRAIANEI, 100-110 d. ch

Arh. Apolodor din Damasc

Colosseum 80 d.ch
MUSEO –PALAZZO MASSIMO

MUSEO CRIPTA BALBI-ROMA

-o constructive din sec. 20 a fost riidcata pe urmele Romei A.

OSTIA ANTICA

-caramida +lut

-au ramas toate mozaicurile sub straturile de pamant

-fiecare casa avea dreptul la scara de acces

-elemente de décor parietal:picture in fresca

-peretii- nu tencuiala, impartiti in register orizontale, travee vericale care se repeat

-realizeaza caramizi special:decoratii/cornise

-deschideri acoperis cu arce-preluay greutatile zidariilor

Piata se afla in fluxul unei curti rectangulare cu intrare pe sub portic

-therme cu bazin cu apa calda, podea din mosaic

-tavan stuc – sursa de inspiratie : arh clasica, Renastere

PETRONELL CARNUNTUM –sec 6 d.hr. : scoaala de gladiatori, amfiteatru civil, temple,terme

Pe bazele acestei ruini se ridica casele:

CASA LUCIUS 4dhr- ferestre mici cu obloane, lemnul =elemente orizontale care suporta intinderi

VILA URBANA 4 dhr- intrarea portic (importanta), culori conttrastante- parietal :3 registre cromatice, -
veranda:curte interioara

BIZANT
1. Ravona-colonie a biz

-cea mai veche-Mausoleul Gallei Placidia-constrcutia are 4 apside-2 planuri +axa central, intreaga
suprafata este acoperita, parietalul vertical din marmura, de la arce+ bolta central-mozaic

Mausoleul Gallei Placidia, Ravenna, 430 Galla Placidia (388-89 / 392-93 – 27 nov. 450), fiică a
împăratului roman Theodosius I, regentă pentru Valentinian al III-lea 423-437, importantă forță în
politica romană. Regină consortă a lui Ataulf, rgele vizigoților 414-415 și împărăteasă consoartă
pentru Constantin al III-lea în 421.

-reprezentari geometrice pentru muchiile arcelor care sunt racordate. Modul flexibil care permite
racordarea la suprafete. Se prelinge lumina.

-Motive geometrice, vegetale stilizate , bolta instelata

SAN APOLLINARE, Ravena, Nuovo, 519

-pe plan orizontal alungit

-nava principala suprainvaltata

-registru intermediar- se pastreaza autenticitatea

-tavan +sarpanta+acoperis inlocuit- tavan casetat

-registre deasupra ferestrelor, inca una inainte de cornisa

Sfânta Sofia / Ayasofya Ναός της Αγίας του Θεοφ Σοφίας Naos tēs Hagias tou Theou Sophias,
„Altarul Sfintei Înțelepciuni a lui Dumnezeu” Constantinopol, 532-537 dCh Arhitecți: fizicianul Isidor
din Milet și matematicianul Anthemius din Tralles

Palatul lui Constantin Porphyrogenetul (Tekfur Sarayı) Constantinopol, s.13

Sfinții Sergius și Bachus Küçük Ayasofya Camii (Moscheea Mica Aghia Sophia) Constantinopol, 527-
536 dCh Arhitecți: Isidor din Milet și Anthemius din Tralles

San Vitale, Ravenna, 547

-pe plan centrat, tipologie planometrica-datorat asezarii in urban. Timpului – o intrare necentrata

-turn clopotnita, volum orthogonal, absida laterala

-interior: s-a pastrat placarea maurmura pe pilastrii

-motive geometrice, vegetale, curbilinii

Basilica San Marco Veneția, 1084, 1093, 1102, 1117

-plan in cruce greaca, 5 cupole

-margineste una din laturile pietei, campanil lipi de Palatul Dogilor

-mozaicuri cu fond de aur

- sfertul de sfera acopera absida principal

-aurul ajuta la reflexia luminii

-arc intrados din mosaic

BIZANT GRECIA
Marea Meteoră, Meteora, s.14

-zidarie bizantina+assize piatra caramida, caramida folosita cu economie; unde sunt rotunjiri avea
scop decorative

-la interior-pereti din stucatura, pictati in fresca si tencuiala

-impartire prin register

-plan cruce greaca, cupola mai sus peste nivelul ferestrelor-efect lumina+plutire

Varlaam, Meteora, 1550

-plan cetral

-pandantivi-fac legatura intre planul patrat si circular al taburului si cupolei

sfântul Ștefan, Meteora, s.15-16

-2 biserici suprapuse, pastreaza o parte din bolta facuta din piatra la nivel de caramida

-finisaj interior cu picture din fresca

Casa Lascaris Mistra

Palatul Despotilor Paleologi 1400-1460 Mistra

Mănăstirea Pandanassa, s.15, Mistra

Sfântul Dumitru, s.13, Mistra

Sfântul Dumitru, Salonic, s7-1917

Sfinții Apostoli, Salonic, s.14

-a pornit de la o cruce greceasca inscrisa in patrat, a primit ca extinderi travei suplimentare, se

pastreaza la exteriorcaramida- scop decorativ+piatra

-motive solare+geometrice
 -capiteluri libere pe coloanele de granit

-la interior-tencuiala pictat pe intrados

-ferestre –trafor piatra

-tambur-cupola principala

Catedrala Sfântul Sava Belgrad, 1935-2004 Arh. B.Nestorovic, A. Deroko și B.Pesic

-intrari pe 3 porti

-exterior:placare marmura assize orizontale

Mânăstirea și Bolnița de la Cozia 1388; 1520, 1704-10

SECOLUL 8-15- EVUL MEDIU

Tronul de Încoronare (Tronul Sfântului Eduard / Regele Edward I al Angliei, n.1239, 1272-1307) cu lăcaș
pentru Piatra lui Scone (Piatra încoronării din Scoția) luată de la Scone Abbey. 1296, Westminster Abbey,
lemn aurit

Casa lui John Fortin, negustor medieval, French Street, Southampton, începută la 1290

Palatul Dogilor, Veneția, 1430

Scala D’Oro Jacopo Sansovino 1555-1559

Sala Marelui Consiliu 53 x 25 x 12 m , Sala Marelui Consiliu Peretele frontal: Paradisul, de Tintoretto
1588-1592 7x20 m

Biserica Santa Maria Assunta ,Torcello, Sec. VII-XI

Muzeul Cluny, Paris

1334 – începe construcția reședinței din Paris a călugărilor de la Mănăstirea Cluny 1485–1510 –
reconstrucție de către Jacques d'Amboise, superiorul mănăstirii 1843 – devine muzeu public

Galeria de arme, Muzeul Poldi-Pezzoli, Milano

Amenajată în 1851 în stil Neo-gotic de Filippo Peroni (Scenograf la La Scala) și distrusă în 1943 de o
bombă. Reamenajată în anul 2000 de sculptorul Arnaldo Pomodoro

SECOLUL XVI lea

ALCAZAR DE SEGOVIA , Sec.12-15, 16, 18

-Ecolutia acestuia se intinde pe mai multe secole.

-serie de curti interioare

-tapiterii mici pe pereti cu rol de izolare a peretilor, ca apoi avand rol decorative

-pardoseala din caramida dubla presata

-parietal alcatuit din 3 registre

-pe coridoarele de trecere-pardoseala din lastre de piatra, cufere adosate, pe pereti un tapet textile si in
partea superioara vedem un brau

Palatul Pandolfini, Florența, c. 1518, Arh. Rafael Sanzio

-renasterea e trecuta deja de “culme”,

-amplasarea favorabila cu 2 fatade catre strada cu alternanta a micilor frontoane, boltari din piatra

Palatul Ceaiului, Mantua 1525 Arh. Giulio Romano

-constructie ideala cu plan liber, cu plan simetric

Volumetria se citeste aproape identic pe exterior

-se preia traditia romana pentru pardoseli-mozaic si decoratia parietala-picturi

Campidoglio, Roma Arh. Michelangelo Buonarotti, 1538-...

-piata-plan trapezoidal, geometrie data de Michelangelo, simetrie perfecta

-scara ca o panta cu trepte mici, urbane

SAN PIETRO, ROMA ,

Piata - 1450-1505-1547-1626

L=218m, H=133,3m, S~23.000mp

Arh. Michelangelo Buonarotti, 1546-1564

Arh. Carlo Maderno, 1626

-Bazilica construită de Împăratul Constantin cel Mare în 319-323 119x63 m, 37 m înălțime

Arh. Raffaello Sanzio cu Giuliano da Sangallo și Fra' Giocondo. 1514-1520

Arh. Giuliano da Sangallo cu Baldassare Peruzzi, 1520-1527

Arh. Michelangelo Buonarotti, 1546-1564

Arh. Pirro Ligorio și Jacopo Barozzi da Vignola, 1564-1573

Arh. Giacomo Della Porta și Domenico Fontana, 1573-1603

Arh.Carlo Maderno, 1603-1629 (portic intrare)

Arh. Gian Lorenzo Bernini, 1629- (sistematizare piață 1657-1667)

San Pietro in Vincoli Roma 432-40, 1515, 1875

Palazzo Venezia Roma, 1455-1467

Arhitecți - Giuliano da Maiano ? Bernardo Rossellino ? Francesco del Borgo

-curte interioara, pardoseala din caramida, dublu presata, mosaic din piatra.

-stucatura pictata

- se pastreaza imparrtirea in casete a tavanului

-decorare cu motive in retea

-pardoseala din mici placute ceramice

Villa Grazioli, a Cardinalului Antonio Carafa

Arh. Domenico Fontana, 1580

--pictura in fresca care da volumetrie, gresie pe jos

San Lorenzo El Escorial, 1563-1585

Arh. Juan Bautista de Toledo și Juan de Herrera Juan de Minjares, Giovanni Battista Castello, Francisco
De Mora

-manastire cu palat

-pe coridoare – picture in fresca

-interioare locuite ne rearata impartirea pe register, partea superioara cu bolti bogat pictate
Hospital de Tavera Toledo, 1541-1603

Arh. Alonso de Covarrubias (1488-1570)

-corpuri compacte cu curti interioarecare conduc catre intrarea in biserica

-caramida pe jos, mosaic bicolor, plafoane din lemn lasand aparenta structura etajului urmator

Hardwick Hall,Anglia 1580, 1590-97

Arh. Robert Smythson

-proportie plllin-gol, favorabila golului

-usi din lemn, ancadramente din piatra

-intalnim lambrisare, apoi aceea colectie de tapiserii si registrul superior din stucatura pictata.

SECOLUL AL 17 LEA
-in sec al 17 ,Franta devine initiatoarea modelelor, a standardelor de eleganta si de bun gust in
amenanjarile de interior si mobilier .

-perioada este cunoscuta sub numele de baroc si sub dominatia lui Ludovic al XIV-lea

-va impune un stil propriu tuturor productiilor artistice

-dadea dovada de un gust foarte clar definit ,nu ezita sa refuze ceea nu ii placea , retinea tot ceea ce era
somptuos , marea sa calitate organizatorica fiind aceea de a stii sa delege competente

-maetsrie, putere, grandoare, fastos

Castelul Balleroy 1631

Arh. François Mansart

-in salonul ludovic al III lea –pardoseala este din lastre de piatra, ziduri groase cu lacasuri pentru
deschiderea ferestrelor.
Salonul de onoare: pardoseala din lemn impartit in module, semineu cu marmura; parte de stucatura
aurita , in centrul tavanului –o compozitie cu ram apt candelabru.

Interior Ludovic al III lea

-semineul e ft important, cu elemente vegetale, cornisa, denticuli cu tablouri, oglinzi

-partea inferioara= o lambrisare ;registrul urm. Tapetat cu material textile

-scaune tapitate, tinte de alama, lemn de nuc

Hotel de Bethune-Sully, Paris

1624-1630, Arh. Jean Androuet du Cerceau

1660, Arh. Simon Lambert

1967 - Centrul Monumentelor Naționale ale Franței

-Apartamentul ducesei-parietal in 2 tipuri de trataente separate de pilastrii angajati; stucaturi aurite,

medalioane pt picture, patul e ca un spatiu in spatiu. La parter oglinzi pictate

-tavan cu stucaturi aurite, cu medalioane si tapiterii pe pereti

Castelul Vaux-le – Vicomte Vaux 1657

Arh. Louis Le Vau

Proprietar: Nicolas Fouquet

Salon Sevigné, sf s17

Castelul Versailles 1622-1682

Arh. Louis Le Vau, Jules Hardouin-Mansart

Palatul - Sc = 63.154 m², 2.300 încăperi, din care 1.000 muzeu

Parcul – are 815 ha, din care 93 ha de grădini, avea 8.000 ha înainte de Revoluția Franceză

Hotel Lambert Paris 1640-1644

Arh. Louis Le Vau, pictori

Charles Le Brun, Francois

Perrier, Eustache Le Sueur

- in Galeria lui Hercule –parchet, alternanta plin-gol, cornisa care sprijina tavanul boltit, pictat printr-o
fresca
-in sufragerie stil mai rustic. Salon aranjat in stil oriental, patrand totusi regimul superior cu lambrisare
cu elemente de stucatura.

Queen’s House Greenwich 1629

Arh. Inigo Jones

oglindire pardoseala cu tavan

Banqueting House, Whitehall, Londra, 1620

-interior unic cu aceeasi impartire a tavanului (cu medallion) cu compozitii mitologice

Arh. Inigo Jones

Palatul Corsini, Florența

-structurat in jurul a 3 curti interioare

-pardoseala din mosaic; picture in fresca cu efect de persp; stucatura partial aurita

Grotta N4- cu pardoseala in sah, décor inspirat de finite marine din piatra rotunda, de rau ->contrast de
textura

Sala tronului-combinatie intre ceramica si marmura , arh baroca simtita in arcurile aceelei galarii.; tavan
cu compozitii fluide, elem. Dec. se revarsa peste ancadramente

Palatul Barberini, Roma 1625-33

Arh. Lorenzo Bernini

-scara cu dublu-coloane;salonul cu acel tavan dinamic, cu linii si elemente de forta

Hotel de la Riviere, Paris

SECOLUL AL XVIII LEA

-a adus liberatate si fantezie in ornamentatie.-asociate cu Ludovic al XV-lea

-Rococo pare sa -si aiba orginea in etimologie in combinatia rocaille ceea ce inseamna ornament
neregulat asemanator pietrelor si coquille insemanand scoica

- o alta sursa de inspiratie a Rococoului poate fi indentificata in ancadramentele de ipsos cu forme

neregulate si asimetrice
-lejeritatea si moliciunea formelor sunt principalele caracteristici ale stilului Ludovic al 15 lea

-decoratia se bazeaza pe un repertoiu cu forme neregulate si asimetrice . un sistem de curbe si

contracurbe la care se adauga unele teme exoctice

Palatul de vânătoare Stupinigi,

Torino 1729-1731

-ilustreaza stilul epocii : Rococo ul- miswcari curbe, contracurbe; fresce pictate in trompe l’ouil

Arh. Filippo Juvarra

Sc = 31.050 mp 137 încăperi și 17 galeri

Stupinigi, Torino 1729- 1731

Arh. Filippo Juvarra

Holkham Hall

Norfolk 1734

Arh. Lord Burlington și William Kent

-simterie fata de o axa in plan, dar si a impartiri interioare, a volumelor, a fatadelor

Reședința Würtzburg, 1720-1744, 1780

Arh. Balthasar Neumann pentru Prințul episcop Johann Philipp Franz von Schönborn

-Fresca ”Apollo și continentele” – Giovanni Battista Tiepolo

-perfecta ilustrare a intregului secol, cladire simetrica, rigida

-salonul imperial cu h dubla, prin acele bolte si decoratiuni, da senzatia de o elipsa, desi e un plan
octagonal.

Palatul Rundale

Pilsrundāle, Letonia

Arh. Bartolomeo Rastrelli

1736-1740 și 1764 -1768.

-forme clasice cu miza renascentista

-ilustreaza sec. priin decoratiuni Rococo

Palatul Nymphenburg, Muenchen,

Arh. Agostino Barelli, 1664-1675, 1701, 1716, 1758, 1795

Pt. familia de Wittelsbach, conducători ai Bavariei

-Marele Salon fresce de Johann Baptist Zimmermann și F. Zimmermann Decorațiuni de François de

Cuvilliés

Pavilionul Amalienburg, 1739

Arh. François de Cuvilliés Decorațiuni de Johann Baptist Zimmermann and Joachim Dietrich (1690–1753)

Hotel de Mlle. Guimard, 9, Chausee d-Antin, Paris 1770-1773

Arh. Charles Nicolas Ledoux

Mount Vernon, 1735-87

-un iz de neoclassicism prin formele perfecte circulare, scara redusa a ordinelor antice

Kenwood House, Londra 1767

Arh. Robert Adam

Saltram House, arh. Robert Adam 1768

Plympton, lângă Plymouth, Devon, Anglia

EPOCA LUI LUDOVIC AL XV lea

Musee Cognacq-Jay, Paris

Salon oval Ludovic al XVI-lea

Casa Albă, Washington DC, 1792

Arh. James Hoban

Ludovic al XVI-lea.Reintoarcerea la clasicism.

-stilul de mobilier asociat cu Lud. Al 16 lea reprezinta prima parte a neoclasicismului.

-ascensiunea neoclasicismului poate di vazuta ca o reactie impotriva rococo si in directa legatura cu

pompei si Herculaneum.
-imitarea Antichitatii se produce cu foarte mult gust si fantezie

- au fost publicate mai multe gravuri care ilustreaza canoanele stilului.

-studiul mobilierului ilustreaza o profunda schimbare a repertoriului decorativ.

-ornamentele sunt inspirate din per lui Lud. Al 14 si din natura si modele antice.

-teme: impletituri,meandrele, panglici cu funda sau trofeele

SECOLUL XVIII-XIX- EMPIRE

Empire, stilul epocii lui Napoleon
-Napoleon a decis sa introduca un stil care sa contribuie la legitimarea lui

Empire este un stil care isi propune in mod deliberat sa fie propagandistic , dar care pentru titulatura sa
nu imprumuta numele de Napoleon, ci al statutului pe care acesta si-l proclamase. -a fost conceput
pentru a exprima puterea absoluta

-sursele sale de inspiratie neglijau in mod intentionat eleganta ebenistilor francezi

-pentru a realiza un decor artistic pe masura sa , Napoleon a actionat ca i materie de administratie, pe

care o reglementase printr-un cod civil. -activitatile sunt centralizate de artisti ca Charles Percier si Pierre
Francois Fontaine

-lucrarea Recueil de decorations interieures va contribui la canonizarea stilului oficial

-interesul pentru egiptologie va ramane la cote ridicate

-rosul purpuriu, fiind culoarea favorita a Pompeiului , alaturi de negru si auriu.

-peretii erau impartiti in panouri acoperite cu material textil sau tapet.- se realizeaza o tehnica pentru
realizarea acestor tesaturi care se vor scoate in cantitati importante.-ornamente in forma de coroana,
albina sau N-

-intersectia de pereti si plafon se face prin cornise clasice

-pardoselile sunt relizate din marmura sau parchet , acoperite cu covoare -Savonnerie sau Gobelins-
 -dispunerea covoarelor aratau zone functionale ale camerei

1789

Castelul Malmaison Arh. Pierre Fontaine (1799) 1610, 1686, 1780, 1799

--vestibul cu pardoseala din marmura, elemente din piatra, stucomarmura pe pereti

-mobilier din esente europene, pretioase, din intarsia, volume discrete

-se revine la inspiratia clasica(Greco-romana)

-sufragerie decorate in traditia antichitatii romane

-aplicatii aurite pe mobilier

MUZEUL DE ARTE APLICATE , Frankfurt

BIEDERMEIER –Austria –SECOLUL AL XIX -lea

BIEDERMEIER sau farmecul distret al micii burghezii

-legata de aparitia unei noi clase sociale, burghezia-

-numele de Biedermeier este o porecla al unui personaj de banda desenata, o combinatie dintre Bieder
(simplu, modest) si Meier (unul dintre cele mai comune nume din Germania )

-perioada se suprapune cu cea a industrializarii si urbanizarii , caracterizata prin raspandirea ideilor

liberare, aparitia cuvantului si a comertului liber

-interiorul caselor Biedermeier s-a nascut ca un raspuns la noile cerinte ale clasei urbane de mijloc.,
nevoia de a mobila spatii mici , a dus la aparitia unor remarcabile piese de mobilier , ca birouri si mese
extensibile

-atentia s-a concetrat pe camera de zi -privita ca un „cuib comun al locuintei „

-camera de zi=salon , inceteaza sa fie un loc ostentativ, pentru musafiri, ci un loc primitor , confortabil si
versatil

-mobilierul va reflecta aceasta atitudine centrala in jurul familiei

-scara amenanjarilor devine mai umana , putin inclinata spre grandoare rococoului sau Empire-ului

-interioarele sunt spatii in care se poate detecta o relatie mai personala si mai sentimentala cu
obiectele.-simetria stricta in amenanjare este abandonata pentru a aduce familiaritatea si confortul
-inspiratiile vin din acuarele si guase, aceste interioare sunt comandate de exponentii clasei mijlocii care
nu si permiteau tablouri scumpe.

-culorile pot fi considerate stralucitoare .

-un motiv decorativ erau dungile , adesea continand un motiv repetitiv ca buchetul de flori, bordat de o
banda mai ingusta de alta culoare -frize de inspiratie neoclasica, cu motive florare sau de frunze

-sub cornisa, la partea de sus a peretelui

-in case mai scumpe ,era folosita pictura trompe l’oeil simuland reliefurile din ipsos cu teme clasice , ca
urnele sau frunzele de acant

-plafoanele erau albe sau culori pale

-folosirea draperiilor

-sinteza intre Empire,mobilierul restauratiei franceze si mobilierul englez

-este preluat un principiu si anume acela all sinceritatii materialelor -calitatile decorative ale lemnului
sunt pentru prima oara puse in evidenta , sunt puse in valoare modalitatile de prelucrare a materialului.

-temele ornamentale sunt preluate din Empire, numai ca sunt simplificate: sfinxul,delfinu,lira sau lebada
-obiecte din bronz sunt inlocuite cu cele din alama stantata

-mobilierul se muta la fabricarea in fabrici, nu la comanda-Josef Danhauser

-mobilierul Biedermeier este simplu , functional, deschizand drumul spre modernism.

-caracteristcile esentiale ale acestei simplitati postmoderne constau la reducerea la forme primare ,
renuntarea la decor si ornament.

-esentele locale de lemn au inlocuit mahonul, nucul, parul, ulmul sau ciresul devenind favoritel epocii.

-a redus volumele mobilierului sau ale obiectelor decorative , ca argintul sau portelanurilor, la forme
simple, combinand designul rational cu o productie economica .

-se creeaza noi tipuri de mobilier de sedere-asezarea unei mese circulare in jurul camerei -imbunatatirea
confortului a scaunelor si a tehnicilor de tapitare

-scaunele, divanurile si canapelele aveau un cadru metalic si erau tapitate integral

-principalele surse de inspiratie ale modernismului

O LUME IN SCHIMBARE –II –SECOLUL 19

ANGLIA

Red House

Lane, Bexleyheath, Londra, Anglia,

1859

Arh. Philip Webb

IMPERIUL HABSBURGIC

-scaune Thonet

Palatul Imperial – Hofburg, Viena

Palatul Luvru- apartinand lui Napoleon al III-lea -reprezentativ pentru eclectismul perioadei .

-se observa statutul imperial prin elementele aurite parietat sip e plafon .

-unitate prin tabetul folosit , draperii , tapiterii

Locuința lui Victor Hugo

Place des Vosges, Paris, 1832-1848

Casa lui Calistrat Hogaș

Piatra Neamț

-salon cu atmosfera eclectica

-bucatele de covoare pe pereti;mobilier occidental

Tenement Museum

(Muzeul blocurilor de apartamente de închiriat)

New York

Hazel Court

West 207th, între Sherman Av. și Post Av, New York

ART NOUVEAU
Belgia -industrie dezoltata, doritori de a-si arata propria productie -teren fertil pentru manifestarea Art
Nouveau
- Se caracterizeaza printr-o nota mai abstracta , concentrandu-se pe tulpina plantei, nu pe floare-
creearea unui vocabular formal, dinamic, ritmic.
- Victor Horta-figura reprezentativa -creatorul multor resedinte urbane , caracterizata printr-o
unitate expresiva, impresionanta intre arhitectura generala si cea de interior ,mergand pana la
detalii
- Piese de mobilier au fost proiectate special pentru fiecare interior in parte
- -Henry van de Velde este un al nume pentru Art Nouveau si sistemul lui didactic va sta la baza
invatamantului de la Bauhaus
- MAREA BRITANIE
-nu a adaptat excesele decorative ale belgiei si frantei
-un eveniment cu impact major a fost incredintarea proiectului Scolii de Arta din Glasgow unui
student pe nume Charles Rennie Mackintosh -capodopera lui Mackintosh
-dorinta de a realiza ceainarii-unde realizau interioarele si mobilierul
-Hill House -interioarele lui Mackintosh -paleta cromatica subtila , alburi cu accente de violet,
argintiu sau detalii de sidef
- au fost creeate peste 400 de obiecte de la scaune la furculite
-creatie geometrica si mai absracta , anun tand liniile Art Deco , fara sa si piarda gratia si
eleganta

AUSTRIA
- Varianta diferita a art nouveaului-asa cum sugereaza si numele -Secession
- Mai putin exuberanta si cu o ornamentatie mai geometrizata
- Se plaseaza intre Art Nouveau si modernism timpuriu
- Limbaj al unui grup numit Wiener Sezession- Josef Maria Olbrich si Josef Hoffmann -important
Gustav Klimt
- -Otto Wagner
- Josef Hoffmann- a utilizat un repertoriu ornamental personal , forme geomtrice primare in
arhitectura , arhitectura de interior , grafica sau mobilier -dorinta de a reliza bunuri artisteice la
preturi accesibile .
- Cea mai importanta comanda a fost palatul Stoclet
- Desi formele geometrizate folosite nu au nimic in comun cu liniile curbe , cu linia sub forma de
„lovitura de bici” din Art Nouveau , ceea ce le leaga este refuzul surselor „istorice de inspiratie „

Barcelona- Gaudi -cretorul unei opere profund originale, sinteza personala de Art Nouveau si
traditia ceramicii

-Art Nouveaul dupa multe secole -inlocuieste frunza de acant, ordinele clasice sau ovele si
denticulii cu elegante tupini de plante sau gratioase aripi de libelula
-folosirea fierului si a metalului, deschideri mari, generoase

-ceramica grosiera-obiecte de décor ambientale

-linii curbe si contracurbe

-o simetrie a volumelor

Hector Guimard, Castel Beranger, Paris 1898

-compozitie asimetrica

Jules Lavirotte, Casa Lavirotte, Paris 1900

-rezolva ancadramentul cu o simetrie a volumelor

Sediul Société générale,

29 boulevard Haussmann,

arh. Jacques Hermant (1905–11)

-mozaic pe pardoseala, utilizate materialele durabile

 Magazinul de bijuteriii al lui Georges Fouquet,

6 rue Royale, Paris,

proiectat de Alphonse Mucha, acum la Muzeul Carnavalet (1901)

-impartirea pe register si travei

BELGIA

Casa Horta

Bruxelles 1900

Arh. Victor Horta

-scara in 4 rampe cu material diferite pt pardoseala in functie de incaperea in care ma aflu

-pereti placate cu faianta sau tapet de matase , draperiile din matase si ele

-elemente decorative si in acelasi timp si structural

SUA

Louis Comfort Tiffany, Zborul sufletelor, Medalia de Aur la Expoziția Internațională de la Paris
1900

Capela Tiffany, Expoziția Mondială Columbiană 1893, acum la Charles

Hosmer Morse Museum of American Art, Winter Park, Florida

-remarcat prin vitraliile sale

Dankmar Adler & Louis Sullivan, Chicago Stock Exchange 1894, SUA

-scara care inoveaza si se inscrie in acest stil

MAREA BRITANIE /GLASGOW

Charles Rennie Mackintosh

, Kelvingrove, Glasgow (1893)

SPANIA

Antoni Gaudí,

Barcelona Casa Battló 1906

-atentia pentru detalii; intoarcerea podestului scarii, profil din lemn la balustrade
 -foloseste ferestre tip ghilotina-vitralii incastrate in separarea camerelor

AUSTRIA

Josef Hoffmann, Austria/Viena

-stil geometrizat

-finisaje pretioase

Palatul Stoclet, Bruxelles 1905-1911

Sanatorul Purkersdorf, Viena 1904-1905

-mobilier fix, foarte simplu, efficient, forme geometrice stabile.

Otto Wagner

Postspaarkasse Viena, 1906

-pardoseala din caramizi din sticla, stalpi plasati cu inox

-mobilier in traditie vieneza, cu protective metalica la picioare

ROMANIA

Castelul Peleș

Sinaia 1873-1914,

Arh. Karel Liman Apartament de oaspeți Ebeniști: Bernhard Ludwig și Anton Pössenbacher.
Mobilier din lemn de stejar vopsit alb Friză decorativă ”Muza Calliope”, de Gustav Klimt, 1884

GERMANIA

Bernhard Pankok,

-iese putin din rigiditate, se joaca cu curbele, motivele decorative ale tapetului

HENRY van de Velde

RATIONALISM –ADOLF LOOS

-a adus o noua interpretare a spatiului interior
 Locuința Loos, Viena 1903

Casa din Michaeler Platz

Goldman and Salatsch, Viena 1909-11

-cornisa are si rol functional

-oglinda folosita pe parietal, subliniere a ornamentelor structural prin lambrisare

-plinta de alama la ghisee

-finisajul de marmura, un finisaj greu ce inspira pretiozitate si siguranta

Casa Steiner, Viena 1910

-devine un leitmotiv al locuintelor lui Loos

Croitoria Knize, Viena 1910-13

-mobilier format, modulat pe destinatia predilecta, la etaj , scara cu linoleum, cu marcarea

muchiilor

Casa Stoessl Viena 1911-12

-fam. De mobilier inspirat din antichitate

Casa Goldman Viena 1911

Casa Scheu Viena 1912-13

Casa Boskovits Viena 1913

-utilizeaza elemente in stil classic(imbinat cu stiinta –friza in stucatura, semineu uc ancadrament

Cafe Capua, Viena 1902

Banca Anglo-Austriacă Viena 1914-intrare monumentala

Casa Duschnitz Viena 1915-16

-combinatii de marmura

-separari prin peretele de sticla; in sufragerie, mobilier fix din marmura

Casa Rufer Viena 1922

RAUMPLAN
Casa Moller Viena 1927-28
 -ilustreaza teoria dezvoltarii in spatiu(o multime de scari si niv. Diferite)

Casa Mueller Praga 1928-30

-volume aprope pure

-se invarte in jurul unui nucleu;joc de volume, incastrate unele in altele

Pensiunea Khuner, Kreuzberg, 1929-30

-apare supanta, apare acel colt care aminteste de atmosfera mai intima din casa

DE STIJL
Gerrit Rietveld, Scaune, 1923, 1917, 1927

-respingea producerea naturii in arta

-miza pe relatii dintre suprafete, linie si culoare , eliminarea emotiei si a atitudinii personale , subiective
in arta

-in jurul revistei De stijl -Theo van Doesberg

-se bazeaza pe reducerea limbajului vizual la o geometrie pura , eliberata de orice referinte naturaliste ,
utilizand o structura regulata si culori primare , la care se adauga alb-negru

-Pier Mondrian

-placerea estetica se naste din raportul suprafetei (alb, rosu, galben)-raport vizual_

Gerrit Rietveld

-se va asocia miscarii de Stijl , va reusi sa materializez mai multe principii ale arhitecturii, cat si in
productia de mobilier

-il constituie prototipul scaunului „ rosu/albastru” -inovatie: modul de intersectie a acestor elemente
structurale , care abadoneaza versiuni clasice de imbinare a lemnului , fiind realizat prin juxtapunerea
barelor de lemn -a ramas in faza de prototip si abia in zilele noastre a fost introdus in productia de serie -
Cassina-firma-

-interior- parterul locuintei era organizat pe camere bine definite , dar la etaj, peretii despartitori
puteau glisa pe sine suspendate , ceea ce permitea ca spatiul sa se modifice in functie de necesitatile
utilizatorilor.

-impact prin comeptenta teoretica, decat prin rezultate practice.

 BAUHAUS
-spatii generoase, care atingeau mai multe functiuni

Ludwig Mies van der Rohe, Scaun Bauhaus, 1929

Georg Muche, Adolf Meyer, Marcel și Marta Breuer Casa 'Am Horn', 1923

STILUL INTERNATIONAL
-apare posibilitatea de a curba metalul , profilare a mobilierului

-simplificare a liniilor

-simplitate , functionalitate

Anton Lorenz, fotoliu, 1930

Gaston Eysselinck, scaune și servantă, 1931

G Eysselinck, Le Corbusier, scaun și masă, 1931

ALVAR AALTO
-isi incepe activitatea, are un stil propriu

Alvar & Aino Aalto, Villa Aalto,

Helsinki 1936

-piatra, caramida si lemn, salonul despartit printr-un element mobil

Charles-Édouard Jeanneret - Le Corbusier

6 Octombrie 1887 – 27 August 1965

Pilotis - Înlocuirea pereților de sprijin printr-o rețea de stâlpi din beton armat care poartă
sarcina structurală este baza noii estetici.
 Design-ul liber al planului - lipsa pereților de susținere - înseamnă că casa este nerestricționată
în folosirea sa internă.

Designul liber al fațadei - care separă exteriorul clădirii de funcția sa structurală – eliberează
fațada de constrângerile structurale.

Fereastra orizontală - care taie fațada de-a lungul întregii sale lungimi, luminează în mod egal
camerele.

Grădinile de acoperiș - pe un acoperiș plat pot servi drept o funcțiune internă, asigurând în
același timp o protecție esențială a acoperișului din beton.

Apartamentul Le Corbusier

Str. Nungesser et Coli, Paris

Arh. Le Corbusier și Pierre Jeanneret, 1933

-da o transparenta cat mai mare , structura metalica, cu ziduri din piatra

-fatada autoportanta desprinsa de structura

-mobilier fix care separa spatial

-totul este foarte functional

ART DECO
-stilul s-a lansat odata cu o expozitie internationala la Paris

-preluare a materialelor: esente exotice importate, feroneria de alama, bronz, inox

-inspiratie din stilurile trecute

Apartamentul Jeanne Lanvin

Armand-Albert Rateau

Paris 1920-22

-inspiratii din empire, care se inpira din antichitate, trecere intre stiluri

Eric Bagge,

Interieurs de Leon Moussinac

1924
 Pierre Chareau,

Interieurs de Leon Moussinac 1924

-mobilier ce poate fi personalizat

Francis Jourdain, Cameră copil, 1925 , Fumoar Ambasadă, Paris 1925

Pavilion Esprit Nouveau

Le Corbusier,

Paris 1925

-simplitatea exterioara era transpusa si la interior:canapele tapitate, covoare pt un confort

psihic si acustic.

Jules Leleu, Sufragerie, Paris 1925

Sue et Mare, Interieurs de Leon Moussinac, 1924

Paul Follot, Birou, 1924

-combinatie de tapet pe parietal

-design ul textile inspirat din pictura

Chrysler Building,

NYC

arh. William Van Alen 1928 – 1930 H = 319 m

-dezvoltare in trepte, pe vertical

-intrare din structura de otel inox

-usile de lift repr o intarsia de mai multe esente de lemn

Rockefeller Center,

NYC 1931 -1939

"Associated Architects„ un consorțiu compus din firmele: - Corbett, Harrison & MacMurra y -
Hood, Godley & Fouilhoux - Reinhard & Hofmeiste

-compozitii cu reliefuri, basoreliefuri-intrarile- in relatie cu scara edificiului

-ANGLIA- stil folosit si la cinematografe

 -scafe de lumina, basoreliefuri ornamentale, forme geometrice simple

-mobilier inspirat din arhitectura

-bucataria evolueaza, se stabilizeaza, primeaza functionalitatea

-depozitari ascunse in pereti

Donald RC Deskey, Ap S L Rothafel, RCM, 1930s

Cecil De Mille, Baie decor de film, începutul anilor 1930

Frank Lloyd Wright, Johnson Wax Bldg, 1936-39

Eileen Gray & Jean Badovici, Salon vila Roquebrune, +1925-avangardisti

Serge Chermayeff, Foyer Cambridge Theatre, Londra, c 1930, arh Wimperis, Simpson and
Guthrie.

Denham MacLaren & Syrie Maugham, 1930s

Hotel Strand Palace, Foyer, Londra, 1930s

Sheraton Grand Park Lane Hotel, Silver Entrance, Londra, 1927

Sir Owen Williams, Daily Express Bldg, Londra 1936-39

Yates, Cook & Derbyshire, Oddeninos' cafe, Londra 1930s

Paul Frankl, Biblioteca Zgârie-nori, 1925-30

Eliel Saarinen, Living-room la Cranbrook, 1928-30

Piers Gough, Tavistock Hotel, Londra 1980

Terry Farrell, TVAM, Londra 1983

Theo Crosby at Pentagram, Unilever House, Londra, 1984

Michael Graves, Public Services Bldg, Portland OR 1980-82

INTERBELIC +DUPA 1945

-SUA-modelul pentru dotari modernein 1950, se folosesc culorile, apare PFL ul
melaminat, 1950, ani ai utopiei-forme rotunjite
 1928 - Apartamentul lui Lucie Rie, arh. Ernst Plischke, Viena 1928

arh. Ludwig MIES VAN DER ROHE Vila Tugendhat, Brno, Cehia 1930

-acelasi timp de material si structure ca la Pavilionul Barcelona

arh. Finn JUHL, Danemarca, Casa proprie, Ordrup 1941

arh. Lina BO BARDI, Brazilia, Casa de sticlă, Sao Paolo, 1951

arh. Alison și Peter SMITHSON, Anglia Casa viitorului, Londra 1956

Verner PANTON Fantasies landscape, Visiona 2, 1970

-are o cromatica vie cu contraste puternice

ALCHIMIA

-urmeaza postmodernismul
Alessandro Mendini,

Ettore Sottsass,

Michael Graves

Gruppo Memphis / Memphis Milano

Ettore Sottsass,

Marco Zanini,

Matteo Thun

Karl Lagerfeld & Andree Putman, Apartamentul Lagerfeld, Monte Carlo 1983

CARLO SCARPA
-se bazează pe trei teme fundamentale: atenta proiectare, plecată de la reflexii vizuale,
așadar de la un desen pregătitor;

amenajarea minuțioasă a spațiilor expozitive și profundul respect pentru arhitectura antică,

evident în restaurarea clădirilor sau realizarea unor noi proiecte într-un context antic.

Gipsoteca Canoviana, Possagno 1955-57

Fondazione Querini Stampaglia, Veneția 1961-63

 Casa Balboni, Veneția 1964

Casa Scatturin, Veneția 1964

-izolatie facutra din acele rafturi cu carti, usi capitonate care separa spatial public de cel privat

Banca Popolare di Verona, 1973-81 –elemente postmoderne

Della Scala sau Scaligeri a fost o dinastie care a guvernat orașul Verona timp de 125 de ani, între
1262 și 1387. Castelvecchio din Verona a fost construit de Cangrande II della Scala, între 1354-1376,
împreună cu Podul Castelvecchio peste râul Adige.

Museo Castelvecchio Verona, 1956-64

Olivetti Showroom Veneția 1957-58

SCARA IN SPATIUL INTERIOR

Ron Arad –poate devein si un element cu Valente decorative

Krueck Sexton Architects Locuință, Chicago 1992

-spatiu cu pretiozitate, modulare

Studio d’Architettura Simone Micheli Locuință, Bastia Umbra, Perugia 1995

-balustrada inlocuita cu acele elemente impletite si distantate astfel incat sunt respectate
conditiile de deplasare