Varianta 2

Subiectul I Impozitul pe bunurile imobiliare.

1.1
Impozit pe bunurile imobiliare – impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea
bunurilor imobiliare.

Bunuri imobiliare – terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate, a căror
strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor.

Cadastru fiscal – cadastru specializat ce include date sistematizate privind subiecţii impunerii, numerele
cadastrale, tipurile şi adresa obiectelor ce constituie bunuri imobiliare, baza impozabilă, suma
impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată, precum şi altă informaţie ce ţine de plata
acestui impozit.

1.2
COTELE, MODUL DE CALCULARE ŞI TERMENELE DE ACHITARE A IMPOZITULUI PE BUNURILE
IMOBILIARE

. Cotele impozitului

 Cota maximă a impozitului constituie 0,25% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
 Cota concretă a impozitului pe bunurile imobiliare se stabileşte anual de către autoritatea
reprezentativă a administraţiei publice locale şi nu poate fi mai joasă de 0,02% din baza impozabilă a
bunurilor imobiliare.

 Autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale, inclusiv din localităţile ce fac parte din
componenţa municipiului Chişinău, cu excepţia municipiului Chişinău, stabileşte cota concretă a
impozitului în mărimea ce va asigura majorarea obligaţiei fiscale în medie cu 10% faţă de anul
precedent. Prin derogare de la alin. (1) şi (2), în municipiul Chişinău, cu excepţia localităţilor din
componenţa acestuia, cota concretă a impozitului pe bunurile imobiliare se stabileşte în mărime de
0,02% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

 În cazul în care suprafaţa totală a bunului imobiliar (locuinţă, construcţie principală – construcţie
înregistrată cu drept de proprietate a persoanei fizice, care are destinaţia de locuinţă şi nu este
antrenată în activitatea de întreprinzător) depăşeşte 100 m2 inclusiv, cota concretă a impozitului pe
bunurile imobiliare se majorează după cum urmează:

– de la 100 m2 la 200 m2 – de 3 ori;

– peste 200 m2 – de 28 de ori.

Calcularea impozitului

Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întrep
rinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se calculează anual pentru fiecare obiect al
impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare, calculată conform situaţiei de la 1
ianuarie a anului fiscal respectiv, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale
primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. Pentru aceste categorii de
contribuabili, în municipiile Chişinău şi Bălţi, cu excepţia oraşelor şi satelor (comunelor) din componenţa
acestora, suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare se calculează de către inspectoratele fiscale
de stat teritoriale.

 Persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor

ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare,
pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie a anului fiscal în curs, şi,
pînă la 1 iulie a aceluiaşi an, prezintă inspectoratelor fiscale teritoriale calculul impozitului pe bunurile
imobiliare. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după expirarea termenului stabilit pentru prezentarea
calculului impozitului pe bunurile imobiliare, calculul respectiv se prezintă nu mai tîrziu de ultima zi de
lucru a anului fiscal în curs. În acelaşi termen se achită şi obligaţiunea fiscală calculată pentru bunurile
imobiliare.

În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al
impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor
patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul stabilirii faptului exercitării de către
persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.

În cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile imobiliare prin moştenire sau prin donaţie,
obligaţia fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă în întregime pe seama
noului su biect. Dacă obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte costul bunurilor imobiliare primite prin
moştenire, noul subiect al impunerii execută obligaţia fiscală în limite ce nu depăşesc costul acestui bun
imobiliar.

Termenele achitării impozitului

Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai tîrziu de 15
august şi 15 octombrie a anului curent.

Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului
respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

De impozitul pe bunurile imobiliare sînt scutiţi:

a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare
ale acestor societăţi;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii,

Protecţiei Sociale şi Familiei;

e) obiectivele de protecţie civilă;

f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora, precum şi organizaţiile în conformitate cu

tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
h) persoanele de vîrstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie, invalizii de gradul III
(participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii
Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei
de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate;

i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi

independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de
aceştia;

k) familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la întreţinere şi
îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi;

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a
consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;

o) Banca Naţională a Moldovei;

p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform
legislaţiei;

r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit (folosite ca locuinţă de bază)
în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale.

 Categoriile de persoane indicate la alin. (1) lit. h)–l) beneficiază de scutire la plata impozitului pe
bunurile imobiliare pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe
lîngă locul de trai (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale ca loturi
de pe lîngă locul de trai şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan),
precum şi pentru bunurile imobiliare (clădiri, construcţii, apartamente) de pe acestea în limita costului
imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă) de pînă la 30 mii lei, exceptînd bunurile imobiliare cu
destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale) şi terenurile aferente acestor bunuri din
oraşe şi municipii, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor)
pentru care scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare se acordă în limita valorii imobilului-
domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă), conform anexei la prezentul titlu.

 În cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare apare pe parcursul anului fiscal,
recalcularea impozitului se efectuează, începînd cu luna din care persoana are dreptul la această scutire.
În municipiile Chişinău şi Bălţi, cu excepţia oraşelor şi satelor (comunelor) din componenţa acestora,
recalcularea impozitului se efectuează de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale.

 De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ale
căror terenuri şi loturi de pămînt:

a) sînt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;

b) sînt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sînt antrenate în activitate de
producţie;

c) sînt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil agricol şi silvic în
scopuri ştiinţifice şi instructive;

d) sînt ocupate de plantaţii multianuale pînă la intrarea pe rod;

e) sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de învăţămînt, de ocrotire a

sănătăţii; de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de instituţiile balneare),
precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se face de la bugetul de stat sau
din contul mijloacelor sindicatelor;

f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi pistelor de
decolare;

g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat; h) sînt de uz public în localităţi;

i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse, dar ulterior
restabilite – pe o perioadă de 5 ani;

j) sînt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură daca Guvernul a stabilit restricţii privind
practicarea agriculturii pe aceste terenuri.

1.3
TVA deductibil = 150000*20%+18000 *8%+24000*20%/6 = 30000+1440+4000= 35440 lei
Tva colectat = 18000/6+150000*20%+150000*15%=3000+3000+2250= 8250 lei
Tva buget = 8250-35440 = -27 190 lei trebuie de achitat pina la sfarsit de luna

Subiectul II Taxele vamale.

2.1
Taxe vamale reprezinta cea mai veche modalitate de control a statului asupra relatiilor economice
externe, aplicarea de taxe vamale echivaland cu o interventie indirecta a statutului in afaceri pe care
agentii economici le au cu partenerii din alte tari .
Taxe vamale sunt instrumente de politica comerciala de forma impozitelor indirecte precepute de catre
stat , ce se aplica asupra marfurilor care trec frontier vamala a statului respectiv , avind menirca de a
promova – cu proprietate – interesele productiei si consumului intern .

Taxa pentru proceduri vamale- taxa pentru servicii acordate de organul vamal .
Taxă ad valorem - Taxă percepută ca procent din valoarea serviciilor sau a bunurilor importate, și nu ca
procent din greutatea acestora sau din numărul de unități.

2.2
Politica vamală contribuie la stimularea şi diversificarea producţiei interne şi externe, la satisfacerea
cerinţelor economiei naţionale cu materii prime şi mărfuri de import, la lărgirea cooperării economice şi
tehnico-ştiinţifice internaţionale.

Taxele vamale pot fi clasificate după mai multe criterii :

I. Din punct de vedere al scopului impunerii , taxele vamale pot fi clasificate în :

a) Taxe vamale fiscale care au ca obiectiv procurarea de venituri la bugetul statului ;

a) Taxe vamale protecţioniste care au ca principal scop protejare economiei naţionale prin
crearea unor bariere pentru mărfurile străine , în vederea eliminării concurenţei de pe
piaţa ţării respective şi înfăptuirea expansiunii pe pieţele externe ;

II. După obiectul impunerii vamale :

 Taxe vamale de import, sunt plătite de către importatori pentru mărfurile care fac
obiectul importului şi sunt incluse în preţurile de vânzare ale acestora , pe piaţa internă .

Importatorul, o dată cu depunerea documentelor prin care intră în posesia mărfii importate, achită şi
taxa vamală de import.

Taxele vamale de import se percep asupra valorii mărfurilor importate în momentul în care trec
frontiera ţării importatoare. Această taxă are rolul unui impozit de egalizare, deoarece conduce la
apropierea nivelului mărfii importate la nivelul preţului mărfii indigene – în unele cazuri taxa vamală
conduce la scumpirea mărfii importate în raport cu marfa indigenă, acţionând restrictiv pentru
importator.

Taxele vamale se determină pe baza Tarifului Vamal de Import al României, care este aprobat prin lege,
de către Parlament.

 Taxele vamale de export sunt instituite asupra mărfurilor autohtone la exportul acestora
, au o răspândire limitată , fiind percepute la un număr redus de mărfuri şi pe timp
limitat , în scopul obţinerii unor venituri bugetare suplimentare sau al limitării exportului
unor produse de bază , în vederea prelucrării lor la intern.
Taxele vamale de export au drept urmare creşterea preţului mondial la marfa respectivă , când aceasta
deţine o cotă ridicată în aprovizionarea pieţei externe.

Taxele vamale de export se întâlnesc sporadic, deoarece statele sunt interesate în încurajarea exportului
de mărfuri , acestea constituind în majoritatea cazurilor mijlocul cel mai important de realizare a
resurselor valutare.

Atunci când se percep astfel de taxe , ele au fie un rol pur fiscal , fie unul economic.

Taxele vamale de tranzit sunt percepute asupra mărfurilor străine . care fac obiectul comerţului
exterior , cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei terţe ţări.

În condiţiile actuale , taxele vamale de tranzit nu se practică decât cu titlu de excepţie , deoarece statele
sunt interesate de încurajarea tranzitului de mărfuri , încasările pentru transportul mărfii aflate în
trecere pe teritoriul vamal fiind mai mari decât taxele vamale propriu-zise şi se încasează în valută ( de
exemplu : tarife pentru folosirea căilor ferate , taxe pentru utilizarea drumurilor publice ).

III. După modul lor de percepere:

a. Taxe vamale ad-valorem , percepute asupra preţurilor mărfurilor importate, sub forma unor
procente aplicate asupra valorii vamale a mărfurilor importate. Aceste taxe prezintă
avantajul că nu necesită un tarif vamal detaliat.

b. Taxe vamale alternative , se calculează în funcţie de preţul mărfii pe piaţa internă.

c. Taxe vamale specifice, sunt percepute pe unitate de măsurare directă a mărfurilor (lei/tonă,
lei/bucată ) , ca sumă fixă. Aceste taxe sunt descrise detaliat în tariful vamal.

d. Taxe vamale mixte (compuse) , sunt percepute ca adaos la taxele vamale ad-valorem şi speciale , în
sensul aplicării unei taxe ad-valorem peste o taxă specifică şi invers.

IV. În funcţie de plătitori , taxele vamale se clasifică astfel:

a. Taxe vamale percepute de la organele de stat ;

b. Taxe vamale percepute de la persoane fizice ;

c. Taxe vamale percepute de la persoane private .

d.

Regimul vamal reprezintă un ansamblu de norme de drept şi procedee vamale aplicarea şi efectuarea
cărora au drept scop determinarea statutului juridic al mărfurilor şi unităţilor de transport implicate
direct în trecerea peste frontiera vamală a ţării.
 

Regimurile vamale

(1) Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:

1) regimuri vamale definitive:

a) import;

b) export;

2) regimuri vamale suspensive:

a) tranzit;

b) antrepozit vamal;

c) perfecţionare activă (cu suspendare);

d) transformare sub control vamal;

e) admitere temporară;

f) perfecţionare pasivă.

(2) În cadrul regimurilor specificate la alin.(1) se definesc regimurile vamale cu impact economic:

a) antrepozit vamal;

b) perfecţionare activă;

c) transformare sub control vamal;

d) admitere temporară;

e) perfecţionare pasivă.

2.3
1.Bere
750*0.33= 247,5 litri
Accciz = 247,5*2,02 = 499,95 lei
Baza de calcul acciz 360* 0.5= 180 litri
Acciz = 180*2,02= 363,6 lei
Total acciz bere = 247,5+363,6= 611,1 lei
2.Tigarete
Baza de calcul acciz = 5000/1000= 5
Acciz = 5*50= 250 lei
3.Lichior 10%
Baza de calcul acciz = 650*0,7= 455 litri
Acciz =455*10/100*73= 3 321,5 lei
Lichior 18%
baza de calcul 360*0,7=252 litri
acciz 252*18/100*73 = 3 311,28 lei
Total acciz lichior =3321,5 + 3311,28 = 6 632,78 lei
4.Bijuterii de argint
Acciz 5600*2,2= 12 320 lei

5.Automobil
Acciz = 160080,89 819,3= 27 483,2 lei
6.Tigarete
Acciz ( 3400*20/1000*5)+(3400*1,5*19,3)*24%=5100+23623,2=2 8723,2
Obligatia fiscala 611,1 +250 +6 632, 78 +12 320 +28723,2= 48 537,08 lei
Raspuns : Obligatia fiscal pentru agentia economica SRL”Ursus” privind accizele si indicate termenul de
plata este de 48 537,08 lei