26.06.

2017

SINTEZA
tabelară a propunerilor la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative

Denumirea legii, numărul şi conţinutul articolelor, Propunerile de modificare şi completare Expunerea explicită a motivelor şi Data
care se propun spre modificare sau completare argumentul propunerilor de modificare intrării în
şi completare vigoare
1 2 3
Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 Art.I. – Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997
(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează:
1. Pe tot cuprinsul Codului fiscal cuvîntul „uzura”, se Modificarea dată are drept scop 01.01.2018
înlocuieşte cu cuvîntul „amortizarea” la forma şi cazul racordarea legislaţiei fiscale cu
respectiv, cu excepția cazurilor cînd prezenta lege prevede legislaţia contabilă.
altfel.
Articolul 6. Impozite şi taxe şi tipurile lor 2. La articolul 6 alineatul (9) litera g), ultimul alineat va Obiectivul prioritar al politicii fiscale, 01.01.2018
(9) La stabilirea impozitelor şi taxelor se determină următoarele avea următorul cuprins: în domeniul taxei pe valoarea adăugată,
elemente: „Scutirile specificate la articolele 33, 34 şi 35, cota redusă precum și în conformitate cu
a) obiectul impunerii – materia impozabilă; a TVA şi scutirea de T.V.A. cu drept de deducere nu se angajamentele asumate prin art.57 și
b) subiectul impunerii (contribuabilul) – persoana specificată la consideră facilităţi (înlesniri) fiscale.”. anexa VI din Acordul de Asociere între
art.5 pct.2); Republica Moldova și Uniunea
c) sursa de plată a impozitului sau taxei – sursa din care se Europeană și Comunitatea Europeană a
achită impozitul sau taxa; Energiei Atomice și statele membre ale
d) unitatea de impunere – unitatea de măsură care exprimă acestora, ratificat de Republica
dimensiunea obiectului impozabil; Moldova prin Legea nr.112 din
e) cota (cotele) de impunere – cuantumul unitar al impozitului 02.07.2014 (în continuare – Acordul de
sau taxei în raport cu obiectul impozabil; Asociere), îl reprezintă transpunerea
f) termenul de achitare a impozitelor sau taxelor – perioada în Directivelor Uniunii Europene în
decursul căreia contribuabilul este obligat să achite impozitul domeniul impozitării indirecte, cum ar
sau taxa sub formă de interval de timp sau zi fixă a plăţii; fi:
g) facilităţile (înlesnirile) fiscale – elemente de care se ţine - Directiva 2006/112/CE a Consiliului
seama la estimarea obiectului impozabil, la determinarea din 28.11.2006 privind sistemul comun
cuantumului impozitului sau taxei, precum şi la încasarea al taxei pe valoarea adăugată;
acestuia, sub formă de: - A treisprezecea directivă a
- scutire parţială sau totală de impozit sau taxă; Consiliului din 17.11.1986 privind
- scutire parţială sau totală de plata impozitelor sau taxelor; armonizarea legislațiilor statelor
- cote reduse ale impozitelor sau taxelor; membre referitoare la impozitele pe
- reducerea obiectului impozabil; cifra de afaceri – Sisteme de restituire a

1
- amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;
- eşalonări ale obligaţiei fiscale.
Scutirile specificate la articolele 33, 34 şi 35 şi cota zero la
aplicarea TVA nu se consideră facilităţi (înlesniri) fiscale.
taxei pe valoarea adăugată persoanelor
impozabile care nu sunt stabilite pe
teritoriul Comunității (86/560/CEE).
Titlul III aferent taxei pe valoarea
adăugată se armonizează gradual la
prevederile Directivelor Uniunii
Europene, luînd în considerație
termenii de armonizare prevăzute în
Acordul de Asociere RM-UE, în
conformitate cu următoarele perioade:
- pînă la 01.09.2017 - se propune de a
revizui și examina norme ce țin de
obiectul și sfera de aplicare a TVA,
operațiunile care cad sub incidența
TVA (baza impozabilă), faptul
generator și exigibilitatea TVA,
revizuirea și introducerea noțiunilor noi
(deducerea TVA, scutire de TVA cu
drept de deducere etc.);
- - pînă la 01.09.2019 - urmează a fi
analizate scutiril de TVA aferente
importului/livrărilor de mărfuri și
servicii.
- Astfel, legislația fiscală privind taxa
pe valoarea adăugată se propune a fi
modificată în vederea armonizării cu
prevederile Directivelor UE menționate
după cum urmează:
 Locul operațiunilor taxabile (titlul
V, art. 31-32);
 Locul operațiunilor taxabile (titlul
V, art.36 alin.(1), art. 38, 39, 43-49,
53-56 și 58-61);
 Faptul generator și exigibilitatea
TVA (titlul VI, art. 62-66, 70 și 71);
 Baza de impozitare (titlul VII, art.
72-82 și 85-92);
 Deducerile aplicabile persoanelor
impozabile – persoane juridice (titlul
X, art. 167-169 și 173-192).
Este oportun să menționăm că, în
cadrul examinării prevederilor
legislației fiscale și a Directivelor UE,
2

Articolul 15. Cotele de impozit
Suma totală a impozitului pe venit se determină:
în ceea ce privește TVA, s-a constatat,
inter alia, că:
a) cota standard se află în limitele
admise de Directiva 2006/112/CE;
b) existența ratei zero este împotriva
acestei directive, fiind necesar a fi luate
măsuri în anumite domenii pentru
armonizare;
c) scutirile de TVA depășesc nivelul
permis;
d) pragul minim pentru ca o entitate să
devină plătitoare de TVA urmează a fi
examinată în contextul majorării
acesteia;
e) inexistența unor cerințe
administrative privind sistemul fiscal al
TVA.
Principalele modificări ce urmează a fi
examinate și incluse în proiectul
Titlului III privind taxa pe valoarea
adăugată, sunt prezentate în cele ce
urmează:
- locul prestării serviciilor și livrării
mărfurilor;
- faptul generator și exigibilitatea
TVA (termenii obligației fiscale
aferent TVA și data achitării TVA);
deducerifle (trecerea în cont) aplicabile
subiecților impozabili – persoane
juridice.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.(1)
lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110; art.111;
art.112 alin.(1) şi (4); art.113 alin.(3);
art.116 alin.(3) din Codul fiscal; art.4
alin.(6) din Legea nr.1417-XIII din
17.12.1997 ale proiectului de lege.
3. La articolul 15 litera a), cifra ,,31140” se înlocuieşte, Modificările date reies din Obiectivele 01.01.2018
în ambele cazuri, cu cifra ,,33000”. politicii fiscale şi vamale pe termenul
3
a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în
mărime de:
- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de
31140 lei;
- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 31140
lei;
b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul
impozabil;
c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7%
din venitul impozabil;
d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în
conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime de 15% din
depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în
contabilitate de agentul economic.
Articolul 18. Sursele de venit impozabile
În venitul brut se includ:
e) creşterea de capital definită la art.40 alin.(6);
Articolul 40. Determinarea creşterii sau pierderii de capital
(6) Creşterea sau pierderea de capital provenită din vînzare,
schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu
este recunoscută în scopuri fiscale.
(7) Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu
50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute
peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe
parcursul perioadei fiscale.
Articolul 20. Sursele de venit neimpozabile
În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:
r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de
rezervă ale Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice
locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale
de susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele
sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd
acordarea unui astfel de ajutor;
4. La articolul 18 litera e), cifra ,,6” se înlocuieşte cu
cifra ,,7”.
5. Articolul 20:
litera r) se completează în final cu următoarea
propoziţie ,,În cazul ajutorului material acordat din
mijloacele sindicatelor limita neimpozabilă constituie un
salariu mediu lunar pe economie prognozat şi aprobat
anual de Guvern per angajat anual.”;
mediu 2018 și prevăd majorarea
tranşelor de venit impozabile, precum
şi a scutirii anuale personale şi scutirii
anuale pentru persoanele întreţinute,
prin ajustarea acestora la rata inflaţiei
prognozată pentru 2018 - 2020 (6%).
Măsurile de politică fiscală respective
au drept scop reducerea într-o anumită
măsură a efectului inflaţiei asupra
veniturilor populaţiei.
Modificările vizează art.15 lit.a), art.33
alin.(1), art.34 alin.(1), art.35 alin.(1) şi
alin.(2) lit.d) şi art.83 alin.(2) lit.b) ale
Codului fiscal din proiectul de lege.
Modificarea poartă un caracter 01.01.2018
redacțional.
În cadrul controalelor fiscale s-au 01.01.2018
stabilit cazuri de efectuare a
transferurilor de mijloace financiare
sub formă de alocații Organizațiilor
sindicale primare ale lucrătorilor sub
formă de taxe destinate activității
acestora, care ulteriorlariaţilor
substituind în acest sens achitarea
salariilor, şi respectiv a impozitelor şi
contribuţia obligatorie aferente
acestora.
De remarcat că, în conformitate cu
prevederile alin.(5) al art.35 din Legea
sindicatelor nr.1129 din 07.07.2000,
mijloacele financiare sub formă de taxe
destinate activităţii Organizaţiilor
4
sindicale, urmau să fie calculate în
mărime de cel mult 0,15% din fondul
de salarii. Analiza informaţiei
disponibile în Sistemul de Informaţii a
Serviciului Fiscal de Stat a stabilit, că
limita acestor alocaţii a fost esenţial
depăşită.
Totodată, prevederile alin.151 al art.24
al Codului fiscal (în redacţia de pînă la
01.01.2017) determină plafonul de
deductibilitate în scopuri fiscale a
cheltuielilor sub formă de taxe de
alocaţii financiare destinate activităţii
sindicatelor în mărime de 0.15 % din
fondul de retribuire a muncii. În acest
sens contribuabilii au reflectat în
Declaraţiile privind impozitul pe venit
ajustarea cheltuielilor nedeductibile,
care depăşesc limita nominalizată .
Totodată, agenţii economici au
transferat o parte a mijloacelor
financiare în cauză în adresa
Organizaţiilor sindicale în baza aşa
numitelor contracte de
„donaţie/sponsorizare”, obiect al cărora
este realizarea acţiunilor de protecţie
socială şi de alt gen a angajaţilor în
conformitate cu Regulamentele
Organizaţiilor sindicale. Respectiv,
acestea nu pot fi privite altfel decât
alocaţii financiare sub formă de taxe
destinate activităţii Organizaţiilor
sindicale, care urmau să fie utilizate în
conformitate cu prevederile alin.5) al
art.35 „Obligaţiile unităţilor privind
asigurarea condiţiilor pentru activitatea
sindicatelor” din Legea sindicatelor,
care prevede utilizarea acestor alocaţii
în vederea realizării activităţilor
organelor sindicale respective, în
conformitate cu scopurile statutare ale
acestora:
 apărarea drepturilor individuale şi

5

p1) cîştigurile obţinute de la campaniile promoţionale şi/sau din
loterii;
Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activității de
întreprinzător
(6) Nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea
proprietăţii pe care se calculează uzura (amortizarea) şi faţă de
care se aplică prevederile art.26, 28 şi 29.
(13) Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale
se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii
întreprinderilor.
Articolul 26. Deducerea uzurii calculate
(1) Mărimea deducerii uzurii calculate a proprietăţii se
determină în conformitate cu prezentul articol, cu art.24 şi 27.
(2) Proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea
materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate
cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei
valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a
litera p1) va avea următorul cuprins:
,,p1) cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din
loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care
valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 10% din scutirea
personală stabilită la art.33 alin.(1);”.
6. Articolul 24:
la alineatul (6), cuvintele „uzura (amortizarea)” se
înlocuiesc cu cuvîntul „amortizarea”;
alineatul (13) se completeză în final cu textul ,,dar nu mai
mult de 1% din venitul impozabil.”.
7. Articolul 26:
la alineatul (1), cuvintele „Mărimea deducerii uzurii
calculate a proprietății” se înlocuiesc cu cuvintele
„Mărimea deducerii amortizării calculate a mijloacelor
fixe”;
la alineatul (2), cuvintele „Proprietatea pe care se
colective ale membrilor de sindicat
prevăzute de Constituția RM, Legea
sindicatelor, alte acte normative-
juridice în vigoare, Contractul colectiv
de muncă şi contractele individuale de
muncă;
 promovarea şi apărarea intereselor
profesionale, economice, sociale,
culturale, sportive, ale membrilor de
sindicat;
 asigurarea şi promovarea unității de
acțiuni şi solidarității membrilor de
sindicat.
Se propune anularea modificărilor 01.01.2018
operate prin Legea nr.292 din
16.12.2016 la Codul fiscal, ce prevăd
calificarea drept sursă de venit
neimpozabilă în mărime totală a
cîştigurilor obţinute de la campaniile
promoţionale şi/sau din loterii (art.20
lit.p1) din Codul fiscal), cu excluderea
impozitării finale la sursa de plată a
acestor cîştiguri şi a celor din pariurile
sportive (art.901 alin.(33) din Codul
fiscal).
Modificarea vizează art.20 lit.p1) și
art.901 alin.(33) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea dată are drept scop 01.01.2018
racordarea legislației fiscale cu
legislația contabilă.
Modificarea dată are drept scop 01.01.2018
evitarea abuzului din partea agenţilor
economici.
Se propune diminuarea discrepanțelor 01.01.2018
privind metodologia evidenței
mijloacelor fixe în scopuri financiare și
fiscale, evidența urmînd a fi
efectuată per fiecare obiect de mijloc
fix excluzînd clasificarea pe categorii
de proprietate.
6
cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar
valoarea ei depăşeşte suma de 6000 lei.
(3) Sînt considerate, de asemenea, proprietate pe care se
calculează uzura investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac
obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune,
concesiune, arendă. În sensul prezentului alineat, prin investiţie
se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie,
îmbunătăţire şi altele asemenea, în privinţa mijloacelor fixe
respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre
deducere în perioada fiscală conform modului stabilit la art.27
alin.(9).
(4) Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar,
locatarul este tratat ca proprietar al mijloacelor fixe primite în
leasing, iar în cazul leasingului operaţional, calitatea de
proprietar o are locatorul. Calcularea şi deducerea uzurii
mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing se
efectuează de către locatar în cazul leasingului financiar şi de
către locator în cazul leasingului operaţional.
(5) Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se
determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe, la
sfîrşitul perioadei de gestiune, ce se raportă la o anumită
categorie de proprietate, la norma de uzură respectivă prevăzută
la alin.(8). Baza valorică a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei
de gestiune se determină ca valoare a mijloacelor fixe la
începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea
mijloacelor fixe nou-procurate şi cu suma corectărilor şi
micşorată cu suma de la comercializarea lor sau cu baza
valorică ajustată în cazul altor ieşiri. Valoarea mijloacelor fixe
la începutul perioadei de gestiune ce se raportă la categoria
respectivă de proprietate se determină ca diferenţă dintre baza
valorică a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune
precedente şi suma uzurii calculate a perioadei de gestiune
precedente.
(6) Întreaga proprietate a contribuabilului trebuie să fie
raportată la una din categoriile de proprietate, în ordinea
stabilită de Guvern.
(7) Se stabileşte următoarea ordine de evidenţă a proprietăţii pe
categorii:
a) pentru proprietatea raportată la categoria I, calcularea uzurii
se face pentru fiecare obiect;
b) pentru proprietatea raportată la categoriile II-V, calcularea
uzurii se efectuează prin aplicarea normei de uzură la baza
valorică a categoriei respective. Raportarea proprietăţii la
categoriile de proprietate se efectuează în modul prevăzut de
calculează uzura este proprietatea materială” se înlocuiesc
cu cuvintele „Mijloacele fixe pe care se calculează
amortizarea sunt mijloacele fixe”;
la alineatul (3) cuvintele „proprietate pe care se calculează
uzura”, se înlocuiesc cu cuvintele „mijloacele fixe supuse
amortizării fiscale”;
alineatele (5) - (7) vor avea următorul cuprins:
,,(5) Evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține per
fiecare obiect separat.
(6) Amortizarea mijloacelor fixe se calculează prin
utilizarea metodei de amortizare liniară. Mărimea
amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se
determină prin înmulțirea valorii mijloacelor fixe la norma
de amortizare respectivă prevăzută la alin.(7) proporţional
lunilor aflate în bilanţul contribuabilului.
(7) Norma amortizării pentru fiecare mijloc fix se
determina ca raport dintre 100% şi durata de funcționare
utilă stabilită de Guvern.”;
Calculul uzurii in scopuri fiscale
urmează a fi realizata prin aplicarea
metodei liniare.
Stabilirea metodei liniare presupune
următoarele avantaje:
- simplificarea modului de calcul atît
pentru agentul economic cît și pentru
organele de control;
- reducerea timpului și personalului
necesar pentru calculul și evidența
uzurii în scopuri fiscale;
- excluderea riscului admiterii unor
erori la efectuarea calcului;
- excluderea riscului sancționării de
către organele de control;
- asigurarea echilibrului și
previzibilității estimării cheltuielilor
permise spre deducere în scopuri
fiscale, în contextul în care reportarea
pierderile fiscale se realizează în
mărimi arbitrare;
- se aplică în majoritatea statelor;
- sistemului actual este unul ineficient
și nu asigură efectul metodei degresive
existente în cazul investițiilor în
mijloacele fixe;
Noul sistem prevede:
1) evidenta mijloacelor fixe urmează a
fi efectuata per fiecare obiect de mijloc
fix. 
2) Calculul uzurii in scopuri fiscale
urmează a fi realizata doar
prin aplicarea metodei liniare.
3) Excluderea clasificării mijloacelor
fixe pe categorii de proprietate
si gruparea mijloacelor fixe in funcție
de durata de funcționare utila conform
catalogului aprobat de Guvern
4) Păstrarea plafonul valoric pentru
calificarea imobilizărilor corporale
drept mijloace fixe.
Concomitent, se propune aplicarea
abordări implementate anterior prin
7
Guvern; determinarea valorii fiscale
c) pentru proprietatea ce reprezintă investiţii efectuate la neamortizate a fiecărui mijloc fix prin
mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing calcul, reieșind din ponderea
operaţional, locaţiune, concesiune, arendă, uzura se calculează procentuală a valorii de bilanț a
în modul stabilit pentru categoria de proprietate la care se obiectului respectiv în suma totala a
atribuie mijloacele fixe respective. alineatul (8) se abrogă. valorii de bilanț aferenta obiectelor
(8) La fiecare categorie de proprietate se aplică următoarele atribuite la categoria respectivă. 
norme de uzură: Modificarea vizează art.26 și art.27 din
  Codul fiscal al proiectului de lege.
Categoria de proprietate Norma de uzură, %
A se vedea argumentele expuse la
I 5 art.24 alin.(61) din Codul fiscal al
II 8 proiectului de lege.
III 12,5 Modificarea vizează art.24 alin.(61),
at.26 alin.(13) și art.28 alin.(2) din
IV 20
Codul fiscal al proiectului de lege.
V 30
 
(9) Calcularea uzurii şi deducerea acesteia pentru întreţinerea
autoturismului se efectuează în felul următor:
a) în cazul în care valoarea autoturismului este de pînă la
200000 lei, uzura calculată se deduce integral, în funcţie de
valoarea autoturismului;
b) în cazul în care valoarea autoturismului depăşeşte 200000
lei, deducerea se limitează la suma calculată a uzurii, reieşind
din valoarea autoturismului egală cu 200000 lei. Prevederea nu
se aplică autoturismelor utilizate în calitate de mijloace fixe în
activitatea de bază care reprezintă acordare de servicii, a căror
uzură constituie parte componentă a costului vînzărilor.
(10) Evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri
fiscale se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat
de Guvern.
Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe 8. Articolul 27: A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
(1) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din art.26 din Codul fiscal al proiectului de
preţul lor de procurare, precum şi din toate cheltuielile aferente lege.
procurării lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare şi Modificarea vizează art.26 și art.27 din
asigurare, dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea Codul fiscal al proiectului de lege.
obiectului în exploatare. Valoarea mijloacelor fixe aferente
proprietăţii create cu forţe proprii include toate impozitele şi
taxele, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care se trece în
cont, cheltuielile şi plata dobînzilor aferente acestor mijloace
fixe pentru întreaga perioadă de pînă la punerea lor în
exploatare. Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei la alineatul (1), propoziția a treia se exclude;
de gestiune se majorează cu valoarea mijloacelor fixe nou-
8
procurate sau create cu forţe proprii şi cu suma corectărilor în
perioada de gestiune, prevăzute la alin.(8).
(2) Mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe, cu
excepţia celor obţinute din înstrăinarea autoturismului care a
fost inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la
art.26 alin.(9) lit.b), se raportează la reducerea bazei valorice a
categoriei respective de proprietate. Dacă reducerea indicată
conduce, la sfîrşitul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ
pe categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include în
venit, iar valoarea categoriei respective de proprietate la
începutul perioadei de gestiune corespunzătoare se egalează cu
zero. În cazul înstrăinării autoturismului inclus în categoria de
proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b), baza
valorică a categoriei respective de proprietate se reduce cu
valoarea rămasă a autoturismului înstrăinat, determinată
pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria
respectivă. Venitul sau pierderea calculată ca diferenţă între
suma mijloacelor obţinute de la înstrăinarea autoturismului şi
baza valorică a acestuia se recunoaşte drept venit sau pierdere a
perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea. Baza valorică a
autoturismului reprezintă valoarea acestuia micşorată cu suma
uzurii calculate.
(3) Includerea iniţială a mijloacelor fixe la categoria respectivă
de proprietate se face la momentul punerii lor în exploatare.
(4) Valoarea iniţială a unei proprietăţi aflate în posesia
contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998 va fi baza ei
valorică, determinată conform art.38 alin.(1) şi (2), la această
dată. În acest caz, calculele uzurii şi toate celelalte ajustări ale
valorii pentru perioadele precedente se efectuează în
conformitate cu legislaţia în vigoare în perioada respectivă.
Baza valorică a fiecărui mijloc fix se determină în modul
stabilit de Guvern.
(5) Dacă la sfîrşitul perioadei fiscale la categoria respectivă nu
se află nici o proprietate sau suma rămasă este mai mică de
6000 lei, după efectuarea ajustărilor specificate la alin.(1) şi (2)
ale prezentului articol şi la art.26 alin.(3), valoarea restantă
urmează a fi dedusă.
(6) Se permite deducerea cheltuielilor legate de investigaţii şi
cercetări ştiinţifice, achitate sau suportate pe parcursul
perioadei fiscale în calitate de cheltuieli curente.
(7) Prevederile alin.(6) nu se aplică faţă de terenuri sau alte
bunuri supuse uzurii, precum şi faţă de orice alte cheltuieli
achitate sau suportate în scopul descoperirii sau precizării
locului de amplasare a resurselor naturale, determinării
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
,,(2) În cazul înstrăinării autoturismului specificat la art.26
alin.(9) lit.b), venitul sau pierderea calculată ca diferență
între suma mijloacelor obținute de la înstrăinarea
autoturismului şi baza valorică a acestuia se recunoaște
drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut
loc înstrăinarea. Baza valorică a autoturismului reprezintă
valoarea acestuia micșorată cu suma uzurii calculate.”;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
,,(3) Baza valorică a fiecărui mijloc fix la data de 1
ianuarie 2018 va fi determinată în felul următor:
a) pentru mijloacele fixe raportate la categoria I de
proprietate – baza valorică determinată la 31 decembrie
2017;
b) pentru mijloacele fixe raportate la categoriile II-V de
proprietate – baza valorică determinată prin calcul,
reieșind din ponderea procentuală a valorii de bilanț a
obiectului respectiv în suma totală a valorii de bilanț
aferentă obiectelor atribuite la categoria respectivă la 31
decembrie 2017, aplicată la baza valorică a categoriei la
care a fost atribuit mijlocul fix respectiv.
Baza valorică a mijloacelor fixe la data de 31 decembrie
2017 se determină în condițiile legislației fiscale aplicabile
la această dată.
Determinarea bazei valorice la data de 1 ianuarie 2018 se
va efectua în modul stabilit de Guvern.”;
se completează alineatul (31) cu următorul cuprins:
,,(31) Prin derogare de la prevederile alin.(3), contribuabilii
care aplică perioada fiscală diferită de anul calendaristic,
9
cantităţii şi calităţii lor.
(8) Deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii se
efectuează după cum urmează:
a) dacă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei fiscale
pentru reparaţia proprietăţii nu depăşesc 15% din baza valorică
a categoriei respective de proprietate (determinată fără a lua în
considerare schimbările pe parcursul perioadei fiscale
respective), cheltuielile în cauză vor fi permise spre deducere în
perioada fiscală respectivă;
b) dacă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei fiscale
pentru reparaţia proprietăţii depăşesc 15% din baza valorică
pentru fiecare obiect a categoriei I de proprietate şi baza
valorică a categoriilor II-V de proprietate, mărimea acestui
surplus se consideră drept cheltuieli pentru recondiţionare şi se
reflectă la majorarea bazei valorice pentru fiecare obiect a
categoriei I de proprietate şi baza valorică a categoriilor II-V de
proprietate.
(9) Prin derogare de la alin.(8) lit.a) şi b), în perioada fiscală
respectivă se permite deducerea:
a) cheltuielilor de reparaţie a drumurilor, a mijloacelor de
transport aerian internaţional de pasageri şi cargo – ca cheltuieli
curente;
b) cheltuielilor aferente reparaţiei mijloacelor fixe ce nu
corespund prevederilor art.26 alin.(2) şi care sînt utilizate în
activitatea de întreprinzător a agentului economic, conform
contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional al
mijloacelor de transport aerian internaţional – cheltuieli
suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine
arendaşului (locatarului). Deducerea cheltuielilor în cauză se
permite în limita a 15% din suma calculată a arendei
(locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul
cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian
internaţional, în mărime de 100% din suma calculată a ratei de
leasing operaţional suportate pe parcursul perioadei fiscale.
(10) Baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de
proprietate se ajustează cu:
a) suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în
cont în conformitate cu prezentul cod, calculată din valoarea
contabilă a mijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute, în
contabilitate, cu taxa pe valoarea adăugată;
b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul
trecerii lor la pierderi, în contabilitate, în legătură cu uzura
totală;
c) diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea efectuată în
în conformitate cu art.121 alin.(4), vor determina baza
valorică a mijloacelor fixe în conformitate cu modul
descris la alin.(3) la începutul următoarei perioade fiscale
care urmează după 1 ianuarie 2018.”;
la alineatul (4), textul ,,art.38 alin.(1) şi (2)” se înlocuiește
cu textul ,,art.42”;
alineatul (5) se abrogă;
alineatul (8) va avea următorul cuprins:
,,(8) Deducerea cheltuielilor pentru reparația curentă a
proprietății suportate pe parcursul perioadei fiscale se
permite în limita de 15% din baza valorică a mijlocului fix
respectiv. Suma cheltuielilor ce depășesc plafonul stabilit
se reflectă la majorarea bazei valorice a mijlocului fix
reparat.”;
la alineatul (9), textul ,,lit.a) şi b)” se exclude;
alineatul (10) va avea următorul cuprins:
,,(10) Baza valorică a mijloacelor fixe se ajustează cu:
a) costurile aferente reparației capitale a mijloacelor fixe
aflate în proprietate;
b) suma corectărilor în perioada de gestiune, prevăzute la
alin.(6);
c) suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută
în cont în conformitate cu prezentul cod, calculată din
valoarea contabilă a mijloacelor fixe comercializate, care
sînt trecute, în contabilitate, cu taxa pe valoarea adăugată;
d) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în
cazul trecerii lor la pierderi, în contabilitate, în legătură cu
uzura totală;
e) diferențele pozitive rezultate din reevaluarea efectuată
în conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24
aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale
Codului fiscal.”;
se completează cu alineatele (13) şi (14) cu următorul
cuprins:
,,(13) Nu se calculează uzura mijloacelor fixe procurate
pentru care nu au fost determinate obligaţiuni privind plata
10
conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie lor. În cazul finanţării parţiale a procurărilor, uzura se va
1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului calcula pentru partea suportată de către întreprindere. În
fiscal. cazul în care există finanţarea totală a procurărilor
(11) În scopuri fiscale nu se recunosc diferenţele din mijloacelor fixe, uzura aferentă acestora nu se calculează.
reevaluarea mijloacelor fixe. (14) Prin derogare de la (13) suma subvențiilor obținute
(12) Se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu urmare a efectuării investițiilor prin procurarea mijloacelor
titlu gratuit, cu excepţia cazurilor cînd valoarea acestora a fost fixe din sursele proprii nu influențează asupra mărimii
inclusă în venitul neimpozabil al contribuabilului. bazei valorice a mijloacelor fixe.”.
(121) Începînd cu perioada fiscală 2014, se permite deducerea
uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit şi puse în
funcţiune în perioadele fiscale anterioare anului 2014, a căror
valoare a fost inclusă la venituri impozabile ale
contribuabilului. Uzura acestor mijloace fixe se calculează
reieşind din valoarea reflectată în bilanţul contribuabilului
conform situaţiei din 31 decembrie 2013.
Articolul 33. Scutiri personale 9. La articolul 33 alineatul (1), cifra ,,10620” se A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
(1) Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul înlocuieşte cu cifra ,,11280”. art.15 lit.a) din Codul fiscal al
la o scutire personală în sumă de 10620 lei pe an. proiectului de lege.
(2) Suma scutirii personale, stabilită la alin.(1), va constitui Modificarea vizează art.15 lit.a), art.33
15840 lei pe an pentru orice persoană care: alin.(1), art.34 alin.(1), art.35 alin.(1) şi
a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de alin.(2) lit.b) şi art.83 alin.(2) lit.b) ale
consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl; Codului fiscal din proiectul de lege.
b) este persoană cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa
este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;
c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat
dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii
teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în
acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;
d) este persoană cu dizabilităţi ca urmare a participării la
acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a
independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de
luptă din Republica Afghanistan;
e) este persoană cu dizabilităţi de pe urma războiului, persoană
cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din
copilărie, persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate;
f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior
reabilitată.
Articolul 34. Scutiri acordate soţiei (soţului) 10. La articolul 34 alineatul (1), cifra ,,10620” se A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
(1) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are înlocuieşte cu cifra ,,11280”. art.15 lit.a) din Codul fiscal al
dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 10620 lei anual, cu proiectului de lege.
condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. Modificarea vizează art.15 lit.a), art.33
(2) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu alin.(1), art.34 alin.(1), art.35 alin.(1) şi
orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o alin.(2) lit.b) şi art.83 alin.(2) lit.b) ale

11
scutire suplimentară în sumă de 15840 lei anual, cu condiţia că Codului fiscal din proiectul de lege.
soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.
(3) Prevederile alin.(1) şi (2) se vor aplica din luna următoare
lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru
exercitarea dreptului specificat în acestea.
Articolul 35. Scutiri pentru persoanele întreţinute 11. Articolul 35: A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
(1) Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o la alineatul (1), cifra ,,2340” se înlocuieşte cu art.15 lit.a) din Codul fiscal al
scutire în sumă de 2340 de lei anual pentru fiecare persoană cifra ,,2520”, iar cifra ,,10620” se înlocuieşte cu proiectului de lege.
întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei cifra ,,11280”; Modificarea vizează art.15 lit.a), art.33
afecţiuni congenitale sau din copilărie pentru care scutirea alin.(1), art.34 alin.(1), art.35 alin.(1) şi
constituie 10620 de lei anual. la alineatul (2) litera b), cifra ,,10620” se înlocuieşte cu alin.(2) lit.b) şi art.83 alin.(2) lit.b) ale
(2) În înţelesul prezentului titlu, persoană întreţinută este cifra ,,11280”. Codului fiscal din proiectul de lege.
persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al
soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv
înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei
afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în
linie colaterală;
b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 10620 lei anual.
(3) Curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani şi
tutorele legal au dreptul la o scutire suplimentară în mărimea
specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană
aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele
specificate la alin.(2) lit.b).
(4) Scutirea pentru persoanele întreţinute se aplică din luna
următoare lunii apariţiei acestui drept în condiţiile respectării
cerinţelor prevăzute la alin.(2) şi (3).
Articolul 36. Alte deduceri 12. La articolul 36 alineatul (2), cuvintele ,,prezentul Modificarea poartă un caracter 01.01.2018
(1) Agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror articol” se înlocuiesc cu textul ,,alin.(1)”. redacțional și are drept scop asigurarea
donaţii făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri corelării reglementărilor specificate la
filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din art.36 din Codul fiscal, în partea ce ține
venitul impozabil. de deducerea cheltuielilor sub formă de
(2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donaţiile donații filantropice sau de
făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea sponsorizare.
autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art.51,
a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1),
precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial.
(3) Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi
deduse numai în cazul confirmării lor în modul stabilit de
Guvern.
Articolul 40. Determinarea creşterii sau pierderii de capital 13. La articolul 40 alineatul (2), cuvîntul ,,sau” se Modificarea are drept scop 01.01.2018
(1) Mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din înlocuieşte cu textul ,,şi/sau“. reglementarea cazurilor cînd în urma
vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de înstrăinării activelor de capital se obţin

12
capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul atît bani cît şi active.
obţinut) şi baza valorică a acestor active.
(2) Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau a
înstrăinării în alt mod a activelor de capital este egală cu suma
mijloacelor băneşti sau valoarea evaluată la preţul de piaţă a
activelor de capital obţinute sub formă nemonetară.
(3) Mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din
tranzacţionarea la bursă a acţiunilor prin intermediul unui
broker/unei societăţi de investiţii se determină în baza
raportului brokerului/societăţii de investiţii, conform modului
stabilit de Ministerul Finanţelor.
Articolul 44. Metodele de evidenţă şi aplicarea lor 14. La articolul 44 alineatul (2) la litera a), cuvintele „sub Modificarea are drept scop racordarea 01.01.2018
(1) Cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, se aplică formă de proprietate materială” se înlocuiesc cu cuvintele prevederilor art.44 alin.(2) din Codul
următoarele metode de evidenţă: „în altă formă”. fiscal la Legea contabilității nr.113-
a) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de XVI din 27.04.2007.
întreprinzător – contabilitatea de casă;
b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător – contabilitatea de casă sau contabilitatea de
angajamente;
c) pentru persoanele juridice – contabilitatea de angajamente.
(2) Prin contabilitate de casă se înţelege metoda conform
căreia:
a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut
în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială;
b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au
fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor cînd aceste
cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul
reflectării corecte a venitului.
(3) Prin contabilitatea de angajamente se înţelege metoda
conform căreia:
a) venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost cîştigat;
b) deducerea se permite în perioada fiscală în care au fost
calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate
alte plăţi, cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie
raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a
venitului;
c) pierderile aferente returnării activelor livrate în anii
precedenţi, sumele reducerii de preţ, disconturilor şi rabaturilor
acordate/primite în perioada de gestiune pentru
livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi se raportează şi
se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care
acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate.
Capitolul 71 15. La articolul 541 alineatul (1), textul ,,şi Se propune excluderea din categoria 01.01.2018

13
 REGIMUL FISCAL AL AGENŢILOR ECONOMICI
SUBIECŢI
AI SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI
MIJLOCII
Articolul 541. Subiecţii impunerii
(1) Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt
înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.
 
(3) Agenţii economici menţionaţi la alin.(1) pot alege regimul
de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de
impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:
a) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale
precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din
activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din
livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la
600000 de lei;
b) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei
fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut
venit din activitatea operaţională;
c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în
politica de contabilitate a agentului economic, pentru subiecţii
menţionaţi la lit.a) şi b) pînă la data de 25 aprilie, iar pentru
subiecţii menţionaţi la lit.c) pînă la data de 25 a lunii următoare
trimestrului de înregistrare.
(31) Agenţii economici menţionaţi la alin.(1) care, conform
situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente
perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea
operaţională din livrări scutite de T.V.A. în mărime ce
depăşeşte 600000 lei, aplică regimul de impozitare în modul
general stabilit.
(4) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale
declarate, devin plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de
impozitare în modul general stabilit din momentul în care sînt
înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
(5) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale
declarate, au încetat a fi plătitori de T.V.A. vor aplica regimul
de impozitare prevăzut de prezentul capitol din momentul
menţionat la art.113 alin.(4).
(6) Agenţii economici care aplică regimul de impozitare
conform prezentului capitol utilizează regulile de evidenţă
întreprinzătorilor individuali” se înlocuiește cu textul ,, , subiecţilor impunerii ai regimului fiscal
întreprinzătorilor individuali, precum și agenților
economici la care ponderea venitului pentru anul precedent
din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi
management (pct.70.22 din Nomenclatorul CAEM) este
mai mare de 70% din total venituri”.
-  proiectarea metodelor sau procedurilor
-  consultanţă şi asistenţă acordată
al agenţilor economici subiecţi ai
sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii a agențiilor economici la care
ponderea venitului pentru anul
precedent din prestarea de servicii de
management sau de consultanță este
mai mare de 70% pentru perioada
fiscală precedentă din total venituri.
Astfel, această categorie de agenți
economici urmează să achite impozitul
pe venit conform normelor general
stabilite.
Măsura are drept scop prevenirea
cazurilor de optimizare fiscală în partea
ce ține de impozitul pe venit din
activitatea de întreprinzător.
Totodată, menţionăm că, pct.70.22 din
Nomenclatorul CAEM prevede că,
activităţile de consultanţă pentru
afaceri şi management include
acordarea de consultaţii, îndrumare şi
asistenţă operaţională pentru firme şi
alte organizaţii pe probleme de
management, cum ar fi: planificarea
strategică şi organizatorică, procese de
retehnologizare, managementul
schimbărilor, reducerea costurilor şi
alte probleme financiare, obiective şi
strategii de marketing, planificarea şi
politici privind resursele umane,
strategii de compensare şi pensionare,
planificarea producţiei şi planificarea
controlului.
Aceste servicii pentru afaceri pot
include consultanţă, îndrumare sau
asistenţă operaţională pentru firme şi
servicii publice cu privire la:
contabile, programe de contabilizare a
costurilor, proceduri de control bugetar
firmelor şi serviciilor publice pentru
planificare, organizare eficientă şi
14
prevăzute la cap.6 din prezentul titlu. control, managementul informaţiei etc.
Această clasă exclude:
-  proiectarea de software (programe)
pentru sisteme de contabilitate, vezi
62.01
-  consultanţă şi reprezentare juridică, vezi
69.10
-  activităţi de contabilitate şi audit
financiar, consultanţă în domeniul
fiscal, vezi 69.20
-  activităţi de consultanţă legate de
arhitectură şi inginerie, vezi 71.11,
71.12
-  activităţi de consultanţă legate de
mediul înconjurător, agronomie,
securitate şi similare, vezi 74.90
-  activităţi de consultanţă privind selecţia
şi plasarea forţei de muncă, vezi 78.10
-  activităţi de consultanţă în învăţământ,
vezi 85.60
Capitolul 102 16. La articolul 698 alineatul (2), cuvintele ,,să folosească Modificarea poartă un caracter 01.01.2018
REGIMUL FISCAL AL PERSOANELOR FIZICE contabilitatea în partidă simplă” se înlocuiesc cu redacțional și are drept scop
CE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE cuvintele ,,să țină evidența vînzărilor și procurărilor”. concretizarea faptului că, persoanele
Articolul 698. Metode de evidenţă şi aplicarea acestora ce desfășoară activitatea independentă
(1) Contribuabilii aplică contabilitatea de casă în conformitate urmează să țină în scopuri fiscale
cu art.44 alin.(2). evidența vînzărilor și procurărilor într-
(2) În scopuri fiscale, contribuabilii sînt obligaţi să folosească o formă simplificată.
contabilitatea în partidă simplă conform modului stabilit de
Ministerul Finanţelor.
Articolul 801. Achitarea prealabilă a impozitului în cazul 17. Articolul 801 se completează cu alineatul (5) cu În scopul administrării eficiente 01.01.2018
repartizării dividendelor următorul cuprins: urmează de a stabili termenul de
(1) Persoanele specificate la art.90 care achită dividende „(5) Impozitul determinat conform alin.(1) se achită la achitare a impozitului pe venit în cazul
acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul perioadei fiscale buget pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au efectuării plăților în contul
achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul fost efectuate plăţile în contul dividendelor.”. dividendelor.
perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende.
(2) Suma impozitului achitată de agentul economic conform
alin.(1) este trecută în cont ca impozit aplicat venitului
impozabil al agentului economic respectiv pentru perioada
fiscală în care a fost făcută achitarea.
(3) Dacă, în vreo perioadă fiscală, trecerile în cont, permise
agentului economic în conformitate cu alin.(2), depăşesc suma
impozitului pe venit în perioada fiscală respectivă, diferenţa va
fi compensată conform modului stabilit în art.175 şi 176.

15
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor
economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap.71.
Articolul 81. Trecerea în cont a impozitelor calculate şi reţinute 18. La articolul 81 alineatul (1), litera b) se abrogă. Conform prevederilor art. 152 din 01.01.2018
(1) În limitele perioadei fiscale, contribuabilii au dreptul de a Codul fiscal desemnarea procentuală
trece în contul impozitului pe venit: reprezintă repartizarea a unei părți din
a) sumele reţinute de la ei pe parcursul perioadei fiscale impozitul pe venit aferent persoanei
respective în conformitate cu art.88, 89 şi 90; fizice care nu desfășoară activitate de
b) sumele desemnate procentual conform art.152; întreprinzător la beneficiarul inclus în
c) plăţile efectuate pe parcursul perioadei fiscale respective în lista aprobată de Ministerul justiției.
conformitate cu art.84; Astfel, nu este posibil efectuarea
d) impozitele achitate în afara Republicii Moldova, a căror trecerii în cont a desemnării
trecere în cont este permisă în conformitate cu art.82, pentru procentuale.
sumele plătite sau calculate pentru aceeaşi perioadă fiscală.
(2) Dacă trecerile în cont, la care contribuabilul are dreptul în
conformitate cu alin.(1) lit.a) şi c), depăşesc suma totală a
impozitului pe venit calculată conform art.15, Serviciul Fiscal
de Stat efectuează stingerea obligaţiei fiscale prin compensare –
conform art.175 şi, după caz, restituirea la cont – conform
art.176.
Articolul 83. Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe 19. Articolul 83: A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
venit şi a documentului cu privire la venitul societăţii art.15 lit.a) din Codul fiscal al
(2) Sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe la alineatul (2) litera b), cifra ,,10620” se înlocuieşte cu proiectului de lege.
venit: cifra ,,11280”, iar cifra ,,31140”, în toate cazurile, se Modificarea vizează art.15 lit.a), art.33
a) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, înlocuieşte cu cifra ,,33000”; alin.(1), art.34 alin.(1), art.35 alin.(1) şi
cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi alin.(2) lit.b) şi art.83 alin.(2) lit.b) ale
acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind Codului fiscal din proiectul de lege.
achitarea impozitului;
a1) persoanele care practică activitate profesională, indiferent de
prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;
b) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova,
cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi
acţionarii fondurilor de investiţii) care nu au obligaţii privind
achitarea impozitului, dar:
- obţin venit impozabil din surse altele decît salariul, cu
excepţia cazurilor în care obţin venituri impozabile doar din
plăţile primite conform art.90, care depăşeşte suma scutirii
personale de 10620 lei pe an, acordate conform art.33 alin.(1);
- obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte
suma de 31140 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care
obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă;
- obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din
orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 31140 lei pe an;
- obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 31140 lei pe an

16
doar din plăţile primite conform art.90;
- direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit
calculat anual la buget;
c) persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la
art.511–513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor
publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea
impozitului;
d) formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică,
potrivit legislaţiei, indiferent de prezenţa obligaţiei privind
achitarea impozitului;
e) reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica
Moldova, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea
impozitului.
(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează
în modul şi forma stabilite de Ministerul Finanţelor. Declaraţia
cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de
Stat nu mai tîrziu de data de 25 a lunii a treia după finele
perioadei fiscale de gestiune. Excepţie fac persoanele fizice
rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi
apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor
de investiţii), care vor prezenta declaraţia cu privire la
impozitul pe venit nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului
următor anului fiscal de gestiune, şi cazurile prevăzute la alin.
(5)–(10).
(8) La cererea în scris a persoanei fizice, organul fiscal poate
prelungi (în limite rezonabile) termenul de prezentare a
declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Prelungirea
termenului se admite numai în cazul în care cererea a fost
depusă înainte de expirarea termenului stabilit pentru
prezentarea declaraţiei.
Articolul 90. Reţinerile din alte plăţi efectuate în folosul
rezidentului
Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu
excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice
reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă,
instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi
instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o
sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
,,(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se
completează în modul şi forma stabilite de Ministerul
Finanţelor. Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se
prezintă Serviciului Fiscal de Stat cu excepția, cazurilor
prevăzute la alin.(5)–(10), nu mai tîrziu de:
a) data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de
gestiune – pentru persoanele juridice rezidente, formele
organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică,
potrivit legislaţiei, reprezentanţele permanente a
nerezidentului în Republica Moldova;
b) data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de
gestiune – pentru persoanele fizice rezidente (cetăţenii
Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv
membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii).”;
alineatul (8), după cuvintele ,,persoane fizice” se
completează cu cuvintele ,,care nu practică activitatea de
întreprinzător”.
20. La articolul 90 după cuvintele ,,patente de
întreprinzător” se introduce textul ,,şi persoanelor care
desfăşoară activităţi conform cap.102”, iar după
textul ,,efectuate în folosul persoanei fizice” se introduc
cuvintele ,,pentru contraprestații”.
Modificarea are drept scop delimitarea 01.01.2018
clară a termenelor de prezentare a
declarației cu privire la impozitul pe
venit.
Modificarea poartă un caracter 01.01.2018
redacţional şi are drept scop
concretizarea categoriilor de persoane
fizice ce sunt în drept să solicite
prelungirea termenului de prezentare a
declaraţiei fiscale cu privire la
impozitul pe venit.
Se propune concretizarea cazurilor în 01.01.2018
care agenții economici efectuează
reținerea la sursa de plată a impozitului
pe venit din plăţile efectuate către
persoanele fizice.
17
fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a
întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier), a persoanelor menţionate la cap.10 1, pe veniturile
obţinute de către aceasta conform art.18. Nu se reţine în
prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul
persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform
art.20, 88, 89, 901 şi 91, din înstrăinarea mijloacelor de
transport rutier, din înstrăinarea valorilor mobiliare, precum şi
din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor
de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova
conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau
în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.
Articolul 901. Reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de
venit
(33) Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la
buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile
de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la campaniile promoţionale
şi/sau din loterii şi pariuri.”
(34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la
art.54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art.90
în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct)
proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din
valoarea contractului. Persoanele menţionate sînt obligate, în
termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să
înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului
Fiscal de Stat în a cărei rază sînt deservite. Acest impozit se
achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans.
Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau
în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2,
termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul
încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se
va restitui din buget.
21. Articolul 901:
alineatul (33) va avea următorul cuprins:
,,(33) Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să
verse la buget un impozit în mărime de:
- 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia
cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii,
şi/sau din pariurile sportive;
- 18% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau
din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care
valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10% din scutirea
personală stabilită la art.33 alin.(1), dar nu depăşeşte 50
mii lei;
- 25% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau
din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care
valoarea fiecărui cîştig este egală sau depăşeşte 50 mii
lei.”;
la alineatul (34), în final se introduce textul ,,În cazul
neînregistrării și neachitării contractului de locațiune,
arendă, uzufruct a proprietății imobiliare, de către
persoana fizică, care nu desfășoară activitate de
întreprinzător, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul
prin metode și surse indirecte în conformitate cu
prevederile prezentului cod.”;
Se propune anularea modificărilor 01.01.2018
operate prin Legea nr.292 din
16.12.2016, la Codul fiscal ce prevăd
calificarea drept sursă de venit
neimpozabilă în mărime totală a
cîştigurilor obţinute de la campaniile
promoţionale şi/sau din loterii (art.20
lit.p1) din Codul fiscal), cu excluderea
impozitării finale la sursa de plată a
acestor cîştiguri şi a celor din pariurile
sportive (art.901 alin.(33) din Codul
fiscal).
Modificarea vizează art.20 lit.p1) și
art.901 alin.(33) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Se propune acordarea dreptului 01.01.2018
organului fiscal, de a estima valoarea
contractului (acordului) de
chirie/arendă în cazul depistării în
cadrul controalelor fiscale și/sau în
baza informațiilor prezentate de către
alți contribuabili a cazurilor de
neînregistrare și neachitare a
contractelor de locațiune, arendă,
uzufruct a proprietății imobiliare
conform cerințelor stabilite la art.901
alin. (34) din Codul fiscal.
În lipsa documentelor ce confirmă
valoarea contractului (acordului) sau în
cazul divergențelor privind valoarea
18
 acestuia, organul fiscal stabilește
valoarea medie pe piață a contractului
în modul stabilit de Serviciul fiscal de
Stat
Măsura are drept scop perfecționarea
administrării fiscale și asigurarea
organului fiscal cu pârghii privind
asigurarea conformării fiscale în cazul
contractelor de arendă/ chirie.
Concomitent, eliminarea
impedimentelor și divergențelor în
cazul stabilirii valorii contractului
(acordului) de chirie, arendă.
(35) Persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime la alineatul (35), cifra ,,3” se înlocuiește cu cifra ,,5”; Se propune majorarea graduală a 01.01.2018
de 3% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu impozitului pe venitul persoanei fizice
excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor cetățeni din livrarea agenților
ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea economici a producţiei din fitotehnie şi
aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă horticultură în formă naturală, inclusiv
naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a a nucilor şi a produselor derivate din
producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi nuci, şi a producţiei din zootehnie în
sacrificată, cu excepţia laptelui natural. formă naturală, în masă vie şi
sacrificată, cu excepţia laptelui natural,
de la 3% la 5%.
Această măsură are drept scop
asigurarea echității fiscale față de
cetățenii care realizează venituri altele
decît cele salariale, prin egalarea
cotelor impozitului la cotele standard
stabilite pentru persoanele fizice
cetățeni. Concomitent, menționăm că la
introducerea acestui impozit, s-a
convenit asupra faptului că acest
impozit va fi majorat gradual pentru
această categorie de venituri.
(4) Reţinerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul Totodată, propunerea privind 01.01.2018
scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi veniturilor specificate la cuprins: verificarea veniturilor obținute de către
alin.(3), (31), (33), (34), (35) şi (36) de la includerea lor în „(5) Veniturile, obținute de persoanele fizice, care nu persoanele specificate la art.90, care
componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora. desfăşoară activitate de întreprinzător, din care a fost depășesc suma de 300 mii lei
reținut și achitat la buget impozitul în conformitate cu alin. cumulativ, este condiționată de faptul
(35), sunt pasibile verificării în cadrul controalelor fiscale, că persoanele fizice desfășoară
în cazul în care depășesc suma de 300 mii lei cumulativ, activitatea de întreprinzător fără a fi
pe parcursul unui an fiscal. înregistrate în modul prevăzut. De
(6) Veniturile, obținute de persoanele fizice, care nu asemenea, capitolul 111 din Codul

19

Articolul 92. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi
prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a
documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute
(3) Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în
conformitate cu art.88-90, art.901 – dacă venitul achitat (pe tip
de venit) depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1),
şi art.91 vor prezenta organului fiscal teritorial, pînă la data de
25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în
care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi
codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au
fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a
impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include
şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de
impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele
veniturilor achitate în folosul lor.
Articolul 93. Noţiuni generale
În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:
1) Taxă pe valoarea adăugată (în continuare - T.V.A.) -
impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a
unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care
sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova,
precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor
impozabile importate în Republica Moldova.
2) Marfă, valori materiale - rezultat al muncii sub formă de
articole, mărfuri de larg consum şi produse cu destinaţie
tehnico-economică, clădiri, construcţii şi alte bunuri imobiliare,
activele nemateriale.
3) Livrare de mărfuri - transmitere a dreptului de proprietate
asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere
gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor
fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în
expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin
comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist,
prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing
financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent
comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către
furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în
desfăşoară activitate de întreprinzător până la 31
decembrie 2017, din care a fost reținut și achitat la buget
impozitul în conformitate cu alin.(35), nu sunt pasibile
verificării în cadrul controalelor fiscale.”.
22. La articolul 92 alineatul (3), textul ,,art.88-90, art.901 –
dacă venitul achitat (pe tip de venit) depăşeşte scutirea aferentă plafonului de declarare aferent
personală stabilită la art.33 alin.(1), şi art.91” se veniturilor pentru care se asigură
înlocuieşte cu textul ,,art.88-91”.
23. Articolul 93:
la punctul 2), cuvintele „activele nemateriale” se exclud;
fiscal prevede diferenţa stabilită dintre
veniturile și cheltuielile persoanei
fizice în sumă de pînă la 300 mii lei
inclusiv se va considera risc minim
acceptat pentru estimarea venitului
acesteia prin metode și surse indirecte.
Se propune de a anula limitarea 01.01.2018
reținerea finală a impozitului pe venit
în contextul în care se presupune o
sarcină suplimentară pentru
contribuabilii ce au obligația de
declarare a acestor venituri în vederea
delimitării sumelor necesare de a fi
declarate.
Din altă perspectivă, modificarea are
drept scop optimizarea activităţii
curente a organului fiscal pentru
estimarea obligațiilor fiscale prin
metode și surse indirecte.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.(1)
lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110; art.111;
art.112 alin.(1) şi (4); art.113 alin.(3);
art.116 alin.(3) din Codul fiscal; art.4
alin.(6) din Legea nr.1417-XIII din
17.12.1997 ale proiectului de lege.
20
cadrul realizării contractului de comision.
4) Livrare (prestare) de servicii - activitate de prestare a
serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie,
inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing
operaţional, transmiterea drepturilor privind folosirea oricăror
mărfuri contra plată, cu plată parţială sau gratuit; activitate de
executare a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de
cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor
lucrări contra plată, cu plată parţială sau gratuit; activitate de
prestare a serviciilor de către administratorul fiduciar
cumpărătorului şi de către administratorul fiduciar fondatorului
administrării fiduciare în cadrul realizării contractului de
administrare fiduciară. Se consideră livrare efectuată de către
fondatorul administrării fiduciare administratorului fiduciar
serviciile prestate de către administratorul fiduciar
cumpărătorului în cadrul realizării contractului de administrare
fiduciară.
18) Investiţii (cheltuieli) capitale – cheltuieli efectuate de către
agenţii economici în legătură cu procurarea şi/sau crearea
activelor pe termen lung, destinate utilizării în procesul de
producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se
reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi
atribuite la majorarea valorii activelor pe termen lung.
Articolul 94.Subiecţii impozabili
Subiecţii impozabili sînt:
a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul
reprezentanţei permanente conform art. 5 pct. 15), care sînt
la punctul 4), cuvintele „transmiterea drepturilor privind
folosirea oricăror mărfuri contra plată, cu plată parţială sau
gratuit ” se înlocuiesc cu textul „transmiterea cu plată, cu
plată parţială sau gratuit a drepturilor privind folosirea
oricăror mărfuri, obiecte ale proprietății industriale și
obiecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe,
precum și a drepturilor aferente acestora”;
la punctul 18), cuvintele „activelor pe termen lung” se
înlocuiesc cu cuvintele „mijloace fixe”, în ambele cazuri;
se completează cu punctele 20) şi 21) cu următorul
cuprins:
„20) Scutire de T.V.A. cu drept de deducere – scutirea de
T.V.A. cu acordarea dreptului de deducere a sumei T.V.A.
achitate sau ce urmează a fi achitate pentru procurările
efectuate, stabilite conform art.104;
21) Avansurile - plata parţială sau integrală a contravalorii
mărfurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării
ori prestării acestora.”.
24. La articolul 94 litera b), cuvintele „care desfăşoară
activitate de întreprinzător” se exclud.
Prevederea are ca rol racordarea 01.01.2018
termenilor utilizați cu legislația în
vigoare, astfel eliminînd normele care
nu mai sunt uzuale și interpretările
ambigue aferent termenilor care nu
sunt reglementate în legislația actuală.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.(1)
lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110; art.111;
art.112 alin.(1) şi (4); art.113 alin.(3);
art.116 alin.(3) din Codul fiscal; art.4
alin.(6) din Legea nr.1417-XIII din
17.12.1997 ale proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
21
înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori
de T.V.A.;
b) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul
reprezentanţei permanente conform art. 5 pct. 15), care importă
mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de
uz sau consum personal a căror valoare nu depăşeşte limita
stabilită de legislaţia în vigoare;
c) persoanele juridice şi fizice, cu excepția organizațiilor social-
politice, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător
în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei
permanente conform art. 5 pct. 15), care importă servicii,
indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate
de plătitori de T.V.A.
Articolul 96. Cotele T.V.A.
Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:
c) cota zero - la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu
art.104.
Articolul 97. Valoarea impozabilă a livrării impozabile
(1) Valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă
valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără
T.V.A.).
(2) Dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial,
achitată în expresie naturală, valoarea impozabilă a livrării
impozabile constituie valoarea ei de piaţă, care se determină în
conformitate cu art.5 pct.26) şi art.99.
(3) Valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma
totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate,
cu excepţia T.V.A.
(31) În cazul aplicării metodelor şi surselor indirecte de estimare
a sumei obligaţiei fiscale, valoarea impozabilă a livrării
25. La articolul 96, litera c) se abrogă.
26. Articolul 97:
la alineatul (5), cuvintele „activele supuse uzurii” se
înlocuiesc cu cuvintele „activelor care au fost sau sunt
supuse amortizării de către furnizor”;
se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:
„(8) Valoarea impozabilă a livrării impozabile nu include:
a) disconturile acordate de furnizori sau prestatori direct în
beneficiul cumpărătorului (beneficiarului) la momentul
livrării;
b) sumele ce reprezintă despăgubiri, stabilite prin hotărâre
judecătorească definitivă sau definitivă şi irevocabilă,
penalităţile şi orice alte sume solicitate pentru
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
22
impozabile se consideră valoarea estimată în conformitate cu neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
art.225. contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau lege.
(5) Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor tarifele negociate.”. Suplimentar, menţionăm că, potrivit
supuse uzurii reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor prevederilor art.79 din Directiva
contabilă şi valoarea de piaţă. 2006/112/CE, baza de impozitare nu
cuprinde următoarele elemente:
(a) reduceri de preţ cu titlu de sconturi
pentru plată anticipată;
(b) reduceri de preţ şi rabaturi acordate
clientului şi obţinute de acesta la
momentul livrării;
(c) sume primite de o persoană
impozabilă de la client, reprezentând
decontarea cheltuielilor efectuate în
numele şi în contul clientului şi
înregistrate în contabilitate într-un cont
tranzitoriu.
În acest context, modificările operate la
art.97 sunt în conformitate cu
prevederile Directivei, conţinînd
prevederi mai detaliate în partea ce ţine
de elementele care nu se includ în baza
de impozitare.
Articolul 98. Ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile 27. Articolul 98 alineatul (1): A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
(1) Valoarea impozabilă a livrării impozabile a mărfurilor, litera c) se completează în final cu cuvintele „după alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
serviciilor, după livrarea sau achitarea lor, urmează a fi ajustată, efectuarea livrării”. proiectului de lege.
cu condiţia prezentării documentelor de confirmare, dacă: Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
a) valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
ca rezultat al schimbării preţurilor; art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
b) livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parţial, restituită (1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
subiectului impozabil care a efectuat livrarea; art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
c) valoarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
urma acordării discontului. art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
Articolul 101. Modul de calculare şi achitare a T.V.A. 28. Articolul 101: A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
(1) Subiecţii impozabili stipulaţi la art.94 lit.a) sînt obligaţi să la alineatul (1), cuvintele „dreptul de trecere în cont” se alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
declare, conform art.115, şi să achite la buget pentru fiecare înlocuiesc cu cuvintele „dreptul de deducere”; proiectului de lege.
perioadă fiscală, stabilită conform art.114, suma T.V.A., care se Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
determină ca diferenţă dintre sumele T.V.A. achitate sau ce art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);

23
urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru
mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau ce
urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării
valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la valorile
materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de
dreptul de trecere în cont conform art.102.
(3) Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile
procurate de către întreprinderile ce produc pîine şi produse de
panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc
produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pîine,
produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se
restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A.,
înmulţite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă.
T.V.A. se restituie în modul stabilit de lege, într-un termen ce
nu va depăşi 45 de zile.
la alineatul (3), cuvintele „şi întreprinderile ce prelucrează
lapte şi produc produse lactate” se înlocuiesc cu textul „ ,
întreprinderile ce produc lapte nesupus unui tratament
termic corespunzător şi destinat consumului direct sau
prelucrării ulterioare şi întreprinderile ce prelucrează lapte
şi produc produse lactate”, iar cuvintele „ cotei-standard a
T.V.A.” se înlocuiesc cu textul „diferenței dintre cota
standard și cea redusă”;
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
Modificarea prevede acordarea 01.01.2018
dreptului de restituire a sumei TVA şi
pentru întreprinderile ce produc lapte
nesupus unui tratament termic
corespunzător şi destinat consumului
direct sau prelucrării ulterioare.
Producerea laptelui este un proces
tehnologic complex similar cu
procesarea laptelui. Costurile aferente
procesului de producţie sunt foarte
ridicate şi din aceste considerente
producătorii de lapte trebuie să fie
trataţi la fel ca şi procesatorii de lapte.
Tratarea inechitabilă a producătorilor
de lapte nu încurajează dezvoltarea
acestei ramuri, iar întreprinderile de
procesare în lipsa materiei prime tot
mai mult se orientează spre utilizarea
laptelui praf de import.
Prin amendamentele respective
producătorii autohtoni de lapte vor fi
trataţi în mod egal cu procesatorii de
lapte.
Totodată, se propune ca restituirea
sumei TVA aferente producţiei de pîine
şi produse de panificaţie şi lapte şi
produse lactate să se efectueze în limita
de 12% din valoarea livrării ce se
impozitează la cota redusă.
Modificarea respectivă este
condiţionată de raţionamentul
economic prin care agentul economic
care achită 8% la bugetul de stat pentru
24

(4) Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la
data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul
de import.
(5) Dacă depăşirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile
procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat
o livrare care se impozitează la cota zero, acesta are dreptul la
restituirea sumei cu care a fost depăşită T.V.A. la valorile
materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului
bancar şi/sau al stingerii sumelor din contul restituirii
impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol,
ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a
T.V.A., stabilite la art. 96 lit. a), sau cotei reduse a T.V.A.,
stabilite la art. 96 lit. b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se
impozitează la cota zero. Restituirea T.V.A. se efectuează în
modul stabilit de lege, într-un termen care nu depăşeşte 45 de
zile. La exportul mărfurilor supuse accizelor, fabricate din
materia primă supusă accizului, limita valorii maxime a T.V.A.
apreciate spre restituire se majorează cu suma ce se apreciază
prin înmulţirea cotei standard a T.V.A. la valoarea accizelor
achitate furnizorilor la procurarea materiei prime utilizate la
producerea mărfurilor exportate.
(7) Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru
desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită T.V.A. pînă la
sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică pînă la
alineatul (4) se abrogă;
la alineatul (5), cuvintele „se impozitează la cota zero” se A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
înlocuiesc, în ambele cazuri, cu cuvintele „se scutește de alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
T.V.A. cu drept de deducere”;
la alineatul (7), a doua propoziție se exclude.
valorile materiale, serviciile procurate
pentru efectuarea livrărilor de pîine şi
produse de panificaţie şi lapte şi
produse lactate, poate beneficia de
restituirea TVA în limita diferenţei
dintre cota standard şi cota redusă a
TVA (20%-8%).
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
Modificările respective sunt 01.01.2018
argumentate de necesitatea armonizării
legislației naționale la prevederile
25
momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii
Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare
depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro achită T.V.A. în
funcţie de valoarea impozabilă a mărfurilor (limita
neimpozabilă nu micşorează valoarea impozabilă a mărfurilor).
Articolul 1013. Restituirea T.V.A. la investiţii (cheltuieli)
capitale în autovehicule pentru transportul a minimum 22 de
persoane, cu excepţia şoferului
(1) Agenţii economici care nu sînt înregistraţi în calitate de
contribuabili de T.V.A. şi care, începînd cu 1 ianuarie 2013,
efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în autovehicule de la
poziția tarifară 8702 pentru transportul a minimum 22 de
persoane, cu excepţia şoferului, au dreptul la restituirea sumei
T.V.A. aferente acestor investiţii, achitată la buget. Restituirea
T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un
termen ce nu depăşeşte 45 de zile din data depunerii cererii.
(2) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se
efectuează numai subiectului impozabil care dispune de decizie
de restituire a T.V.A. în contul stingerii datoriilor față de
bugetul public național, iar în lipsa datoriilor, la cererea
subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligații ale acestuia
față de bugetul public național sau la contul bancar al
subiectului impozabil respectiv.
Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor
creditorilor subiectului impozabil care dispune de decizie de
restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice și fizice
cesionari.
Articolul 102. Trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale,
serviciile procurate
(1) În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili,
înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A. li se permite
trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi
achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A pe valorile materiale,
serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării
contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor
impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.
Se permite trecerea în cont a T.V.A. la serviciile importate,
procurate de către subiecţii impozabili pentru efectuarea
livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de
Regulamentului (CE) nr.1186/2009
din 16 noiembrie 2009 de instituire a
unui regim comunitar de scutiri de taxe
vamale și la prevederile Directivei
2007/74/CE din 20.12.2007 privind
scutirea de taxa pe valoarea adăugată și
de accize pentru bunurile importate de
către persoanele care călătoresc în țări
terțe.
29. Articolul 1013: Modificarea are un caracter 01.01.2018
la alineatul (1), cuvintele „achitată la buget” se înlocuiesc redacțional și vine întru concretizarea
cu cuvintele „achitată furnizorului sau organului vamal sumei TVA ce urmează a fi restituită,
prin intermediul contului bancar”; precum și subiectul ce urmează să
beneficieze de restituire.
Dacă în perioada fiscală în care a fost
livrat autovehiculul la furnizor suma
T.V.A. la valorile materiale şi/sau la
serviciile procurate depăşeşte suma
T.V.A. la livrările de bunuri sau
servicii efectuate, nu vor exista sume
la alineatul (2), cuvintele „subiectului impozabil” se TVA achitate la buget nemijlocit pe
înlocuiesc cu cuvintele „agentului economic”, în toate această livrare.
cazurile. Respectiv, pentru cumpărător, la
solicitarea restituirii TVA, drept
document care confirmă achitarea TVA
pe investiția în cauză va servi
documentul bancar prin care s-a
efectuat achitarea cu furnizorul și
factura fiscală în care este reflectată
suma TVA.
30. Articolul 102 va avea următorul cuprins: A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
„Articolul 102. Deducerea sumei T.V.A. pentru mărfurile, alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
serviciile procurate proiectului de lege.
(1) În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., li art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
se permite deducerea sumei T.V.A. achitate sau care art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe (1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
în cadrul realizării contractului de comision) pentru art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării art.108; art.109 alin.(3); art.110;
activităţii de întreprinzător. Se permite deducerea T.V.A. art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
la mărfurile, serviciile importate, procurate de către alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
26
întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A. la buget pentru
serviciile menţionate în conformitate cu art.115. Subiecţilor
impunerii, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., li se
permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau care
urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., aferente
cheltuielilor efectuate pînă la momentul înregistrării şi legate de
procurarea mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie în
agricultură, de construcţia şi reconstrucţia obiectelor cu
destinaţie de producţie în agricultură, de crearea şi întreţinerea
plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea
cirezilor.
(2) Suma T.V.A, achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru
efectuarea livrărilor scutite de T.V.A nu se trece în cont şi se
raportează la costuri sau la cheltuieli.
(3) Suma T.V.A, achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru
efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A se
trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.
Mărimea trecerii în cont a T.V.A se determină lunar prin
aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează
a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt
utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite
de T.V.A. Prorata se determină prin aplicarea următorului
raport:
a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără
T.V.A), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror
efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză;
b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile
(fără T.V.A) şi a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor
primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile
materiale, serviciile în cauză.
Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus şi se
aproximează conform regulilor matematice pînă la un semn
după virgulă la completarea declaraţiei privind T.V.A pentru
ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii
anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma T.V.A trecută în cont
în perioadele fiscale precedente şi suma T.V.A determinată
drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în
declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului.
(31) Trecerea în cont a sumei T.V.A., achitată sau care urmează
a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt
folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte
impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art. 95 alin. (2) lit. c)
subiecţii impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile
în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, numai
în cazul achitării T.V.A. la buget pentru mărfurile,
serviciile menţionate în conformitate cu art.115.
(2) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată pe
valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite
pentru efectuarea livrărilor scutite de T.V.A. conform
art.103 nu se deduce şi se raportează la costuri sau la
cheltuieli.
(3) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată,
pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite
pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de
T.V.A. conform art.103 se deduce dacă se referă la
livrările impozabile.
(4) Mărimea deducerii a sumei T.V.A. se determină lunar
prin aplicarea proratei, faţă de suma TVA, achitată sau
care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile
procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît
impozabile, cît şi scutite de T.V.A. Prorata lunară se
aproximează conform regulilor matematice pînă la un
semn după virgulă şi se determină prin aplicarea
următorului raport:
a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile
(fără T.V.A.), cu excepţia avansurilor primite, pentru a
căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în
cauză;
b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor
impozabile (fără T.V.A..) şi a livrărilor scutite fără drept
de deducere, cu excepţia avansurilor primite, pentru
efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile
în cauză.
Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus şi
se aproximează conform regulilor matematice pînă la un
semn după virgulă la completarea declaraţiei privind
T.V.A. pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se
bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre
suma TVA dedusă în perioadele fiscale precedente şi suma
T.V.A. determinată drept urmare a aplicării proratei
definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă
fiscală a anului
(5) Deducerea sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi
achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt
folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte
impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art.95 alin.(2)
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
Suplimentar, se propune excluderea
dreptului de trecere în cont a sumei
TVA aferent cheltuielilor efectuate
pînă la momentul înregistrării şi legate
de procurarea mijloacelor fixe cu
destinaţie de producţie în agricultură,
de construcţia şi reconstrucţia
obiectelor cu destinaţie de producţie în
agricultură, de crearea şi întreţinerea
plantaţiilor tinere, de creşterea
tineretului animal şi întreţinerea
cirezilor.
Aceasta se argumentează prin faptul că
art.112 din Codul fiscal prevede
dreptul agentului economic de a se
înregistra ca plătitor a TVA benevol,
cînd preconizează efectuarea livrărilor
impozabile de mărfuri sau servicii.
Astfel, acordarea dreptului de trecere în
cont a mijloacelor fixe în cazul
existenţei înregistrări benevole nu mai
este actual.
Totodată, menţionăm că dreptul de
trecere în cont a sumei TVA aferent
cheltuielilor efectuate pînă la
momentul înregistrării şi legate de
procurarea mijloacelor fixe este contrar
normelor reglementate în legislaţia
Uniunii Europene, şi anume Directiva
2006/112/CE a Consiliului din
28.11.2006 privind sistemul comun al
taxei pe valoarea adăugată.
Concomitent, conform prevederilor
Directivei 2006/112/CE:
- dreptul de deducere ia naştere în
momentul în care taxa deductibilă
devine exigibilă (art.167);
- pro rata de deducere este compusă
dintr-un raport cuprinzând următoarele
sume:
(a) la numărător, valoarea totală, fără
27
şi d) se efectuează similar livrărilor impozabile.
Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru
efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu
T.V.A. în conformitate cu art. 95 alin. (2) lit. a) şi b) nu se trece
în cont şi se raportează la costuri sau la cheltuieli.
(32) Sumele T.V.A. trecute în cont de subiectul impozabil pe
mărfurile, serviciile procurate se exclud din trecerea în cont şi
se raportează la cheltuieli în cazul modificării regimului fiscal
pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A.
Din trecerea în cont se exclud sumele T.V.A. în mărimea
atribuită anterior la trecerea în cont pentru stocurile de mărfuri
rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse
uzurii – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii contabile,
fără a lua în considerare valoarea reevaluată.
Sumele T.V.A. care se exclud din trecerea în cont în
conformitate cu prezentul alineat nu se includ în costul
mărfurilor, serviciilor, inclusiv al activelor materiale şi
nemateriale supuse uzurii, ci se raportează la cheltuieli.
Raportarea sumelor T.V.A. la cheltuieli se efectuează în
perioada fiscală imediat următoare celei în care a fost modificat
regimul fiscal.
(33) Sumele T.V.A. raportate la costuri sau la cheltuieli pe
mărfurile, serviciile procurate se trec în cont la modificarea
regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în
procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din scutit de
T.V.A. în impozabil.
Se trec în cont sumele T.V.A. în mărimea atribuită anterior la
costuri sau la cheltuieli pentru stocurile de mărfuri rămase, iar
pentru activele materiale şi nemateriale supuse uzurii – în
mărimea sumei T.V.A. aferente valorii contabile, fără a lua în
considerare valoarea reevaluată.
Trecerea în cont a sumelor T.V.A. se efectuează în perioada
fiscală imediat următoare celei în care a fost modificat regimul
fiscal.
(4) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite
pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe valorile
materiale procurate care în procesul activităţii de întreprinzător
au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ
conform legislaţiei, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă
uzurii a mijloacelor fixe casate, nu se trece în cont şi se
raportează la costurile sau cheltuielile perioadei.
lit.c) şi d) se efectuează similar livrărilor impozabile.
Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite
pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte
impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art.95 alin.(2)
lit.a) şi b) nu se deduce şi se raportează la costuri sau la
cheltuieli.
(6) Sumele T.V.A. deduse de subiectul impozabil pe
mărfurile, serviciile procurate se exclud din deducere şi se
raportează la cheltuieli în cazul modificării regimului
fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul
desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în
scutit de T.V.A. conform art.103.
Din deducere se exclud sumele T.V.A. în mărimea
atribuită anterior la deducere pentru stocurile de mărfuri
rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse
amortizării – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii
contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată.
Sumele T.V.A. care se exclud din deducere în
conformitate cu prezentul alineat nu se includ în costul
mărfurilor, serviciilor, inclusiv al activelor materiale şi
nemateriale supuse amortizării, ci se raportează la
cheltuieli.
Raportarea sumelor T.V.A. la cheltuieli se efectuează în
perioada fiscală imediat următoare celei în care a fost
modificat regimul fiscal.
(7) Sumele T.V.A. raportate la costuri sau la cheltuieli pe
mărfurile, serviciile procurate se deduc în cazul modificării
regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în
procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din scutit
de T.V.A. conform art.103 în impozabil.
Se deduc sumele T.V.A. în mărimea atribuită anterior la
costuri sau la cheltuieli pentru stocurile de mărfuri rămase,
iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse
amortizării – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii
contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată.
Deducerea sumelor T.V.A. se efectuează în perioada
fiscală imediat următoare celei în care a fost modificat
regimul fiscal.
În sensul alineatelor (6) şi (7), modificarea regimului fiscal
presupune schimbarea printr-un act legislativ a regimului
de impozitare din scutit în impozabil sau invers, sau
schimbarea destinaţiei utilizării mărfurilor pentru
efectuarea livrărilor impozabile sau scutite conform
TVA, a cifrei de afaceri anuale,
aferente operaţiunilor care dau drept de
deducere conform articolelor 168 şi
169;
(b) la numitor, valoarea totală, fără
TVA, a cifrei de afaceri anuale aferente
operaţiunilor incluse la numărător şi
operaţiunilor care nu dau drept de
deducere (art.174);
- consiliul, hotărând în unanimitate la
propunerea Comisiei, stabileşte
cheltuielile care nu dau drept de
deducere a TVA. Nu se acordă dreptul
de deducere a taxei pentru cheltuielile
care nu sunt legate strict de activitatea
economică desfăşurată, precum
cheltuielile de lux, divertisment sau
spectacole (art.176);
- pentru exercitarea dreptului de
deducere, o persoană impozabilă este
necesar să îndeplinească următoarele
condiţii:
a) pentru deducerile în temeiul
articolului 168 litera (a), în ceea ce
priveşte livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii, aceasta are
obligaţia de a deţine o factură emisă în
conformitate cu articolele 220-236 şi
cu articolele 238, 239 şi 240;
b) pentru deducerile în temeiul
articolului 168 litera (e), în ceea ce
priveşte importul de bunuri, are
obligaţia de a deţine un document de
import care o desemnează ca destinatar
sau importator şi care menţionează
valoarea TVA datorate sau permite
calcularea valorii respective (178)
În acest context, prevederile Directivei
2006/112/CE, conceptual, sunt
transpuse în proiectul de lege, ţinîndu-
se cont de specificul legislaţiei fiscale
naţionale şi de faptul că Republica
Moldova nu este stat menbru al Uniunii
Europene.
28
 (5) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul
impozabil în scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin
de domeniul activităţii sale de întreprinzător nu se trece în cont
şi se raportează la cheltuieli. Subiecţii impozabili a căror
activitate de întreprinzător constă în organizarea distracţiilor şi
timpului liber, iar valorile materiale, serviciile procurate sînt
folosite nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi au
dreptul la trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale şi
serviciile procurate.
(6) Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a T.V.A.
achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale,
serviciile procurate dacă dispune:
a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe
care a fost achitată ori urmează a fi achitată T.V.A., sau
b) de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă
achitarea T.V.A. la mărfurile importate,
c) de documentul care confirmă achitarea T.V.A pentru
serviciile importate.
Dacă, după vînzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist
sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu
emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vînzare,
subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei
T.V.A achitate sau care urmează a fi achitate, în baza
contractului de vînzare a bunurilor gajate.
(61) În cazul în care factura fiscală pentru servicii a căror
livrare se realizează regulat, pe o perioadă de 6 luni
calendaristice consecutive, precum şi pentru energie electrică,
energie termică, gaz natural, servicii de telefonie, servicii
comunale, este primită de către cumpărător pînă la data de 10
inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea
documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil
are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A., achitată sau care
urmează a fi achitată pentru serviciile, mărfurile menţionate
utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfăşurării activităţii de întreprinzător în luna în care a avut loc
livrarea acestora.
(7) Livrarea, în privinţa căreia se permite trecerea în cont a
T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile
materiale, serviciile procurate, trebuie să fie efectuată
subiectului impozabil de către furnizorul care a eliberat factura
fiscală (eliberată în modul stabilit de Ministerul Finanţelor sau
imprimată cu aplicarea seriei şi numărului atribuit de Serviciul
Fiscal de Stat subiectului care îşi exercită dreptul la imprimarea
art.103. Totodată, în vederea excluderii
(8) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, interpretării duale, se propune
pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt reglementarea termenului de
folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe modificarea regimului fiscal, care
mărfurile procurate care în procesul activităţii de presupune schimbarea printr-un act
întreprinzător au fost sustrase sau au constituit deşeuri şi legislativ regimul de impozitare din
perisabilităţi naturale peste limitele prevăzute în art.24 din scutit în impozabil sau invers, sau
Codul fiscal, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă schimbarea destinaţiei utilizării
amortizării a mijloacelor fixe casate, nu se deduce şi se mărfurilor pentru efectuarea livrărilor
raportează la costurile sau cheltuielile perioadei. impozabile sau scutite.
(9) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, De asemenea, în scopul evitării
pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul situaţiilor în care agenţii economici
impozabil în scopul organizării de activităţi distractive ce sunt obligaţi să depună Declaraţii
nu ţin de domeniul activităţii sale de întreprinzător nu se fiscale privind TVA corectate
deduce şi se raportează la cheltuieli. Subiecţii impozabili a condiţionate de deducerea sumei TVA
căror activitate de întreprinzător constă în organizarea aferentă facturii fiscale recepţionate cu
distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, întîrziere, se propune acordarea
serviciile procurate sînt folosite nemijlocit pentru dreptului agentului economic la
desfăşurarea acestei activităţi au dreptul la deducerea deducerea sumei TVA în perioada
T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate. fiscală în care a fost recepţiontă efectiv
(10) Subiectul impozabil are dreptul la deducerea T.V.A. factura fiscală, indiferent de perioada
achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile fiscală în care a fost eliberată factura
materiale, serviciile procurate dacă dispune: fiscală.
a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile Subsidiar, se propune reglementarea
procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată documentelor confirmative ce urmează
T.V.A., sau a fi prezentate pentru beneficierea de
b) de documentul, eliberat de organul vamal, care confirmă restiuirea sumei TVA la nivel de act
achitarea T.V.A. la mărfurile importate; normativ.
c) de documentul care confirmă achitarea TVA pentru Menţionăm că, documentele
serviciile importate. confirmative ce urmează a fi prezentate
(11) Dacă, după vînzarea valorilor materiale gajate de de agentul economic în scopul
către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de beneficierii de restituirea de TVA
acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen reprezintă aspecte de ordin tehnic şi
de 15 zile de la vînzare, subiectul impozabil are dreptul la administrativ care pot fi modificate şi
deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi completate fără mari tergiversări în
achitate, în baza contractului de vînzare a valorilor cazul în care acestea sunt reglementate
materiale gajate. prin Hotărîre de Guvern.
(12) În cazul în care factura fiscală pentru servicii a căror De asemenea, informăm că, atît
livrare se realizează regulat, pe o perioadă de 6 luni practica internaţională, cît şi experţii
calendaristice consecutive, precum şi pentru energie străini recomandă ca toate prevederile
electrică, energie termică, gaz natural, servicii de telefonie, de ordin administrativ, inclusiv
servicii comunale, este primită de către cumpărător documentele confirmative, să fie
(beneficiar) pînă la data de 10 inclusiv a lunii următoare reglementate într-un act normativ, în
celei în care a avut loc livrarea documentată prin factura vederea evitării împovărării
29
de sine stătător a facturilor fiscale) sau să fie importată de către
subiectul impozabil.
(8) În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe
valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul impozabil, în
afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de evidenţă a
livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate operaţiunile de
livrare sau procurare, trebuie să dispună de:
1) pentru livrări de mărfuri:
a) contractul în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri;
b) factura comercială (invoice);
d) documentul de transport internaţional al mărfurilor (copie),
cu excepţia livrărilor efectuate prin intermediul poştei;
f) la livrarea mărfurilor la export prin intermediul poştei,
suplimentar se prezintă:
- documentul ce confirmă achitarea serviciilor şi/sau factura
pentru serviciile poştale prestate;
- documentul indicat în borderoul documentelor anexate la
declaraţia vamală de export, perfectat de către operatorul poştal
pe faptul expedierii poştale;
2) pentru livrări de servicii:
a) confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în caz de
necesitate, se prezintă traducerea perfectată de traducător
autorizat conform legislaţiei);
b) documentele de plată ce confirmă achitarea serviciului;
c) în cazul exportului de servicii legate de livrarea bunurilor
materiale – declaraţia vamală şi documentele ce atestă
transportarea bunurilor materiale în cauză în afara teritoriului
vamal al Republicii Moldova;
3) pentru serviciile de transport internaţional de pasageri
efectuate cu:
a) transportul auto, cu regularitate – foaia de parcurs, fişa de
evidenţă a biletelor, pentru transportările unice – foaia de
parcurs, borderourile de control;
b) transportul feroviar – fişa de evidenţă a biletelor;
c) transportul avia – misiunea de zbor;
d) transport naval – conosamentul;
4) la prestarea serviciilor de transport şi expediţie internaţională
de mărfuri efectuate cu:
a) transportul auto – contractul sau comanda ori copiile lor
privind prestarea serviciului de transport sau expediţie,
documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile
prestate, CMR – factura de transport internaţional auto, cu
înscrierea sosirii mărfurilor la locul de destinaţie şi prezenţa
ştampilelor organului vamal al Republicii Moldova, cu excepţia
fiscală respectivă, subiectul impozabil are dreptul la conţinutului Codului fiscal.
deducerea sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi
achitată pentru serviciile, mărfurile menţionate utilizate la
efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător în luna în care a avut loc
livrarea acestora.
(13) În cazul în care factura fiscală pentru livrarea
mărfurilor, serviciilor este primită de către cumpărător
(beneficiar) – subiect impozabil ulterior perioadei fiscale
în care aceasta a fost emisă, subiectul impozabil are
dreptul la deducerea sumei T.V.A achitate sau care
urmează a fi achitată pentru mărfurile, servicii utilizate la
efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător aferentă facturii fiscale
respective în perioada fiscală în care aceasta a fost primită
de către cumpărător (beneficiar). Deducerea T.V.A se
efectuează prin înscrierea sumei respective în Declaraţia
privind T.V.A aferentă perioadei fiscale în care a fost
primită nemijlocit factura fiscală, fără corectarea
Declaraţiilor privind T.V.A pentru perioadele fiscale
anterioare.
(14) Livrarea, în privinţa căreia se permite deducerea
T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate pe mărfurile,
serviciile procurate, trebuie să fie efectuată subiectului
impozabil de către furnizorul care a eliberat factura fiscală
(eliberată în modul stabilit de Ministerul Finanţelor sau
imprimată cu aplicarea seriei şi numărului atribuit de
Serviciul Fiscal de Stat subiectului care îşi exercită dreptul
la imprimarea de sine stătător a facturilor fiscale) sau să fie
importată de către subiectul impozabil.
(15) În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe
mărfurile şi serviciile procurate, subiectul impozabil, în
afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de
evidenţă a livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate
operaţiunile de livrare sau procurare, trebuie să dispună de
documente confirmative stabilite de Guvern.
(16) La apariţia condiţiilor stabilite la art.118 1, subiectul
impozabil este în drept să deducă suma T.V.A. achitată sau
care urmează a fi achitată furnizorului pe mărfurile,
serviciile procurate pe teritoriul ţării numai în cazul în care
factura fiscală este înregistrată în Registrul general
electronic al facturilor fiscale. În cazul în care furnizorul
mărfurilor, serviciilor nu a înregistrat factura fiscală
eliberată în Registrul general electronic al facturilor fiscale
30
cazurilor cînd transportul se efectuează fără trecerea frontierei
ţării;
b) transportul feroviar – copia facturii de transport feroviar cu
ştampilele organului vamal al Republicii Moldova, actele
lucrărilor (serviciilor) executate pentru perioada de gestiune.
Pentru serviciile de expediţie se prezintă actele de verificare
efectuate cu Î.S. ”Calea Ferată din Moldova” şi cu alţi
expeditori care au participat la prestarea serviciilor respective,
factura de transport internaţional pe cale ferată (forma 4A);
c) transportul aerian – factura de expediţie avia (Air Waybill),
cu nota de sosire a mărfurilor în ţara de destinaţie;
d) transportul naval – conosamentul care, prin înscrierile şi
ştampilele aplicate, atestă prestarea serviciului de transport
internaţional;
5) pentru serviciile operatorului aerodrom (aeroport), pentru
serviciile de comercializare a biletelor de călătorie în trafic
internaţional cu aeronave, de deservire la sol a aeronavelor, de
securitate aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferente
aeronavelor în trafic internaţional; pentru serviciile de
comercializare a biletelor de transport internaţional auto,
feroviar şi fluvial – documentele ce confirmă prestarea
serviciilor enumerate şi valoarea acestora;
6) pentru serviciile acordate prin intermediul mijloacelor
electronice:
a) confirmarea prin semnătură electronică şi confirmarea
primirii plăţii pentru serviciile respective (dacă aceasta a avut
loc) sau informaţia privind mijloacele băneşti încasate prin
intermediul cardurilor sistemelor internaţionale de plăţi,
prezentate de către bancă, în baza căreia va fi posibilă
identificarea destinatarului străin;
b) în lipsa semnăturii electronice – confirmarea privind
recepţionarea serviciilor de către beneficiar cu semnătura
olografă;
7) pentru energia electrică, energia termică şi gaze la export:
a) confirmarea destinatarului străin privind recepţionarea
livrărilor;
b) declaraţiile vamale sau extrasele din declaraţiile vamale în
format electronic, pe care a fost aplicată semnătura electronică
a subiectului impozabil sau a brokerului vamal care a depus la
organul vamal declaraţia vamală în formă electronică în numele
subiectului impozabil, documentele ce atestă transportarea
energiei electrice, termice şi a gazelor la adresa importatorului;
c) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea
operaţiunilor de export efectuate de subiectul impozabil sau
sau a înregistrat-o cu depăşirea termenului stabilit la
art.1181 alin.(11), cumpărătorul (beneficiarul) va avea
dreptul la deducerea sumei T.V.A. în condiţiile stabilite de
prezentul articol, cu informarea Serviciului Fiscal de Stat,
în modul şi în termenul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat,
despre nerespectarea de către furnizor a prevederilor
art.1181.
(17) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată,
pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor
folosite de către persoanele specificate la grupele minore
112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica
Moldova se deduce doar pentru un singur autoturism
pentru fiecare persoană specificată la grupele minore 112
şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica
Moldova. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi
achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia a mai
mult de un singur autoturism folosit de către persoanele
specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul
ocupaţiilor din Republica Moldova nu se deduce şi se
raportează la costuri sau la cheltuieli.
(18) În cazul procurării de pe teritoriul ţării a valorilor
materiale, serviciilor de la un furnizor inclus în lista
contribuabililor obligaţi să utilizeze facturi fiscale
electronice (e-factura), aprobată de Serviciul Fiscal de
Stat, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei
T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată dacă dispune
de factura fiscală electronică, eliberată de furnizor în
modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.”.
31
brokerul vamal care a depus la organul vamal declaraţia vamală
în formă electronică în numele subiectului impozabil;
8) pentru serviciile de transport internaţional prin conducte,
reţele electrice:
a) contractul în baza căruia a fost efectuat transportul;
b) factura comercială (invoice);
c) documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile
prestate;
d) documentele ce atestă livrările efectuate;
9) pentru livrările efectuate de către producătorii de pîine şi
produse de panificaţie, precum şi de către întreprinderile ce
prelucrează lapte şi produc produse lactate – documentele
(facturile fiscale) care atestă livrările;
10) pentru energia electrică, energia termică şi apa caldă
destinate populaţiei – documentele care atestă livrările; în cazul
livrării operatorilor reţelelor de distribuţie şi furnizorilor
energiei electrice de către întreprinderile producătoare – actele
de recepţie între operatorii reţelelor de distribuţie şi
producători, respectiv între furnizorii energiei electrice şi
producători, în celelalte cazuri – facturile fiscale ce confirmă
livrările;
11) pentru mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.
104 lit. f) şi i):
a) copia declaraţiei vamale despre introducerea de către
rezidentul zonei economice libere, rezidentul Portului
Internaţional Liber Giurgiuleşti sau rezidentul Aeroportului
Internaţional Liber Mărculeşti a mărfurilor în zona economică
liberă, în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti sau în
Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti de pe restul
teritoriului vamal al Republicii Moldova;
b) contractul de livrare;
c) copia certificatului rezidentului zonei economice libere,
rezidentului Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti sau
rezidentului Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti căruia
îi este efectuată livrarea;
d) pentru livrările impozabile la cota zero a T.V.A.:
– de mărfuri – factura fiscală, în cazul în care este indicată zona
economică liberă, Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti sau
Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti drept punct de
destinaţie;
– de servicii – factura fiscală eliberată pe faptul acordării
serviciilor, al căror loc de livrare reprezintă zona economică
liberă, Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti sau Aeroportul
Internaţional Liber Mărculeşti;
32
12) pentru livrările efectuate în cadrul contractelor de leasing:
a) documentele (facturile fiscale) care atestă livrările;
b) facturile care atestă predarea bunului către locatar;
c) facturile fiscale care atestă primirea ratelor de leasing;
13) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate realizării
proiectelor Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (în
continuare – FISM):
a) contractele încheiate între FISM şi agenţii economici care
execută lucrări din resursele FISM;
b) contractele încheiate între unităţile administrativ-teritoriale,
agenţiile de implementare şi agenţii economici privind
executarea lucrărilor finanţate din resursele FISM;
c) contractele încheiate între agenţii economici antreprenori
care solicită restituirea T.V.A. şi agenţii economici care au
încheiate contracte cu FISM – în cazul solicitării restituirii
T.V.A. de către agenţii economici antreprenori pentru livrările
de mărfuri şi servicii destinate realizării proiectelor FISM;
d) facturile fiscale eliberate pentru volumul de lucrări executate
şi documentele în baza cărora ele sînt eliberate (actele de
îndeplinire a lucrărilor etc.);
14) pentru livrările de mărfuri în magazinele duty-free:
a) contractele de livrare a mărfurilor în magazinul duty-free;
b) facturile fiscale pentru livrările la cota zero a T.V.A., în care
este indicat drept punct de destinaţie magazinul duty-free, avînd
aplicată ştampila Serviciului Vamal;
c) confirmarea Serviciului Vamal privind introducerea
mărfurilor în magazinul duty-free;
15) pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale:
a) la procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor
materiale, serviciilor, utilizate pentru efectuarea investiţiilor –
facturile fiscale şi documentele de plată ce confirmă achitarea
valorii procurărilor în cauză, inclusiv T.V.A.;
b) la procurarea valorilor materiale de la nerezidenţi sau de la
persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul
Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei
bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele
de plată ce confirmă achitarea T.V.A. la Serviciul Vamal;
c) la beneficierea de servicii de la nerezidenţi sau de la
persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul
Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei
bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele
ce atestă achitarea la Serviciul Fiscal de Stat a T.V.A. aferentă
procurării lor, precum şi documentele de plată ce atestă
beneficierea de aceste servicii;
33
d) în cazul investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri de
producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor), care
sînt date în exploatare şi utilizate conform destinaţiei lor finale,
suplimentar la documentele specificate la lit. a)–c), procesul-
verbal de recepţie finală, extrasul documentului cadastral ce
atestă înscrierea acestora în registrul bunurilor imobiliare;
16) la prestarea pe teritoriul ţării a serviciilor de prelucrare
solicitantului plasării mărfurilor sub regim vamal de
perfecţionare activă de către agenţii economici din industria
uşoară:
a) contractele de prestare a serviciilor, încheiate cu solicitantul
plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă;
b) factura fiscală pentru serviciile prestate;
c) facturile care confirmă primirea materiei prime şi returnarea
produselor prelucrate;
d) actul de executare a lucrărilor, cu indicarea menţiunilor
contractului în baza căruia acestea au fost executate;
e) documentele agenţilor economici ce confirmă achitarea
serviciilor prestate;
18) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate proiectului
„Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea iluminatului
public al centrului municipiului Chişinău”:
a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota zero
a T.V.A.;
b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, actul de executare a
lucrărilor;
c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant
autorizat al Primăriei municipiului Chişinău sau al
beneficiarului;
d) copia scrisorii Primăriei municipiului Chişinău pe formular
oficial, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului, cu
confirmarea că acesta beneficiază de aplicarea cotei zero a
T.V.A. la mărfurile, serviciile şi lucrările procurate în
Republica Moldova, destinate realizării proiectului
„Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea iluminatului
public al centrului municipiului Chişinău”;
19) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate Programului
de investiţii prioritare prevăzut de Studiul de fezabilitate la
Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în
municipiul Chişinău:
a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota zero
a T.V.A.;
b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, actul de executare a
lucrărilor;
34
c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant
autorizat al S.A. „Apă-Canal Chişinău” sau al beneficiarului;
d) copia scrisorii S.A. „Apă-Canal Chişinău” pe formular
oficial, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului, cu
confirmarea că acesta beneficiază de aplicarea cotei zero a
T.V.A. la mărfurile, serviciile şi lucrările procurate în
Republica Moldova, destinate realizării Programului de
investiţii prioritare prevăzut de Studiul de fezabilitate la
Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în
municipiul Chişinău.
(9) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată pentru
alcoolul etilic procurat şi utilizat în medicină, se trece în cont.
(10) La apariţia condiţiilor stabilite la art. 1181, subiectul
impozabil este în drept să treacă în cont suma T.V.A. achitată
sau care urmează a fi achitată furnizorului pe valorile materiale,
serviciile procurate pe teritoriul ţării numai în cazul în care
factura fiscală este înregistrată în Registrul general electronic al
facturilor fiscale. În cazul în care furnizorul mărfurilor,
serviciilor nu a înregistrat factura fiscală eliberată în Registrul
general electronic al facturilor fiscale sau a înregistrat-o cu
depăşirea termenului stabilit la art. 1181 alin. (11), cumpărătorul
(beneficiarul) va avea dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A.
în condiţiile stabilite de prezentul articol, cu informarea
Serviciului Fiscal de Stat, în modul şi în termenul stabilit de
Serviciul Fiscal de Stat, despre nerespectarea de către furnizor a
prevederilor art. 1181.
(11) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată,
pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor
folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi
121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova se
trece în cont doar pentru un singur autoturism pentru fiecare
persoană specificată la grupele minore 112 şi 121 din
Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova. Suma
T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru
întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia a mai mult de un singur
autoturism folosit de către persoanele specificate la grupele
minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica
Moldova nu se trece în cont şi se raportează la costuri sau la
cheltuieli.
Articolul 103. Scutirea de T.V.A. 31. Articolul 103 alineatul (1): A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
(1) T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi textul ,,T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate proiectului de lege.
impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);

35
întreprinzător în Republica Moldova:
6) serviciile (acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate,
pentru care se aplică taxa de stat; toate tipurile de activităţi
legate de taxele şi plăţile încasate de stat pentru acordare de
licenţe, înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi taxele şi
plăţile încasate de autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale; activitatea profesională în sectorul justiţiei; serviciile de
înregistrare în registrul bunurilor imobiliare şi de eliberare a
extraselor din acest registru; serviciile de înregistrare de stat a
persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi de
furnizare a informaţiei din registrele de stat respective;
21) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor
supuse accizelor;
activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova:” se
înlocuieşte cu textul ,,Sunt scutite de TVA, fără drept de
deducere:”;
la punctul 6), după textul „autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale;” se introduc cuvintele „serviciile
cu semnificație juridică în domeniul protecției obiectelor
proprietății intelectuale”;
punctul 21) va avea următorul cuprins:
,,21) timbrele de acciz importate destinate marcării
mărfurilor supuse accizelor precum şi hîrtii speciale
importate pentru marcarea mărfurilor supuse accizelor
destinate exportului;”;
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
Modificarea prevede concretizarea 01.01.2018
dreptului de beneficiere a scutirii de
TVA pentru serviciile prestate de către
Agenţia de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală, reieșind din prevederile
art.6 alin.(1) din Legea nr.114 din
03.07.2014 cu privire la Agenţia de
Stat pentru Proprietatea Intelectuală,
care este responsabilă de promovarea și
realizarea activităților în domeniul
protecției juridice a proprietății
intelectulale a drepturilor de proprietate
industrială, dreptului de autor și
drepturile conexe.
Se propune acordarea scutirii de 01.01.2018
T.V.A. pentru hîrtii speciale importate
pentru marcarea mărfurilor supuse
accizelor destinate exportului.
Or, conform regulii generale de
interpretare 1 a Nomenclaturii
combinate a mărfurilor, aprobate prin
Legea nr.172 din 25.07.2014,
clasificarea mărfurilor se realizează
reieşind din textul poziţiilor mărfurilor
şi al notelor corespunzătoare referitoare
la secţiuni sau capitole. Astfel, poziția
tarifară 4907 cuprinde timbre poștale,
timbre fiscale şi similare, neobliterate,
în circulaţie sau urmînd a fi puse în
circulaţie în ţara în care ele au sau vor
avea o valoare nominală recunoscută;
hîrtie timbrată; bancnote; cecuri; titluri
36

29) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la
fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea
lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în
modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare
a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de Guvern.
La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la
fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea
lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la
costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor
executate.
Activele materiale pe termen lung care au beneficiat de
facilitatea fiscală respectivă nu pot fi înstrăinate, transmise în
folosinţă sau posesie (exceptînd locațiunea bunurilor imobile),
atît integral, cît şi părţi componente ale acestora, pe parcursul a
3 ani de la data validării declaraţiei vamale respective sau
eliberării facturii, cu excepţia cazului în care aceste active
materiale pe termen lung sînt exportate, dacă anterior au fost
importate şi nu au suferit modificări în afara uzurii normale. În
cazul în care aceste active materiale pe termen lung se
înstrăinează, se transmit în folosinţă sau posesie, atît integral,
cît şi părţi componente ale acestora, pînă la expirarea a 3 ani,
T.V.A. se calculează şi se achită de către beneficiar
(cumpărător) pornind de la valoarea indicată în factura eliberată
în momentul beneficierii de facilitatea fiscală respectivă, în
cazul livrării de active materiale pe termen lung, sau de la
valoarea în vamă la momentul depunerii declaraţiei vamale, în
cazul importului acestora;
la punctul 29):
cuvintele „activele materiale pe termen lung” se înlocuiesc
cu cuvintele „mijloacele fixe”, iar cuvintele „active
materiale pe termen lung” se înlocuiesc cu cuvintele
„mijloace fixe”;
cuvîntul „facturii” se înlocuieşte cu cuvintele „facturii
fiscale”, iar cuvîntul „factura” se înlocuieşte cu cuvintele
„factura fiscală”;
alineatul al treilea:
în propoziția a doua, textul „beneficiar (cumpărător)” se
înlocuiește cu cuvintele „persoana în a cărei capital a fost
introdus bunul în capitalul statutar (social)”;
se completează în final cu următoarea frază:
„Persoana în a cărei capital a fost introdus bunul în
capitalul statutar (social) nu are dreptul de deducere a
sumei TVA achitate pentru bunul corporal înstrăinat și se
obligă să prezinte Declarația privind TVA;”;
se completează cu alineatele (98) şi (99), cu următorul A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
cuprins:
,,(98) Bunurile aflate în bagajele personale ale călătorilor proiectului de lege.
de acţiuni sau obligaţiuni şi titluri
similare.
Reieșind din faptul că, timbrele de
acciz importate nu sunt puse în liberă
circulație pe teritoriul Republicii
Moldova, dar sunt importate și utilizate
pentru marcarea mărfurilor supuse
accizelor destinate exportului, acestea
nu au o valoare nominală recunoscută
în Republica Moldova și marfa în
cauză este interpretată ca hîrtie
clasificată la subpoziția tarifară
490700900.
Prevederea are ca rol racordarea 01.01.2018
termenilor utilizați cu legislația în
vigoare, astfel eliminînd interpretările
ambigue aferent termenilor care nu
sunt reglementate în legislația actuală.
Totodată, se propune racordarea
prevederilor pct.29) cu normele din
Hotărîrea Guvernului nr.294 din
17.03.1998 cu privire la executarea
Decretului Președintelui Republicii
Moldova
Concomitent, se propune concretizarea
persoanei care urmează să achite suma
TVA în cazul înstrăinării mijlocului
fix, precum și reglementarea faptului
că persoana respectivă nu are dreptul
de a deduce suma TVA, precum și este
obligată să prezintă Declarația privind
TVA. Aceste norme vin să
contracareze agentul economic care
aplică facilitatea fiscală cu rea-credință,
precum și are drept scop să
îmbunătățească administrarea fiscală.
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
37
care vin dintr-o ţară străină sunt scutite de T.V.A la
import, cu condiţia ca acestea să nu fie introduse în scopuri
comerciale şi valoarea acestora să nu depăşească 300 euro
de persoană. În cazul călătorilor care folosesc transportul
aerian şi al celor care folosesc transportul maritim, pragul
financiar pentru bunurile aflate în bagajele personale ale
călătorilor este de 430 euro.
În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte
limita neimpozabilă de 300 de euro sau 430 euro, T.V.A.
se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă,
iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea
impozabilă a acestora.
În sensul aplicării scutirilor, bagajele personale reprezintă
toate bagajele pe care călătorul le poate prezenta organului
vamal la sosire în ţară, precum şi bagajele pe care acesta le
prezintă aceluiaşi organ la o dată ulterioară, cu condiţia ca
acesta să demonstreze că bagajul a fost înregistrat, la
momentul plecării sale, ca bagaj însoţit la compania care l-
a transportat în Republica Moldova dintr-o ţară străină.
(99) Se scutesc de T.V.A. serviciile de transport livrate în
Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul
Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal
al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către
rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii
Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti,
Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia.”.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
Modificările respective sunt
argumentate de necesitatea armonizării
legislației naționale la prevederile
Regulamentului (CE) nr.1186/2009
din 16 noiembrie 2009 de instituire a
unui regim comunitar de scutiri de taxe
vamale și la prevederile Directivei
2007/74/CE din 20.12.2007 privind
scutirea de taxa pe valoarea adăugată și
de accize pentru bunurile importate de
către persoanele care călătoresc în țări
terțe.
Modificarea vizează art.103 alin.(98),
art.128 alin.(19) din Codul fiscal și
art.28 lit.h) din Legea cu privire la
tariful vamal, art.4 alin.(4) lit.a) și b),
art.5 alin.(1) din Legea cu privire la
modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii
Moldova de către persoanele fizice ale
proiectului de lege.
Se propune acordarea scutirii de
T.V.A. pentru serviciile de transport
livrate în Portul Internaţional Liber
Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional
Liber Mărculeşti din restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova, precum
şi a celor livrate de către rezidenţii
diferitor zone economice libere ale
38

Capitolul 5
IMPOZITAREA LA COTA ZERO A T.V.A.
Articolul 104. Livrările impozitate la cota zero
La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări:
a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de
32. Denumirea Capitolului 5 va avea următorul cuprins:
„Capitolul 5
SCUTIREA DE T.V.A. CU DREPT DE DEDUCERE”;
33. Articolul 104:
titlul va avea următoare cuprins:
„Articolul 104. Livrările scutite de T.V.A. cu drept de
deducere”;
textul ,,La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele
livrări:” se înlocuieşte cu textul „Se scutesc de T.V.A. cu
Republicii Moldova, Portului
Internaţional Liber Giurgiuleşti,
Aeroportului Internaţional Liber
Mărculeşti unul altuia.
Modificarea în cauza va îmbunătăţi
climatul investiţional şi va reduce
costurile de transport aferent mărfurilor
destinate exportului.
Modificarea vizează art.103 alin.(99) şi
104 lit.i) din Codul fiscal al proiectului
de lege.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
Se propune aplicarea scutirii de TVA 01.01.2018
cu drept de deducere la aprovizionarea
39
transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi drept de deducere:”; cu combustibil și mărfuri a navelor sub
pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor pavilion moldovenesc care sunt
naturale, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), la litera a), după cuvintele „bordul aeronavei” se introduce implicate în transport internațional.
de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, textul „şi de aprovizionare a navelor cu dreptul de Modificarea se propune în vederea
de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a navigaţie, implicate în transportul internaţional de mărfuri armonizării la practicile internaţionale
combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de şi pasageri”; similar aprovizionării cu combustibil a
securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeronavelor, indiferent în a cărui
aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional; proprietate se află (autohton sau străin).
Actualmente, acțiunile de
aprovizionare a navelor autohtone
contravin pct.414 al Regulamentului de
aplicare a destinaţiilor vamale
prevăzute de Codul Vamal, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din
02.11.2005, care prevede expres că
aprovizionarea navelor autohtone care
efectuează curse în străinătate, se face
de către societăţile cărora le aparţin, cu
produse autohtone (sub incidența
produselor autohtone intră și mărfurile
străine puse în liberă circulație). În
acest sens, concluziile Colegiului civil
și de contencios administrativ al Curţii
de Apel Chişinău, expuse pe un caz
similar cu SRL ”Danube Logistics”, în
Decizia din 21.09.2016 și menținute
prin Încheierea Colegiului civil,
comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de
Justiție din 25.01.2017, după cum
urmează:
Potrivit prevederilor art.31 alin.(5) din
Codul navigaţiei maritime comerciale
al Republicii Moldova nr.599-XIV din
30 septembrie 1999, nava căreia i s-a
acordat dreptul de a naviga sub
pavilionul Republicii Moldova
primeşte naţionalitatea acestui stat,
fiind obligată să navigheze numai sub
pavilionul lui. Astfel, navigarea sub
pavilionul Republicii Moldova atestă
faptul că nava este cu naţionalitatea
Republicii Moldova, ceea ce presupune
că în raport cu statul Republica
40
Moldova aceasta este o navă autohtonă,
fiind irelevantă apartenenţa dreptului
de proprietate faţă de persoana juridică
străină. De asemenea, instanța remarcă
și faptul că pavilionul indică nu numai
statul sub a cărei protecție se află nava
cât și de al cărei legi este guvernată atât
în apele naționale cât și cele ale mării.
Or, navele aflate sub pavilionul
Republicii Moldova au statut juridic
similar cu cel de teritoriul Republicii
Moldova, care în dispoziția art.4 alin.
(1) din Codul vamal se prevede expres
că, teritoriul Republicii Moldova
reprezintă un teritoriu vamal unic, iar
în alin.(3) se prevede că frontiera de
stat coincide cu frontiera vamală a
Republicii Moldova. Regimul juridic
de navigație al navelor în cauză își
atestă caracterul autohton și potrivit
normei prevăzute la art. 30 lit. b) din
Codul navigaţiei maritime comerciale
al Republicii Moldova, conform căruia
dreptul de navigaţie sub pavilionul
Republicii Moldova se acordă navelor
care sunt înscrise în registrul navelor şi
care se află în proprietatea persoanelor
fizice şi juridice din străinătate. Prin
urmare, nava în cauză este o navă
autohtonă în raport cu autorităţile
Republicii Moldova şi acesteia îi sunt
aplicabile normele referitoare la navele
care se află sub pavilionul Republicii
Moldova.
Potrivit prevederilor pct.340 a Hotărârii
Guvernului nr.1140 din 02.11.2005,
mărfurile străine care se introduc în
zonele libere în vederea depozitării fără
ca acestea să fie supuse operațiunii de
prelucrare, se plasează în zona liberă pe
baza declarației vamale de tranzit
emise de biroul vamal de frontieră și a
declarației vamale de plasare având
regimul vamal extins, cod 7800.
41
Totodată, conform pct.341 a Hotărârii
Guvernului nr.1140 din 02.11.2005, la
scoaterea în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova a mărfurilor
străine plasate în zona liberă în baza
pct.340, rezidentul va depune la postul
vamal care supraveghează activitatea
zonei libere o declarație cu regim
vamal extins 3178. Astfel, s-a constatat
că mărfurile declarate în regim EX3
sunt de origine străină, anterior plasate
în regim vamal de zonă liberă în regim
vamal 7800 și sunt scoase pe restul
teritoriului și nu în afara teritoriului
vamal al Republicii Moldova, or,
mărfurile sunt destinate aprovizionării
navei, înregistrate sub pavilionul
Republicii Moldova, ceea ce oferă
statut de navă autohtonă, bordul navei
considerându-se teritoriul vamal al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 7 al Legii nr. 8
din 12.02.2005 cu privire la Portul
Internațional Giurgiulești, livrarea de
mărfuri (servicii) pe teritoriul Portului
Internaţional de pe restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova este
asimilată exportului, iar livrarea de
mărfuri (servicii) de pe teritoriul
Portului Internaţional pe restul
teritoriului vamal al Republicii
Moldova este asimilată importului şi se
reglementează de legislaţie. În cazul
scoaterii mărfurilor străine din Portului
Internaţional liber Giurgiulești pe restul
teritoriului R. Moldova, inclusiv
destinate aprovizionării navelor
autohtone, rezidentul va depune la
biroul vamal (postul vamal).
Modificarea vizează art.104 lit.a),
art.128 alin.(17) din Codul fiscal și
art.28 lit.l) din Legea cu privire la
tariful vamal ale proiectului de lege.

42
c1) importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor,
serviciilor destinate:
– proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul
Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările
donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte;
– proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul
împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate
cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a
Guvernului), precum şi din contul granturilor acordate
instituţiilor finanţate de la buget.
Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este
parte, lista proiectelor de asistenţă tehnică, lista împrumuturilor
şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de
stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele
financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),
din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget,
precum şi modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. la livrarea pe
teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor
respective se stabilesc de Guvern;
litera c1): A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
la ultimul alineat, cuvintele „cotei zero a T.V.A.” se alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
înlocuiesc cu cuvintele „a scutirii T.V.A. cu drept de proiectului de lege.
deducere”; Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
se completează cu alineatul cu următorul cuprins: art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
„Scutirea de TVA cu drept de deducere se aplică integral (1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
la valoarea mărfurilor, serviciilor importate şi/sau livrate art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
pe teritoriul ţării, destinate realizării proiectelor de art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
asistenţă tehnică sau de asistenţă investiţională în cazul în art.108; art.109 alin.(3); art.110;
care mărfurile, serviciile respective sunt finanţate de art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
donator în mărime de 60% şi mai mult. alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
În cazul în care contribuţia donatorului este mai mică de fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
60% din valoarea totală a mărfurilor, serviciilor destinate XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională, lege.
scutirea de TVA cu drept de deducere se aplică Se propune reglementarea
proporţional contribuţiei donatorului.”; tratamentului fiscal aferent TVA,
accizei, taxei vamale şi taxei pentru
efectuarea procedurilor vamale în cazul
contribuţiei parţiale a beneficiarului cu
sursele sale proprii în scopul realizării
proiectului de asistenţă tehnică sau
investiţională.
Astfel, conform modificărilor propuse,
în cazul în care mărfurile, serviciile
destinate realizării proiectelor de
asistenţă tehnică şi/sau investiţională
sunt finanţate în mărime 60% din
sursele donatorului, atunci scutirea de
TVA cu drept de deducere, accize, taxă
vamală şi taxa pentru efectuarea
procedurilor vamale se aplică integral
pentru toată valoarea investiţiei.
În cazul în care mărfurile, serviciile
destinate realizării proiectelor de
asistenţă tehnică şi/sau investiţională
sunt finanţate în mărime de mai puţin
de 60% din sursele donatorului, atunci
scutirea de TVA cu drept de deducere,
accize, taxă vamală şi taxa pentru
efectuarea procedurilor vamale se
aplică proporţional contribuţiei
donatorului.
Modificarea are drept scop excluderea
43

g) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe
teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de
prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Tipul
serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi
modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern,
iar lista agenţilor economici se aprobă de Serviciul Vamal;
tratării duale a prevederilor aferente
aplicării facilităţilor fiscale aferent
proiectelor de asistenţă tehnică şi
investiţională.
Modificarea vizează art.104 lit.c1),
art.128 alin.(2) din Codul fiscal, art.28
lit.n) şi lit.n3) şi pct.1 şi pct.1 5 din
Anexa nr.2 la Legea cu privire la tariful
vamal ale proiectului de lege.
la litera g), după cuvintele ,,pe teritoriul Republicii Modificările și completările respective 01.01.2018
Moldova” se introduce textul ,,solicitanților plasării au un caracter redacţional şi au drept
mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă,”, iar scop excluderea unor interpretări
cuvintele ,,Serviciul Vamal” se înlocuiește cu neuniforme a art.104 lit.g).
cuvintele ,,Ministerul Economiei”; Scopul principal constă în
concretizarea subiecțiilor beneficiari
de serviciile prestate de întreprinderile
industriei ușoare pe teritoriul
Republicii Moldova. Astfel, se
propune de a reda explicit faptul că
sunt oferite serviciile respective
solicitantului plasării mărfurilor sub
regim vamal de perfecționare activă
(persoana care deține autorizaţia de
perfecţionare activă).
Totodată, se propune ca lista agenţilor
economici care prestează serviciile
către întreprinderile industriei uşoare
să fie aprobată de Ministerul
Economiei.
Or, agenţii economici care oferă
servicii nu sunt gestionaţi de organul
vamal şi activitatea acestora nu este
reglementată de prevederile Codului
Vamal.
La aceasta, modificarea în partea ce
ține de substituirea sintagmei
”Serviciul Vamal” cu sintagma
”Ministerul Economiei” se explică prin
faptul existenței unor carenţe în
procesul aplicării actualei legislaţii.
Astfel, monitorizarea și reglementarea
activităţii agenților economici pe
teritoriul Republicii Moldova este în
44

i) mărfurile şi serviciile livrate în Portul Internaţional Liber
Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate din
Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul
Internaţional Liber Mărculeşti în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, cele livrate în Portul Internaţional Liber
Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din
restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele
livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale
Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti,
Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia, cu
excepţia serviciilor de transport livrate în Portul Internaţional
Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti
din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a
celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere
ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber
Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul
altuia.
Articolul 107. Livrările efectuate în cadrul realizării
la litera i), textul ,, , cu excepţia serviciilor de transport
livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi
Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul
teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor
livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere
ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber
Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti
unul altuia.” se exclude.
34. Articolul 107:
competența Ministerului Economiei.
De asemenea, Ministerul Economiei
stabilește mecanismul de elaborare și
aprobare a Listei agenților economici –
întreprinderi ale industriei ușoare și a
tipurilor de servicii prestate de către
aceștia pe teritoriul Republicii
Moldova solicitanților plasării
mărfurilor sub regim vamal de
perfecționare activă. Concomitent, este
de remarcat că acest fapt reiese și din
prevederile Hotărîrii Guvernului nr.519
din 20.05.2004 despre aprobarea
Regulamentului cu privire la elaborarea
și aprobarea a Listei agenților
economici – întreprinderi ale industriei
ușoare și a tipurilor de servicii prestate
de către aceștia pe teritoriul Republicii
Moldova solicitanților plasării
mărfurilor sub regim vamal de
perfecționare activă, impozitate cu
TVA la cota zero, și despre modul de
administrare a serviciilor prestate de
aceste întreprinderi.
A se vedea argumente art.103 alin.(9 9) 01.01.2018
din Codul fiscal al proiectului de lege.
Modificarea vizează art.103 alin.(99) şi
104 lit.i) din Codul fiscal al proiectului
de lege.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
45
contractului de comision şi contractului de administrare
fiduciară
(5) Dacă în cadrul executării de către comisionar a însărcinării
comitentului acesta importă mărfuri, comisionarul achită
T.V.A. la import în conformitate cu art.101 alin.(7) şi
beneficiază de dreptul la trecerea în cont a T.V.A. în condiţiile
stabilite la art.102 alin.(6) lit.b).
(9) În cazul în care fondatorul administrării este un nerezident,
administratorul fiduciar este obligat să achite T.V.A. la import
de servicii în modul stabilit la art.101 alin.(4) şi dispune de
dreptul la trecerea în cont a T.V.A. în condiţiile stabilite la
art.102 alin.(6) lit.c). Livrarea ulterioară a serviciului de către
administratorul fiduciar beneficiarului se impozitează cu
T.V.A.
Articolul 108. Termenele obligaţiei fiscale
(1) Data obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data
livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării
serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5), (6) şi (7).
(2) Pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării
(transmiterii) mărfurilor cumpărătorului (beneficiarului) sau
dacă mărfurile sînt transportate, data livrării se consideră data la
care începe transportarea, cu excepţia mărfurilor de export
pentru care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe
teritoriul Republicii Moldova.
(3) În cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării se
consideră data trecerii bunurilor imobiliare în proprietatea
cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor
imobiliare.
la alineatul (5), cuvintele „de dreptul la trecerea în cont a alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
T.V.A.” se înlocuiesc cu cuvintele „de dreptul de deducere proiectului de lege.
a T.V.A.”, iar textul „art.102 alin.(6) lit.b)” se înlocuiește Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
cu textul „art.102 alin.(10) lit.b)”; art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
la alineatul (9), cuvintele „de dreptul la trecerea în cont a A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
T.V.A.” se înlocuiesc cu cuvintele „de dreptul de deducere alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
a T.V.A.”, textul „art.101 alin.(4)” se înlocuiește cu textul proiectului de lege.
„art.108 alin.(5)”, iar textul „art.102 alin.(6) lit.c)” se Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
înlocuiește cu textul „art.102 alin.(10) lit.c)”. art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
35. Articolul 108 va avea următorul cuprins: A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
,,(1) Data calculării obligaţiei fiscale privind T.V.A. este alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
data livrării. Data livrării se consideră data predării proiectului de lege.
mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
stipulate la alin.(5), (6) şi (7). art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
(2) Pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(transmiterii) mărfurilor cumpărătorului (beneficiarului) (1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
sau dacă mărfurile sînt transportate, data livrării se art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
consideră data la care începe transportarea, cu excepţia art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
mărfurilor pentru export pentru care data livrării se art.108; art.109 alin.(3); art.110;
consideră data scoaterii lor de pe teritoriul Republicii art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
Moldova. alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
(3) În cazul livrării de bunuri imobile, data livrării se fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
consideră data trecerii bunurilor imobile în proprietatea XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
46
 (4) Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării
serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata
se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime, în
dependenţă de ce re loc mai înainte.
(5) Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă
la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data
eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă
de ce are loc mai înainte.
(6) Dacă mărfurile, serviciile sînt livrate regulat pe parcursul
unei anumite perioade de timp stipulate în contract, data livrării
se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii
fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
(7) În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract
de leasing (financiar sau operaţional), data livrării se consideră
data specificată în contract pentru plata ratei de leasing. În cazul
încasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data
încasării avansului.
cumpărătorului.
(4) Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării
serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care
plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în
întregime, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
(5) Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A.
la data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru
serviciul importat.
(6) Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită
pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se
consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii
plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
(7) Dacă mărfurile, serviciile sînt livrate regulat pe
parcursul unei anumite perioade de timp stipulate în
contract, data livrării se consideră data eliberării facturii
fiscale sau data primirii fiecărei plăţi regulate, în
dependenţă de ce are loc mai înainte.
(8) În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui
contract de leasing (financiar sau operaţional), data livrării
se consideră data specificată în contract pentru plata ratei
de leasing. În cazul încasării ratei de leasing în avans, data
livrării se consideră data încasării avansului.
(9) În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui
contract de arendă, locaţiune, uzufruct, data livrării se
consideră la fiecare dată specifică în contract pentru
efectuarea plăţii.
(10) Prestările de servicii care determină plăţi succesive,
cum sunt serviciile de construcţie-montaj, consultanţă,
cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt
considerate efectuate la data la care sunt întocmite
procese-verbale de predare-primire a lucrărilor şi alte
documente similare, pe baza cărora se stabilesc livrarea
serviciilor sau, în funcţie de prevederile contractuale, la
data acceptării acestora de către beneficiar.”.
lege.
Subsidiar, informăm că, potrivit art.62
din Directiva 2006/112/CE, „fapt
generator” înseamnă faptul prin care
sunt realizate condiţiile legale necesare
pentru ca TVA să devină exigibilă, iar
TVA devine „exigibilă” atunci când
autoritatea fiscală dobândeşte în
temeiul legii, la un moment dat, dreptul
de a solicita taxa de la persoană
obligată la plata acesteia, chiar dacă
plata acestei taxe poate fi amânată.
În acest context, este de menţionat că,
termenul de fapt generator, care este
utilizat la nivelul legislaţiei UE, este
compatibil cu termenul de data
calculării obligaţiei fiscale privind
TVA, iar termenul de exigibilitate
corespunde noţiunii de data achitării
obligaţiei fiscale privind TVA.
Astfel, la nivel conceptual, prevederile
Directivei sunt transpune în proiectul
de lege.
Totodată, conform Directivei
2006/112/CE:
 faptul generator intervine şi TVA
devine exigibilă atunci când sunt
livrate bunurile sau sunt prestate
serviciile (art.63);
 atunci când determină decontări sau
plăţi succesive, livrarea de bunuri, alta
decât cea constând în închirierea de
bunuri pe o anumită perioadă de timp
sau vânzarea de bunuri cu plată în rate,
în conformitate cu articolul 14
alineatul (2) litera (b), si prestarea de
servicii sunt considerate efectuate la
expirarea perioadelor la care se referă
decontările sau plăţile respective
(art.64);
 în cazul în care plata este făcută
înainte de livrarea bunurilor sau
prestarea de servicii, TVA devine
47

Articolul 109. Termenele obligaţiei fiscale în cazul
importurilor
(1) Pentru mărfurile importate, termenul obligației fiscale se
consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale sau, în
cazul prevăzut la art. 124 alin. (1 2) din Codul vamal, data
prelungirii termenului de plată, iar data achitării – data
depunerii de către importator (declarant) sau de către un terț a
mijloacelor bănești la casieria organului vamal sau la Contul
Unic Trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar.
La serviciile importate, termenul obligației fiscale și data
achitării T.V.A. se consideră data efectuării plății, inclusiv a
plății prealabile pentru importul de servicii.
(2) Marfa se consideră importată dacă importatorul respectă
toate cerinţele prevăzute de legislaţia vamală la importul de
mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova şi dacă marfa a fost
supusă taxei vamale. În cazul în care taxa vamală pe marfa
importată nu trebuie achitată, marfa se consideră importată, ca
şi cum ea ar fi fost supusă taxei vamale, cu respectarea
procedurilor corespunzătoare de import a mărfurilor, prevăzute
în legislaţia vamală.
exigibilă la încasarea plăţii şi la suma
încasată (art.65).
La aceasta, comunicăm că, prevederile
legislaţiei comunitare aferent apariţiei
faptului generator şi exigibilitate
pentru livrările de bunuri, servicii sunt
parţial preluate în art.108 din proiectul
de lege.
36. La articolul 109 alineatul (2), cuvintele „taxa vamală” Modificarea are un caracter 01.01.2018
se înlocuiesc în ambele cazuri cu cuvintele „drepturile de redacțional.
import”, iar cuvintele „taxei vamale” se înlocuiesc cu
cuvintele „drepturilor de import”;
se completează cu alineatul (3), cu următorul cuprins: A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
„(3) În cazul în care, la introducerea pe teritoriul alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
Republicii Moldova, mărfurile sunt plasate într-un regim proiectului de lege.
vamal suspensiv (conform legislaţiei vamale), cu scutirea Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
totală de drepturi de import sau sub regim vamal de tranzit, art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
consideră data la care regimul vamal este închis şi marfa (1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
este pusă în liberă circulaţie.”. art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
48

Articolul 110. Locul livrării mărfurilor
(1) Locul livrării mărfurilor se consideră locul de aflare a
mărfurilor la momentul predării (transmiterii) sau la momentul
trecerii lor în posesia cumpărătorului (beneficiarului). Dacă
mărfurile sînt furnizate cu transportul cumpărătorului
(beneficiarului) sau de către o organizaţie de transport, atunci
locul livrării mărfurilor este locul de aflare a mărfurilor la
începutul transportării, cu excepţia livrărilor pentru export.
(2) Locul livrării energiei electrice, a celei termice şi a gazului
se consideră locul primirii lor.
37. Articolul 110 va avea următorul cuprins:
„(1) În cazul în care mărfurile nu sunt expediate sau
transportate, locul livrării mărfurilor se consideră locul
aflării acestora la momentul la care este efectuată livrarea.
(2) Pentru mărfurile expediate sau transportate de
cumpărător sau de o terţă persoană, locul livrării este
considerat a fi locul unde se găsesc mărfurile la momentul
la care începe expedierea sau transportul mărfurilor către
cumpărător, cu excepţia livrărilor pentru export.
(3) Pentru mărfurile expediate sau transportate de furnizor,
locul livrării mărfurilor se consideră locul unde e găsesc
acestea la momentul predării (transmiterii) sau la
momentul trecerii lor în posesia cumpărătorului
(beneficiarului).
(4) Locul livrării energiei electrice, a celei termice şi a
Totodată, în conformitate cu art.71 din
Directiva 2006/112/CE, atunci când, la
introducerea în Comunitate, bunurile
sunt plasate într-unul dintre regimurile
sau se află în una dintre situaţiile
prevăzute la articolele 156, 276 şi 277
sau sub regimuri de admitere temporară
cu scutire totală de drepturi de import
sau sub regimuri de tranzit extern,
faptul generator intervine şi TVA
devine exigibilă doar în momentul în
care bunurile nu mai intră sub incidenţa
regimurilor sau situaţiilor respective.
Cu toate acestea, atunci când bunurile
importate sunt supuse drepturi vamale,
prelevărilor agricole sau unor taxe
similare stabilite în cadrul unei politici
comune, faptul generator intervine şi
TVA devine exigibilă în momentul în
care intervine faptul generator privind
taxele respective, iar drepturile
respective devin exigibile.
În acest context, prevederile aferente
apariţiei termenului obligaţiei fiscale
privind TVA la introducerea mărfurilor
plasate într-un regim vamal suspensiv
sunt în corespundere cu normele
comunitare.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
49

Articolul 111. Locul livrării serviciilor
(1) Locul livrării serviciilor se consideră:
a) locul aflării bunurilor imobile - dacă serviciile sînt legate
nemijlocit de aceste bunuri;
b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în
considerare distanţa parcursă - la prestarea serviciilor de
transport;
c) locul prestării efective a serviciilor:
- legate de bunurile mobile tangibile;
- prestate în domeniul culturii, artei, ştiinţei, învăţămîntului,
culturii fizice, divertismentului sau sportului ori într-un alt
domeniu similar de activitate;
- legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca încărcarea,
descărcarea, strămutarea;
d) locul utilizării şi posedării serviciului - la darea în arendă a
bunurilor mobile tangibile;
e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte - domiciliul sau
reşedinţa beneficiarului următoarelor servicii:
– de transmitere şi acordare a obiectelor de proprietate
industrială, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de
autor şi ale drepturilor conexe;
- servicii de publicitate;
- servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de
consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de marketing, precum şi
gazului se consideră locul primirii lor.”.
38. Articolul 111 va avea următorul cuprins:
„(1) Locul livrării serviciilor către un subiect impozabil de
pe teritoriul Republicii Moldova este locul unde subiectul
care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii de
întreprinzător.
(2) Prin derogare de la art.111 alin.(1), locul livrării
serviciilor se consideră:
a) locul aflării bunurilor imobile – serviciile prestate de
experţi şi agenţi imobiliari, servicii de cazare indiferent de
categoria de confort în hotel, hotel-apartament, motel, vilă
turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune
agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de
vacanţă, servicii de acordare a drepturilor de utilizare a
bunurilor imobile şi serviciile de pregătire şi coordonare a
lucrărilor de construcţii, care includ serviciile prestate de
arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe
şantier;
b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în
considerare distanţa parcursă – la prestarea serviciilor de
transport;
c) locul prestării efective a serviciilor:
- legate de bunurile mobile tangibile;
- prestate în domeniul culturii, artei, ştiinţei,
învăţămîntului, culturii fizice, divertismentului sau
Subsidiar, în partea ce ţine de locul
livrării mărfii, comunicăm că
prevederile respective sunt în
corespundere cu prevederile Directivei
2006/112/CE.
Astfel, potrivit prevederilor Directivei
2006/112/CE:
 în cazul în care bunurile nu sunt
expediate sau transportate, locul
livrării este considerat a fi locul unde
se găsesc bunurile la momentul la care
este efectuată livrarea (art.31);
 atunci când bunurile sunt expediate
sau transportate de furnizor sau de
client sau de o terţă persoană, locul
livrării este considerat a fi locul unde
se găsesc bunurile la momentul la care
începe expedierea sau transportul
bunurilor către client (art.32).
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
Suplimentar, comunicăm că, potrivit
prevederilor Directivei 2006/112/CE:
 locul de prestare a serviciilor către
o persoană impozabilă care acţionează
ca atare este locul unde respectiva
persoană şi-a stabilit sediul activităţii
sale economice. Cu toate acestea, în
cazul în care aceste servicii sunt
furnizate către un sediu comercial fix
50
servicii de furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de
intermediere telefonică;
- servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin
intermediul mijloacelor electronice;
- de angajare şi furnizare de personal (punere la dispoziţie de
personal);
- servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul
altor persoane - pentru serviciile enumerate la prezentul punct;
f) locul destinaţiei mărfurilor, expediate după prelucrare – la
prelucrarea mărfurilor pe teritoriul vamal şi în afara teritoriului
vamal.
(2) Locul livrării serviciilor se consideră sediul, iar în cazul în
care un asemenea loc lipseşte – domiciliul sau reşedinţa
persoanei care prestează:
- servicii de telefonie IP;
- alte servicii care nu au fost enumerate la alin.(1).
sportului ori într-un alt domeniu similar de activitate;
- legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca
încărcare, descărcare, manipulare şi alte activităţi similare,
strămutare, asamblare;
- evaluări ale bunurilor mobile tangibile şi lucrări efectuate
asupra acestora;
d) locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în chirie
a bunurilor mobile tangibile;
e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul
sau reşedinţa beneficiarului următoarelor servicii:
- de transmitere şi acordare a obiectelor de proprietate
industrială, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului
de autor şi ale drepturilor conexe;
- servicii de publicitate;
- servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de
consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de marketing
(studiere a pieții), traduceri de texte, precum şi servicii de
furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de
intermediere telefonică;
- servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate
prin intermediul mijloacelor electronice;
- de angajare şi furnizare de personal (punere la dispoziţie
de personal);
- servicii ale agenţilor care activează în numele şi din
contul altor persoane – pentru serviciile enumerate la
prezentul punct;
f) locul destinaţiei mărfurilor, expediate după prelucrare –
la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul vamal şi în afara
teritoriului vamal.
(3) Locul livrării următoarelor servicii către un subiect
neimpozabil stabilit pe teritoriul Republicii Moldova este
locul unde respectiva persoană își are sediul, iar în cazul în
care un asemenea loc lipseşte – domiciliul sau reşedinţa
persoanei ce primește serviciul:
a) serviciile de telecomunicaţii;
b) serviciile de radiodifuziune şi televiziune;
c) serviciile furnizate pe cale electronică.
(4) Servicii furnizate pe cale electronică, în sensul alin.(4)
lit.c), cuprind:
a) furnizare şi găzduire de site-uri de Internet, mentenanţă
la distanţă a programelor şi echipamentelor;
b) furnizarea de software şi actualizarea acestora;
c) furnizarea de imagini, texte şi informaţii şi punerea la
dispoziţie a unor baze de date;
al persoanei impozabile, aflat în alt loc
decât sediul activităţii sale economice,
locul de prestare a serviciilor este locul
unde se află respectivul sediu
comercial fix. În absenţa unui astfel de
loc sau sediu comercial fix, locul de
prestare a serviciilor este locul unde
persoana impozabilă care primeşte
aceste servicii îşi are domiciliul stabil
sau reşedinţa obişnuită (art.44);
 locul de prestare a serviciilor către
o persoană neimpozabilă este locul
unde prestatorul şi-a stabilit sediul
activităţii sale economice. Cu toate
acestea, în cazul în care aceste servicii
sunt prestate de la un sediu comercial
fix al prestatorului, aflat în alt loc
decât sediul activităţii sale economice,
locul de prestare a serviciilor este locul
unde se află respectivul sediu
comercial fix. În absenţa unui astfel de
loc sau sediu fix, locul de prestare a
serviciilor este locul unde prestatorul
îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa
obişnuită (art.45);
 locul de prestare a serviciilor legate
de bunuri imobile, inclusiv serviciile
prestate de experţi şi agenţi imobiliari,
de cazare în sectorul hotelier sau în
sectoare cu funcţie similară, precum
tabere de vacanţă sau locuri amenajate
pentru camping, de acordare de
drepturi de utilizare a bunurilor
imobile şi de servicii de pregătire şi
coordonare a lucrărilor de construcţii,
de exemplu, serviciile prestate de
arhitecţi şi de societăţile care asigură
supravegherea pe şantier, este locul
unde este situat bunul imobil respectiv
(art.47);
 locul de prestare a serviciilor de
transport de călători este locul unde are
loc transportul, în funcţie de distanţele
51
d) furnizarea de muzică, filme şi jocuri, inclusiv jocuri de
noroc şi pariuri, şi de emisiuni sau manifestări politice,
culturale, artistice, sportive, ştiinţifice şi de divertisment;
e) furnizarea de servicii de învăţămînt la distanţă.”.
parcurse (art.48);
 locul de prestare a serviciilor legate
de acordarea accesului la evenimente
culturale, artistice, sportive, ştiinţifice,
educaţionale, de divertisment sau alte
evenimente similare, cum ar fi
târgurile şi expoziţiile, precum şi a
serviciilor auxiliare legate de
acordarea acestui acces, prestate unei
persoane impozabile, este locul în care
respectivele evenimente se desfăşoară
efectiv (art.53);
 locul de prestare a următoarelor
servicii către o persoană neimpozabilă
este locul unde aceste servicii sunt
prestate efectiv:
a) activităţi auxiliare transportului,
precum încărcarea, descărcarea,
manipularea şi alte activităţi similare;
b) evaluări ale bunurilor mobile
corporale şi lucrări efectuate asupra
acestora (art.54);
 locul de prestare a următoarelor
servicii către o persoană neimpozabilă
este locul unde respectiva persoană
este stabilită, îşi are domiciliul stabil
sau reşedinţa obişnuită:
(a) serviciile de telecomunicaţii;
(b) serviciile de radiodifuziune şi
televiziune;
(c) serviciile furnizate pe cale
electronică, în special cele prevăzute în
anexa II (art.58).
În aceasta ordine de idei, este de
menţionat că, regulile ce ţin de
determinarea locului livrării serviciului
sunt în corespundere cu prevederile
legislaţiei comunitare, acestea fiind
expuse prin prisma specificului
legislaţiei naţionale, precum şi fiind
luat în considerare faptul că, Republica
Moldova nu este stat membru al
Uniunii Europene.
52

Articolul 112. Înregistrarea subiectului impozabil
(1) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu
excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la
art.51, exclusiv instituţiilor de învăţămînt publice, instituţiilor
medico-sanitare publice şi private, specificate la art. 511, şi
deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se
înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare
perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri,
servicii în sumă ce depăşeşte 600 000 lei, cu excepţia livrărilor
scutite de T.V.A și a celor care nu constituie obiect impozabil
în conformitate cu art. 95 alin. (2). Subiectul este obligat să
înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd
formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de
ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea. Subiectul se
consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care
a avut loc depăşirea.
(4) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care
beneficiază de import de servicii, cu excepţia celor scutite de
T.V.A., a căror valoare fiind adăugată la valoarea livrărilor de
mărfuri, servicii, efectuate pe parcursul oricăror 12 luni
consecutive, cu excepția livrărilor scutite de T.V.A. și a celor
care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art. 95
alin. (2), depăşeşte 600000 de lei este obligat să se înregistreze
ca contribuabil al T.V.A. în modul stabilit la alin.(1) din
prezentul articol.
Articolul 113. Anularea înregistrării
(3) În momentul anulării înregistrării contribuabilului T.V.A.,
el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a
stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la
Astfel, în scopul evitării interpretărilor
duale a modului de determinare a
locului livrării serviciilor, noua redacţie
a art.111 din proiectul de lege conţine o
listă mai detaliată a tipurilor de servicii
prestate de către agenţi economici şi
determinare locului livrării acestor
servicii.
39. Articolul 112: Se propune aplicarea principiilor 01.01.2018
la alineatul (1), textul „exclusiv instituţiilor de învăţămînt generale de înregistrare în calitate de
publice, instituţiilor medico-sanitare publice şi private” se plătitor al TVA în cazul prestării
înlocuiește cu textul „ exceptînd instituţiile de învăţămînt serviciile de către instituţiile medico-
publice”, iar după cuvintele „scutite de TVA” se introduc sanitare publice şi private.
cuvintele „fără drept de deducere”;
la alineatul (4), după cuvintele „scutite de TVA” se A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
introduce, în ambele cazuri, cuvintele ,,fără drept de alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
deducere”. proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
40. La articolul 113 alineatul (3), cuvintele „trecută în A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
cont” se înlocuiesc cu cuvîntul „dedusă”. alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
53
momentul procurării lor, T.V.A. a fost trecută în cont şi trebuie
să achite datoria la T.V.A. pentru această livrare. Valoarea
impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de
piaţă, iar pentru activele supuse uzurii – valoarea cea mai mare
dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă.
Articolul 116. Ajustarea sumei T.V.A. în cazul datoriilor
compromise
(3) Dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei
T.V.A. în baza facturii fiscale primite, toată suma sau o parte a
ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă,
subiectul impozabil va exclude din trecerea în cont suma
T.V.A. care corespunde sumei datoriei compromise neachitate.
Articolul 117. Factura fiscală
(1) Subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe
teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului
(beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea
facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei
fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de
prezentul cod. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările
impozitate conform art.104 lit.a).
41. La articolul 116 alineatul (3), cuvintele „trecerea în
cont” se înlocuiește cu cuvîntul „deducerea”.
42. Articolul 117:
se completează cu alineatele (11) şi (12) cu următorul
cuprins:
,,(11) Subiectul impozabil, inclus în lista privind utilizarea
obligatorie a facturii fiscale electronice (e-factura),
aprobată de Serviciul Fiscal de Stat, la efectuarea livrării
impozabile pe teritoriul ţării este obligat să prezinte
cumpărătorului (beneficiarului) pe livrarea în cauză factura
fiscală electronică, eliberată în modul stabilit de Serviciul
Fiscal de Stat.”;
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
art.108; art.109 alin.(3); art.110;
art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
lege.
Modificarea prevede utilizarea 01.01.2018
obligatorie de către anumite categorii
de agenți economici a facturilor fiscale
electronice, în contextul identificării
potențialilor utilizatori, reieșind din una
din atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat
și anume - diminuarea fenomenului de
evaziune fiscală.
Astfel, criteriile în baza cărora va fi
stabilită lista contribuabililor care vor fi
obligați să utilizeze SIA ,,e-Factura”,
prezentate mai jos, au fost elaborate în
vederea satisfacerii condiției enunțate
anterior:
1. Agenții economici la care
functioneaza post fiscal, pentru
perioada de funcționare a postului
54
fiscal și 6 luni din data finisării
acestuia;
2. Agenții economici care activează
în domenii de activitate sau operează
tranzacții cu marfuri/servicii,
identificate ca prezentand risc pentru
administrarea TVA;
3. Agenții economici care întrunesc
concomitent cel puțin 3 din următorii
indicatori:
a) agenții economici noi inregistrați
ca platitori de TVA, pentru o perioadă
de 6 luni din data înregistrarii;
b) schimbarea 100% a componenței
fondatorilor, pentru o perioada de 6
luni din data efectuarii modificarilor;
c) agentul economic documentează
tranzacții semnificative (cel puțin 500
mii lei lunar) cu eliberarea unui număr
mare de facturi fiscale cu valoarea
impozabilă cuprinsă între 80 mii lei și
100 mii lei;
d) persoanele cu funcții de
răspundere ale agentului economic au
deținut anterior funcții în
întreprinderile în activitatea cărora au
fost identificați posibili indici ai
pseudoactivității de întreprinzător;
e) documentarea livrărilor valoarea
medie lunară a cărora este cel puțin un
milion de lei în perioada analizată, în
cazul în care numărul de angajați este
mai mic sau egal cu 2;
f) documentarea livrărilor valoarea
medie lunară a cărora este cel puțin un
milion de lei în perioada analizată, în
lipsa subdiviziunilor, cu excepția
sediului;
g) conducătorul/fondatorul este
persoană cu domiciliul în stînga
Nistrului (Transnistria) , nerezident,
rezident al zonelor off-shore.
Modificarea vizează art.102 alin.(18),
art.117 alin.(11), art.1182 alin.(1),
55

Articolul 1171. Cazuri speciale de eliberare a facturilor fiscale
(11) În cazul în care valoarea impozabilă a livrării impozabile
de mărfuri se formează în momentul primirii lor de către
cumpărător ca rezultat al determinării calităţii, masei şi
calităţilor lor de consum, la expedierea mărfurilor se va elibera
factura. După stabilirea valorii impozabile pe livrarea în cauză,
în baza documentelor confirmative despre recepţionarea
mărfurilor, furnizorul prezintă cumpărătorului factura fiscală, în
care se vor reflecta numerele şi seriile facturilor şi informaţia
despre livrările efectuate. La efectuarea multiplă a unor astfel
de livrări în decursul unei luni, furnizorul, în baza facturilor,
eliberează nu mai puţin de două ori pe lună factura fiscală pe
valoarea livrărilor efectuate.
Articolul 1182. Modul şi termenele de eliberare a formularelor
de facturi fiscale, a seriei şi diapazonului de numere
(1) Formularele de facturi fiscale se eliberează contra plată, în
baza unei cereri scrise, în care se indică numărul de formulare
solicitat, depusă de către plătitorul de T.V.A. la subdiviziunea
Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de deservire acesta este
înregistrat, iar în cazul marilor contribuabili plătitori de T.V.A.
– la Serviciul Fiscal de Stat.
Articolul 119. Noţiuni
În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:
1) Acciz – impozit de stat stabilit pentru unele mărfuri de
consum.
2) Certificat de acciz – document eliberat de Serviciul Fiscal de
Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi
atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse
accizelor.
3) Încăpere de acciz – totalitatea locurilor ce aparţin subiectului
,,(12) La efectuarea livrării impozabile în cadrul achizițiilor
publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat
să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pe livrarea în
cauză factura fiscală electronică (e-factura), eliberată în
modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.”.
43. Articolul 1171 alineatul (11) va avea următorul
cuprins:
„(11) În cazul în care valoarea impozabilă a livrării
impozabile de mărfuri se formează în momentul primirii
lor de către cumpărător ca rezultat al determinării calităţii,
masei şi calităţilor lor de consum, la expedierea mărfurilor
se va elibera factura fiscală. După stabilirea valorii
impozabile pe livrarea în cauză, în baza documentelor
confirmative despre recepţionarea mărfurilor, furnizorul
prezintă cumpărătorului factura fiscală corectată.”.
44. Articolul 1182 alineatul (1), după cuvintele „facturi
fiscale” se completează cu textul „ , cu excepția cazurilor
subiecților impozabili, incluși în lista privind utilizarea
obligatorie a facturilor fiscale electronice,”.
45. Articolul 119 va avea următorul cuprins:
,,Articolul 119. Noțiuni
În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noțiuni:
1) Acciz - impozit de stat perceput direct sau indirect
asupra consumului următoarelor mărfuri:
a) alcool și băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice;
d) caviar și înlocuitori de caviar;
art.134 alin.(1) pct.26 și art.260 alin.(4)
din Codul fiscal.
Modificarea prevede utilizarea 01.01.2018
obligatorie de către subiecții impozabili
care efectuează livrări impozabile în
cadrul achizițiilor publice pe teritoriul
ţării a facturilor fiscale electronice, în
contextul identificării și monitorizării
potențialilor utilizatori care livrează
bunuri, execută lucrări sau prestează
servicii către autoritățile publice,
persoanele juridice cu drept public în
cadrul achizițiilor publice.
Propunerea are un caracter redacțional 01.01.2018
și vine în contextul comasării
documentelor primare cu regim special
factura și factura fiscală în urma
aprobării Hotărîrii Guvernului nr.238
din 25.04.2017 cu privire la
modificarea și completarea Hotărîrii
Guvernului nr.294 din 17.03.1998.
Modificarea vizează art.102 alin.(18), 01.01.2018
art.117 alin.(11), art.1182 alin.(1),
art.134 alin.(1) pct.26 și art.260 alin.(4)
din Codul fiscal.
Obiectivul prioritar al politicii fiscale, 01.01.2018
în domeniul accizelor, precum și în
conformitate cu angajamentele asumate
prin art.57 și anexa VI din Acordul de
Asociere între Republica Moldova și
Uniunea Europeană și Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice și
statele membre ale acestora, ratificat de
Republica Moldova prin Legea nr.112
56
impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile,
orice alte locuri, care sînt situate separat, determinate în
certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se
prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază (se transportă) de
către subiecţii impunerii.
4) Expediere (transportare) – deplasarea, transmiterea
mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
5) Informaţie despre expediere (transportare) – înscriere făcută
în registrul de evidenţă a producţiei expediate (transportate).
e) parfumuri și apa de toaletă;
f) îmbrăcăminte din blană;
g) articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale
acestora;
h) mijloace de transport de la poziția tarifară 8703.
2) Certificat de acciz – document eliberat de Serviciul
Fiscal de Stat antrepozitarilor autorizați, care atestă
înregistrarea acestora şi le atribuie dreptul de a efectua
tranzacții cu mărfurile supuse accizului;
3) Antrepozit fiscal sunt totalitatea locurilor, determinate
în certificatul de acciz, în care mărfurile supuse accizului
sînt produse, transformate, deținute, primite sau expediate
(transportate) de către antrepozitarul autorizat în cadrul
activității sale, în cadrul căruia nu se calculează și se
achită accizele;
4) Antrepozitar autorizat este persoana fizică sau juridică
autorizată de Serviciul Fiscal de Stat în cadrul activității
sale, să producă, să transforme, să dețină, să primească sau
să expedieze (transporte) mărfuri supuse accizului într-un
antrepozit fiscal;
5) Expediere (transportare) – deplasarea, transmiterea
mărfurilor supuse accizului din/în antrepozit fiscal;
6) Informație despre expediere (transportare) – înscriere
făcută în registrul de evidentă a mărfurilor expediate
(transportate).”.
din 02.07.2014 (în continuare –
Acordul de Asociere), îl reprezintă
transpunerea Directivelor Uniunii
Europene în domeniul impozitării
indirecte, cum ar fi:
- Directiva 2011/64/UE a Consiliului
din 21.06.2011 privind structura și
ratele accizelor aplicate tutunului
prelucrat;
- Directiva 92/83/CEE a Consiliului
din 19.10.1992 privind armonizarea
structurilor accizelor la alcool și
băuturi alcoolice;
- Directiva 2003/96/CE a Consiliului
din 27.10.2003 privind restructurarea
cadrului comunitar de impozitare a
produselor energetice și a electricității;
- Directiva 2008/118/CE a Consiliului
din 16.12.2008 privind regimul general
al accizelor și de abrogare a Directivei
92/12/CEE;
- Directiva 2007/74/CE a Consiliului
din 20.12.2007 privind scutirea de taxa
pe valoare adăugată și de accize pentru
bunurile importate de către persoanele
care călătoresc din țări terțe.
Astfel, obiectivul general al
modificării sistemului de accize actual
aplicat în Republica Moldova constă
în creșterea eficienței acestuia și
atingerea normelor Uniunii Europene
privind impozitarea indirectă. Pornind
de la caracteristicile actuale ale
sistemului impozitării indirecte se
disting trei direcții generale de acțiune:
- Reducerea complexității colectării
accizei;
- Îmbunătățirea administrării accizei;
- Realizarea caracterului
nediscriminatoriu al accizelor.
Principalele modificări ce urmează a fi
examinate și incluse în proiectul
Titlului IV în partea ce ține de accize,
57

SUBIECŢII IMPUNERII, OBIECTELE IMPUNERII ŞI
BAZA IMPOZABILĂ
46. Titlul capitolului 2, va avea următorul cuprins:
,,PERSOANELE IMPOZABILE , OBIECTELE
IMPUNERII ȘI BAZA IMPOZABILĂ”.
sunt prezentate în cele ce urmează:
- Revizuirea și introducerea
noțiunilor (spre exemplu: berea, vin
necarbonat, vin spumos, băuturi
fermentate, produse intermediare,
tutun de fumat, tutun prelucrat, etc.),
acestea fiind parte componentă a
legilor speciale aferent controlului
tutunului și fabricării și circulației
alcoolului etilic și a producției
alcoolice
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
1 
art.125 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
58

Articolul 120. Subiecţii impunerii
Subiecţi ai impunerii sînt:
a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează
şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii
Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri
supuse accizelor.
Articolul 122. Cotele accizelor
(1) Cotele accizelor, conform anexelor la prezentul titlu, se
stabilesc:
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine
cont de accize şi T.V.A., sau de la valoarea în vamă a
mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi taxele
ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont
de accize şi T.V.A.
47. Articolul 120 va avea următorul cuprins:
,,Articolul 120. Persoanele impozabile
(1) Persoanele impozabile sînt:
a) antrepozitarul autorizat care produce și/sau prelucrează
mărfuri supuse accizului pe teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice și persoanele fizice care importă
mărfuri supuse accizelor.”.
48. Articolul 122 se completează cu alineatul (2) cu
următorul cuprins:
,,(2) Mărfurile sînt supuse accizului la momentul:
a) expedierii (transportării) acestora din antrepozitul
fiscal;
b) importului acestora pe teritoriul Republicii Moldova.”.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
1 
art.125 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
59

 Articolul 123. Modul de calculare şi termenele de achitare a
accizelor
(1) Subiecţii impunerii specificaţi la art.120 lit.a), care
expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din încăperea
de acciz:
a) calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în
expresie naturală sau de la valoarea acestora (în dependenţă de
cotă – în sumă absolută sau ad valorem în procente);
b) achită accizele la momentul expedierii (transportării)
mărfurilor din încăperea de acciz conform cotelor stabilite în
anexa nr.1 la prezentul titlu.
(2) În cazul transmiterii mărfurilor supuse accizelor cu plată
sau cu titlu gratuit, inclusiv în contul salariului, angajaţilor
subiectului impunerii, altor persoane, în cazul însuşirii
mărfurilor de către subiectul impunerii sau de către membrii
familiei acestuia, precum şi în cazul deplasării în alt mod a
mărfurilor din încăperea de acciz, achitarea accizelor se
efectuează în modul specificat la alin.(1).
(3) Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de
către subiecţii impunerii specificaţi la art.120 lit.b) din
prezentul cod pînă la depunerea declaraţiei vamale sau, în cazul
prevăzut la art.124 alin.(12) din Codul vamal, pînă la data
prelungirii termenului de plată. În cazul în care pentru importul
de mărfuri nu se percepe taxă vamală, mărfurile se consideră
importate, ca şi cum ar fi fost supuse taxei vamale, cu
respectarea reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru
regimul de import.
(5) Mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru
consum final, cum ar fi votca, lichiorurile şi alte băuturi
spirtoase, vermuturile şi alte vinuri din struguri proaspeţi, alte
băuturi fermentate de la poziţiile tarifare 2205 şi 220600,
divinurile, comercializate, transportate sau depozitate pe
teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru
comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse
accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, procurate
de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii
Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt
49. Articolul 123:
la alineatul (1), textul ,,Subiecţii impunerii specificaţi la
art.120 lit.a)” se înlocuiește cu textul ,,Persoanele
impozabile specificate la art.120 alin.(1) lit.a)”, iar
cuvintele ,,încăperea de acciz” se înlocuiesc cu
cuvintele ,,antrepozit fiscal”;
la alineatul (2) cuvintele ,,subiectului impunerii” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitarului autorizat”,
cuvîntul ”însuşirii” se înlocuiește cu cuvîntul ,,atribuirii”,
cuvintele ,,subiectul impunerii” se înlocuiesc cu cuvintele
,,antrepozitarul autorizat”, iar cuvintele ”încăperea de
acciz” se înlocuiesc cu cuvintele ”antrepozitul fiscal”;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
,,(3) Accizele la mărfurile importate se calculează şi se
achită de către persoanele impozabile specificate la art.120
alin.(1) lit.b) din prezentul titlu pînă la depunerea
declarației vamale sau pînă la data prelungirii termenului
de plată. În cazul în care pentru importul de mărfuri nu se
percep drepturile de import, mărfurile se consideră
importate, ca și cum ar fi fost supuse drepturilor de
import, cu respectarea reglementărilor stabilite de
legislația vamală pentru regimul vamal de import.”;
la alineatul (5), cuvîntul ,,spirtoase” se înlocuiește cu
cuvîntul ,,alcoolice”, cuvintele ,,încăperea de acciz” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitul fiscal, iar textul ,, ,
pînă la importarea acestora” se înlocuiește cu
cuvintele ,,sau pînă la importarea acestora”;
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
60
pasibile marcării obligatorii cu “Timbru de acciz”. Marcarea se
efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, pînă
la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe
teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul expedierii
(transportării) acestora din încăperea de acciz. Modul de
procurare şi de utilizare a “Timbrelor de acciz” este stabilit de
către Guvern.
(51) Articolele din tutun comercializate, transportate sau
depozitate pe teritoriul Republicii Moldova ori importate pentru
comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile procurate de
la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii
Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar,
sînt pasibile marcării obligatorii cu timbru de acciz. Marcarea
se efectuează în procesul fabricării mărfurilor supuse accizelor
pînă la importarea acestora, iar a mărfurilor fabricate pe
teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul expedierii
(transportării) acestora din încăperea de acciz. Modul şi
termenele de procurare, utilizare şi de circulaţie a timbrelor de
acciz se stabileşte de Guvern.
(6) Nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”: la alineatul (6):
a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de
suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri
şi de 6 litri;
b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la litera b) se completează în final cu cuvintele ,,și berea”;
7% în volum;
c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale la litera c), cuvintele ,,depozit vamal” se înlocuiesc cu
tranzit, depozit vamal, admitere temporară, magazin duty free; cuvintele ”antrepozit vamal”.
d) mărfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul Republicii
Moldova şi expediate de către producător pentru export;
e) alcoolul etilic nedenaturat (poziţiile tarifare 2207 şi 2208)
utilizat în scopuri medicale.
(8) În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se
transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor
de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor, impozitarea
(aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor
aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată.
În mod similar se efectuează recalcularea accizelor la spirt, în
funcţie de conţinutul de alcool absolut.
(9) În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile marcării
cu timbru de acciz se expediază (se transportă), se importă într-
o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care sînt
stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică un singur
timbru de acciz, a cărui valoare se determină la momentul
expedierii (transportării), importării mărfurilor în cauză,
61
pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de
măsură necesară.
Articolul 1231. Modul de calculare a accizelor la ţigaretele cu
filtru
(1) La ţigaretele cu filtru (poziţia tarifară 240220), accizele se
calculează ca sumă a accizei determinate prin aplicarea
(înmulţirea) cotei stabilite în sumă absolută la volumul în
expresie naturală (1000 bucăţi) la momentul expedierii din
încăperea de acciz sau la momentul importării şi a accizei
determinate prin aplicarea (înmulţirea) cotei ad valorem în
procente stabilite la preţul maxim de vînzare cu amănuntul.
(2) Preţul maxim de vînzare cu amănuntul este preţul la care
produsul a fost vîndut altor persoane pentru consum final şi
care include toate impozitele şi taxele.
(3) Preţul maxim de vînzare cu amănuntul pentru orice marcă
de ţigarete cu filtru se stabileşte de persoanele care produc
ţigarete cu filtru în Republica Moldova (producătorul local) sau
care importă ţigarete cu filtru şi se înregistrează în modul
stabilit de Guvern.
(4) Se interzice vînzarea de către alte persoane a ţigaretelor cu
filtru pentru care nu au fost stabilite şi declarate preţuri maxime
de vînzare cu amănuntul.
(5) Se interzice vînzarea de către orice persoană a ţigaretelor cu
filtru la un preţ ce depăşeşte preţul maxim de vînzare cu
amănuntul.
50. Articolul 1231 va avea următorul cuprins:
,,Articolul 1231. Modul de calculare a accizelor la ţigarete
(1) Țigaretele cu filtru și fără filtru (poziția tarifară
240220) fabricate în Republica Moldova și cele importate
din statele străine fac obiectul unei accize ad valorem,
calculate la prețul maxim de vânzare cu amănuntul,
precum și al unei accize calculate pe unitatea de produs.
(2) La țigaretele cu filtru și fără filtru, accizele se
calculează ca sumă a accizei determinate prin aplicarea
(înmulțirea) cotei stabilite în sumă absolută la volumul în
expresie naturală (1000 bucăți) la momentul expedierii din
antrepozitul fiscal sau la momentul importării și a accizei
determinate prin aplicarea (înmulțirea) cotei ad valorem în
procente stabilite la prețul maxim de vînzare cu
amănuntul.
(3) Prețul maxim de vînzare cu amănuntul este prețul la
care produsul a fost vîndut altor persoane pentru consum
final şi care include toate impozitele şi taxele.
(4) Prețul maxim de vînzare cu amănuntul pentru orice
marcă de țigarete se stabilește de persoanele care produc
țigarete în Republica Moldova (producătorul local) sau
care importă țigarete cu filtru și se înregistrează în modul
stabilit de Guvern.
(5) Se interzice vînzarea de către orice persoane a
țigaretelor pentru care nu au fost stabilite și declarate
prețuri maxime de vînzare cu amănuntul.
(6) Se interzice vînzarea de către orice persoană a
țigaretelor la un preț ce depășește prețul maxim de vînzare
cu amănuntul.
(7) În scopul calculării accizei, un rulou de tutun este
considerat ca două țigarete, atunci când are o lungime,
excluzând filtrul sau muștiucul, mai mare de 8 cm și fără
să depășească 11 cm sau ca 3 țigarete, excluzând filtrul
sau muștiucul, când are o lungime mai mare de 11 cm și
fără să depășească 14 cm, și așa mai departe majorînd
numărul țigaretelor pentru fiecare creștere a lungimii cu 3
cm.”.
51. Capitolul 3 se completează cu articolul 1232 cu
următorul cuprins:
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
1 
art.125 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
Totodată, modul de calculare a
accizelor la țigarete urmează a fi
aplicată atît pentru țigaretele cu filtru
cît și pentru țigaretele fără filtru.
Aceasta este motivată de faptul că se
propune modificarea cotei accizei
stabilite pentru țigaretele fără filtru,
care se propun a fi obiectul unei accize
ad valorem, precum și al unei accize
calculate pe unitatea de produs.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
62

Articolul 124. Înlesniri la plata accizelor
(1) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă
mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate
nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în
care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita
neimpozabilă de 300 de euro, accizul se va calcula pornind de
la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă
menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.
(2) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri
supuse accizelor:
a) definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;
b) destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe
teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile
internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care
aceasta este parte. Lista tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte şi a proiectelor de asistenţă
tehnică se stabileşte de Guvern.
(21) În baza principiului reciprocităţii, accizele nu se achită la
introducerea şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a
mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către
misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în
Republica Moldova, de reprezentanţele organizaţiilor
internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului
,,Articolul 1232. Cotele stabilite pentru tutunul prelucrat
(1) Pentru tutunul prelucrat, cu excepția țigaretelor cu
filtru și fără filtru, se aplică acciza conform cotelor
stabilite în anexa nr.1:
a) exprimată ca sumă pe kilogram;
b) exprimată ca sumă pentru un anumit număr de bucăți;
c) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor.”.
52. Articolul 124:
alineatele (1), (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
,,(1) Mărfurile supuse accizului aflate în bagajele
personale ale călătorilor care vin dintr-o țară străină sunt
scutite de acciz, cu condiţia ca acestea sa nu fie introduse
în scopuri comerciale și valoarea acestora să nu depășească
300 euro de persoană. În cazul călătorilor care folosesc
transportul aerian şi al celor care folosesc transportul
maritim, pragul financiar se stabilește în valoare de 430
euro.
Dacă valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita
neimpozabilă de 300 de euro sau 430 euro, acizul se
calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar
limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea
impozabilă a acestora.
(2) Accizele nu se achită la importul mărfurilor supuse
accizului definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit
de Guvern.
(3) Se scutesc de acciz mărfurile supuse accizului:
- destinate proiectelor de asistență tehnică, realizate pe
teritoriul Republicii Moldova de către organizațiile
internaționale și țările donatoare în limita tratatelor la care
aceasta este parte;
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
1 
art.125 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
63
sau consumului personal de către membrii personalului acestor
misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor
organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii
familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu excepţia
cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor străini
şi apatrizi cu reşedinţa permanentă în Republica Moldova.
(22) Accizele nu se achită pentru mărfurile consumabile
importate de forţa militară străină care desfăşoară aplicaţii
militare temporare, destinate uzului sau consumului exclusiv al
forţei militare şi al componentei civile. Lista mărfurilor
consumabile se aprobă de către Ministerul Apărării al
Republicii Moldova.
(3) Accizele nu se achită pentru mărfurile finanţate din contul
împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate
cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a
Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum
şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la
buget, conform listei aprobate de Guvern.
(4) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii
exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în
baza contractului de comision, în cazul existenţei documentelor
stabilite în art.125 alin.(4).
(41) Accizele nu se achită pentru proprietatea confiscată,
proprietatea fără stăpîn, proprietatea trecută în posesia statului
cu drept de succesiune şi pentru comori.
(5) Accizele nu se achită la plasarea, livrarea de pe teritoriul
vamal în magazinele duty-free şi comercializarea de către
aceste magazine a mărfurilor supuse accizelor, precum şi la
introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi
plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit, transformare
sub control vamal, antrepozit vamal, sub destinaţiile vamale de
distrugere, abandon în folosul statului.
(6) La introducerea mărfurilor străine supuse accizelor pe
teritoriul vamal şi plasarea acestora în regimul vamal
perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor
mărfuri, cu restituirea ulterioară a sumelor achitate ale accizului
la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din
prelucrare, în modul stabilit de Guvern.
(7) Accizele nu se achită la plasarea mărfurilor supuse accizelor
în regimul vamal admiterea temporară.
(8) Accizele nu se achită pentru mărfurile autohtone supuse
accizelor, anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani,
în aceeaşi stare, conform reglementărilor vamale.
- mărfurile finanțate din contul împrumuturilor și
granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție
de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele
financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a
Guvernului), destinate realizării proiectelor respective,
precum și din contul granturilor acordate instituțiilor
finanțate de la buget.
Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte, lista proiectelor de asistenţă tehnică, lista
împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau
acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor
acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv
din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor
acordate instituţiilor finanţate de la buget se stabilesc de
Guvern.
Scutirea de acciz se aplică integral la valoarea mărfurilor,
serviciilor importate şi/sau livrate pe teritoriul ţării,
destinate realizării proiectelor de asistenţă tehnică sau de
asistenţă investiţională în cazul în care mărfurile, serviciile
respective sunt finanţate de donator în mărime de 60% şi
mai mult.
În cazul în care contribuţia donatorului este mai mică de
60% din valoarea totală a mărfurilor, serviciilor destinate
realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională,
scutirea de acciz se aplică proporţional contribuţiei
donatorului.”;
la alineatul (4) textul ,,stabilite în art.125 alin.(4)” se
înlocuiește cu textul ”justificative stabilite de Guvern.”;
la alineatul (10), textul ”, din alte zone economice libere”
se exclude;
64
(9) Suma accizelor achitată la introducerea pe teritoriul vamal
al Republicii Moldova a mărfurilor străine supuse accizelor în
regim vamal de import se restituie la scoaterea acestora de pe
teritoriul vamal, la plasarea lor sub destinaţie vamală magazin
duty-free, la plasarea lor sub destinaţie vamală zonă liberă, în
modul stabilit de Guvern.
(10) Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor
introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal
al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din
restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi
mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova.
(101) Nu sînt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse
accizelor efectuate în interiorul zonei economice libere, precum
şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii
economici dintr-o zonă economică liberă în altă zonă
economică liberă.
(11) Mărfurile supuse accizelor scoase din zona economică
liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se
supun accizelor.
(111) Accizele nu se achită pentru mărfurile supuse accizelor,
importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale
dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de
100 de euro. În cazul în care valoarea lor în vamă depăşeşte
limita neimpozabilă indicată, accizele se calculează pornind de
la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă
menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora. la alineatul (13), textul ,,o amendă în mărimile prevăzute la
(112) Se scuteşte de accize importul mostrelor de mărfuri cu art.261 alin.(2) şi (3)” se exclude;
valoarea în vamă care nu depăşeşte 22 euro pentru un import şi
care nu include cheltuielile prevăzute la art.11 alin.(1) lit.a) din
Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful
vamal, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie distincte. În cazul
în care valoarea mostrelor depăşeşte limita neimpozabilă
indicată, accizul se calculează pornind de la valoarea în vamă a
mostrelor de mărfuri, iar limita neimpozabilă menţionată nu
micşorează valoarea impozabilă a acestora. Pentru a beneficia se completează cu alineatele (19) și (20) cu următorul
de scutire, mostrele trebuie să fie de nefolosit prin rupere, cuprins:
perforare sau marcare clară şi permanentă sau prin alte ,,(19) Se scutește de acciz berea, vinul și băuturile
procedee, cu condiţia ca această operaţiune să nu le distrugă fermentate produse de persoana fizică, ce nu desfășoară
caracterul de mostre. Scutirea de acciz nu se aplică produselor activitate de întrepinzător și consumate de către aceasta și
alcoolice de la poziţiile tarifare 220300, 2204, 2205, 220600, membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie comercializate.
2207, 2208, parfumurilor şi apelor de toaletă de la poziţia (20) Se scutesc de acciz mărfurile livrate din Portul
tarifară 330300, tutunului şi produselor pe bază de tutun de la Internațional Liber Giurgiulești pentru aprovizionarea cu
poziţiile tarifare 2401, 2402, 2403. combustibil și carburanți navele cu drept de navigație,
65
(13) În cazul nerespectării prevederilor alin.(5)-(9) din implicate în transportul internațional de mărfuri și
prezentul articol şi a condiţiilor regimului vamal ales, stabilit de pasageri.”.
legislaţia vamală a Republicii Moldova, subiectul impunerii şi
persoanele specificate la art.4 alin.(5) din Legea pentru punerea
în aplicare a titlului IV din Codul fiscal achită accizele conform
cotelor stabilite în anexa nr.1 la prezentul titlu, o amendă în
mărimile prevăzute la art.261 alin.(2) şi (3) şi o penalitate în
mărimea determinată conform art.228.
(14) Se scutesc de accize mijloacele de transport importate şi
livrate cu titlu gratuit (donaţie), indiferent de termenul de
exploatare, destinate:
a) pentru scopuri medicale, clasificate la poziţiile tarifare 8702
şi 8703;
b) pentru transportarea persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului
locomotor (reutilate în modul corespunzător), clasificate la
poziţia tarifară 8703;
c) pentru stingerea incendiilor, clasificate la poziţia tarifară
8705 30000;
d) pentru curăţarea străzilor, pentru împrăştiat materiale, pentru
colectarea deşeurilor, clasificate la poziţia tarifară 8705.
Pot beneficia de facilitatea fiscală respectivă atît beneficiarii, cu
condiţia utilizării mijloacelor de transport menţionate exclusiv
în conformitate cu destinaţia lor finală, cît şi persoanele terţe
care au importat şi livrat aceste mijloace de transport către
beneficiari.
Beneficiarii şi persoanele terţe nu pot comercializa, transmite în
arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar
mijloacele de transport menţionate la lit.a)-d).
Modul de introducere, plasare sub regim vamal de import a
mijloacelor de transport menţionate şi de beneficiere de
facilitatea fiscală respectivă este stabilit de Guvern.
(15) Se scuteşte de acciz alcoolul etilic nedenaturat de la
poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910, destinat producerii
farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului
contingentului anual stabilit de Guvern.
(16) Alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară
220710000, destinat utilizării în industria de parfumerie şi
cosmetică, este scutit de plata accizelor în limita volumului
stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Serviciul Fiscal
de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea realizării programului de
activitate al industriei de parfumerie şi cosmetică pe anul
respectiv.
Nu este scutit de acciz alcoolul etilic nedenaturat utilizat de
subiecţii impunerii care desfăşoară în acelaşi timp activitate atît
66
în industria de parfumerie şi cosmetică, cît şi în domeniul
producerii şi comercializării produselor alcoolice.
(17) Mărfurile de la poziţiile tarifare 280430000 şi 280440000
produse pe teritoriul ţării sînt scutite de plata accizului.
(18) Cota accizului se micşorează cu 50% pentru autoturismele
cu motor hibrid de la poziţia tarifară 8703.
Articolul 125. Trecerea la cont şi restituirea accizelor achitate 53. Articolul 125: A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
(1) Subiectului impunerii i se permite trecerea la cont a la alineatul (1), cuvintele ,,Subiectului impunerii” se art.119 din Codul fiscal ale proiectului
accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în înlocuiesc cu cuvintele ,,Antrepozitarului fiscal”, iar de lege.
procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor cuvintele ,,încăperea de acciz” în ambele cazuri se Modificarea vizează  art.119, art.120,
mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitul fiscal”; art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
mărfurilor finite supuse accizelor din încăperea de acciz. (2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
Trecerea la cont a accizelor se permite numai în limita cantităţii lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, la expedierea (13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(transportarea) lor ulterioară şi în cazul prezenţei documentelor (1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
utilizate. În cazul în care mărfurile supuse accizelor sînt depuse
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
la maturare, subiectului impunerii i se permite trecerea în cont a
accizului în limitele cantităţii de mărfuri supuse accizelor, (4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
utilizate la fabricarea de mărfuri similare supuse accizelor, la art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
momentul expedierii (transportării) acestor mărfuri similare (31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
supuse accizelor din încăperea de acciz şi în cazul prezenţei din Codul fiscal, art.1 din Legea
documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
supuse accizelor. Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
(2) Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, la alineatul (2), în ambele cazuri, cuvintele ,,încăperea de și art.8 din Legea nr.278-XVI din
utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru acciz” se înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitul fiscal”; 14.12.2007 al proiectului de lege.
obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma
accizului calculată la mărfurile supuse accizelor expediate din
încăperea de acciz, diferenţa se reportează la costuri sau la
cheltuieli în perioada fiscală în care a avut loc expedierea
mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
(21) Suma accizelor achitată la mărfurile supuse accizelor,
utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru
obţinerea altor mărfuri nesupuse accizelor se reportează la
costuri sau la cheltuieli.
(22) Suma accizelor achitată la importul mărfurilor supuse
accizelor de la poziţiile tarifare 271012310, 271012700 şi
271019210 se restituie ulterior, în modul stabilit de Guvern,
agenţilor economici care livrează aceste mărfuri pentru
alimentarea aeronavelor.
(3) În cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse la alineatul (3), cuvintele ,,subiectul impunerii” se
accizelor în mod independent sau în baza contractului de înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitarul fiscal”;

67
comision, de asemenea, livrează mărfuri supuse accizelor în
magazinele duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import,
şi/sau în zonele economice libere, suma accizului achitată
anterior pentru mărfurile supuse accizelor prelucrate şi/sau
fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, utilizate ulterior
pentru prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse
accizelor, se restituie în modul stabilit de Guvern, în termen de
45 de zile după prezentarea documentelor justificative
specificate la alin.(4) din prezentul articol.
(31) La livrarea mărfurilor supuse accizelor la export prin
intermediul poştei, subiectul care desfăşoară activitate de
întreprinzător nu poate beneficia de dreptul la restituirea sumei
accizului.
(32) În cazul în care subiectul care desfăşoară activitate de
întreprinzător şi care nu este înregistrat în calitate de subiect al
impunerii cu accize exportă în mod independent sau în baza
contractului de comision mărfuri supuse accizelor, prelucrate
şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, suma
accizului achitată la procurarea acestor mărfuri, expediate
(transportate) pentru export, se restituie în modul stabilit de
Guvern, în termen de 45 de zile după prezentarea documentelor
justificative specificate la alin.(41) din prezentul articol.
(4) Pentru a obţine restituirea accizului achitat la mărfurile
supuse accizelor, prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul
Republicii Moldova, utilizate pentru prelucrarea şi/sau la alineatele (4) şi (4 1), cuvintele ,,următoarele documente
fabricarea altor mărfuri supuse accizelor destinate exportului, justificative” se înlocuiesc cu cuvintele ,,următoarele
subiectul impunerii prezintă Serviciului Fiscal de Stat documente justificative stabilite de Guvern”;
următoarele documente justificative:
a) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin
privind livrarea mărfurilor supuse accizelor. În cazul în care
livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se
efectuează, conform contractului de comision, de către
comisionar, subiectul impunerii (comitentul) prezintă
Serviciului Fiscal de Stat contractul de comision şi contractul
(copia contractului) încheiat de comisionar cu partenerul străin;
b) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă
din condiţiile contractului), care confirmă încasarea de facto pe
contul subiectului impunerii a sumei rezultate din vînzarea
mărfurilor supuse accizelor partenerului străin.
(41) Pentru a obţine restituirea accizului achitat pentru mărfurile
supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul
Republicii Moldova, destinate exportului, subiectul care
desfăşoară activitate de întreprinzător şi care nu este înregistrat
în calitate de subiect al impunerii cu accize prezintă Serviciului
68
Fiscal de Stat următoarele documente justificative:
a) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin
privind livrarea mărfurilor supuse accizelor. În cazul în care
livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se
efectuează, conform contractului de comision, de către
comisionar, comitentul prezintă Serviciului Fiscal de Stat
contractul de comision şi contractul (copia contractului)
încheiat de comisionar cu partenerul străin;
b) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă
din condiţiile contractului), care confirmă achitarea de facto
către furnizor, de pe contul subiectului care desfăşoară
activitate de întreprinzător şi care nu este înregistrat în calitate
de subiect al impunerii cu accize (comitentul), a sumei rezultate
din procurarea mărfurilor supuse accizelor prelucrate şi/sau
fabricate pe teritoriul Republicii Moldova;
b1) factura fiscală aferentă procurării mărfurilor supuse
accizelor, prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii
Moldova, expediate (transportate) pentru export, cu specificarea
sumei accizului;
c) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă
din condiţiile contractului), care confirmă încasarea de facto, pe
contul subiectului care desfăşoară activitate de întreprinzător şi
care nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu
accize, a sumei rezultate din vînzarea către partenerul străin a
mărfurilor supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe
teritoriul Republicii Moldova.
(5) Restituirea accizelor conform prezentului articol se la alineatul (5), în toate cazurile, cuvintele ,,subiectului
efectuează numai subiectului impunerii care dispune de decizie impunerii” se înlocuiesc cu cuvintele ,,persoanei
de restituire a accizelor în contul stingerii datoriilor faţă de impozabile”;
bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea
subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia
faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al
subiectului impunerii respectiv.
Se interzice restituirea accizelor în contul stingerii datoriilor
creditorilor subiectului impunerii care dispune de decizie de
restituire a accizelor, inclusiv persoanelor juridice şi fizice
cesionari.
(6) Exportarea mărfurilor de către persoane fizice care nu la alineatul (6), cuvintele ”subiecți ai impunerii” se
desfăşoară activitate de întreprinzător şi care nu sînt subiecţi ai înlocuiesc cu cuvintele ” persoanei impozabile”;
impunerii se permite fără dreptul la restituirea sumelor
accizelor la mărfurile supuse accizelor expediate (transportate)
pentru export.
(7) Sumele accizelor achitate de agenţii economici la
procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 270710100,
69
270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110–
271019290, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000–
290230000, 290244000, 290290000, 290511000–290513000,
290514, 290516, 290519000, 2909, 381400900, 381700800 se
trec în cont dacă mărfurile în cauză sînt utilizate în procesul de
producţie în altă calitate decît cea de carburanţi şi combustibili.
Prin derogare de la prevederile prezentului articol, în cazul
utilizării mărfurilor menţionate în calitate de materie primă
pentru prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor care nu sînt
supuse accizelor, trecerea în cont a sumelor accizelor se
efectuează în formă de stingere a restanţelor plătitorului faţă de
buget la alte impozite şi taxe, iar în lipsa restanţelor sumele
accizelor se transferă la contul bancar al agentului economic în
modul stabilit de Guvern.
Articolul 1251. Impozitarea stocului de mărfuri supuse
accizelor
(1) Subiecţii impunerii care importă mărfuri supuse accizelor
efectuează inventarierea stocului de mărfuri supuse accizelor
(poziţiile tarifare 220300, 2205, 220600, 2207, 2208,
240210000, 240220, 240290000, 2403) în termen de 45 de zile
calendaristice de la data ultimei modificări de majorare a cotei
accizelor.
(2) Stocul de mărfuri accizate enumerate la alin.(1) este
impozitat cu accize la diferenţa de cote dintre cota modificată şi
cota anterioară modificării.
(3) Achitarea accizului calculat la stocul de mărfuri accizate
conform alin.(2) se efectuează pînă pe data de 25 a lunii
următoare celei în care urma să aibă loc inventarierea.
(4) Declararea accizului calculat la stocul de mărfuri conform
alin.(2) se efectuează în termen de pînă pe data de 25 a lunii
următoare celei în care urma să aibă loc inventarierea conform
formularului şi în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.
(5) Suma accizului calculat la stocul de mărfuri supuse
accizelor conform prezentului articol este deductibilă şi se
raportează la cheltuielile perioadei
Capitolul 4
ÎNREGISTRAREA, ANULAREA ŞI SUSPENDAREA
ÎNREGISTRĂRII SUBIECŢILOR
IMPUNERII. EVIDENŢA MĂRFURILOR SUPUSE
ACCIZELOR CE SE
EXPEDIAZĂ (SE TRANSPORTĂ). DECLARAREA
ACHITĂRII ACCIZELOR
se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:
,,(8) Pentru băuturile alcoolice și produsele din tutun
retrase de pe piață, dacă starea sau vechimea acestora le
face improprii consumului ori nu mai îndeplinesc
condițiile legale de comercializare, accizele plătite de
agenții economici la bugetul public național pot fi
restituite la solicitarea acestuia.”.
54. La articolul 1251 alineatul (1), cuvintele ,,Subiecţii
impunerii” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Persoanele
impozabile”.
55. În titlul Capitolului 4 cuvintele ”SUBIECŢILOR
IMPUNERII” se înlocuiesc cu cuvintele ,,PERSOANE
IMPOZABILE”.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
1 
art.125 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
70

 Articolul 126. Înregistrarea subiecţilor impunerii
(1) Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să
se ocupe sau care se ocupă cu prelucrarea şi/sau fabricarea
mărfurilor pasibile impunerii cu accize sînt obligate să
primească certificatul de acciz de modelul stabilit, pînă a începe
desfăşurarea activităţii în cauză.
(2) În cererea de solicitare a certificatului de acciz (cerere de
modelul stabilit de Ministerul Finanţelor), adresată Serviciului
Fiscal de Stat, agentul economic indică:
a) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele
juridice) şi codul fiscal (codurile fiscale);
b) proprietarul clădirii, încăperii, teritoriului, terenului;
c) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele
juridice) şi codul fiscal (codurile fiscale) ale arendatorului sau
ale locatorului, în cazul în care proprietatea este folosită pentru
desfăşurarea activităţii de întreprinzător, în baza contractului de
arendă sau de închiriere;
d) formele şi metodele concrete de control, a căror aplicare
asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor, inclusiv la
expedierea lor dintr-o încăpere de acciz în alta ale unuia şi
aceluiaşi agent economic, dacă aceste încăperi se află pe
teritorii diferite.
(3) La cerere se anexează schema (planul) amplasării blocului
administrativ, a secţiei de producţie, a depozitului, a altor
încăperi aflate pe teritoriul agentului economic, în limitele
stabilite pentru realizarea activităţii de întreprinzător.
(4) În cazul în care cererea conţine informaţii verificabile,
Serviciul Fiscal de Stat eliberează persoanei care a înaintat
cererea, certificatul de acciz şi anexa la acesta care include
schema (planul) specificată la alin.(3) din prezentul articol.
Persoana menţionată devine subiect al impunerii.
56. Articolul 126:
în denumirea cuvintele ,,subiecţilor impunerii” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,persoanelor impozabile”;
la alineatul (1), cuvintele ,,pasibile impunerii cu accize” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,supuse accizelor”;
la alineatul (4), cuvintele ,,subiect al impunerii” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitar autorizat.”;
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
71
(5) Serviciul Fiscal de Stat poate refuza eliberarea certificatului
de acciz în cazul în care consideră că activitatea agentului
economic sau încăperea de acciz nu pot fi controlate ori formele
şi metodele de control prevăzute la alin.(2) lit.d) din prezentul
articol nu asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor.
(6) În cazul în care mai mulţi agenţi economici folosesc una şi
aceeaşi încăpere de acciz pentru prelucrarea şi/sau fabricarea
mărfurilor supuse accizelor, Serviciul Fiscal de Stat este obligat
să determine în mod independent subiectul (subiecţii) impunerii
responsabil (responsabili) de achitarea accizelor, în modul
stabilit de acest serviciu.
(7) Subiectul impunerii care preconizează să facă unele
schimbări ce trebuie reflectate în certificatul de acciz sau în
anexa la el este obligat să adreseze cererea corespunzătoare
Serviciului Fiscal de Stat.
Articolul 1261. Anularea şi suspendarea înregistrării subiecţilor
impunerii
(1) În cazul încheierii activităţii de prelucrare şi/sau de fabricare
a mărfurilor supuse accizelor (cu excepţia cazurilor dispunerii
de mărfuri supuse accizelor aflate în stoc), persoanele juridice
şi persoanele fizice înregistrate ca subiecţi ai impunerii cu
accize sînt obligate să informeze despre aceasta Serviciul Fiscal
de Stat. Anularea înregistrării ca contribuabil al accizelor se
la alineatul (5), cuvintele ,,încăperea de acciz” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitul fiscal”;
la alineatul (6), cuvintele ,,încăperea de acciz” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozit fiscal”, iar
cuvintele ,,subiectul (subiecţii) impunerii” se înlocuiesc cu
cuvintele ,,antrepozitarul autorizat (antrepozitari
autorizați)”;
la alineatul (7) cuvintele ,,Subiectul impunerii” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,Antrepozitarul autorizat”.
57. Articolul 1261 :
în denumirea cuvintele „subiecţilor impunerii” se
înlocuiesc cu cuvintele „persoanelor impozabile”;
la alineatul (1), cuvintele „subiecţi ai impunerii cu accize”
se înlocuiesc cu cuvintele „antrepozitari autorizați”;
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
72
efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
(11) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să iniţieze de sine
stătător procedura de anulare a înregistrării subiectului
impunerii cu accize în cazul în care subiectul impunerii nu a
prezentat în termenul stabilit declaraţia privind accizele pentru
perioadele fiscale a două luni consecutive.
(2) Data anulării înregistrării ca subiect al impunerii cu accize
se consideră data întocmirii actului de control în a cărui bază
este emisă decizia conducerii Serviciului Fiscal de Stat privind
anularea înregistrării.
(3) În cazul suspendării activităţii subiectului impozabil în
conformitate cu legislaţia în vigoare, înregistrarea în calitate de
subiect al impunerii cu accize nu se anulează. În cazul
expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din
încăperea de acciz în perioada de suspendare a activităţii,
obligaţiile şi drepturile subiectului impunerii cu accize se
restabilesc din momentul scoaterii mărfurilor supuse accizelor
din încăperea de acciz.
Articolul 127. Evidenţa mărfurilor supuse accizelor ce se
expediază (se transportă). Declararea achitării accizelor
(1) Subiectul impunerii este obligat să ţină registrul de evidenţă
a mărfurilor supuse accizelor ce se expediază (se transportă)
pentru fiecare încăpere de acciz. Forma registrului şi informaţia
ce trebuie reflectată în acesta sînt stabilite de către Ministerul
Finanţelor. Înscrierea în registru se face pînă la expedierea
(transportarea) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de
acciz.
(2) Registrul de evidenţă a mărfurilor expediate (transportate)
trebuie să se afle într-un loc determinat, accesibil verificării de
către persoanele cu funcţii de răspundere autorizate ale
Serviciului Fiscal de Stat a înscrierilor, şi să fie prezentat
acestor persoane la prima solicitare.
(3) Subiecţii impunerii prevăzuţi la art.120 lit.a) sînt obligaţi să
la alineatul (1 ), cuvintele „subiectului impunerii cu
1
accize” se înlocuiesc cu cuvintele „antrepozitarului
autorizat”, iar cuvintele „subiectul impunerii” se
înlocuiesc cu cuvintele „antrepozitarul autorizat”;
la alineatul (2), cuvintele „subiect al impunerii cu accize”
se înlocuiesc cu cuvintele „antrepozitar autorizat”;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) În cazul suspendării activității antrepozitarului
autorizat în conformitate cu legislația în vigoare,
înregistrarea în calitate de antrepozitar autorizat nu se
anulează. În cazul expedierii (transportării) mărfurilor
supuse accizelor din antrepozitul fiscal în perioada de
suspendare a activității, obligațiile și drepturile
antrepozitarului autorizat se restabilesc din momentul
scoaterii mărfurilor supuse accizelor din antrepozitul
fiscal.”;
se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) În momentul anulării înregistrării în calitate de
antrepozitar autorizat în conformitate cu alineatul (2) al
prezentului articol agentul economic se consideră ca
subiect care a efectuat scoaterea din antrepozitul autorizat
a stocurilor sale de mărfuri și trebuie să achite accizul
pentru această scoatere.”.
58. Articolul 127:
la alineatul (1), cuvintele ,,Subiectul impunerii” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,Antrepozitarul autorizat”,
cuvintele ,,încăpere de acciz” se înlocuiesc cu
cuvintele ,,antrepozit fiscal”, iar cuvintele ,,încăperea de
acciz” se înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitul fiscal”;
la alineatul (3), cuvintele ,,Subiecţii impunerii” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,Antrepozitarii autorizați”;
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
1 
art.125 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
73
prezinte declaraţia privind achitarea accizelor pînă la data de 25
a lunii care succedă luna în care a fost efectuată expedierea
(transportarea) mărfurilor supuse accizelor. Forma declaraţiei şi
modul de completare a acesteia se stabilesc de către Ministerul
Finanţelor.
(31) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care
nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize,
dar care solicită restituirea accizelor în conformitate cu art.125
alin.(32), este obligat să prezinte declaraţia privind achitarea
accizelor pînă la data de 25 a lunii care succedă luna în care a
fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse
accizelor.
(4) Declaraţia menţionată la alin.(3) şi (3 1) se prezintă utilizînd,
în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare
electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).
Articolul 128. Controlul efectuat de Serviciul Fiscal de Stat şi
de Serviciul Vamal”
(1) Persoana cu funcţii de răspundere autorizată a Serviciului
Fiscal de Stat este în drept:
a) să intre şi/sau să controleze orice loc, clădire, încăpere (cu
excepţia celor folosite exclusiv ca locuinţă), să controleze orice
mijloc de transport în încăpere sau pe drum, precum şi
mărfurile aflate în ele, să controleze orice dări de seamă,
documente, inclusiv de transport, care, la părerea acestei
persoane, se folosesc în tranzacţii cu mărfuri pasibile impunerii
cu accize. Aceste acţiuni se permit numai în timpul orelor de
lucru;
b) să întreprindă acţiunile specificate la lit.a) în afara orelor de
lucru ori să controleze încăperile de locuit numai în baza
încheierii judecătorului de instrucţie – în cazul în care există
bănuieli întemeiate că se admite o încălcare la achitarea
accizelor sau că în locul, clădirea, încăperea, mijlocul de
transport în cauză se află mărfuri pasibile impunerii cu accize,
dar pentru care accizele nu au fost achitate;
c) să sechestreze mărfurile pasibile impunerii cu accize,
mijloacele de transport în care au fost depistate mărfuri supuse
accizelor şi care se află la dispoziţia sau în folosinţa persoanei
juridice sau persoanei fizice, dacă această persoană nu poate
prezenta dovezi de achitare a accizelor. În acest caz, persoana
cu funcţii de răspundere este obligată să elibereze o înştiinţare
scrisă de sechestrare, care trebuie să conţină o descriere
detaliată a mărfurilor sau a mijlocului de transport, a locului şi
timpului sechestrării. Dacă persoana ale cărei mărfuri sau
la alineatul (31), cuvîntul ,,Subiectul” se înlocuiește cu
cuvîntul ,,Persoana”, cuvintele ,,subiect al impunerii cu
accize” se înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitar autorizat”.
59. Articolul 128 se abrogă.
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.119 din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
74
mijloc de transport au fost sechestrate nu achită accizele în
termen de 20 de zile din data sechestrării, accizele se percep
prin executare silită, în conformitate cu legislaţia fiscală.
(2) Controlul asupra achitării accizelor se efectuează de către
organele vamale în conformitate cu prezentul titlu şi cu
legislaţia vamală.
Anexa nr.1 60. Anexa nr. 1 la titlul IV va avea următorul cuprins: Se propune majorarea cotei accizului 01.01.2018
 Mărfurile supuse accizelor pentru produse accizabile stabilite în
Poziţia Denumirea mărfii Unitat Cota accizului Anexa nr.1 sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen,
tarifar ea de Anul Anul Anul  Mărfurile supuse accizelor azot, articole de bijuterie sau de
ă măsur 2017 Poziţia Denumirea Unitatea Cota accizului giuvaiergerie, alte tutunuri şi
2018 2019
ă tarifar mărfii de înlocuitori de tutun fabricate), prin
Anul Anul Anul ajustarea la rata inflației prognozată
160431 Caviar valoare 25% 25% 25% ă măsură 2018 2019 2020
pentru anul 2020 (5%), cu stabilirea
000 a în lei
160431 Caviar valoarea 25% 25% 25% acestora pentru o perioadă de 3 ani.
160432 Înlocuitori de valoare 25% 25% 25% 000 în lei Concomitent, se propune majorarea
000 caviar a în lei cotei accizelor pentru produsele din
160432 Înlocuitori de valoarea 25% 25% 25%
220300 Bere fabricată din litru 2,50 lei 2,50 lei 2,50 lei 000 caviar în lei tutun și produsele petroliere în vederea
malţ atingerii minimului stabilit de
220300 Bere fabricată litru 2,50 2,50 2,63
2205 Vermuturi şi alte litru 12,96 13,61 14,29 Directivele UE
din malţ lei lei lei
vinuri din struguri lei lei lei Astfel, în vederea asigurării atingerii
2205 Vermuturi şi litru 13,61 14,29 15,00 minimului cotei accizului la produsele
proaspeţi,
alte vinuri din lei lei lei din tutun prevăzut de Directivele UE,
aromatizate cu
struguri precum și asigurarea creșterii
plante sau cu
proaspeţi, încasărilor la buget, se propune
substanţe
aromatizate cu majorarea cotei ad-valorem de la 12%
aromatizante
plante sau cu pînă la 13%, și cotei fixe de la 460 lei
220600 Alte băuturi litru 12,96 13,61 14,29 substanţe pînă la 540 lei/1000 țigarete pentru
fermentate lei lei lei aromatizante anul 2020.
(hidromel);
220600 Alte băuturi litru 13,61 14,29 15,00 De asemenea, ținînd cont că pe piață se
amestecuri de
fermentate lei lei lei înregistrează o creștere a țigaretelor
băuturi fermentate
(hidromel); fără filtru în detrimentul celor cu filtru,
şi amestecuri de
amestecuri de aceasta cauzînd reducerea încasărilor la
băuturi fermentate
băuturi buget se propune impozitarea mai
şi băuturi
fermentate şi accelerată a țigaretelor fără filtru
nealcoolice,
amestecuri de începînd cu anul 2018.
nedenumite şi
băuturi Totodată, se propune introducerea,
necuprinse în altă
fermentate şi începînd cu anul 2018, a componentei
parte, cu excepţia
băuturi ad valorem pentru țigaretele fără filtru
cidrului de mere,
nealcoolice, în mărime de 3%.
cidrului de pere
nedenumite şi A se vedea argumentele expuse la
220600 Cidru de mere şi de litru 2,50 lei 2,63 lei 2,76 lei necuprinse în art.119 din Codul fiscal ale proiectului
310 pere, spumoase altă parte, cu de lege.

75
220600 Cidru de mere şi de litru 2,50 lei 2,63 lei 2,76 lei excepţia Modificarea vizează  art.119, art.120,
510 pere, nespumoase, cidrului de art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
prezentate în mere, cidrului (2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
recipiente cu un de pere lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
conţinut de 220600 Cidru de mere litru 2,63 2,76 2,90 alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
maximum 2 l 310 şi de pere, lei lei lei (13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
220600 Cidru de mere şi de litru 2,50 lei 2,63 lei 2,76 lei spumoase (1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
810 pere, nespumoase, 220600 Cidru de mere litru 2,63 2,76 2,90 alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
prezentate în 510 şi de pere, lei lei lei art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
recipiente cu un nespumoase, (4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
conţinut de peste 2 l prezentate în art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
2207 Alcool etilic litru 90,12 94,63 99,36 recipiente cu (31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
nedenaturat cu tărie alcool lei lei lei un conţinut de din Codul fiscal, art.1 din Legea
alcoolică de absolut maximum 2 l nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
minimum 80% vol; 220600 Cidru de mere litru 2,63 2,76 2,90 Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
alcool etilic şi alte 810 şi de pere, lei lei lei și art.8 din Legea nr.278-XVI din
distilate denaturate, nespumoase, 14.12.2007 al proiectului de lege.
cu orice tărie prezentate în
alcoolică recipiente cu
2208 Alcool etilic litru 90,12 94,63 99,36 un conţinut de
nedenaturat cu tărie alcool lei lei lei peste 2 l
alcoolică sub 80% absolut 2207 Alcool etilic litru 94,63 99,36 104,3
vol; distilate, nedenaturat cu alcool lei lei 3 lei
rachiuri, lichioruri tărie alcoolică absolut
şi alte băuturi de minimum
spirtoase 80% vol;
240210 Ţigări de foi valoare 41% 41% 41% alcool etilic şi
000 (inclusiv cele cu a în lei alte distilate
capete tăiate) şi denaturate, cu
trabucuri, care orice tărie
conţin tutun alcoolică
240220 Ţigarete care conţin 2208 Alcool etilic litru 94,63 99,36 104,3
tutun: nedenaturat cu alcool lei lei 3 lei
– cu filtru 1000 360 lei 410 lei 460 lei tărie alcoolică absolut
bucăţi/ + 12%, + 12%, + 12%, sub 80% vol;
valoare dar dar dar distilate,
a în lei nu mai nu mai nu mai rachiuri,
puţin puţin puţin lichioruri şi
de de de alte băuturi
480 lei  540 lei  610 lei spirtoase
– fără filtru 1000 120 lei 160 lei 200 lei 240210 Ţigări de foi valoarea 41% 41% 41%
000 (inclusiv cele în lei
76
 bucăţi cu capete
240290 Alte ţigări de foi, valoare 41% 41% 41% tăiate) şi
000 trabucuri şi ţigarete a în lei trabucuri, care
conţinînd conţin tutun
înlocuitori de tutun 240220 Ţigarete care
2403 Alte tutunuri şi kilogra 130 lei 136,41 143,17 conţin tutun:
înlocuitori de tutun, m lei lei – cu filtru 1000 410 460 540
prelucrate; tutunuri bucăţi/ lei lei lei
“omogenizate” sau valoarea + + +
“reconstituite”; în lei 12%, 12%, 13%,
extracte şi esenţe de dar dar dar
tutun nu nu nu
270710 Benzoli destinaţi tonă 4560 4961 5414 mai mai mai
100 utilizării drept lei lei lei puţin puţin puţin
carburanţi sau de de de
combustibili  540  610  700
lei lei lei
270720 Toluoli destinaţi tonă 4560 4961 5414
100 utilizării drept lei lei lei – fără filtru 1000
carburanţi sau bucăţi/ 350 460 540
combustibili valoarea lei lei + lei
în lei +3% 6% +9%
270730 Xiloli destinaţi tonă 4560 4961 5414
100 utilizării drept lei lei lei 240290 Alte ţigări de valoarea 41% 41% 41%
carburanţi sau 000 foi, trabucuri în lei
combustibili şi ţigarete
conţinînd
270750 Alte amestecuri de tona 4560 4961 5414
înlocuitori de
hidrocarburi lei lei lei
tutun
aromatice, care
distilează în 2403 Tutun pentru kilogram 136,4 143,1 150,3
proporţie de fumat, alte 1 lei 7 lei 3 lei
minimum 65% tutunuri şi
(inclusiv pierderile) înlocuitori de
la 250o C după tutun,
metoda ASTM D prelucrate;
86 tutunuri
“omogenizate”
270900 Condensate de gaz tonă 4560 4961 5414
sau
100 natural lei lei lei
“reconstituite”
271012 Uleiuri (distilate) tonă 4560 4961 5414 ; extracte şi
110- uşoare şi medii lei lei lei esenţe de tutun
271019
270710 Benzoli tonă 4961 5414 5960
290
100 destinaţi lei lei lei
271019 Motorină, inclusiv tonă 1926 2092 2280 utilizării drept
77
310- combustibil lei lei lei carburanţi sau
271019 (carburant) diesel şi combustibili
480 combustibil pentru 270720 Toluoli tonă 4961 5414 5960
cuptoare 100 destinaţi lei lei lei
271019 Păcură destinată a tonă 409 lei 409 lei 409 lei utilizării drept
510 fi supusă unui carburanţi sau
tratament specific combustibili
271019 Păcură cu un tonă 409 lei 409 lei 409 lei 270730 Xiloli destinaţi tonă 4961 5414 5960
620- conţinut de sulf 100 utilizării drept lei lei lei
271019 carburanţi sau
680 combustibili
271020 Motorină tonă 1926 2092 2280 270750 Alte tona 4961 5414 5960
110- lei lei lei amestecuri de lei lei lei
271020 hidrocarburi
190 aromatice,
271020 Păcură tonă 409 lei 409 lei 409 lei care distilează
310- în proporţie de
271020 minimum 65%
390 (inclusiv
pierderile) la
271112 Propan tonă 2875 3124 3406
250o C după
lei lei lei
metoda ASTM
271113 Butan tonă 2875 3124 3406 D 86
lei lei lei
270900 Condensate de tonă 4961 5414 5960
271114 Etilenă, propilenă, tonă 2875 3124 3406 100 gaz natural lei lei lei
000 butilenă şi lei lei lei
271012 Uleiuri tonă 4961 5414 5960
butadienă
110- (distilate) lei lei lei
271119 Alte lichefiate tonă 2875 3124 3406 271019 uşoare şi medii
000 lei lei lei 290
280430 Azot tonă 3006 3156 3314 271019 Motorină, tonă 2092 2280 2508
000 lei lei lei 310- inclusiv lei lei lei
280440 Oxigen tonă 3322 3488 3662 271019 combustibil
000 lei lei lei 480 (carburant)
290110 Hidrocarburi tonă 4560 4961 5414 diesel şi
000 aciclice saturate lei lei lei combustibil
pentru
ex.290 Buta-1, 3-dienă tonă 4560 4961 5414 cuptoare
124000 lei lei lei
271019 Păcură tonă 409 409 409
290129 Alte hidrocarburi tonă 4560 4961 5414 510 destinată a fi lei lei lei
000 aciclice nesaturate lei lei lei supusă unui
290211 Ciclohexan tonă 4560 4961 5414 tratament

78
000 lei lei lei specific
290219 Alte hidrocarburi tona 4560 4961 5414 271019 Păcură cu un tonă 409 409 409
000 ciclanice, ciclenice lei lei lei 620- conţinut de lei lei lei
şi cicloterpenice 271019 sulf
ex.290 Benzen destinat a fi tonă 4560 4961 5414 680
220000 utilizat drept lei lei lei 271020 Motorină tonă 2092 2280 2508
carburant sau 110- lei lei lei
combustibil 271020
290230 Toluen tonă 4560 4961 5414 190
000 lei lei lei 271020 Păcură tonă 409 409 409
290244 Amestec de izomeri tonă 4560 4961 5414 310- lei lei lei
000 ai xilenului lei lei lei 271020
390
290290 Alte hidrocarburi tonă 4560 4961 5414
000 ciclice lei lei lei 271112 Propan tonă 3124 3406 3580
lei lei lei
290511 Alcooli tonă 4560 4961 5414
000- monohidroxilici lei lei lei 271113 Butan tonă 3124 3406 3580
290513 (metanol, propanol, lei lei lei
000 butan-1-ol) 271114 Etilenă, tonă 3124 3406 3580
290514 Alţi butanoli tonă 4560 4961 5414 000 propilenă, lei lei lei
lei lei lei butilenă şi
butadienă
290516 Octanol (alcool tonă 4560 4961 5414
octilic) şi izomerii lei lei lei 271119 Alte lichefiate tonă 3124 3406 3580
lui 000 lei lei lei
ex.290 Pentanol (alcool tonă 4560 4961 5414 280430 Azot tonă 3156 3314 3480
519000 amelic) lei lei lei 000 lei lei lei
2909 Eteri, eteri-alcooli, tonă 4560 4961 5414 280440 Oxigen tonă 3488 3662 3845
eteri-fenoli, eteri- lei lei lei 000 lei lei lei
alcool-fenoli, 290110 Hidrocarburi tonă 4961 5414 5960
peroxizi ai 000 aciclice lei lei lei
alcoolilor, peroxizi saturate
ai eterilor, peroxizi ex.2901 Buta-1, 3- tonă 4961 5414 5960
ai cetonelor (cu 24000 dienă lei lei lei
compoziţie chimică
290129 Alte tonă 4961 5414 5960
definită sau nu) şi
000 hidrocarburi lei lei lei
derivaţii lor
aciclice
halogenaţi,
nesaturate
sulfonaţi, nitraţi sau
nitrozaţi 290211 Ciclohexan tonă 4961 5414 5960
000 lei lei lei
330300 Parfumuri şi ape de valoare 30% 30% 30%
toaletă a în lei 290219 Alte tona 4961 5414 5960

79
381400 Alţi solvenţi şi tonă 4560 4961 5414 000 hidrocarburi lei lei lei
900 diluanţi organici lei lei lei ciclanice,
compuşi ciclenice şi
nedenumiţi şi cicloterpenice
necuprinşi în altă ex.2902 Benzen tonă 4961 5414 5960
parte; preparate 20000 destinat a fi lei lei lei
pentru îndepărtarea utilizat drept
vopselelor sau carburant sau
lacurilor combustibil
381700 Achilbenzeni tonă 4560 4961 5414 290230 Toluen tonă 4961 5414 5960
500 lineari lei lei lei 000 lei lei lei
381700 Alţi achilbenzeni tonă 4560 4961 5414 290244 Amestec de tonă 4961 5414 5960
800 lei lei lei 000 izomeri ai lei lei lei
ex.430 Îmbrăcăminte din valoare 25% 25% 25% xilenului
310 blană (de nurcă, a în lei 290290 Alte tonă 4961 5414 5960
vulpe polară, vulpe, 000 hidrocarburi lei lei lei
samur) ciclice
711311 Articole de bijuterie gram 2,59 lei 2,59 lei 2,59 lei 290511 Alcooli tonă 4961 5414 5960
000 sau de giuvaiergerie 000- monohidroxili lei lei lei
şi părţi ale acestora 290513 ci (metanol,
din argint, chiar 000 propanol,
acoperite, placate butan-1-ol)
sau dublate cu alte
290514 Alţi butanoli tonă 4961 5414 5960
metale preţioase
lei lei lei
711319 Articole de bijuterie gram 39,27 39,27 39,27
290516 Octanol tonă 4961 5414 5960
000 sau de giuvaiergerie lei lei lei
(alcool octilic) lei lei lei
şi părţi ale acestora
şi izomerii lui
din alte metale
preţioase, chiar ex.2905 Pentanol tonă 4961 5414 5960
acoperite, placate 19000 (alcool amelic) lei lei lei
sau dublate cu 2909 Eteri, eteri- tonă 4961 5414 5960
metale preţioase alcooli, eteri- lei lei lei
711320 Articole de bijuterie gram 39,27 39,27 39,27 fenoli, eteri-
000 sau de giuvaiergerie lei lei lei alcool-fenoli,
şi părţi ale acestora peroxizi ai
din metale comune alcoolilor,
placate sau dublate peroxizi ai
cu metale preţioase eterilor,
peroxizi ai
cetonelor (cu
compoziţie
chimică
80
 definită sau
nu) şi derivaţii
lor halogenaţi,
sulfonaţi,
nitraţi sau
nitrozaţi
330300 Parfumuri şi valoarea 30% 30% 30%
ape de toaletă în lei
381400 Alţi solvenţi şi tonă 4961 5414 5960
900 diluanţi lei lei lei
organici
compuşi
nedenumiţi şi
necuprinşi în
altă parte;
preparate
pentru
îndepărtarea
vopselelor sau
lacurilor
381700 Achilbenzeni tonă 4961 5414 5960
500 lineari lei lei lei
381700 Alţi tonă 4961 5414 5960
800 achilbenzeni lei lei lei
ex.4303 Îmbrăcăminte valoarea 25% 25% 25%
10 din blană (de în lei
nurcă, vulpe
polară, vulpe,
samur)
711311 Articole de gram 2,59 2,59 2,72
000 bijuterie sau lei lei lei
de
giuvaiergerie
şi părţi ale
acestora din
argint, chiar
acoperite,
placate sau
dublate cu alte
metale
preţioase

81
 711319 Articole de gram 39,27 39,27 41,23
000 bijuterie sau lei lei lei
de
giuvaiergerie
şi părţi ale
acestora din
alte metale
preţioase,
chiar
acoperite,
placate sau
dublate cu
metale
preţioase
711320 Articole de gram 39,27 39,27 41,23
000 bijuterie sau lei lei lei
de
giuvaiergerie
şi părţi ale
acestora din
metale
comune
placate sau
dublate cu
metale
preţioase
Articolul 131. Organele cu atribuţii de administrare fiscală 61.Articolul 131 se completează cu alineatul (52) cu Se propune acordarea accesului 01.01.2018
următorul cuprins: biroului de creditare la informațiile
(51) Organele cu atribuţii de administrare fiscală prezintă ,,(52) Serviciul Fiscal de Stat acordă acces biroului de deținute de organele fiscale referitor la
Ministerului Finanţelor informaţiile necesare îndeplinirii de creditare la informaţia referitor la veniturile obţinute din un contribuabil concret în vederea
către acesta a atribuţiilor sale, inclusiv în scopul toate sursele de venit de un contribuabil concret într-o îndeplinirii de către acesta a atribuţiilor
elaborării/reformulării politicii fiscale. anumită perioadă fiscală, în scopul monitorizării creditelor sale, și anume privind monitorizarea
acordate de către acestea, în baza unui acord stabilit între creditelor acordate de către băncile
părți.”. comerciale contribuabililor. Accesul
urmează a fi acordat doar în baza unui
acord stabilit între părți.
Articolul 1321. Principiile generale de organizare a Serviciului 62. Articolul 1321 va avea următorul cuprins: Modificarea vine în vederea delimitării 01.01.2018
Fiscal de Stat ,,Articolul 1321. Principiile generale de organizare a exhaustive a atribuţiilor Ministerului
(1) Serviciul Fiscal de Stat este autoritate administrativă care îşi Serviciului Fiscal de Stat Finanţelor şi instituţiilor subordinate
desfăşoară activitatea în subordinea Ministerului Finanţelor. (1) Serviciul Fiscal de Stat este autoritatea administrativă lui.
Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Ministerului Modificarea vizează art.1321 din Codul
Serviciului Fiscal de Stat, fără ingerinţe în activitatea acestuia. Finanţelor, fiind o structură organizaţională separată în fiscal şi art.9 şi art.91 din Codul Vamal
(2) Serviciul Fiscal de Stat este o structură organizaţională sistemul administrativ al Ministerului Finanţelor, ale proiectului de lege.
82
separată în sistemul administrativ al Ministerului Finanţelor,
constituită pentru prestarea serviciilor publice administrative
contribuabililor, pentru supravegherea, controlul în domeniul
fiscal şi constatarea infracţiunilor în cazurile prevăzute de
Codul de procedură penală.
(3) Serviciul Fiscal de Stat este persoană juridică de drept
public şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a
Republicii Moldova.
(4) Subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat fără statut de
persoană juridică utilizează ştampile cu imaginea Stemei de
Stat a Republicii Moldova şi denumirea proprie.
(5) Ministerul Finanţelor stabileşte obiectivele Serviciului
Fiscal de Stat, indicatorii de rezultate, examinează rapoarte
privind impozitarea şi administrarea fiscală, evaluează
performanţa directorului şi contrasemnează fişa de evaluare a
directorilor adjuncţi, aprobă bugetul Serviciului Fiscal de Stat.
(6) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să dispună de simboluri
corporative – stemă, drapel, insignă de apartenenţă, embleme
vizuale sau auditive cu caracter de identificare a persoanei
juridice – aprobate de Guvern, în baza deciziei Comisiei
Naţionale de Heraldică.
(7) Modificarea denumirii Serviciului Fiscal de Stat nu se
consideră reorganizare a acestuia.
(8) În vederea realizării sarcinilor, Serviciul Fiscal de Stat
dispune de autonomie administrativă şi decizională, cu
respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
constituită pentru prestarea serviciilor publice
administrative contribuabililor, pentru supravegherea,
controlul în domeniul fiscal şi constatarea infracţiunilor în
cazurile prevăzute de Codul de procedură penală.
(2) Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a
Serviciului Fiscal de Stat. Prin dirijare metodologică se
înțelege oferirea poziției Ministerului Finanțelor la
întrebările Serviciul Fiscal de Stat.
(3) Ministerul Finanţelor nu va admite ingerinţe în
activitatea Serviciului Fiscal de Stat, cu excepția:
a) aprobării structurii Serviciului Fiscal de Stat;
b) stabilirii obiectivelor Serviciului Fiscal de Stat și a
indicatorilor de rezultate;
c) evaluării performanţei directorului şi a directorilor
adjuncţi;
d) aprobării bugetului Serviciului Fiscal de Stat;
e) solicitării informației relevante monitorizării
administrării fiscale, inclusiv a rapoartelor privind
impozitarea şi administrarea fiscală, a rapoartelor
trimestriale şi anuale privind suma obligaţiilor fiscale luate
în evidenţă specială etc.
(4) În cazul recepționării unor semnale de încălcare a
legislației fiscale de către angajații Serviciului Fiscal de
Stat, Ministerul Finanțelor informează conducerea
Serviciului Fiscal de Stat despre aceasta. Conducerea
Serviciului Fiscal de Stat ia atitudine vizavi de situația
semnalată, fapt despre care informează Ministerul
Finanțelor și persoana (entitatea) care a semnalat
neregularitatea.
(5) În cazul în care conducerea Serviciului Fiscal de Stat
nu ia atitudine vizavi de situația creată, Ministerul
Finanțelor examinează acțiunile/inacțiunile conducerii
Serviciului Fiscal de Stat prin prisma răspunderii
disciplinare prevăzute în Legea nr.158-XVI din
04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public.
(6) Serviciul Fiscal de Stat este persoană juridică de drept
public şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a
Republicii Moldova.
(7) Subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat fără statut de
persoană juridică utilizează ştampile cu imaginea Stemei
de Stat a Republicii Moldova.
(8) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să dispună de
simboluri corporative – stemă, drapel, insignă de
83

Articolul 134. Drepturile Serviciului Fiscal de Stat şi ale
funcţionarilor fiscali
(1) Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul
acţiunilor de exercitare a funcţiei, au următoarele drepturi:
Articolul 1361. Soluţia fiscală individuală anticipată
(1) Soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea
persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de
întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern.
(13) Procedura de emitere a soluţiei fiscale individuale
anticipate se stabileşte de către Ministerul Finanţelor.
Articolul 161. Dispoziţii generale
(1) Serviciul Fiscal de Stat ţine evidenţa contribuabililor,
atribuindu-le coduri fiscale şi actualizînd registrul fiscal în
modul stabilit de prezentul titlu şi de instrucţiunea aprobată de
Serviciul Fiscal de Stat.
(2) Codul fiscal, conform prezentului capitol, se atribuie o
singură dată, indiferent de dispoziţiile legislaţiei fiscale privind
stabilirea şi stingerea obligaţiilor fiscale. Legislaţia fiscală
poate să prevadă ca persoana căreia i s-a atribuit cod fiscal să se
înregistreze suplimentar ca plătitor al diferitelor tipuri de
impozite şi taxe, inclusiv în cazul practicării activităţii
profesionale licenţiate ori autorizate sau activităţii de
întreprinzător.
(3) Persoanelor cărora codul fiscal le este atribuit de către
Serviciul Fiscal de Stat li se deschid dosare în care sînt
îndosariate următoarele documente şi informaţii:
a) cererea de atribuire a codului fiscal;
apartenenţă, embleme vizuale sau auditive cu caracter de
identificare a persoanei juridice – aprobate de Guvern, în
baza deciziei Comisiei Naţionale de Heraldică.
(9) Modificarea denumirii Serviciului Fiscal de Stat nu se
consideră reorganizare a acestuia.
(10) În vederea realizării sarcinilor, Serviciul Fiscal de Stat
dispune de autonomie administrativă şi decizională, cu
respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.”.
63. La articolul 134, alineatul (1) se completează cu A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
punctul 26) cu următorul cuprins: articolul 117 alineatul (11) din Codul
,,26) să stabilească criterii și să aprobe lista fiscal al proiectului de lege.
contribuabililor care, la efectuarea livrărilor impozabile cu
TVA pe teritoriul țării, sunt obligați să prezinte
cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală
electronică.”.
64. La articolul 1361, alineatul (13) se abrogă. Se exclude prevederea aferentă 01.01.2018
procedurii de emitere a soluţiei fiscale
individuale anticipate în modul stabilit
de către Ministerul Finanţelor,
deoarece soluţia se emite la cererea
persoanelor fizice şi juridice care
desfăşoară activitate de întreprinzător,
în conformitate cu procedura stabilită
de către Guvern, iar acest fapt vine în
contradicţiie cu prevedrile art.1361 alin.
(13) din Codul fiscal.
65. Articolul 161: 01.01.2018

84
b) fişa de înregistrare, eliberată de organul autorizat să
înregistreze activităţile respective;
c) copia de pe documentul care confirmă înregistrarea de stat
sau care permite practicarea activităţii respective;
d) copia de pe certificatul de atribuire a codului fiscal;
e) documentele care confirmă existenţa conturilor bancare;
f) datele fondatorului (fondatorilor) sau ale persoanelor care au
obţinut dreptul de a practica activitatea respectivă, ale
conducătorului şi ale contabilului-şef (numele, prenumele, data
naşterii, adresa, informaţia de contact, datele actului de
identitate).
(4) Persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă
codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat le deschide dosare în care
se păstrează informaţiile acumulate şi transmise de entitatea
abilitată cu dreptul de înregistrare de stat, conform unui
regulament aprobat de aceasta şi de Serviciul Fiscal de Stat.
(5) Evidenţa subdiviziunilor fără statut de persoană juridică
amplasate în altă parte decît sediul persoanei juridice din care
fac parte este ţinută de Serviciul Fiscal de Stat care atribuie
fiecărei subdiviziuni codul acesteia.
(6) În cazul în care contribuabilul îşi schimbă sediul alineatul (6) se completează în final cu textul: Se propune excluderea obligaţiei
(domiciliul), el va depune o cerere pentru transmiterea „Pentru contribuabilii al căror număr de identificare de stat persoanelor a căror număr de
dosarului la noul sediu (domiciliu). În termen de 10 zile reprezintă codul fiscal, subdiviziunea Serviciului Fiscal de identificare de stat reprezintă codul
lucrătoare de la data primirii cererii, subdiviziunea responsabilă Stat care îi administrează, în termen de 5 zile lucrătoare fiscal de a prezenta organelor fiscale
a Serviciului Fiscal de Stat va transmite dosarul subdiviziunii din data primirii informației de la organele abilitate cu informaţia despre schimbarea sediului.
Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află dreptul de înregistrare de stat privind schimbarea sediului, Menţionăm că, acestă informaţie se
noul sediu (domiciliu) pentru a lua contribuabilul la evidenţă va transmite dosarul subdiviziunii Serviciului Fiscal de înscrie în Serviciul Informaţional al
fără a-i atribui un nou cod fiscal. Stat în a cărei rază de activitate se află noul sediu al Serviciului Fiscal de Stat conform
(7) În cazul pierderii certificatului de atribuire a codului fiscal, acestora.”; datelor prezentate de organele abilitate
după publicarea avizului respectiv în Monitorul Oficial al cu dreptul de înregistrare de stat și nu
Republicii Moldova, Serviciul Fiscal de Stat eliberează, la apare necesitatea de a depune cerere de
cererea contribuabilului, în termen de 3 zile lucrătoare de la transmitere a dosarului la noul sediu.
data depunerii cererii, un duplicat al certificatului pierdut. Măsura are drept scop simplificarea
conformării fiscale şi diminuarea
poverii administrative.
 
(8) La adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau alineatul (8) va avea următorul cuprins: În contextul modificărilor înaintate la
despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de ,,(8) La adoptarea deciziei despre schimbarea sediului (cu alin.(6) se propune ajustarea
60 de zile de la data dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, excepția contribuabililor a căror număr de identificare de prevederilor alin.(8).
locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre stat reprezintă codul fiscal) şi/sau despre constituirea Astfel, obligația de a informa despre
schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 30 de zile de la schimbarea sediului îi revine doar
ulterior informează despre modificările cu privire la sediul data dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, contribuabililor a căror cod fiscal le
subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a locaţiune), informează în modul stabilit de Serviciul Fiscal este atribuit de către Serviciul Fiscal de
activităţii subdiviziunii. de Stat despre schimbarea sediului (cu excepția Stat.
85
 contribuabililor a căror număr de identificare de stat Termenul actual de 60 de zile este un
reprezintă codul fiscal), iar ulterior în termenul menționat, termen mare în care contribuabilul
informează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat desfăsoară multiple activităţi, inclusiv,
despre modificările cu privire la subdiviziunile sale, în acest termen poate și sista activitatea
precum şi despre închiderea/sistarea temporară a activităţii într-o subdiviziune sau alta aflată în
subdiviziunii.”. posesie. Astfel, se propune de a
micșora termenul, pentru a reuși atît
înregistrarea subdiviziunii, cît și
închiderea acesteia.
Articolul 164. Registrul fiscal de stat 66. La articolul 164 alineatul (4) litera d), cuvîntul Propunerea în cauză a fost înaintată 01.01.2018
(4) În Registrul fiscal de stat sînt consemnate următoarele date „public” se exclude, iar după cuvintele „a biroului asociat reieșind din faptul, că prevederile Legii
privind persoanele cărora li se atribuie codurile fiscale de către de mediatori” se introduce textul „expert judiciar în cadrul cu privire la organizarea activității
Serviciul Fiscal de Stat, dacă datele respective sînt prevăzute în biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret notarilor nr.69 din 14.04.2016 stabilesc
legislaţie: autorizat”. exercitarea activității de notar și nu de
a) numărul curent al înscrierii; notar public, precum și în legătură cu
b) codul fiscal atribuit; completarea noțiunii de activitate
c) denumirea completă şi prescurtată a contribuabilului profesioanală în sectorul justiției
(numele, prenumele persoanei) şi sediul (domiciliul); conform art.5 pct.362) din Codul fiscal.
d) numărul şi data înregistrării de stat a persoanei juridice, a
întreprinderii cu statut de persoană fizică, a notarului public, a
asociaţiei de notari, a cabinetului avocatului, a biroului asociat
de avocaţi, a asociaţiei de avocaţi, a persoanei care practică
activitate particulară de detectiv şi de pază, a executorului
judecătoresc, a biroului asociat de executori judecătoreşti, a
administratorilor autorizaţi, a biroului asociat de administratori
autorizaţi, a biroului individual al mediatorului, a biroului
asociat de mediatori sau numărul şi data eliberării documentului
ce permite desfăşurarea activităţii, datele din buletinul de
identitate (din paşaport, adeverinţa de naştere sau din alte acte
de identitate) al persoanei fizice sau datele din documentele de
identificare în cazul organizaţiilor nerezidente;
e) numărul, seria şi data eliberării certificatului de atribuire a
codului fiscal persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi c);
f) numele şi prenumele persoanei fizice care a primit certificat
de atribuire a codului fiscal;
g) datele fondatorului (fondatorilor) sau ale persoanelor care au
obţinut dreptul de a practica un anumit gen de activitate, ale
administratorului (numele, prenumele, data naşterii, adresa,
informaţia de contact, datele actului de identitate);
h) data anulării codului fiscal.
(5) Prin derogare de la alin.(4), datele privind persoanele ale
căror coduri fiscale reprezintă numere atribuite de alte organe,
precum şi informaţia despre persoanele ce practică activitate

86
profesională se introduc în Registrul fiscal de stat în baza unui
regulament aprobat/contract încheiat de acestea şi de Serviciul
Fiscal de Stat. Volumul şi conţinutul datelor incluse în acest caz
în Registrul fiscal de stat se determină de
regulamentul/contractul menţionat.
(6) Înscrierile în Registrul fiscal de stat ţinut manual sînt
efectuate de registrator în baza informaţiilor prezentate de
solicitant la momentul eliberării către contribuabil a
certificatului de atribuire a codului fiscal şi sînt certificate prin
semnătura primului. Rectificarea, modificarea şi completarea
registrului se operează în modul stabilit de legislaţie şi se
autentifică prin semnătură de registrator.
(7) Radierea din Registrul fiscal de stat se face, în condiţiile
legii, prin bararea înscrierii, a tuturor rectificărilor,
modificărilor, completărilor efectuate anterior şi se autentifică
prin semnătură de registrator.
Articolul 167. Obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau 67. Articolul 167: Se propune stabilirea obligației 01.01.2018
închiderii conturilor bancare la alineatul (1), textul „lit. a) și c)” se exclude; instituțiilor financiare de a prezenta
(1) Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) deschide organelor fiscale, prin sistemul
conturi bancare persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi informaţional automatizat de creare şi
c), iar Banca Naţională deschide conturi bancare în circulaţie a documentelor electronice
conformitate cu Legea cu privire la Banca Naţională a între Serviciul Fiscal de Stat şi
Moldovei numai dacă acestea prezintă certificatul de atribuire a instituţiile financiare, a informației cu
codului fiscal sau documentul recunoscut ca atare. Despre privire la deschiderea, modificarea și
deschiderea conturilor bancare (cu excepţia conturilor închiderea conturilor bancare ale
tranzitorii de executare a bugetelor, conturilor de credit şi persoanelor fizice.
împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a Acestă normă are drept scop racordarea
mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea prevederilor Codului fiscal la
capitalului social)), instituţia financiară (sucursala sau filiala prevederile art.14 alin.(20) din proiectul
acesteia) este obligată să informeze în aceeaşi zi Serviciul de lege cu privire la prevenirea și
Fiscal de Stat prin sistemul informaţional automatizat de creare combaterea spălării banilor și finanțării
şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de terorismului, prin care este stabilit, că
Stat şi instituţiile financiare. Serviciul Fiscal de Stat crează,
gestionează și actualizează Registrul
conturilor bancare ale persoanelor
Articolul 162. Atribuirea codului fiscal fizice și juridice.
(1) În conformitate cu prezentul cod, se atribuie cod fiscal: La momentul actual, Serviciul Fiscal de
a) oricărei persoane juridice, oricărui întreprinzător Stat nu deține informații despre
individual, oricărei gospodării ţărăneşti (de fermieri), precum conturile bancare ale persoanelor
şi oricărei persoane fizice care desfăşoară activitate de prevăzute la art.162 alin.(1) lit.b) din
întreprinzător sau practică activitate profesională licenţiată ori Codul fiscal.
autorizată, reglementată de legislaţia de specialitate;
b) oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova,

87
cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte
impozabile sau care are obligaţii fiscale, conform legislaţiei
fiscale, sau care a obţinut dreptul de a exercita o anumită
activitate în baza patentei de întreprinzător;
c) oricărei persoane juridice sau organizaţii cu statut de
persoană fizică nerezidente care dispune de obiecte impozabile
pe teritoriul Republicii Moldova sau care are obligaţii fiscale
în conformitate cu legislaţia fiscală.
(3) Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) are
dreptul să deschidă conturi bancare persoanei fizice rezidente
(cetăţean străin sau apatrid) sau cetăţeanului Republicii
Moldova numai dacă aceştia prezintă buletin de identitate sau
un alt document, prevăzut la art.163 alin.(4), care serveşte la
stabilirea codului fiscal şi să utilizeze acest cod la ţinerea
evidenţei şi în relaţiile cu clientul sau cu alte persoane, în
modul stabilit de legislaţie. Persoanele fizice nerezidente
(cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice nerezidente care
nu dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii
Moldova sau nu au obligaţii fiscale sînt în drept să deschidă
conturi bancare în instituţiile financiare (sucursalele sau filialele
acestora) ale Republicii Moldova potrivit reglementărilor în
vigoare.
Articolul 172. Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a
restanţelor, prin anulare
(1) Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a restanţelor, prin
anulare se efectuează prin acte cu caracter general sau
individual, adoptate conform legislaţiei.
(2) Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a restanţelor, prin
anulare se efectuează prin actele organelor de drept şi judiciare
privind radierea din Registrul fiscal de stat, în mod obligatoriu
definitive şi irevocabile, adoptate conform legislaţiei.
Articolul 265. Termenul de prescripţie pentru stingerea
obligaţiei fiscale
(11) Obligaţiile fiscale ale unui contribuabil persoană fizică sau
juridică, inclusiv restanţele, în cuantum de pînă la 10 lei per
ansamblu la toate plăţile administrate de Codul fiscal,
determinate conform art.264 alin.(1), se supun anulării la
situaţia din 31 decembrie a fiecărui an fiscal de gestiune.
Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei
fiscale
(1) În cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional, cu
alineatul (3) se completează în final cu textul ,,Persoanelor
juridice/fizice, nerezidenți, cetățeni străini și apatrizi,
despre identitatea cărora lipsește informația în Sistemul
Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, instituția
financiară (sucursala sau filiala acesteia) deschide conturi
bancare acestora în baza documentelor confirmative
privind identitatea lor sau documentului recunoscut ca
certificat de atribuire a codului fiscal/decizie de
înregistrare. Despre deschiderea/modificarea/închiderea
conturilor bancare ale acestora, instituția financiară
(sucursala sau filiala acesteia) este obligată să informeze
Serviciul Fiscal de Stat, prin sistemul informațional
automatizat de creare și circulație a documentelor
electronice între Serviciul Fiscal de Stat și instituțiile
financiare în corespundere cu prezentul articol.”.
68. Articolul 172 se completează cu alineatul (3) cu
următorul cuprins:
,,(3) Se supun anulării restanțele unui contribuabil
(persoană fizică sau juridică), în cuantum de până la 10 lei
în total existente în sold la situația din 31 decembrie a
fiecărui an fiscal de gestiune, înregistrate în sistemele
proprii de evidență ale organelor abilitate cu atribuții de
administrare fiscală, menționate la art.131 alin.(1) din
prezentul Cod, la plățile reglementate de Codul fiscal.
Determinarea și stingerea prin anulare a cuantumului
respectiv al restanțelor în sistemele proprii de evidență ale
organelor menționate se efectuează individual de către
fiecare organ în parte.”.
69. La articolul 180 alineatul (3), litera e) va avea
următorul cuprins:
,,e) alte circumstanțe ce îndreptățesc contribuabilul de a
Acest amendament vine să 01.01.2018
îmbunătățească cadrul de reglementare
în vigoare aferent luării la evidența
fiscală a conturilor bancare a
persoanelor juridice/fizice, inclusiv
nerezidenți, care nu au obiecte
impozabile și/sau obligații fiscale în
Republica Moldova, dar care deschid
conturi și au careva beneficii, fără de a
se înregistra la Serviciul Fiscal de Stat.
Suplimentar, se vedea argumentele la
art.167 alin.(1) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Se propune transferarea prevederilor 01.01.2018
art.265 alin.(11) din Codul fiscal la
art.172, dat fiind faptul că aceste
obligaţii se anulează, indiferent de
termenul de prescripţie.
Respectiv, normele în cauză urmează
să se regăsească la art.172.
Modificarea vizează art.172 şi art.265
alin.(11) din Codul fiscal al proiectului
de lege.
Se propune relaxarea condițiilor de 01.01.2018
modificare a termenului de stingere a
obligației fiscale, în vederea asigurării
88
excepţia bugetului asigurărilor sociale de stat, termenul de beneficia de modificarea termenului de stingere a flexibilității beneficierii de către
stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat, în conformitate obligațiilor fiscale.”. contribuabili de acest drept.
cu prezentul articol, pe o perioadă de pînă la 12 luni Modificarea respectivă vine să
consecutive, cu calcularea unei majorări de întîrziere, în îmbunătățească cadrul de reglementare
conformitate cu prevederile art.228, şi cu aplicarea măsurilor de aferent eșalonării obligațiilor fiscale.
asigurare a stingerii obligaţiei fiscale sub formă de gaj. Menționăm că, nu pot fi reglementate
(2) Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale se cazurile exhaustive, ex. furtul,
efectuează prin: incendierea intenționată, cursul valutar,
a) amînarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va efectua insolvabilitatea debitorului, embargoul,
printr-o plată unică); indisponibilizarea bunurilor în altă țară
b) eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va efectua etc.
în rate). Acestă măsură corespunde și
(3) Amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se recomandărilor oferite de către experții
acordă contribuabilului în următoarele cazuri: Fondului Monetar Internațional.
a) calamităţi naturale şi tehnogene;
b) distrugere accidentală a clădirilor de producţie;
c) împrejurare imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în
mod efectiv capacitatea de producţie pe o perioadă lungă de
timp şi executarea obligaţiei contractuale a contribuabilului;
d) datorii ale autorităţilor sau instituţiilor publice (finanţate de
la bugetul public naţional) faţă de contribuabil, doar în limitele
sumelor datorate, precum şi impozitelor şi taxelor aferente
acestora;
e) alte circumstanţe ce duc la imposibilitatea stingerii
obligaţiilor fiscale, cu confirmarea documentară privind
măsurile întreprinse de contribuabil pentru stingerea acestor
obligaţii fiscale.
Cazurile amînării sau eşalonării stingerii obligaţiei fiscale
expuse la lit.a)–c) urmează a fi confirmate prin acte emise de
autorităţile sau instituţiile competente.
(4) Amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se
acordă cu condiţia stingerii obligaţiei fiscale curente în perioada
termenului de amînare sau eşalonare.
(5) Amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se
acordă în baza unui contract-tip, care se încheie între Serviciul
Fiscal de Stat şi contribuabil.
(6) Procedura de modificare a termenului de stingere a
obligaţiei fiscale, modelul contractului-tip privind modificarea
termenului de stingere a obligaţiei fiscale, inclusiv modul de
intrare în vigoare, de suspendare, de modificare şi de reziliere a
acestuia, sînt stabilite de Ministerul Finanţelor.
(7) În cazul nerespectării de către contribuabil a clauzelor
contractului de amînare sau eşalonare a stingerii obligaţiei
fiscale, acesta este reziliat din momentul în care Serviciul Fiscal
89
de Stat a depistat încălcările.
(8) Nu se admite încheierea unui nou contract de amînare sau
eşalonare a uneia şi aceleiaşi obligaţii fiscale cu contribuabilul
care nu a îndeplinit condiţiile contractului precedent.
(9) Pînă la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale,
modificat prin amînare sau eşalonare, nu se vor întreprinde
acţiuni de executare silită asupra obligaţiei fiscale care este
obiect al contractului.
Articolul 189. Calcularea impozitelor şi taxelor de către 70. La articolul 189 alineatul (3), cuvintele „pot fi Se propune reglementarea concretă a 01.01.2018
Serviciul Fiscal de Stat aplicate” se înlocuiesc cu cuvintele „se aplică”, iar după dreptului organului fiscal de a calcula
cuvântul „prevederile” se introduce textul „art. 225 și”. impozitele și taxele persoanelor fzice
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) pot fi aplicate persoanelor cetățeni care nu desfășoară activitate de
fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară întreprinzător în cadrul utilizării
activitate de întreprinzător în cadrul utilizării metodelor metodelor indirecte de estimare. Or,
indirecte de estimare în conformitate cu prevederile cap.111 din construcţia normativă cum ar fi „pot
prezentul titlu. aplica” generează pericolul unor
Articolul 225. Metodele şi sursele indirecte de estimare a sumei interpretări şi aplicări discreţionare a
obligaţiei fiscale normei din partea organului fiscal în
(1) În cadrul controlului fiscal, pentru a determina procesul deutilizare a metodelor
corectitudinea calculării sumei obligaţiei fiscale, autoritatea indirecte de estimare.
care efectuează controlul fiscal poate folosi, în cazurile
prevăzute la art.189 alin.(2) şi (3), metode şi surse indirecte, Se propune acordarea dreptului
conform legii. Metodele şi sursele indirecte de estimare a organului fiscal de a utiliza informaţiile
obligaţiilor fiscale se folosesc şi în cadrul administrării fiscale deţinute de la părţile terţe conform
ca urmare a instituirii posturilor fiscale în conformitate cu art.225 din Codul fiscal, de la
art.146. efectuarea controlului corectitudinii
(2) Metodele şi sursele indirecte includ: calculării impozitelor şi taxelor de către
a) tipul şi natura activităţilor practicate de contribuabil; persoanele fizice. Măsura are drept
b) mărimea capitalului contribuabilului; scop eficientizarea administrării
c) veniturile din vînzări ale contribuabilului, inclusiv cele fiscale.
constatate în cadrul posturilor fiscale;
d) numărul de angajaţi ai contribuabilului, precum şi fondul de
remunerare a muncii şi alte recompense;
e) categoria clienţilor contribuabilului şi numărul lor;
f) diferenţa dintre caracteristicile cantitative şi cele calitative
ale materiei prime, ale altor materiale procurate şi ale celor
folosite în producţie;
g) analiza schimbării valorii nete a proprietăţii
contribuabilului;
h) chiria imobilului folosit de contribuabil în afaceri;
i) rulajul mijloacelor băneşti şi soldul lor pe conturile bancare
ale contribuabilului;
j) compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui;

90
k) venitul altor persoane care activează în aceleaşi condiţii sau
în condiţii similare cu cele ale contribuabilului;
l) proprietatea persoanei cu funcţie de răspundere (locuinţa,
automobilul etc.) procurată sau folosită în scopuri personale,
starea ei fizică, apartenenţa persoanei la diferite cercuri,
numărul personalului ei casnic;
m) informaţii de la instituţiile financiare (sucursale sau filiale
ale acestora), birourile notariale, organele vamale, organele
poliţiei, Agenţia Servicii Publice, bursele de valori privind
tranzacţiile şi operaţiunile efectuate de contribuabil şi datele
despre el;
m1) indicatorii contoarelor de evidenţă a elementelor de costuri
şi cheltuieli;
m2) capacitatea normativă a utilajului de producţie/prelucrare;
n) alte obiective, procese şi fenomene, informaţii şi date care
denotă suma obligaţiei fiscale a contribuabilului, prevăzute în
prezentul cod.
Articolul 197. Încasarea de mijloace băneşti de pe conturile 71. La articolul 197 alineatul (3), după textul ,,mijloacelor La solicitarea instituţiilor financiare, se 01.01.2018
bancare ale contribuabilului băneşti” se introduce textul ,,în valoare mai mare decît 100 propune diminuarea poverii
de lei”. administrative ale acestora, în parte ce
(3) În cazul în care contribuabilul nu deţine la contul său bancar ţine de prezentarea informaţiilor
mijloace băneşti pentru a stinge, total sau parţial, obligaţia privind înscriirile în conturile
fiscală şi nu există situaţiile prevăzute la alin.(2 1), instituţia contribuabililor în cazurile suspendării
financiară (sucursala sau filiala acesteia) remite Serviciului operaţiunilor la cont de către organul
Fiscal de Stat, în termen de 3 ore după termenul reglementat de fiscal. La moment, instituţiile
alin.(2) al prezentului articol, informaţia privind executarea financiare prezintă informaţia
ordinului incaso. În cazul suspendării operaţiunilor la contul indiferent de suma înscrierilor.
bancar pentru nestingerea obligaţiei fiscale, instituţia financiară Astfel, în scopul excluderii volumului
(sucursala sau filiala acesteia) informează imediat Serviciul mare de circulaţie a documentelor în
Fiscal de Stat despre înscrierea în contul contribuabilului a cazul în care, în conturi se înscriu sume
mijloacelor băneşti. Procedura încasării incontestabile a minore de bani, se propune stabilirea
mijloacelor de la conturile bancare se stabileşte de Banca limitei de 100 lei.
Naţională a Moldovei în comun cu Ministerul Finanţelor. Menționăm că, conform art.129 pct.13)
din Codul fiscal, suma neachitată a
obligaţiilor fiscale în cuantum de pînă
la 100 de lei inclusiv nu se consideră
restanţă faţă de bugetul public naţional
în scopul neprezentării şi/sau anulării
dispoziţiei de suspendare a
operaţiunilor la contul bancar al
contribuabilului, emisă pentru
asigurarea încasării restanţelor.

91
Articolul 202. Ridicarea sechestrului
(1) Sechestrul de pe bunuri se ridică în cazul:
a) stingerii, totale sau parţiale, a obligaţiei fiscale şi al
recuperării de către contribuabil a cheltuielilor de executare
silită;
b) stingerii, totale sau parţiale, a obligaţiei fiscale şi al
recuperării cheltuielilor de executare silită prin alte modalităţi
de executare silită;
c) necesităţii sechestrării unor alte bunuri, solicitate pe piaţă, în
vederea urgentării plăţii restanţelor;
d) înstrăinării sau dispariţiei bunurilor;
e) imposibilităţii comercializării bunurilor;
f) emiterii unei decizii în acest sens de către autoritatea care
examinează plîngerea dacă se încalcă procedura de sechestrare;
g) încheierii cu Serviciul Fiscal de Stat a contractului privind
modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale cu
recuperarea pînă la semnarea contractului a cheltuielilor legate
de executarea silită suportate anterior semnării contractului;
h) emiterii unei încheieri/hotărîri a instanţei de judecată.
Articolul 205. Urmărirea datoriei debitoare
(6) Dacă suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost
confirmată sau dacă ea a fost infirmată fără anexarea
documentelor de rigoare, precum şi dacă, la expirarea a 10 zile
lucrătoare de la primirea somaţiei, nu i s-a răspuns Serviciului
Fiscal de Stat, aceasta are dreptul să aplice debitorului, în
modul corespunzător, modalităţile de executare silită a
obligaţiei fiscale enumerate la art.194 alin.(1) lit.a), b) şi c).
Articolul 215. Controlul fiscal la oficiul Serviciului Fiscal de
Stat sau al altui organ cu atribuţii de administrare fiscală
(4) Prin derogare de la prevederile alineatelor (2) şi (3), în cazul
în care depistarea încălcării fiscale este posibilă în cadrul
controlului fiscal cameral, nefiind necesar controlul la faţa
locului, funcţionarii fiscali sau persoanele cu funcţie de
răspundere ale altor organe cu atribuţii de administrare fiscală
pot întocmi actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor
art.216 alin.(6) şi (8).
72. La articolul 202, alineatul (1) se completează cu
litera i) cu următorul cuprins:
,,i) intentării procedurii de insolvabilitate”.
73. La articolul 205 alineatul (6), cifra ,,10” se înlocuiește
cu cifra ,,3”.
74. La articolul 215 alineatul (4), textul ,,pot întocmi
actul de control fiscal, ” se înlocuieşte cu textul ,, vor
întocmi decizia de inițiere a controlului și actul de control
fiscal,”.
Completarea propusă vine să aducă în 01.01.2018
concordanță prevederile Codului fiscal,
la prevederile art.75 alin.(1) lit.d) din
Legea insolvabilității, care prevede că
din momentul intentarii procedurii de
insolvabilitate sechestrarea
patrimoniului debitorului, alte măsuri
de asigurare sau de limitare a
debitorului, administratorului
insolvabilităţii/lichidatorului în dreptul
de administrare şi de valorificare a
masei debitoare aplicate de alte instanţe
de judecată sau de organele abilitate în
acest sens se anulează de drept şi se
aplică în exclusivitate numai de către
instanţa de judecată care a intentat
procedura de insolvabilitate.
Astfel, în cazul intentării procedurii de
insolvabilitate organul fiscal va
dispune ridicarea sechestrului stabilit
anterior.
Se propune diminuarea termenului în 01.01.2018
decursul căruia contribuabilul urmează
să răspundă somației organului fiscal în
cazul urmăririi debitoare, de la 10 zile
lucrătoare la 3 zile lucrătoare.
Termenul de 10 zile este o perioadă
foarte mare, iar în acest timp apar
contractele de cesiune, prin care
entitățile se eschivează de la onorarea
obligațiilor, termenul de 3 zile este un
termen suficient și rezonabil pentru
confirmarea sau infirmarea creanțelor
Modificarea are drept scop stabilirea 01.01.2018
expres în lege a obligaţiei întocmirii
deciziei de iniţiere a controlului. La
moment, art.215 din Codul fiscal nu
stabilește în mod expres obligațiunea
de a întocmi decizia de inițiere a
controlului în cazul relevării unor erori
şi/sau contradicţii între indicii dărilor
de seamă şi documentelor prezentate în
cadrul controlului cameral. Ca urmare,
92
 sunt create premise pentru interpretarea
normelor, atît din partea colaboratorilor
Serviciului Fiscal de Stat, cît și din
partea contribuabililor.
Totodată, propunerea dată vizează și
eliminarea caracterului opțional privind
întocmirea actului de control fiscal,
prin stabilirea obligației de întocmire a
actului de control fiscal, în cazul în
care sunt depistate încălcări.
Articolul 2261. Noţiuni 75. Articolul 2261 punctul 1), textul ,,art.2267” se Modificarea poartă un caracter 01.01.2018
În sensul prezentului capitol, se definesc următoarele noţiuni: înlocuieşte cu textul ,,art.2266”; redacţional. Art.2267 reglementează
1) Metodă indirectă de estimare – metodă de determinare a raporturile juridice aferente declarării
venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei disponibilului de mijloace bănești la
fiscale a persoanei fizice, conform art.2267 alin.(1). situația din 01.01.2012, pe cînd
2) Sursă indirectă de informaţie – orice sursă pasibilă să metodele indirecte de estimare sunt
furnizeze documente, informaţii, explicaţii şi/sau alte probe reglementate la art.2266 din Codul
referitoare la persoana fizică supusă verificării şi/sau referitoare fiscal.
la situaţii similare produse în condiţii similare relevante pentru
estimarea venitului impozabil prin metode indirecte.
3) Situaţie fiscală – stare fiscală reală a persoanei fizice pe
perioada verificată, care se exprimă prin totalitatea
caracteristicilor cantitative, calitative şi/sau valorice ale
elementelor enumerate la art.6 alin.(9) şi a relaţiilor cu bugetul
public naţional.
4) Venit impozabil estimat – venit impozabil apreciat (rezultat)
prin aplicarea metodelor indirecte de estimare.
5) Valoare mobiliară – titlu financiar care confirmă drepturile
patrimoniale sau nepatrimoniale ale unei persoane în raport cu
altă persoană, drepturi ce nu pot fi realizate sau transmise fără
prezentarea acestui titlu financiar, fără înscrierea respectivă în
registrul deţinătorilor de valori mobiliare nominative ori în
documentele de evidenţă ale deţinătorului nominal al acestor
valori mobiliare.
6) Mijloace băneşti – sume de bani în monedă naţională şi/sau
în valută străină aflate în proprietate, cu excepţia celor
împrumutate, deţinute în numerar, în conturile din instituţiile
financiare naţionale şi din străinătate şi/sau împrumutate altor
persoane.
7) Mijloc de transport – orice mijloc destinat transportului de
bunuri şi pasageri pe toate căile posibile, inclusiv unităţile de
transport utilizate în scopuri sportive şi de agrement.
8) Bunuri imobiliare – bunurile care corespund caracteristicii

93
expuse la art.276 pct.2).
9) Cheltuieli individuale – plăţi efectuate pentru procurarea
şi/sau schimbul bunurilor, lucrărilor şi/sau serviciilor pentru
consum curent şi/sau pe termen lung, în scopuri personale sau
în alte scopuri, exceptînd poziţiile expuse la pct.5)–8).
10) Declaraţie cu privire la disponibilul de mijloace băneşti –
declaraţie care nu se consideră dare de seamă fiscală, care
conţine date despre disponibilul de mijloace băneşti ale
persoanei fizice la sfîrşitul zilei de 1 ianuarie 2012, 1 noiembrie
2012 sau 28 decembrie 2012 şi care nu poate fi prezentată după
termenul-limită de prezentare.
Articolul 22611. Surse indirecte de informaţii
(1) În scopul determinării venitului impozabil estimat, pot fi
utilizate următoarele surse indirecte:
a) informaţii de la instituţii financiare (sucursale sau filiale ale
acestora), persoane care desfăşoară activitate notarială, organe
vamale, organe de drept, burse de valori şi/sau alte organe
publice privind tranzacţiile şi operaţiunile efectuate de persoana
fizică şi datele despre aceasta, precum şi privind tranzacţiile şi
operaţiunile similare efectuate de către alte persoane fizice în
condiţii similare;
b) informaţii deţinute de persoane fizice şi juridice referitoare la
bunuri, lucrări, servicii şi mijloace băneşti comercializate şi/sau
transmise cu titlu gratuit, referitoare la mijloacele băneşti sau
bunurile materiale procurate şi/sau primite de persoana fizică
supusă verificării;
c) informaţia disponibilă din sistemul informaţional al
Serviciului Fiscal de Stat;
d) informaţia sau alte probe obţinute de Serviciul Fiscal de Stat
prin utilizarea mijloacelor speciale, prin analize, măsurări,
comparări, cercetări;
e) alte documente, informaţii, explicaţii şi/sau alte probe
obţinute atît de la persoanele terţe, cît şi de la persoana fizică
supusă verificării.
(2) În vederea executării prezentului capitol, persoanele fizice
şi/sau juridice enumerate mai jos vor prezenta Serviciului Fiscal
de Stat următoarele informaţii:
1) Agenţia Servicii Publice:
a) informaţia privind datele personale;
b) informaţia privind documentarea mijloacelor de transport,
inclusiv a celor transmise de către proprietari în folosinţă cu
titlu oneros sau gratuit.
2) instituţiile financiare – informaţia privind toate tipurile de
76. Articolul 22611:
la alineatul (2):
punctul 2) va avea următorul cuprins:
Modificările propuse a fi operate în 01.01.2018
Codul fiscal la capitolul surse indirecte
de informație sînt argumentate de:
1.necesitatea reglementării segmentului
de plăți efectuate de către persoanele
fizice în numerar, și concomitent în
contextul în care nu toate cheltuielile
personale ale persoanelor fizice pot fi
identificate prin prisma informațiilor
prezentate din sursele indirecte actuale
face ineficientă aplicarea metodei
cheltuielilor la estimarea venitului
impozabil;
2.îmbunătățirea procedurilor de analiză
a riscurilor persoanelor fizice aferente
impozitului pe venit;
3.realizarea recomandărilor partenerilor
externi de dezvoltare ai Republicii
Moldova, în special recomandărilor din
partea FMI;
4.extinderea resurselor informaționale
și crearea bazei de date complexe
despre contribuabili care va permite
Serviciului Fiscal de Stat să intervină
prompt în domeniile administrării
fiscale cu grad de risc major și a
petrece mai eficient campanii de
conformare fiscală pe aceste segmente.
94
conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele
(mişcările) pe aceste conturi;
3) Poliţia de Frontieră – informaţia privind trecerea frontierei
de stat a Republicii Moldova;
4) companiile turistice – informaţia privind serviciile turistice
prestate;
5) companiile de asigurare – informaţia privind contractele de
asigurare;
6) deţinătorii de registre ale deţinătorilor de valori mobiliare –
informaţia privind tranzacţiile cu valori mobiliare efectuate în
perioada anului fiscal;
7) Banca Naţională a Moldovei – informaţia despre persoanele
cărora li s-a autorizat, conform legislaţiei valutare, deschiderea
de conturi în străinătate, precum şi rapoartele privind conturile
deschise în străinătate prezentate conform legislaţiei de titularii
de conturi;
8) notarii şi alte persoane care desfăşoară activitate notarială:
a) informaţia privind contractele de vînzare-cumpărare, de
schimb, de arendă a bunurilor imobiliare şi mobiliare;
b) informaţia privind contractele de împrumut şi de donaţii;
c) informaţia privind alte contracte aferente activelor de capital;
9) executorii judecătoreşti – informaţia privind realizarea
drepturilor creditorilor recunoscute printr-un document
executoriu prezentat spre executare.
(3) Persoanele indicate la alin.(2) sînt obligate să prezinte
informaţiile gratuit, în modul şi în termenele stabilite de
Serviciul Fiscal de Stat.
(4) Modul de prezentare şi structura informaţiei se stabilesc de
Serviciul Fiscal de Stat.
(5) Informaţiile vor conţine date despre:
a) intrările şi/sau ieşirile pe parcursul unui an fiscal de mijloace
băneşti în/din fiecare cont bancar şi/sau în/din conturile bancare
ale unei persoane fizice, dacă rulajul cumulativ debitor sau
creditor al conturilor respective, în decursul unui an fiscal,
depăşeşte 300 mii de lei;
b) serviciile turistice procurate de o persoană fizică pe parcursul
unui an fiscal a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 100
mii lei;
c) primele de asigurare achitate de o persoană fizică pe
parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depăşeşte
suma de 100 mii lei;
d) tranzacţiile cu valori mobiliare efectuate pe parcursul unui an
,,instituţiile financiare – informaţia privind toate tipurile de
conturi active pe parcursul unui an fiscal, rulajele
(mişcările) pe aceste conturi, inclusiv informația privind
activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar de către
persoanele fizice;”;
se completează cu punctele 10) - 15) cu următorul cuprins:
,,10) birourile istoriilor de credit - informația privind
subiecții istoriilor de credit persoane fizice și informațiile
privind obligațiile debitoriale;
11) persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător,
cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a
persoanelor fizice care practică activitate independentă –
informația despre cheltuielile efectuate de către persoanele
fizice la procurarea mijloacelor de transport.
12) persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător,
cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a
persoanelor fizice care practică activitate independentă –
informația privind împrumuturile contractate de la
persoane fizice în perioada anului fiscal;
13) societăţile de plată – informația privind activităţile sau
tranzacţiile realizate în numerar de către persoanele fizice
pe parcursul unui an fiscal;
14) societăţile emitente de monedă electronică –
informația privind activităţile sau tranzacţiile realizate în
numerar de către persoanele fizice pe parcursul unui an
fiscal;
15) furnizorii de servicii poştale care activează în
conformitate cu Legea comunicaţiilor poştale nr.36 din 17
martie 2016 şi care prestează servicii de plată în
conformitate cu Legea nr.114 din 18 mai 2012 cu privire la
serviciile de plată şi moneda electronică – informația
privind activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar de
către persoanele fizice pe parcursul unui an fiscal.”;
alineatul (5) se completează cu literele a1), g), h), i) şi j) cu
următorul cuprins:
,,a1) operaţiuni bancare efectuate pe parcursul unui an
fiscal a căror valoare cumulativă depășește 100 de mii de
lei (sau echivalentul acesteia);
g) datele privind realizarea istoriile de credit cu valoarea
cumulativă a obligațiilor executate pe parcursul anului
95
fisca a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 100 mii lei
pentru o persoană fizică;
e) contractele autentificate notarial pe parcursul unui an fiscal a
căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 300 mii lei pe
numele unei persoane fizice;
f) realizarea drepturilor creditorilor efectuate pe parcursul unui
an fiscal, care cumulativ depăşesc suma de 300 mii lei pentru o
persoană fizică.
Articolul 22616. Mecanismul de declarare şi de asigurare a
confidenţialităţii
(14) Conducerea Serviciului Fiscal de Stat deţine dreptul
exclusiv de semnare a citaţiei bancare cu privire la solicitarea
de la băncile comerciale a informaţiei care este secret bancar.
fiscal care cumulativ depășesc suma de 100 mii lei;
h) procurarea de către persoana fizică a autoturismelor
valoarea căreia depășește cumulativ suma de 300 mii lei.
i) contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul
unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce
depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei;
j) operaţiuni menţionate la alin.(2) punctele 13), 14) şi 15)
efectuate pe parcursul unui an fiscal a căror valoare
cumulativă depășește 100 de mii de lei (sau echivalentul
acesteia).”.
77. La articolul 22616, alineatul (14) se abrogă.
Modificarea propusă servește drept 01.01.2018
faptul că bazele juridice ale apărării
secretului comercial pe teritoriul
Republicii Moldova, răspunderea
persoanelor fizice şi juridice pentru
divulgarea lui sunt stabilite de Legea
cu privire la secretul comercial
(nr.171/06.07.1994).
Concomitent, legile de specialitate
specifică aspectele ce țin de secret, cum
ar fi:
- Legea cu privire la Banca Națională
a Moldovei (nr. 548/21.07.96) specifică
obligaţia de păstrare a secretului
profesional asupra oricărei informaţii
ce reprezintă secret bancar, comercial,
fiscal şi alt secret ocrotit de lege;
- Legea instituțiilor financiare (nr.
550/21.07.95), specifică secretul
bancar, făcând referință la legea cu
privire la secretul comercial. Art.22
alin.(5) lit.e) din legea menţionată
prevede expres că, informaţia ce
constituie secret bancar urmează a fi
furnizată de bancă la solicitarea
organului fiscal, în scopul exercitării
atribuţiilor stabilite de legislaţia fiscală;
- Codul fiscal nr.1163-XIII din
24.04.97, conform art.129 specifică
secretul fiscal ca orice informaţie de
care dispun organele cu atribuţii de
administrare fiscală, inclusiv
informaţia despre contribuabil ce
96

Articolul 229. Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare
(22) După eliberarea sumelor realizate în faza de executare,
executorul judecătoresc va prezenta, în termen de 3 zile,
informaţii cu privire la sumele distribuite creditorilor în modul
stabilit de Codul de executare. În cazul neexecutării
prescripţiilor menţionate, precum şi în cazul nedistribuirii
sumelor conform categoriilor de creanţe prevăzute la art.145
din Codul de executare, în partea ce ţine de obligaţia fiscală
aferentă bugetului, faţă de executorul judecătoresc responsabil
se va aplica, în baza deciziei Serviciului Fiscal de Stat, o
sancţiune prevăzută la art.253 alin.(11) şi (41) din prezentul cod
cu obligarea executorului judecătoresc, în cazul în care nu a
distribuit sau a distribuit incorect sumele băneşti, să le transfere
în termen de 3 zile la bugetul respectiv.
(3) Ordinul privind suspendarea operaţiunilor la conturile
bancare ale contribuabilului se emite de către conducerea
Serviciului Fiscal de Stat pe un formular tipizat, aprobat de
Serviciul Fiscal de Stat, şi are valoare de document executoriu.
Articolul 233. Condiţii generale de tragere la răspundere pentru
încălcare fiscală
(3) Tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale conform
prezentului titlu sau la o altă răspundere juridică pentru
încălcarea legislaţiei fiscale nu exonerează persoana sancţionată
de obligaţia plăţii impozitului, taxei şi/sau majorării de
întîrziere (penalităţii), stabilite de legislaţie. Tragerea la
răspundere pentru încălcare fiscală a contribuabililor specificaţi
la art.232 nu eliberează persoanele cu funcţie de răspundere ale
acestora, dacă există temeiurile respective, de răspundere
contravenţională, penală sau de altă răspundere prevăzută de
legislaţie.
Articolul 234. Absolvirea de răspundere pentru încălcare
fiscală
78. Articolul 229:
la alineatul (22), textul ,,alin.(11) şi (41)” se înlocuieşte cu
textul ,,alin.(41)”;
la alineatul (3), cuvîntul ,,Ordinul” se înlocuiește cu
cuvîntul ,,Dispoziția”.
79. La articolul 233, alineatul (3) propoziția a doua va
avea următorul cuprins:
,,Tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală a
contribuabililor specificaţi la art.232 nu eliberează de
răspundere contravenţională, penală sau de altă răspundere
prevăzută de legislaţie, dacă există temeiurile respective.”.
80. La articolul 234 alineatul (2) litera b), după
textul ,,taxelor,” se introduc cuvintele ,,contribuțiilor de
constituie secret comercial, cu excepţia
informaţiei despre încălcarea legislaţiei
fiscale.
Totodată art.136 alin.(19), specifică
obligațiile Serviciului Fiscal de Stat și
ale funcționarilor fiscali să păstreze
secretul de stat, alte secrete apărate de
lege și să nu le divulge.
Propunerea dată poartă un caracter 01.01.2018
redacțional, ca urmare a propunerii de
excludere a art.253 alin.(1) din Codul
fiscal.
Modificarea vizează art.229 alin.(22) şi
art.253 din Codul fiscal al proiectului
de lege.
Modificarea poartă un caracter 01.01.2018
redacțional.
Se propune aducerea în concordanță a 01.01.2018
prevederilor art.232 și 233 din Codul
fiscal, cu scopul ca persoana fizică care
a săvârşit o faptă, calificată ca încălcare
fiscală: desfășoarea activiății fără
înregistrare şi fără autorizare în modul
prevăzut de legislaţie; să fie pasibilă
sancţionată în baza Codului fiscal.
Propunerea de modificare a art.234 01.01.2018
alin.(2) reiese din faptul că legislația
97

(2) Persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală
beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă
respectă strict următoarele condiţii:
a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de
încălcare fiscală sau le stinge concomitent cu acţiunile
prevăzute la lit.b);
b) în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmînării deciziei
asupra cazului de încălcare fiscală, stinge sumele impozitelor,
taxelor, majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi/sau 50% din
amenzile indicate în decizie sau stinge obligaţia fiscală prin
compensare conform art.175.
În cazul în care datele din sistemul informaţional al Serviciului
Fiscal de Stat atestă executarea cerinţelor prevăzute la lit.a) şi
b), autoritatea abilitată să examineze cazurile privind încălcările
fiscale, de sine stătător, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare
din data expirării termenului prevăzut la lit.b), adoptă o decizie
privind reducerea amenzilor în cauză cu 50%.
Articolul 253. Împiedicarea activităţii Serviciului Fiscal de Stat
(11) Neprezentarea, prezentarea tardivă a informaţiei şi/sau
prezentarea informaţiei neautentice conform prevederilor
art.197 alin.(32) şi art.229 alin.(22) se sancţionează cu amendă
de 3000 de lei.
(4) Neexecutarea deciziei organului cu atribuţii de administrare
fiscală de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale
contribuabilului se sancţionează cu amendă în proporţie de 30%
din suma trecută la scăderi în perioada de nesuspendare a
operaţiunilor.
(41) Neexecutarea sau executarea neconformă a prevederilor
art.197 alin.(32) şi (33) şi ale art.229 alin.(22) se sancţionează,
pentru fiecare încălcare, cu amendă în proporţie de 30% din
suma încasată sau ce urma a fi încasată de la contribuabil în
contul stingerii obligaţiei fiscale.
asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare fiscală în vigoare nu prevede ca
obligatorie de asistență medicală”. persoana trasă la răspundere pentru
încălcare fiscală să beneficieze de o
reducere cu 50% a amenzilor aplicate
de către Serviciul Fiscal de Stat la
primirea deciziei ,,privind reducerea cu
50% a amenzii, aplicate
contribuabilului” în cazul  încălcării
fiscale pentru necalcularea și
neachitarea contribuțiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii și prime de
asigurare obligatorie de asistență
medicală, dacă sunt respectate strict
condiţiile prevăzute la art. 234 alin. (2)
din Codul fiscal.
81. Articolul 253: Propunerile au drept scop comasarea 01.01.2018
alineatul (11) se abrogă; prevederilor art. 253 alin.(1 1) și alin.
(41) din Codul fiscal.
alineatul (41), în final se completează cu textul ,, , dar nu La moment, art.253 din Codul fiscal,
mai puțin de 3000 lei.”. pentru una și aceiași încălcare, prevede
doua sancțiuni diferite, ceia ce creează
divergențe la aplicarea corectă a
acestora.
Măsura are drept scop simplificarea
administrării fiscale.
Modificarea vizează art.229 alin.(22) şi
art.253 din Codul fiscal al proiectului
de lege.
98
 Articolul 260. Nerespectarea modului de întocmire, de 82. La articolul 260 alineatul (4), după A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
prezentare a dării de seamă fiscale şi a facturii fiscale, precum cuvîntul ,,termenele” se introduc cuvintele ,,şi în modul”. articolul 117 alineatul (11) din Codul
şi neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic fiscal al proiectului de lege.
al facturilor fiscale
(4) Neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la
art.117 şi 1171 se sancţionează cu o amendă în mărime de 3600
lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult
de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în
termenele stabilite.
Articolul 261. Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a 83. La articolul 261, alineatul (6) după cuvintele ,,Neplata Se propune aplicarea sancțiunii fiscale 01.01.2018
impozitelor şi taxelor sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate” se pentru neplata sau plata incompletă a
(6) Neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate introduc cuvintele ,,de către marii contribuabili”. impozitului pe venit în rate numai
se sancţionează cu amendă în cuantum calculat, în modul pentru marii contribuabili.
stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data Măsura are drept scop relaxarea
stabilită pentru plata acestui impozit şi data de prezentare a legislației fiscale pentru agenții
declaraţiei fiscale. Suma neplătită a impozitului pe venit se economici mici și mijlocii.
determină ca diferenţă dintre impozitul calculat şi plătit de
contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat să-l
plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă
cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie
plătit în anul precedent sau 80% din suma definitivă a
impozitului din perioada fiscală curentă, scăzîndu-se trecerile în
cont (cu excepţia impozitului plătit în rate). Sancţiunea nu se
aplică în cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi plătit
este mai mic de 1000 de lei. Amenda nu se aplică
contribuabililor menţionaţi la art.228 alin.(5) în ceea ce priveşte
obligaţiile fiscale şi perioadele fiscale pentru care nu se aplică
(nu se calculează) majorări de întîrziere (penalităţi).
Articolul 265. Termenul de prescripţie pentru stingerea 84. La articolul 265, alineatul (11) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
obligaţiei fiscale art.172 din Codul fiscal al proiectului
(11) Obligaţiile fiscale ale unui contribuabil persoană fizică sau de lege.
juridică, inclusiv restanţele, în cuantum de pînă la 10 lei per Modificarea vizează art.172 și art.265
ansamblu la toate plăţile administrate de Codul fiscal, alin.(11) din Codul fiscal al proiectului
determinate conform art.264 alin.(1), se supun anulării la de lege.
situaţia din 31 decembrie a fiecărui an fiscal de gestiune.
Articolul 279. Evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare 85. La articolul 279 alineatul (6) se completează cu textul Se propune concretizarea surselor din 01.01.2018
(6) Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se ,,cu excepţia împrumuturilor contractate de autoritatea care autoritățile publice locale nu sunt
efectuează de la bugetul de stat, bugetul local şi alte surse administraţiei publice locale”. în drept să finanțeze evaluarea și/sau
conform legislaţiei. reevaluarea bunurilor imobiliare.
Această măsură vine să diminueze
riscul creșterii exagerate a gradului de
îndatorare a UAT, precum și, să
asigure o gestionare eficientă a

99

Articolul 281. Calcularea impozitului
(1) Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor
fizice care nu sînt înregistrate în calitate de
întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier) se calculează anual pentru fiecare obiect al impunerii,
pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare,
calculată conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale
respective, de către serviciile de colectare a impozitelor şi
taxelor locale ale primăriilor.
Articolul 2811. Termenele de prezentare a calculului
impozitului
(1) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate
de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier), sînt obligate să prezinte calculul impozitului pe
bunurile imobiliare pînă la 25 iulie inclusiv a perioadei fiscale
86. La articolul 281 alineatul (1), textul ,, ,precum şi ale În vederea simplificarii ducerii
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)” se exclude.
87. Articolul 2811:
la alineatul (1), textul „ , cu excepţia gospodăriilor lege.
ţărăneşti (de fermier), ” se exclude;
la alineatul (2), după cuvintele „Întreprinzătorii art.292 alin.(1), art.293, art.294,
finanțelor publice, astfel încît costul
evaluării /reevaluării să nu depășească
beneficiul ce urmează a fi încasat în
urma aplicării IBI.
Prin aceasta, autorităţile publice locale
nu vor abuza de împrumutirile
contractate pentru a finanţa evaluarea
şi/sau reevaluarea bunurilor imobiliare.
01.01.2018
evidenţiei în scopuri fiscale a
gospodăriilor ţărăneşti se propune
acordarea dreptului și obligației
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) să
calculeze, achite impozitul pe bunurile
imobiliare/impozitul funciar și să
prezinte darea de seamă respectivă de
sine stătător. Modificările sunt propuse
la solicitarea gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier) și sunt necesare reieşind din
faptul că în multe cazuri acestea au în
proprietate bunuri imobiliare,
amplasate pe întreg teritoriul ţării și în
o astfel de situație este foarte dificil de
a asigura plenitudinea calculării şi
achitării impozitului pe bunurile
imobiliare în toate bugetele unităților
administrativ teritoriale atît pentru
această categorie de agenți economici
cît și pentru organele fiscale de a
efectua controlul.
Modificarea vizează art.281 alin.(1),
art.2811, art.282 alin.(3), 286, art.292
alin.(1), art.293, art.294, art.297,
art.298 din Codul fiscal al proiectului
de lege şi art.4 alin.(7) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului VI
din Codul fiscal ale proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.281 din Codul fiscal al proiectului de
Modificarea vizează art.281 alin.(1),
art.2811, art.282 alin.(3), art.286,
100
respective. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 30 iunie a
perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile
imobiliare se prezintă la Serviciul Fiscal de Stat nu mai tîrziu
de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.
(2) Întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de
salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi
care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, pînă la
25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune, o dare
de seamă unificată.
Articolul 282.Termenele achitării impozitului
(3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), întreprinzătorii
individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul
perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt
înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile
imobiliare pînă la 25 martie a perioadei fiscal următoare celei
de gestiune.
individuali” se introduce textul „ , gospodăriile ţărăneşti art.297, art.298 din Codul fiscal al
(de fermier)”. proiectului de lege şi art.4 alin.(7) din
Legea pentru punerea în aplicare a
titlului VI din Codul fiscal ale
proiectului de lege.
88. La articolul 282 alineatul (3), după cuvintele A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
„întreprinzătorii individuali” se completează cu textul „ , art.281 din Codul fiscal al proiectului de
gospodăriile ţărăneşti (de fermier)”. lege.
Modificarea vizează art.281 alin.(1),
art.2811, art.282 alin.(3), 286, art.292
alin.(1), art.293, art.294, art.297,
art.298 din Codul fiscal al proiectului
de lege şi art.4 alin.(7) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului VI
din Codul fiscal ale proiectului de lege.

Articolul 286. Avizul de plată a impozitului
Avizul de plată a impozitului calculat pentru bunurile
imobiliare ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)
este expediat fiecărui subiect al impunerii de către serviciul de
colectare a impozitelor şi taxelor locale al primăriei cel tîrziu cu
60 de zile pînă la expirarea primului termen de plată a
impozitului, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite după 30
iunie a anului fiscal în curs – cel tîrziu pînă la 1 februarie a
anului următor anului fiscal de gestiune.
Articolul 2871. Noţiuni
În sensul prezentului titlu, se defineşte următoarea noţiune:
Impozit pe avere – impozit aplicat asupra averii contribuabilului
sub formă de bunuri imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv
căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor), în cazul în care
acestea satisfac condiţiile specificate în prezentul titlu.
89. La articolul 286, textul ,, ,precum şi ale gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier)” se exclude.
90. Articolul 2871 va avea următorul cuprins:
„În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele
noţiuni:
1) Avere – totalitatea bunurilor aflate în proprietatea
contribuabilului, în cazul în care acestea satisfac condiţiile
specificate în prezentul titlu.
2) Impozit pe avere – impozit aplicat asupra averii
contribuabilului.”.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.281 din Codul fiscal al proiectului
de lege.
Modificarea vizează art.281 alin.(1),
art.2811, art.282 alin.(3), 286, art.292
alin.(1), art.293, art.294, art.297,
art.298 din Codul fiscal al proiectului
de lege şi art.4 alin.(7) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului VI
din Codul fiscal ale proiectului de lege.
Modificarea are drept scop 01.01.2018
perfecționarea impozitul pe avere prin:
 Extinderea impozitului pe avere
pentru alte componente ale averii, și
anume asupra autoturismelor cu o
valoare mai mare de 1,5 mil. lei;
 Excluderea suprafeței în mărime de
120 m2 ca și criteriu de determinare a
subiectului impozabil.

101
Articolul 2872. Subiecţii impunerii
(1) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele fizice proprietari ai
bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de
vacanţă (cu excepţia terenurilor), pe teritoriul Republicii
Moldova.
Articolul 287 . Obiect al impunerii şi baza impozabilă
3
(1) Obiect al impunerii îl constituie bunurile imobiliare cu
destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia
terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte
cumulativ următoarele condiţii:
a) valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane şi mai mult;
b) suprafaţa totală constituie 120 m2 şi mai mult.
(2) În cazul în care obiectul impunerii constituie obiect al unui
credit imobiliar (ipotecar) sau al unui contract de leasing
financiar, baza impozabilă constituie diferenţa pozitivă formată
între valoarea estimată a bunului imobiliar şi suma rămasă pînă
la stingerea totală a creditului sau a obligaţiilor contractului de
leasing financiar.
(3) Nu constituie obiect al impunerii bunurile imobiliare,
inclusiv cotele-părţi, aflate în posesia persoanei, a căror valoare
totală nu depăşeşte 1,5 milioane de lei şi suprafaţa nu depăşeşte
120 m2.
(4) Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea
estimată a acestor bunuri, apreciată de către organele cadastrale
teritoriale.
91. Articolul 2872:
la alineatul (1) textul ,,bunurilor imobiliare cu destinaţie
locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia
terenurilor), pe teritoriul Republicii Moldova” se
înlocuieşte cu textul ,,averii reglementate de prezentul
titlu.;
se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) În cazul în care autovehiculele reglementate de
prezentul titlu se află în proprietate comună în devălmăşie,
subiect al impunerii este considerată persoana care
figurează în Registrul de stat al transporturilor.”.
92. Articolul 2873:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Obiect al impunerii îl constituie averea reglementată
de prezentul titlu a căror valoare cumulativă reprezintă 1,5
milioane de lei și mai mult, constituită din:
a) autovehiculele a căror valoare unitară constituie 1,5
milioane de lei și mai mult și a cărui an de producere
constituie 2 perioade fiscale anterioare perioadei fiscale
curente; și/sau
b) totalitatea bunurilor imobiliare, (inclusiv cotele părți)
cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu
excepţia terenurilor).”;
alineatul (2) se abrogă;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
,,(3) Nu constituie obiect al impunerii:
a) autovehiculele a căror valoare unitară nu depășește 1,5
milioane de lei;
b) bunurilor menționate la alin.(1) lit.a) și lit.b), a căror
valoare cumulativă nu depășește 1,5 milioane de lei.”;
alineatul (4) după cuvîntul „teritoriale” se completează cu
textul: „ iar a autovehiculelor – valoarea, conform modului
stabilit de Guvern.”.
Excluderea posibilității deducerii
valorii creditului imobiliar (ipotecar) în
vederea reducerii riscului de optimizare
fiscală și simplificării administrării
fiscale. Menționăm că impozitul pe
avere se aplică doar pentru proprietate
ce depășește o anumită valoare, fiind
considerată în cele din urmă ca
proprietăți de lux.
Obiectivele politicii fiscale și vamale
pentru perioada 2018-2020 sunt
orientate spre perfecționarea
impozitului pe avere prin extinderea
bazei de aplicare a acestuia asupra altor
componente ale averii, fapt ce va
permite aplicarea impozitului pe avere
asupra persoanelor care dețin averi nu
doar sub formă de bunuri imobiliare,
dar și sub forma unor bunuri mobile, în
cazul dat, autoturisme cu o valoare mai
mare de 1,5 mil. lei.
Suplimentar, menționăm că impozitul
pe avere contribuie la utilizarea
productivă a activelor. Astfel, prin
impozitul pe avere se impozitează
capitalul care nu este angajat în mod
productiv, acesta fiind privit ca un
impozit pe venitul potențial din capital.
Scopul impozitului pe avere este
stimularea investițiilor în active
comerciale, care creează cererea de
forță de muncă, creșterea economică.
Impozitul pe avere contribuie la
utilizarea eficientă a resurselor prin
atingerea întregului potențial de
productivitate, astfel, îmbunătățind
economia. Creșterea veniturilor
guvernamentale din impozitul pe avere
ar contribui la creșterea cheltuielilor în
domenii precum: educația, cercetarea
științifică, infrastructură, care, la rândul
lor, îmbunătățesc eficiența economică.
102
Articolul 291. Obiectele impunerii şi baza impozabilă 93. La articolul 291 alineatul (1) litera a) textul ,,salariaţii Modificările propuse au drept scop de a 01.01.2018
(1) Obiectul impunerii îl constituie: şi/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluşi în exclude orice interpretare duală și de a
a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau efectivul trimestrial de salariaţi” se înlocuieşte cu textul asigura claritatea și certitudinea
fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluşi în efectivul ,,în cazul tuturor subiecților impunerii – numărul mediu aplicării prevederilor art.291 alin.(1)
trimestrial de salariaţi; trimestrial al salariaţilor şi, suplimentar: lit.a) din Codul fiscal (obiectul
b) la taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul - în cazul întreprinderilor individuale și gospodăriilor impunerii).
unităţii administrativ-teritoriale – bunurile declarate la licitaţie ţărăneşti (de fermier) – numărul fondatorilor Necesitatea modificărilor normelor
sau biletele de loterie emise; întreprinderilor; respective a apărut în rezultatul
c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – - în cazul persoanelor care desfăşoară activitate multiplelor adresări din partea
serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare profesională în sectorul justiţiei – numărul de persoane subiecților impunerii referitor la modul
prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele abilitate prin lege pentru desfăşurarea activității de apreciere a bazei impozabile.
telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin profesionale în sectorul justiţiei;”. Suplimentar, multe probleme apar în
alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei cazurile, cînd întreprinderile, în fapt,
periodice, tipăriturilor); nu funcționează (nu activează), însă
d) la taxa de aplicare a simbolicii locale – produsele fabricate activitatea acestora nu a fost
cărora li se aplică simbolica locală; suspendată conform legii, respectiv
e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – taxa pentru amenajarea teritoriului
unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii; urmează să fie calculată și achitată
f) la taxa de piaţă – suprafaţa terenului pieţei şi a clădirilor, pentru fondatori.
construcţiilor a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea Modificarea vizează art.291 alin.(1)
de prejudicii destinaţiei lor; lit.a) și Anexa la titlul VII lit.a) din
g) la taxa pentru cazare – serviciile de cazare prestate de Codul fiscal al proiectului de lege.
structurile cu funcţii de cazare;
h) la taxa balneară – biletele de odihnă şi tratament;
i) la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de
călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor
(comunelor) – unitatea de transport, în funcţie de numărul de
locuri;
j) la taxa pentru parcare – parcarea;
k) la taxa de la posesorii de cîini – cîinii aflaţi în posesiune pe
parcursul unui an;
n) la taxa pentru parcaj – locul de parcaj special amenajat pe
domeniul public şi autorizat de autoritatea administraţiei
publice locale, utilizat pentru staţionarea unităţii de transport pe
un anumit termen;
p) la taxa pentru salubrizare – numărul de persoane fizice
înscrise la adresa declarată ca domiciliu;
q) la taxa pentru dispozitivele publicitare – suprafaţa feţei
(feţelor) dispozitivului publicitar pe care se amplasează
publicitatea exterioară.
Articolul 292. Cotele şi termenele de plată a taxelor locale 94. La articolul 292 alineatul (1), textele „lit.a) din Codul A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
(1) Termenele de plată a taxelor locale, de prezentare a dărilor fiscal, în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de art.281 din Codul fiscal al proiectului
de seamă fiscale privind taxele locale pentru subiecţii impunerii fermier), şi” şi „a aceluiaşi articol” se exclud. de lege.

103
sînt cele stabilite în anexa la prezentul titlu. Întreprinzătorul
individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr
mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu
depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de
T.V.A. prezintă, în termen de pînă la 25 martie al anului
următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală
unificată privind taxele locale, cu excepţia celei stipulate la
art.291 lit.a) din Codul fiscal, în partea ce ţine de gospodăriile
ţărăneşti (de fermier), şi lit.n) a aceluiaşi articol, cu achitarea
taxelor în acelaşi termen.
Articolul 293. Modul de calculare
(1) Calculul taxelor enumerate la art.291, cu excepţia celor
stipulate la lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de
fermier), la lit.k), n) şi p) se efectuează de către subiecţii
impunerii, în funcţie de baza impozabilă şi de cotele acestora.
(2) Calculul taxelor stipulate la art.291 lit.a) – în partea ce ţine
de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n) şi p) se
efectuează de către organele împuternicite de autoritatea
administraţiei publice locale.
(3) Plata taxelor enumerate la art.291 se efectuează de subiecţii
impunerii.
(4) În cazul în care obiectul impunerii stipulat la art.291 lit.e) şi
q) este amplasat parţial în zona drumului public şi/sau în zonele
de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor, taxa
se calculează de contribuabil în mod individual, proporţional
suprafeţei aflate pe teritoriul administraţiei publice locale.
(5) În cazul obiectelor impunerii stipulate la art.291 lit.e), i), j)
şi q), taxele aferente acestora se calculează din ziua indicată de
către autoritatea administraţiei publice locale în autorizaţiile
(coordonările) corespunzătoare eliberate de către aceasta şi pînă
în ziua în care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate,
anulate, retrase în modul stabilit de către autoritatea
administraţiei publice locale sau pînă în ziua în care a expirat
termenul de valabilitate al acestora.
Autoritatea administraţiei publice locale va prezenta,
trimestrial, subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat de la sediul
său o informaţie cu privire la subiecţii impunerii care au primit
autorizaţii (coordonări), cărora le-au fost suspendate, anulate,
retrase autorizaţiile (coordonările) sau la care au expirat
termenele de valabilitate al acestora, indicînd data la care au
fost eliberate autorizaţiile (coordonările) şi data la care
autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase
sau la care termenul de valabilitate a expirat.
95. Articolul 293:
la alineatul (1), textul „la lit.a) – în partea ce ţine de
gospodăriile ţărăneşti (de fermier),” se exclude;
la alineatul (2), textul „ lit.a) – în partea ce ţine de
gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se exclude;
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
,,(5) În cazul obiectelor impunerii stipulate la art.291 lit.e),
i), j) şi q), taxele aferente acestora se calculează din ziua
indicată de către autoritatea administraţiei publice în
autorizaţiile/notificările/coordonările corespunzătoare
eliberate de către acestea şi pînă în ziua în care termenul
de valabilitate a autorizaţiilor/notificărilor/coordonărilor a
expirat, au fost suspendate, anulate, retrase în modul
stabilit de legislația în vigoare.
În scopul verificării termenelor de valabilitate a
autorizaţiilor/notificărilor/coordonărilor, autorităţile
administraţiei publice asigură organelor cu funcţii de
control acces la resursele informaţionale în domeniul
respectiv.”.
Modificarea vizează art.281, art.286,
art.292, art.293, art.294, art.297 și
art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7)
şi alin.(9) din Legea pentru punerea în
aplicare a titlului VI din Codul fiscal
ale proiectului de lege
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.281 din Codul fiscal al proiectului
de lege.
Modificarea vizează art.281, art.286,
art.292, art.293, art.294, art.297 și
art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7)
şi alin.(9) din Legea pentru punerea în
aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale
proiectului de lege
Modificarea are drept scop racordarea 01.01.2018
prevederilor art.291 alin.(5) la Legea
cu privire la comerţul interior nr.231
din 23.09.2010 (modificată prin Legea
nr. 153 din 01.07.2016).
În rezultatul modificării Legii nr.231
din 23.09.2010, inițierea activității de
comerţ se desfășoară în baza
notificărilor depuse la autoritățile
administrației publice locale.
Totodată, în cazul obiectelor impunerii
stipulate la art.291 lit. i) (unitățile de
transport prin care se prestează
serviciile de transport auto de călători
pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi
satelor (comunelor)), activitatea cărora
potrivit prevederilor Legii Codului
104

Articolul 294. Plata taxelor locale
(1) Subiecţii impunerii plătesc taxele locale la contul trezorerial
de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale.
(2) Taxele locale specificate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine
de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k) şi n) pot fi
achitate nemijlocit organului împuternicit de autoritatea
administraţiei publice locale.
Articolul 295. Scutirea de taxe
Se scutesc de plata:
g1) taxei pentru amenajarea teritoriului şi taxei pentru unităţile
comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele fizice care
desfăşoară activităţi independente;
Articolul 297. Atribuţiile autorităţii administraţiei publice
locale
(7) Pentru taxele locale specificate la art.289 alin.(2) lit.a) – în
partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n)
şi p), mecanismul de administrare a acestora se stabileşte de
către autoritatea administraţiei publice locale.
Articolul 298. Responsabilitatea
(1) Responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale a taxelor locale, cu excepţia
celor stipulate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile
ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n) şi p), şi pentru prezentarea
dărilor de seamă fiscale revine contribuabililor.
(2) Responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale a taxelor locale stipulate la
art.289 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de
fermier), la lit.k), n) şi p), revine organelor împuternicite de
autorităţile administraţiei publice locale.
Anexă
Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare
a dărilor de seamă fiscale
96. La articolul 294 alineatul (2), textul „lit.a) – în partea
ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se
exclude.
97. La articolul 295 litera g1) se completează în final cu
cuvintele ,,în cadrul pieţelor comerciale create în condiţiile
art.12 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire
la comerţul interior”.
98. La articolul 297 alineatul (7), textul „lit.a) – în partea
ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se
exclude.
99. La articolul 298 alineatul (1) şi (2), textul „lit.a) – în
partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se
exclude.
100. Anexa la titlul VII:
litera a) va avea următorul cuprins:
a) Taxă În cazul tuturor Lei anual Trimestri
transporturilor rutiere nr. 150 din
17.07.2014, este supusă regimului de
licenţiere, respectiv, nu sunt supuse
autorizării de către autoritățile
administrației publice locale.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.281 din Codul fiscal al proiectului
de lege.
Modificarea vizează art.281, art.286,
art.292, art.293, art.294, art.297 și
art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7)
şi alin.(9) din Legea pentru punerea în
aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale
proiectului de lege
Modificarea are drept scop motivarea 01.01.2018
persoanelor fizice care desfăşoară
activităţi independente de a-şi realiza
activitatea în cadrul pieţelor comerciale
create în condiţiile art.12 din Legea
nr.231 din 23 septembrie 2010 cu
privire la comerţul interior.
Modificarea vizează art.281, art.286, 01.01.2018
art.292, art.293, art.294, art.297 și
art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7)
şi alin.(9) din Legea pentru punerea în
aplicare a titlului VI din Codul fiscal
ale proiectului de lege
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.281 din Codul fiscal al proiectului
de lege.
Modificarea vizează art.281, art.286,
art.292, art.293, art.294, art.297 și
art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7)
şi alin.(9) din Legea pentru punerea în
aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale
proiectului de lege
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.291 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.291 alin.(1)
lit.a) și Anexa la titlul VII lit.a) din
105
   pentru subiecților pentru al, pînă la Codul fiscal al proiectului de lege.
Denumir Baza impozabilă Unitatea de Termenel amenajar impunerii - fiecare data de
ea taxei a obiectului măsură e de plată ea numărul mediu salariat 25 a lunii Suplimentar, se propune includerea în
impunerii a cotei a taxei şi teritoriul scriptic şi/sau imediat baza impozabilă a taxei pentru
de ui trimestrial al fondator al următoare amenajarea teritoriului a persoanelor ce
prezentar salariaţilor şi, întreprinde trimestrul desfăşoară activitate profesională în
e a dărilor suplimentar: rii, în cazul ui sectorul justiţiei.
de seamă - în cazul în care gestionar
fiscale de întreprinderilor acesta
către individuale și activează
subiecţii gospodăriilor în
impunerii ţărăneşti (de întreprinde
şi fermier) – rea
organele numărul fondată,
împuterni fondatorilor însă nu
cite întreprinderilor; este inclus
1 2 3 4 în cazul în efectivul
persoanelor care trimestrial
a) Taxă Numărul mediu Lei anual Trimestrial
desfăşoară de salariaţi
pentru scriptic trimestrial pentru , pînă la
activitate şi/sau
amenajare al salariaţilor fiecare data de 25
profesională în persoană
a şi/sau fondatorii salariat a lunii
sectorul justiţiei ce
teritoriulu întreprinderilor în şi/sau imediat
– numărul de desfăşoară
i cazul în care fondator al următoare
persoane activitate
aceştia activează întreprinder trimestrulu
abilitate prin profesional
în întreprinderile ii, în cazul i gestionar
lege pentru ă în
fondate, însă nu în care
desfăşurarea sectorul
sînt incluşi în acesta
activității justiţiei
efectivul activează în
profesionale în
trimestrial de întreprinder
sectorul
salariaţi ea fondată,
justiţiei”;
însă nu este
inclus în
efectivul
trimestrial
de salariaţi
la litera e), coloniţa 2 după cuvintele ,,Suprafaţa ocupată
de unităţile” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Suprafaţa Măsura are drept scop racordarea
e) Taxă Suprafaţa ocupată Lei anual Trimestrial comercială a unităţilor”. prevederilor Codului fiscal la
pentru de unităţile de pentru , pînă la prevederile art.14 al Legii nr.231 din
unităţile comerţ şi/sau de fiecare data de 25 23 septembrie 2010 cu privire la
comercial prestări servicii unitate de a lunii comerţul interior, care prevede că în
e şi/sau de comerţ imediat notificările privind iniţierea activităţii
prestări şi/sau de următoare de comerţ persoanele indică doar
suprafața comercială.
106
servicii prestări trimestrulu Astfel, AAPL-urile la calcularea taxei
servicii i gestionar pentru unităţile comerciale şi/sau de
prestări servicii nu cunosc suprafața
Notă: În lipsa obiectului impunerii în perioada totală a unităţilor de comerţ şi/sau de
gestionară, nu se prezintă dare de seamă fiscală. prestări servicii.
Articolul 3483. Cotele impunerii 101. La articolul 3483 alineatul (3), cuvintele ,,organul Urmare a ședinței operative a 01.01.2018
(3) În cazul în care la ieşirea din ţară se depistează autovehicule vamal calculează taxa în cauză” se înlocuiesc cu Guvernului din data de 06.02.2017 și
neînmatriculate în Republica Moldova care s-au aflat pe cuvintele ,,Poliția de Frontieră va asigura încasarea taxei în ședința Guvernului din data de
teritoriul ţării fără vinietă sau se constată că perioada de cauză”. 08.02.2017 intervenim cu următoarele:
valabilitate a vinietei a fost depăşită, organul vamal calculează Conform prevederilor actuale ale
taxa în cauză conform alin.(1) şi nu permite trecerea frontierei art.3483 alin.(3) din Codul fiscal, în
de stat fără prezentarea documentului de plată ce confirmă cazul în care la ieșirea din țară se
achitarea taxei şi a amenzilor. depistează autovehicule
neînmatriculate în Republica Moldova
care s-au aflat pe teritoriul țării fără
vinietă sau se constată că perioada de
valabilitate a vinietei a fost depășită,
organul vamal calculează taxa în cauză
conform alin.(1) și nu permite trecerea
frontierei de stat fără prezentarea
documentului de plată ce confirmă
achitarea taxei și amenzilor.
Astfel, nu există temei legal pentru
organul vamal să verifice prezența
documentului de plată ce confirmă
achitarea vinietei la intrarea pe
teritoriul Republicii Moldova.
Reieșind din cele menționate,
considerăm oportun și necesar
excluderea prevederii ca organul
vamal să verifice prezența
documentului de plată ce confirmă
achitarea vinietei la ieșirea din țară.
Or, conform articolului 423 Codul
contravențional, contravenţiile
prevăzute la art.2873 CC (încălcarea
regulilor privind vinieta) se
examinează de către Poliţia de
Frontieră.
Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Art.II. – Articolul 24 alineatul (21) litera b) din Legea
Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială

107
 din 8 februarie 2007) se modifică şi se completează în final
cu textul:
Articolul 24. Dispoziţii tranzitorii ,, . Cerința respectivă nu se extinde asupra agenților Se prevede acordarea dreptului 01.01.2018
(21) Se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de economici noi creați și agenților economici care nu au agenților economici noi creați și
contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 realizat venituri în anul precedent”. agenților economici care nu au realizat
salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, venituri în anul precedent din domeniul
pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază IT de a aplica pentru angajații săi
este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa facilitatea prevăzută la art.24 alin.(21)
nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii: din Codul fiscal.
a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării
facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul
public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere
de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public
naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate,
precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30
de zile calendaristice;
b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent
din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din
venitul din vînzări;
c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la
anexa nr.2;
d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de
informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;
e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală
prevăzută la art.34 din Codul fiscal.
Limita venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat
aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la
momentul achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor
stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se
achită venitul pentru cîteva perioade, limita venitului impozabil
se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte.
Venitul lunar ce depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie
prognozate pe anul respectiv se consideră venit neimpozabil.
Pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit
prevăzută în prezentul alineat sînt necesare următoarele
documente justificative:
- actul de constituire al agentului economic;
- contractul individual de muncă;
- organigrama angajatorului;
- fişa postului;
- copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o
instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau
diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din

108
străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova
conform legislaţiei în vigoare;
- carnetul de muncă sau copia de pe carnetul de muncă;
- statul de plată întocmit pentru angajaţii agentului economic;
- confirmarea scrisă a angajatului privind netransmiterea scutirii
personale prevăzute la art.34 din Codul fiscal soţiei (soţului), cu
indicarea locului de muncă al soţiei (soţului).
Veniturile, altele decît cele scutite de impozitul pe venit
conform prezentului alineat, obţinute de angajaţii de
specialităţile indicate la anexa nr.2 se impozitează în modul
general prevăzut în Codul fiscal, titlurile I şi II, cu privarea
dreptului de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 din Codul
fiscal. În categoria altor venituri se includ veniturile obţinute,
pe parcursul anului fiscal, de către angajat de la angajatorul
propriu, cu excepţia veniturilor salariale faţă de care se aplică
facilităţile menţionate, sau de la alţi subiecţi.
Înlesnirea fiscală prevăzută în prezentul alineat se acordă la
veniturile salariale obţinute la locul de muncă în baza unui
contract individual de muncă.
Impozitul pe venit stabilit prin prezentul alineat scuteşte
beneficiarul veniturilor de la includerea lor în componenţa
venitului brut.
Agentul economic ai cărui angajaţi beneficiază de prevederile
prezentului alineat urmează să prezinte la Serviciul Fiscal de
Stat o informaţie privind faptul dat, în forma şi în modul
stabilite de Serviciul Fiscal de Stat.
Răspunderea pentru nerespectarea condiţiilor prevăzute în
prezentul alineat privind neimpozitarea veniturilor angajaţilor
revine exclusiv agentului economic angajator, acesta fiind
obligat să achite la buget impozitul pe venit calculat conform
principiilor generale, majorările de întîrziere, precum şi
sancţiunile fiscale aferente.
Prevederile prezentului alineat se aplică pînă în perioada fiscală
2020 inclusiv.
Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful Art.III. - Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu
vamal privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007),
cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează:
Articolul 172. Amînarea determinării definitive a valorii în 1. La articolul 172, alineatul (1) va avea următorul cuprins: Modificarea respectivă este necesară 01.01.2018
vamă ,,(1) La cererea în scris a declarantului, amînarea întru stabilirea expresă a faptului că
(1) Amînarea determinării definitive a valorii în vamă se determinării definitive a valorii în vamă se dispune:”. amînarea determinării în vamă se
dispune: dispune la solicitarea declarantului.

109
a) în cazul în care este necesară ajustarea preţului efectiv plătit Mai mult decît atît, ținem să specificăm
sau de plătit în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1), iar faptul că, în Ordinul nr.445-O din
declarantul nu poate prezenta la vămuire documentele 17.10.2014 cu privire la aprobarea
confirmative pentru determinarea cu exactitate a sumei de Regulamentului privind amînarea
ajustat; determinării definitive a valorii în
b) în cazul în care preţul efectiv plătit sau de plătit nu include vamă a mărfurilor importate
ori este susceptibil de a nu include toate plăţile efectuate sau //Monitorul Oficial 333-338/1535,
care urmează a fi efectuate la momentul vămuirii, direct sau 07.11.2014 sunt prevăzute prevederi în
indirect, ca o condiţie a vînzării mărfurilor importate; parte ce ține de condițiile de depunere a
c) în situaţia în care pentru determinarea valorii în vamă este unei astfel de cereri.
necesară prezentarea unor documente sau justificări Pct.6 și pct.7 al ordinului menționat
suplimentare referitoare la exactitatea şi veridicitatea valorii supra stipulează:
declarate şi declarantul nu le poate prezenta la momentul „6. Amânarea determinării definitive a
efectuării formalităţilor vamale. valorii în vamă se efectuează la cererea
declarantului.
7. Cererea declarantului privind
solicitarea amânării determinării
definitive a valorii în vamă, se
completează potrivit anexei nr.1 la
prezentul Regulament şi se prezintă în
scris sau în formă electronică prin
utilizarea tehnicilor de prelucrare
electronică a datelor cu autentificare
prin aplicarea semnăturii digitale, la
postul vamal în cadrul căruia se
vămuiesc mărfurile. Cererea conţine
următoarele elemente:
1) postul vamal, căruia este adresată;
2) numărul şi data ieşirii de la
declarant;
3) codul fiscal şi denumirea
declarantului/ numele şi prenumele, în
cazul întreprinderilor individuale;
4) adresa juridică/poştală şi date de
contact a declarantului;
5) numărul de înregistrare şi data
declaraţiei vamale în detaliu de import
a mărfurilor pentru care se solicită
amânarea determinării definitive a
valorii în vamă;
6) motivul justificat al solicitării de
amânare a determinării definitive a
valorii în vamă, potrivit pct.4 din
prezentul Regulament;
110

Articolul 28. Scutirea de taxa vamală
Sînt scutite de taxa vamală:
h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către
persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte
limita stabilită de legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea
în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300
euro, taxa vamală se va calcula pornind de la valoarea
mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu
micşorează valoarea impozabilă a acesteia;
l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de
pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor
zone economice libere, mărfurile (serviciile) exportate în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone
economice libere, cu excepţia mărfurilor (serviciilor) exportate
pentru care se emite sau se întocmeşte o dovadă de origine în
sensul acordurilor de comerţ liber, ratificate de Republica
Moldova, care prevăd interzicerea restituirii sau a scutirii de
taxe vamale, precum şi mărfurile produse în zona economică
liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova;
n) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova din
contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau
acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate
de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte
a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective,
precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate
de la buget, conform listei aprobate de Guvern;
n3) mărfurile destinate proiectelor de asistenţă tehnică realizate
2. La articolul 28:
litera h) va avea următorul conținut:
,,h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de
către persoanele fizice în bagajele personale, a căror
valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de
legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a
mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro
sau 430 de euro pentru mărfurile aflate în bagajele
personale ale călătorilor care folosesc transportul aerian
sau maritim, taxa vamală se va calcula pornind de la
valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă
menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a
acesteia;”;
la litera l), în final se introduce textul „ , mărfurile livrate
din PIL Giurgiuleşti pentru aprovizionarea navelor cu
dreptul de navigaţie, implicate în transportul internaţional
de mărfuri şi pasageri;”;
litera n) va avea următorul cuprins:
„n) importul pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor
destinate:
– proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul
Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi
ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este
parte;
– proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din
7) obligaţia de a constitui garanţia
suficientă;
8) semnătura olografă cu ştampilă a
declarantului sau semnătura digitală.„
Prin urmare, prerogativa Serviciului
Vamal de amînare a determinării
definitive a valorii în vamă în baza unei
cereri depuse de către declarant, trebuie
să rezulte expres dintr-un text de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.103 alin.(98) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.103 alin.(98),
art.128 alin.(19) din Codul fiscal și
art.28 lit.h) din Legea cu privire la
tariful vamal, art.4 alin.(4) lit.a) și b),
art.5 alin.(1) din Legea cu privire la
modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii
Moldova de către persoanele fizice ale
proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la
art.104 lit.a) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.104 lit.a),
art.128 alin.(17) din Codul fiscal și
art.28 lit.l) din Legea cu privire la
tariful vamal ale proiectului de lege.
A se vedea argumentele de la art.104 01.01.2018
lit.c1) din Codul fiscal ale proiectului
de lege.
Modificarea vizează art.104 lit.c1),
art.128 alin.(2) din Codul fiscal, art.28
lit.n) și lit.n3) și pct.1 și pct.15 din
Anexa nr.2 la Legea cu privire la tariful
vamal ale proiectului de lege.
111
pe teritoriul ţării de către organizaţiile internaţionale şi ţările
donatoare, în conformitate cu tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte;
contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului
sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor
acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv
din cota-parte a Guvernului), precum şi din contul
granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget.
Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte, lista proiectelor de asistenţă tehnică, lista
împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau
acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor
acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv
din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor
acordate instituţiilor finanţate de la buget, precum şi modul
de aplicare a taxei vamale la importul pe teritoriul ţării a
mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective se
stabilesc de Guvern;
Scutirea de taxă vamală se aplică integral la valoarea
mărfurilor, serviciilor importate şi/sau livrate pe teritoriul
ţării, destinate realizării proiectelor de asistenţă tehnică sau
de asistenţă investiţională în cazul în care mărfurile,
serviciile respective sunt finanţate de donator în mărime de
60% şi mai mult.
În cazul în care contribuţia donatorului este mai mică de
60% din valoarea totală a mărfurilor, serviciilor destinate
realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională,
scutirea de taxă vamală se aplică proporţional contribuţiei
donatorului;”;

litera n3) se abrogă.

Anexa nr.2 3. Anexa nr.2: Modificarea are un caracter 01.01.2018
la poziția 3 coloana 3, cuvintele „valoarea în vamă” se redacţional, de aducere în concordanţa
Lista serviciilor vamale şi cuantumul taxei pentru înlocuiesc cu cuvintele „valoarea contractuală”; cu prevederile art.171 din Legea
proceduri vamale nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire
Nr. Serviciile vamale Cuantumul la tariful vamal
crt. taxei, în euro
1 2 3
3. Vămuirea mărfurilor 0,1% din valoarea
plasate în export sau în vamă a mărfii,
reexport, cu excepţia celor dar nu mai mult
menţionate la pct.6 de 500 euro
1. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe Nota la Anexa nr.2: A se vedea argumentele expuse la
pentru mărfurile şi serviciile importate pe teritoriul Republicii punctul 1 va avea următorul cuprins: articolul 6 alineatul (9) litera g) din

112
Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate
Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul
împrumuturilor acordate de organismele financiare
internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate
realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor
acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei
aprobate de Guvern.
15. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe
pentru mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova
destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul
Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările
donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte.
Legea pentru punere în aplicare a titlului III nr.1417-XIII
din 17.12.1997.
Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii
    (6) Livrarea de mărfuri persoanelor juridice şi fizice
rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care au
relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar de către persoanele juridice
şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova
şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar este supusă
,,1. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se Codul fiscal al proiectului de lege.
percepe la importul pe teritoriul ţării a mărfurilor,
serviciilor destinate: A se vedea argumentele de la art.104
– proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul lit.c1) din Codul fiscal ale proiectului
Republicii Moldova de către organizațiile internaționale şi de lege.
ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este Modificarea vizează art.104 lit.c1),
parte; art.128 alin.(2) din Codul fiscal, art.28
– proiectelor de asistență investițională, finanțate din lit.n) și lit.n3) și pct.1 și pct.1 5 din
contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului Anexa nr.2 la Legea cu privire la tariful
sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor vamal ale proiectului de lege.
acordate de organismele financiare internaționale (inclusiv
din cota-parte a Guvernului), precum şi din contul
granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget.
Lista tratatelor internaționale la care Republica Moldova
este parte, lista proiectelor de asistență tehnică, lista
împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau
acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor
acordate de organismele financiare internaționale (inclusiv
din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor
acordate instituțiilor finanțate de la buget se stabilesc de
Guvern;
Scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se
aplică integral la valoarea mărfurilor, serviciilor importate
şi/sau livrate pe teritoriul ţării, destinate realizării
proiectelor de asistenţă tehnică sau de asistenţă
investiţională în cazul în care mărfurile, serviciile
respective sunt finanţate de donator în mărime de 60% şi
mai mult.
În cazul în care contribuţia donatorului este mai mică de
60% din valoarea totală a mărfurilor, serviciilor destinate
realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională,
scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se
aplică proporţional contribuţiei donatorului;”;
punctul 15 se abrogă.
Art.IV. - Articolul 4 alineatul (6) din Legea nr.1417-XIII A se vedea argumentele expuse la art.6 01.01.2018
din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului alin.(9) lit.g) din Codul fiscal al
III al Codului fiscal (republicat în Monitorul Oficial al proiectului de lege.
Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), Modificarea vizează art.6 alin.(9) lit.g);
cu modificările ulterioare, , cuvintele „trecerea în cont a” art.93 pct.2), 4), 19) şi 20); art.94 lit.b);
se înlocuiesc cu cuvintele „deducerea”. art.96 lit.c); art.97 alin.(8); art.98 alin.
(1) lit.c); art.101 alin.(1), (4), (5) şi (7);
art.102; art.103 alin.(1), (98) şi (99 );
113
T.V.A. conform art. 96 lit. a), lit.b) prima liniuţă, art.103 şi 104 art.104 lit.c1 ); art.107 alin.(5) şi (9);
din titlul III al Codului fiscal. Persoanele juridice şi fizice art.108; art.109 alin.(3); art.110;
rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, art.111; art.112 alin.(1) şi (4); art.113
indiferent de faptul dacă au sau nu au relaţii fiscale cu sistemul alin.(3); art.116 alin.(3) din Codul
ei bugetar, sînt obligate să treacă prin posturile vamale interne fiscal; art.4 alin.(6) din Legea nr.1417-
achitînd T.V.A. pînă la sau la momentul trecerii controlului XIII din 17.12.1997 ale proiectului de
vamal. T.V.A. pentru energia electrică, energia termică, gazele lege.
naturale şi apă se achită de către persoanele juridice şi fizice
rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care au
relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar la conturile trezoreriale de
venituri ale T.V.A. pe mărfurile produse şi comercializate pe
teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit de Serviciul
Fiscal de Stat, la primirea documentelor care confirmă
procurarea acestor mărfuri ori concomitent cu achitarea plăţii
sau plăţii în avans pentru ele.
    Subiectul impunerii cu T.V.A. care se află pe teritoriul
Republicii Moldova şi care are relaţii fiscale cu sistemul ei
bugetar are dreptul la trecerea în cont a T.V.A. achitate de el
pentru mărfurile procurate de la persoanele juridice şi fizice
care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care nu au relaţii
fiscale cu sistemul ei bugetar dacă dispune de documentul de
plată ce confirmă achitarea T.V.A. la buget.
    Livrarea de mărfuri produse de persoanele juridice şi fizice,
subiecţi ai activităţii de întreprinzător, înregistrate la Camera
Înregistrării de Stat în condiţiile stabilite de Guvern, care se află
pe teritoriul Republicii Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu
sistemul ei bugetar, către persoanele juridice şi fizice subiecţi ai
activităţii de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor patentei de
întreprinzător, care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi
care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, este supusă
controlului vamal obligatoriu la posturile vamale interne, fiind
scutită de T.V.A. la prezentarea raportului de expertiză, eliberat
de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, care
confirmă obţinerea integrală a mărfurilor pe teritoriul ţării în
sensul art. 20 din Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997
cu privire la tariful vamal.
    Se scutesc de T.V.A. livrările de energie electrică
achiziţionată şi furnizată operatorilor reţelei de transport şi de
sistem, operatorilor reţelelor de distribuţie şi furnizorilor
energiei electrice sau achiziţionată de operatorii reţelei de
transport şi de sistem, operatorilor reţelelor de distribuţie şi
furnizorilor energiei electrice, precum şi livrările de energie
electrică şi de gaze naturale, de servicii de telecomunicaţii, de
aprovizionare cu apă şi de canalizare achiziţionate şi utilizate în
114
scop de consum, fără comercializarea ulterioară, efectuate de
către persoanele juridice şi fizice care se află pe teritoriul
Republicii Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei
bugetar către persoanele juridice şi fizice care se află pe
teritoriul Republicii Moldova şi care au relaţii fiscale cu
sistemul ei bugetar.
    Livrarea de servicii persoanelor juridice şi fizice, subiecţi ai
activităţii de întreprinzător, care se află pe teritoriul Republicii
Moldova şi care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, de
către persoanele juridice şi fizice, subiecţi ai activităţii de
întreprinzător, care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi
care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, se supune
T.V.A. conform art. 96 alin. (1) lit. a), art. 101 alin. (4), art. 103
şi 104 din titlul III al Codului fiscal.
   

Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489- Art.V. – Articolul 30 alineatul (4) din Legea privind Modificarea dată vine să ajusteze 01.01.2018
XIV din 08.07.1999 sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08 cadrul legal în vigoare aferent
iulie 1999 (publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova principiului egalităţii şi nedescriminării
nr.1-4 art.2 din 06.01.2000), cu modificările ulterioare, se contribuabililor în raport cu bugetul,
modifică și va avea următorul cuprins: creînd astfel posibilitatea şi dreptul
Articolul 30. Aplicarea măsurilor de executare silită ,,(4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă contribuabilului de a beneficia de
(1) În cazul neplăţii, în termenele stabilite la art.26, a de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în modificarea termenului de stingere a
contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, condiţiile şi modul stabilit de Codul fiscal similar obligaţiei la bugetul asigurărilor sociale
organele Serviciului Fiscal de Stat procedează la aplicarea impozitelor şi taxelor.”. de stat.
măsurilor de executare silită, conform legislaţiei fiscale.
(2) În sensul stingerii obligaţiilor la bugetul asigurărilor sociale
de stat, noţiunile utilizate în legislaţia fiscală semnifică:
a) obligaţie fiscală – contribuţiile de asigurare socială de stat,
alte sume impuse spre plată contribuabililor în bugetul
asigurărilor sociale de stat, precum şi sumele majorărilor de
întîrziere (penalităţilor) şi amenzilor aplicate pentru încălcarea
legislaţiei care stabileşte aceste obligaţii;
b) contribuabil – persoana care, conform legislaţiei, este
obligată să calculeze şi/sau să achite, să reţină sau să perceapă
de la altă persoană şi să achite sumele respective la bugetul
asigurărilor sociale de stat;
c) restanţă – suma pe care contribuabilul era obligat să o
plătească la bugetul asigurărilor sociale de stat, majorările de
întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile pe care nu le-a plătit în
termen.
(3) Alte noţiuni cuprinse în legislaţia fiscală, utilizate în scopul
stingerii obligaţiei fiscale, ajustate, după caz, la prevederile

115
alin.(2), au acelaşi sens şi în scopul stingerii obligaţiilor faţă de
bugetul asigurărilor sociale de stat.
(4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de
bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi
în modul stabilite de legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(5) Contestarea deciziei organului fiscal sau acţiunii
funcţionarului fiscal privind stingerea obligaţiei faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat se face în modul şi în termenele
stabilite de legislaţia fiscală.
Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi
a producţiei alcoolice nr. 1100-XIV din 30.06.2000
Articolul 1. Noţiuni de bază
În sensul prezentei legi, prin noţiunile de mai jos se înţelege:
alcool etilic – alcool, obţinut prin fermentarea alcoolică a
materiei prime de origine vegetală, cu distilare, cu/sau fără
rectificare ulterioară, şi alcool de sinteză obţinut prin hidratarea
catalitică a etilenei;
Art.VI. – Articolul 1 din Legea cu privire la fabricarea şi
circulaţia alcoolului etilic şi a producției alcoolice nr.1100-
XIV din 30 iunie 2000, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
noțiunea de ”alcool etilic” se completează în final cu
următorul text cu următorul cuprins :
” , care cuprinde :
a) toate produsele care au o concentrație alcoolică ce
depășește 1,2% în volum și care sunt încadrate la pozițiile
tarifare 2207 și 2208, chiar atunci când aceste produse fac
parte dintr-un produs clasificat la alt capitol al
Nomenclaturii combinate a mărfurilor;
b) produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește
22% în volum și care sunt clasificate la pozițiile tarifare
2204, 2205 și 2206;
c) băuturi spirtoase potabile care conțin produse, în soluție
sau nu.”.
Modificările respective sunt 01.01.2018
argumentate de necesitatea armonizării
legislației naționale la prevederile
Directivei 92/83/CEE a Consiliului din
19.10.1992 privind armonizarea
structurilor accizelor la alcool și
băuturi alcoolice prin responsabilitățile
asumate în urma semnării Acordului de
Asociere Republica Moldova -
Uniunea Europeană. Astfel,
introducerea normei repsective va
alinia legislaţia interna cu prevederile
Directivelor UE care definesc expres
tipurile de băuturi alcoolice.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
116
 Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul Art.VII. – Punctul 1 al Anexei nr.2 din Legea pentru Modificarea poartă un caracter 01.01.2018
fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr.1056- redacţional şi are drept scop
Anexa nr.2 XIV din 16 iunie 2000 (Republicată în Monitorul Oficial concretizarea bunurilor ce pot cade sub
al Republicii Moldova, ediţie specială din 08 februarie incidența punctului 1.
Subiecţii impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă 2007), cu completările ulterioare, după cuvintele ,,precum
(costul) şi pe alte bunuri imobiliare” se introduce
şi cotele maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare textul ,,nespecificate la punctele 11 şi 2.”.
1. Impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă,
precum şi pe alte bunuri imobiliare, neevaluate de către
organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se
stabileşte după cum urmează:
- pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate
de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a bunurilor
imobiliare pe perioada fiscală;
- pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima
liniuţă – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare.
 
11. Impozitul pe bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea
locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele şi terenurile pe
care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole
cu sau fără construcţii amplasate pe ele, neevaluate de către
organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se
stabileşte după cum urmează:
– pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate
de întreprinzător – 0,3 la sută din valoarea contabilă a bunurilor
imobiliare pe perioada fiscală;
– pentru persoanele fizice altele decît cele specificate la prima
liniuţă – 0,3 la sută din costul bunurilor imobiliare.

2. Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă

(apartamente şi case de locuit individuale) din localităţile rurale
se stabileşte după cum urmează:
- pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate
de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a bunurilor
imobiliare pe perioada fiscală;
- pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima
liniuţă – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare.

3. În cazurile în care suprafaţa totală a locuinţelor şi a

117
construcţiilor principale ale persoanelor fizice care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător, înregistrate cu drept de
proprietate, depăşeşte 100 m2 inclusiv, cotele concrete stabilite
ale impozitului pe bunurile imobiliare se majorează în funcţie
de suprafaţa totală, după cum urmează:
- de la 100 la 150 m2 inclusiv – de 1,5 ori;
- de la 150 la 200 m2 inclusiv – de 2 ori;
- de la 200 la 300 m2 inclusiv – de 10 ori;
- peste 300 m2 – de 15 ori.
Construcţie principală – construcţie înregistrată cu drept de
proprietate a persoanei fizice, care are destinaţie de locuinţă şi
nu este antrenată în activitatea de întreprinzător.

Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000
Articolul 9. Organele vamale
(1) Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale.
(2) Organele vamale sînt organe de drept care constituie un
sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi
posturi vamale.
(3) Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sînt
determinate de prezentul cod şi de Guvern.
(4) Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale)
sînt create, reorganizate şi lichidate de către Serviciul Vamal.
(5) Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a
Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la
competenţa organelor vamale, să le modifice atribuţiile, să le
impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor.
Art.VIII. - Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000
(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează:
1. La articolul 9, alineatul (2) va avea următorul cuprins: A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
„(2) Organele vamale sînt organe de drept care constituie art.1321 din Codul fiscal al proiectului
un sistem unic al Serviciului Vamal, format din aparatul de lege.
central al Serviciului Vamal, birouri vamale şi posturi Modificarea vizează art.1321 din Codul
vamale.”. fiscal, art.9 şi art.9 1 din Codul Vamal
  ale proiectului de lege.
2. Se completează cu articolul 91 cu următorul cuprins: A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
„Articolul 91. Principiile generale de organizare a art.1321 din Codul fiscal al proiectului
Serviciului Vamal de lege.
(1) Serviciul Vamal este autoritate administrativă care îşi Modificarea vizează art.1321 din Codul
desfăşoară activitatea în subordinea Ministerului fiscal, art.9 şi art.9 1 din Codul Vamal
Finanţelor, fiind o structură organizaţională separată în ale proiectului de lege.
sistemul administrativ al Ministerului Finanţelor,
constituită pentru prestarea serviciilor publice
administrative plătitorilor vamali, pentru exercitarea și
perfecționarea controlului vamal inclusiv asupra legalităţii
introducerii/scoaterii mărfurilor în/din teritoriul vamal,
efectuarea formalităților vamale, crearea condiţiilor pentru
118

Articolul 20. Prohibiţii la introducerea şi scoaterea din
Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport
(1) Anumite mărfuri şi mijloace de transport sînt prohibite de
legislaţie de a fi introduse sau scoase din Republica Moldova
din considerente de securitate a statului, de asigurare a ordinii
publice şi morale, de protecţie a mediului înconjurător, a
obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică,
de apărare a dreptului la proprietate intelectuală, de protecţie a
pieţei interne, de apărare a altor interese ale Republicii
Moldova.
(4) Este interzisă introducerea şi/sau plasarea sub regimurile
vamale de import, de antrepozit vamal, sub destinaţia vamală
accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.
(2) Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a
Serviciului Vamal. Prin dirijare metodologică se înțelege
oferirea poziției Ministerului Finanțelor la întrebările
Serviciului Vamal.
(3) Ministerul Finanţelor nu va admite ingerinţe în
activitatea Serviciului Vamal, cu excepția:
a) aprobarea structurii Serviciului Vamal;
b) stabilirii obiectivelor Serviciului Vamal și a
indicatorilor de rezultate;
c) evaluării performanţei directorului şi a directorilor
adjuncţi;
d) aprobării bugetului Serviciului Vamal;
e) solicitării informației relevante monitorizării
administrării vamale, inclusiv a rapoartelor privind
drepturile de import încasate şi administrarea vamală, a
rapoartelor trimestriale şi anuale privind mărfurile
introduse/scoase în/din teritoriul vamal etc.
(4) În cazul recepționării unor semnale de încălcare a
legislației vamale de către angajații Serviciului Vamal,
Ministerul Finanțelor informează conducerea Serviciului
Vamal despre aceasta. Conducerea Serviciului Vamal ia
atitudine vizavi de situația semnalată, fapt despre care
informează Ministerul Finanțelor și persoana (entitatea)
care a semnalat neregularitatea.
(5) În cazul în care conducerea Serviciului Vamal nu ia
atitudine vizavi de situația creată, Ministerul Finanțelor
examinează acțiunile/inacțiunile conducerii Serviciului
Vamal prin prisma răspunderii disciplinare prevăzute în
Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public.”.
3. La articolul 20 alineatul (4), textul „introducerea şi/sau” Mijloacele de transport pot fi introduse 01.01.2018
se exclude. pe teritoriul Republicii Moldova în
regim de admitere temporară cu
suspendarea totală de la plata
drepturilor de import și cu scutire de la
obligația depunerii declarației vamale.
Astfel, Secțiunea 8 din Hotărîrea
Guvernului nr.1140 din 02.11.2005
pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a destinațiilor vamale
prevăzute de Codul vamal al Republicii
Moldova, reglementează condițiile de
119
zonă liberă:
- a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară
8702 destinate transportării a mai mult de 20 de persoane şi la
poziţiile tarifare 8704 şi 8705, precum şi a motoarelor şi a
caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani;
- a tractoarelor clasificate la poziţiile tarifare 870110000, 8701
20, 870130000, 870190900, precum şi a motoarelor şi a
caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 12 ani;
- a tractoarelor clasificate la poziţiile tarifare 870190110 –
870190500, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu
termenul de exploatare de peste 20 de ani;
- a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară
8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă), precum şi a
motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de
peste 10 ani;
- a autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20
de persoane clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a
motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de
peste 7 ani;
- a motocicletelor clasificate la poziţia tarifară 8711, precum şi
a motoarelor lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani.
Articolul 50. Dispoziţii generale
(1) Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi
aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate
mărfurile specificate la alin.(2).
(2) Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un
antrepozit:
a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi
măsurilor de politică economică;
b) a mărfurilor autohtone destinate exportului.
(3) Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare
antrepozitar, este persoana juridică care administrează şi
4. La articolul 50 alineatul (2), se completează cu litera c)
cu următorul cuprins:
„c) a mărfurilor autohtone necesare desfășurării
operațiunilor efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de
antrepozit vamal prevăzute în art.56 și destinate
introducerii pe teritoriul țării.”.
plasare a mijloacelor de transport în
regim de admitere temporară.
Totodată, art.20 din Codul vamal
prevede prohibițiile la introducerea în
Republica Moldova a mijloacelor de
transport. Or, este interzisă
introducerea şi/sau plasarea sub
regimurile vamale de import, de
antrepozit vamal, sub destinaţia vamală
zonă liberă a mijloacelor de transport
auto clasificate la poziţia tarifară 8702
destinate transportării a mai mult de 20
de persoane şi la poziţiile tarifare 8704
şi 8705, precum şi a motoarelor şi a
caroseriilor lor, cu termenul de
exploatare de peste 10 ani.
Reieșind din cele expuse, introducerea
(prin care se înțelege trecerea peste
frontiera vamală a Republicii Moldova)
a mijloacelor de transport auto, dacă
termenul de exploatare este mai mare
de 10 ani, este interzisă (cu excepțiile
prevăzute la art.1841 din Codul Vamal).
Astfel, se intervine cu propunerea de a
exclude sintagma „introducerea şi/sau”
întru îmbunătățirea redacției
prevederilor aliniatului respectiv, și
întru claritatea acestuia. Prevederile
actuale sunt neclare în situația cînd
mijloacele de transport cu termenul de
exploatare de peste 10 ani sunt plasate
în regim vamal de admitere temporară.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.56 din Codul vamal al proiectului
de lege
120
gestionează antrepozitul vamal.
(4) Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare,
în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de
antrepozit vamal.
Articolul 54. Autorizaţia de antrepozitare 5. Articolul 54 se completează cu alineatul (4) cu Au fost determinate situaţii cînd 01.01.2018
(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul următorul cuprins: deţinătorul antrepozitului vamal nu şi-a
trebuie să depună, în scris, o cerere, care să conţină informaţiile „(4) Autorizaţia de antrepozitare poate fi suspendată în onorat obligaţiunile faţă de organul
necesare pentru acordarea autorizaţiei, în special să cazul nerespectării de către antrepozitar a obligaţiilor faţă vamal în partea ce ţine de asigurarea
demonstreze că există o raţiune economică pentru antrepozitare. de organul vamal stipulate în art.53 alin.(1) lit.a), iar supravegherii mărfurilor, astfel încît să
(2) Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor retrasă în cazul nerespectării de către antrepozitar a asigure imposibilitatea sustragerii
juridice din Republica Molova. obligaţiilor faţă de organul vamal stipulate în art.53 alin. acestora de sub control vamal,
(3) Autorizaţia de antrepozitare se eliberează pe un termen de 2 (1) lit.b) și c).”. condiționînd scoaterea mărfurilor fără
ani. achitarea drepturilor de import.
Cadrul legal existent nu stipulează clar
Articolul 53. Antrepozitarul acţiunile organului vamal în cazurile
(1) Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul neîndeplinirii de către deţinătorul
vamal: antrepozitului vamal a obligaţiilor faţă
a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a de organul vamal, astfel contrar
antrepozitului vamal stabilite în autorizaţie; faptului că din antrepozitul respectiv au
b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie fost sustrase mărfuri, acesta continuă să
posibilă sustragerea acestora de sub controlul vamal; activeze în continuare. Ori, pct.123 din
c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate. Hotărîrea Guvernului nr.1140 din
(2) Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt 02.11.2005 pentru aprobarea
condiţionate de emiterea unei autorizaţii de către Serviciul Regulamentului de aplicare a
Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal destinațiilor vamale prevăzute de
administrează şi gestionează el însuşi antrepozitul vamal. Codul vamal al Republicii Moldova,
stipulează că, autorizaţia de
antrepozitare poate fi retrasă sau
suspendată de Serviciul Vamal atunci
cînd nu mai sunt îndeplinite condiţiile
avute în vedere la acordarea
autorizaţiei, nespecificînd şi faptul
neîndeplinirii de către antrepozitar a
obligaţiunilor faţă de organul vamal.
Astfel, în vederea regularizării situaţiei
apărute, se propune efectuarea
completărilor de rigoare în art.54 din
Codul vamal, în vederea stabilirii
procedurii clare de suspendare sau
retragere a autorizaţiei de antrepozitare.
Articolul 56. Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub 6. La articolul 56 alineatul (1) litera b), după cuvîntul Art.123 alin.(5) şi (6) din Codul fiscal 01.01.2018
regimul de antrepozit vamal „marcare,” se completează cu textul „inclusiv cu timbre de stipulează două prevederi ambigue, în
(1) Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi acciz,”. alin.(5) este stipulat că marcarea cu

121
supuse următoarelor operaţiuni: timbre de acciz se efectuează în
a) de asigurare a integrităţii lor; procesul fabricării mărfurilor supuse
b) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vînzare şi accizelor, pînă la importarea acestora,
transportare (ambalare, marcare, încărcare, descărcare etc.). dar totodată art.123 alin.6) lit.c)
(2) Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de prevede că nu sînt marcate obligatoriu
antrepozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici, de cu timbru de acciz mărfurile supuse
calitate şi de cantitate. accizelor, plasate în regimurile vamale
tranzit, depozit vamal, admitere
temporară, magazin duty free.
Ceea ce presupune aplicarea timbrelor
de acciz poate avea loc şi în antrepozit
vamal.
Articolul 69. Termenul de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de 7. Articolul 69 se completează cu alineatul (23) cu Prin Legea 281 din 16.12.2016 în 01.01.2018
transport sub regimul vamal de admitere temporară următorul cuprins: Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000 al
(1) Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile şi ,,(23) Prin derogare de la prevederile (21), Serviciul Vamal RM, art.69 a fost completat cu alin.
mijloacele de transport de import trebuie să fie reexportate ori poate prelungi termenul de admitere temporară pentru (21), care prevede că, perioada totală
să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen mărfurile și mijloacelor de transport aflate în posesia de aflare a mărfurilor şi mijloacelor
nu poate depăşi 3 ani de la data plasării mărfurilor şi misiunilor diplomatice, consulare și organizații de transport sub regimul vamal de
mijloacelor de transport sub regimul de admitere temporară. internaționale, pe perioada solicitată de către acestea.”. admitere temporară nu poate depăşi
(2) În cazul în care, în împrejurări excepţionale, termenul 10 ani cumulativ.
stabilit conform alin.(1) nu este suficient, Serviciul Vamal, în Menționăm că această prevedere
baza unei cereri justificate depuse de titularul autorizaţiei, poate limitează acordarea de admitere
prelungi acest termen pe o durată rezonabilă pentru a permite temporară pe un termen ce depășește
utilizarea autorizată a mărfurilor şi mijloacelor de transport. 10 ani cumulativ și pentru misiunile
(21) Perioada totală de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de diplomatice (ambasade, consulate,
transport sub regimul vamal de admitere temporară nu poate organizații internaționale) deoarece în
depăşi 10 ani cumulativ. fond Convențiile internaționale fac
(22) Prin derogare de la prevederile alin.(1) se permite referință la prevederile legislației
cetăţenilor străini să plaseze bunuri de uz personal şi un mijloc naționale.
de transport sub regimul vamal de admitere temporară pe În cazul dat, art.36, pct.1 din
perioada implicării lor în implementarea proiectelor de Convenția de la Viena din 18 aprilie
dezvoltare sau de asistenţă tehnică externă în baza vreunui 1961, prevede că: ”Potrivit
tratat internaţional la care Republica Moldova este parte, în dispoziţiilor legale şi regulamentare pe
condiţiile şi limitele stabilite de tratatul internaţional respectiv. care le poate adopta, statul acreditar
acorda intrarea şi scutirea de plata
drepturilor de vama, taxelor şi altor
drepturi conexe, altele decât
cheltuielile de depozitare, de transport
şi cheltuielile aferente unor servicii
similare, pentru:
a) obiectele destinate uzului oficial al
misiunii;
b) obiectele destinate uzului personal

122

Articolul 73. Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor şi a
mijloacelor de transport
(4) Pînă la data de 31 decembrie 2014 inclusiv, titularii
autorizaţiilor de admitere temporară care au introdus pe
teritoriul Republicii Moldova pînă la 1 ianuarie 2014 mărfuri
care fac obiectul unui contract de leasing financiar:
a) au dreptul de a le plasa sub regim vamal de import, cu
achitarea drepturilor de import şi aplicarea măsurilor de politică
economică; sau
b) au obligaţia de a le scoate de pe teritoriul Republicii
Moldova pînă la expirarea termenului autorizaţiei de admitere
temporară, dar nu mai tîrziu de 1 ianuarie 2015.
Articolul 93. Dispoziţii generale
8. La articolul 73, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Titularii autorizațiilor de admitere temporară care au
introdus pe teritoriul Republicii Moldova pînă la 1 ianuarie
2014 mărfuri care fac obiectul unui contract de leasing
financiar:
a) au dreptul de a le plasa sub regim vamal de import, cu
achitarea drepturilor de import şi aplicarea măsurilor de
politică economică; sau
b) au obligaţia de a le scoate de pe teritoriul Republicii
Moldova pînă la expirarea termenului autorizației de
admitere temporară.”.
9. La articolul 93 alineatul (3), textul „(cu excepţia celor
al agentului diplomatic sau al
membrilor familiei sale, care fac parte
din gospodăria sa, inclusiv efectele
destinate instalãrii sale.”
Astfel, considerăm oportun operarea
modificării în art.69 din Codul Vamal,
care ar permite plasarea în regim
vamal de admitere temporară pentru
mărfurile și mijloacele de transport
aflate în posesia misiunilor
diplomatice pe un termen nelimitat.
Se propune modificarea art.73 alin.(4) 01.01.2018
prin eliminarea pentru titularii
autorizațiilor de admitere temporară a
limitelor de timp aferente introducerii
pe teritoriul Republicii Moldova în
regim vamal de admitere temporară a
mărfurilor care fac obiectul unui
contract de leasing financiar.
Astfel, titularii autorizațiilor de
admitere temporară care au introdus pe
teritoriul Republicii Moldova pînă la 1
ianuarie 2014 mărfuri care fac obiectul
unui contract de leasing financiar au
dreptul de a le plasa sub regim vamal
de import, cu achitarea drepturilor de
import şi aplicarea măsurilor de
politică economică; sau au obligaţia de
a le scoate de pe teritoriul Republicii
Moldova doar pînă la expirarea
termenului autorizației de admitere
temporară.
Scopul măsurilor propuse constă în
ajustarea normelor art.73 alin.(4) din
Codul vamal privind punerea în liberă
circulație a mărfurilor care fac obiectul
unui contract de leasing operațional la
prevederile art.46 din Constituite şi
art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția
europeană pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăților fundamentale.
Modificarea prevede excluderea în 01.07.2018
123
 (1) Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor pentru deservirea corpului diplomatic)” și textul „cu cadrul posibilității de comercializare a
sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de politică excepţia cazurilor prevăzute la art.951 alin.(11) şi art.97 mărfurilor amplasate înainte de
economică, în locuri special amenajate, amplasate în alin.(1)” se exclud. punctul de control al paşapoartelor, în
aeroporturile internaţionale, la bordul aeronavelor sau la zona intrării pe teritoriul Republicii
punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, precum şi Moldova, de a plasa mărfurile
în locurile specificate la art.97 alin.(1). cumpărate de către pasageri la depozit,
(2) Plasarea şi comercializarea mărfurilor în magazinul duty- în vamă, pînă la reîntoarcerea în ţara
free se efectuează fără perceperea drepturilor de import. de unde a plecat pasagerul, precum și
(3) În magazinele duty-free (cu excepţia celor pentru deservirea în magazinele duty-free pentru
corpului diplomatic), mărfurile se comercializează contra lei deservirea corpului diplomatic din
moldoveneşti şi contra valută străină (în numerar şi în cecuri de municipiul Chișinău.
călătorie), precum şi cu utilizarea cardurilor bancare, exclusiv Amendamentele se propun în vederea
persoanelor care pleacă în străinătate şi au trecut controlul executării angajamentelor prevăzute în
vamal, controlul actelor de identitate şi al biletelor de călătorie, Anexa XXVI la Acordul de Asociere
cu excepţia cazurilor prevăzute la art.95 1 alin.(11) şi art.97 alin. între Republica Moldova, pe de o parte,
(1) şi cu condiţia respectării restricţiilor şi facilităţilor stabilite şi Uniunea Europeană şi Comunitatea
prin Legea nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la Europeană a Energiei Atomice şi
modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul statele membre ale acestora, pe de altă
Republicii Moldova de către persoane fizice. parte, precum și a prevederilor
Programului de activitate al
Articolul 951. Condiţiile de licenţiere a magazinului duty-free Guvernului Republicii Moldova 2016
(1) Magazinul duty-free trebuie să fie amplasat în spatele – 2018, compartimentul D. „Politici
punctului de control al paşapoartelor, în zona plecării de pe fiscale și administrare fiscală și vamală
teritoriul Republicii Moldova, iar amenajarea exterioară a eficientă” și a recomandărilor înaintate
magazinului duty-free nu trebuie să permită: prin Hotărârii Curții de Conturi nr.34
a) accesul în incintă al persoanelor care nu călătoresc înspre din 29 iulie 2016 privind “Raportul
o destinaţie internaţională; auditului de conformitate asociat
b) introducerea sau scoaterea de mărfuri din incintă prin alte auditului de performanță al sistemului
locuri decît cele stabilite de organele vamale. facilităților fiscale și vamale”.
(11) Magazinul duty-free poate fi amplasat înainte de punctul De asemenea, propunerea de excludere
de control al paşapoartelor, în zona intrării pe teritoriul a comercializării mărfurilor amplasate
Republicii Moldova. Magazinul duty-free poate crea condiţii înainte de punctul de control al
pentru plasarea mărfurilor cumpărate de către pasageri la paşapoartelor, în zona intrării pe
depozit, în vamă, pînă la reîntoarcerea în ţara de unde a teritoriul Republicii Moldova a fost
plecat/sosit pasagerul ori pînă la plecarea în ţara de formulată reieșind din recomandările
destinaţie. Magazinul duty-free trebuie să fie amenajat cu Misiunii Uniunii Europene de
spaţii necesare depozitării mărfurilor cumpărate de pasageri, Asistenţă la Frontieră în Moldova şi
în corespundere cu cerinţele alin.(2). Ucraina (EUBAM).
Potrivit prevederilor Directivei
Articolul 97. Magazinul duty-free pentru deservirea corpului 2008/118/CE din 16.12.2008,
diplomatic magazinul duty-free se definește ca
(1) În scopul deservirii unor categorii de persoane străine, „orice unitate situată într-un aeroport
specificate la cap.VI din prezentul cod, poate fi înfiinţat, în sau port”. Din aceste magazine pot
municipiul Chişinău, un magazin duty-free pentru deservirea cumpăra călătorii care pleacă către un
124
corpului diplomatic. Plata pentru mărfurile comercializate în
magazinul duty-free pentru deservirea corpului diplomatic se
efectuează contra lei moldoveneşti. Comercializarea
mărfurilor în acest magazin se va face pe baza carnetelor de
identitate CD (corp diplomatic) eliberate de Ministerul
Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în cantităţi
obişnuite pentru comerţul cu amănuntul, destinate uzului
personal şi familial, fără a fi utilizate în scopul vînzării.
Reprezentanţele străine pot cumpăra mărfuri şi în cantităţi
solicitate, pe bază de comenzi întocmite prealabil, cu avizul
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Modul de înfiinţare şi de funcţionare a magazinului duty-free
este stabilit de prezentul cod şi de Guvern, în limitele stabilite
de prezentul cod.
(2) Licenţa pentru activitatea magazinului duty-free pentru
deservirea corpului diplomatic este eliberată de organul de
licenţiere, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene privind necesitatea şi locul de amplasare
a magazinului, în condiţiile prezentului cod şi ale Legii
privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător.
Articolul 94. Condiţiile plasării mărfurilor în magazinul duty-
free
(1) În magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri, cu
excepţia celor prohibite de a fi introduse şi scoase de pe
teritoriul vamal, de a fi comercializate în Republica Moldova,
precum şi a altor mărfuri stabilite de legislaţie. Mărfurile a
10. La articolul 94 alineatul (4), textul „ , cu excepţia
celor specificate la art.951 alin.(11) şi art.97,” se exclude.
teritoriu terţ sau către o ţară terţă, terţ
fiind un teritoriu sau o ţară din afara
Uniunii Europene.
Totodată, în conformitate cu practica
internaţională privind magazinele duty-
free, acestea sunt cunoscute sub diferite
definiţii, în timp şi în spaţiu și anume,
în Actul emis în anul 1960 de
Organizaţia Mondială a Vămilor
„Recommendation of the Customs
Operation Council Concerning Tax-
free Shops (16th June 1960, T2-3711)”
se precizează că magazinele duty-free
şi alte unităţi similare:
- nu trebuie instalate în alte locuri decît
în Unităţile Vamale din porturi sau
aeroporturi şi
- vînzarea mărfurilor prin magazinele
duty-free ar trebui limitată la călătorii
care pleacă în străinătate pe mare sau
pe calea aerului.
În aceeași ordine de idei, este necesar
de menționat faptul că, în contextul
angajamentelor asumate prin Acordul
de Asociere, ratificat prin Legea nr.112
din 02.07.2014, Republica Moldova
urmează să armonizeze legislaţia
vamală naţională la Codul vamal al
Uniunii (Regulamentul (CEE)
nr. 952/2015 al Consiliului din
12 octombrie 1992 de instituire a
Codului Vamal al Uniunii), pînă în
septembrie 2017.
Modificarea vizează art.93 alin.(3),
art.94 alin.(4), art.951 (11) și (9) și
art.97 din Codul vamal ale proiectului
de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.07.2018
art.93 alin.(3) din Codul vamal ale
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.93 alin.(3),
art.94 alin.(4), art.951 (11) și (9) și
art.97 din Codul vamal ale proiectului
125
căror comercializare în Republica Moldova este limitată pot fi de lege.
vîndute în magazinul duty-free, cu respectarea legislaţiei. 
(3) Mărfurile autohtone livrate la magazinele duty-free pentru
comercializare sînt plasate sub regimul vamal de export.
(4) Pentru mărfurile străine comercializate în magazinele duty-
free, cu excepţia celor specificate la art.95 1 alin.(11) şi art.97, se
depune declaraţie vamală de reexport.
Articolul 951. Condiţiile de licenţiere a magazinului duty-free 11. Articolul 951: A se vedea argumentele expuse la 01.07.2018
(1) Magazinul duty-free trebuie să fie amplasat în spatele art.93 alin.(3) din Codul vamal ale
punctului de control al paşapoartelor, în zona plecării de pe proiectului de lege.
teritoriul Republicii Moldova, iar amenajarea exterioară a Modificarea vizează art.93 alin.(3),
magazinului duty-free nu trebuie să permită: art.94 alin.(4), art.951 (11) și (9) și
a) accesul în incintă al persoanelor care nu călătoresc înspre o art.97 din Codul vamal ale proiectului
destinaţie internaţională; de lege.
b) introducerea sau scoaterea de mărfuri din incintă prin alte
locuri decît cele stabilite de organele vamale.
(11) Magazinul duty-free poate fi amplasat înainte de punctul de alineatul (11) se abrogă;
control al paşapoartelor, în zona intrării pe teritoriul Republicii
Moldova. Magazinul duty-free poate crea condiţii pentru
plasarea mărfurilor cumpărate de către pasageri la depozit, în
vamă, pînă la reîntoarcerea în ţara de unde a plecat/sosit
pasagerul ori pînă la plecarea în ţara de destinaţie. Magazinul
duty-free trebuie să fie amenajat cu spaţii necesare depozitării
mărfurilor cumpărate de pasageri, în corespundere cu cerinţele
alin.(2).
(9) Justificarea vînzărilor de mărfuri prin magazinele duty-free la alineatul (9), cuvîntul „facturi” se înlocuiește cu A se vedea argumentele expuse la 01.07.2018
se face prin bonuri fiscale sau prin facturi. Facturile vor fi cuvintele „facturi fiscale”, iar cuvîntul „facturile” se art.93 alin.(3) din Codul vamal ale
utilizate pentru produse de folosinţă îndelungată, precum: înlocuieşte cu cuvintele „facturile fiscale”. proiectului de lege.
aparatură foto, aparatură electronică, aparatură electrocasnică Modificarea vizează art.93 alin.(3),
etc. Pe lîngă informaţiile indicate în bonurile fiscale, facturile art.94 alin.(4), art.951 (11) și (9) și
vor evidenţia marca, tipul, seriile produselor vîndute, precum şi art.97 din Codul vamal ale proiectului
alte elemente cerute de reglementările în vigoare. de lege.
Articolul 97. Magazinul duty-free pentru deservirea corpului 12. Articolul 97 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la 01.07.2018
diplomatic art.93 alin.(3) din Codul vamal ale
(1) În scopul deservirii unor categorii de persoane străine, proiectului de lege.
specificate la cap.VI din prezentul cod, poate fi înfiinţat, în Modificarea vizează art.93 alin.(3),
municipiul Chişinău, un magazin duty-free pentru deservirea art.94 alin.(4), art.951 (11) și (9) și
corpului diplomatic. Plata pentru mărfurile comercializate în art.97 din Codul vamal ale proiectului
magazinul duty-free pentru deservirea corpului diplomatic se de lege.
efectuează contra lei moldoveneşti. Comercializarea mărfurilor
în acest magazin se va face pe baza carnetelor de identitate CD
(corp diplomatic) eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene, în cantităţi obişnuite pentru comerţul cu

126
amănuntul, destinate uzului personal şi familial, fără a fi
utilizate în scopul vînzării. Reprezentanţele străine pot cumpăra
mărfuri şi în cantităţi solicitate, pe bază de comenzi întocmite
prealabil, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene. Modul de înfiinţare şi de funcţionare a magazinului
duty-free este stabilit de prezentul cod şi de Guvern, în limitele
stabilite de prezentul cod.
(2) Licenţa pentru activitatea magazinului duty-free pentru
deservirea corpului diplomatic este eliberată de organul de
licenţiere, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene privind necesitatea şi locul de amplasare a
magazinului, în condiţiile prezentului cod şi ale Legii privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.
Articolul 130. Restituirea drepturilor de import sau de export 13. La articolul 130 alineatul (1), cuvintele „Persoanele Modificarea are un caracter 01.01.2018
plătite sau percepute în plus juridice şi persoanele care desfăşoară activitate de redacţional, de aducere în concordanţă
(1) Persoanele juridice şi persoanele care desfăşoară activitate întreprinzător fără a se constitui persoană juridică” se cu prevederile alin.(2) al aceluiași
de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică dispun de înlocuiesc cu cuvintele ,,Plătitorii vamali”. articol.
dreptul la restituirea drepturilor de import sau de export în
cazul:

Articolul 1842. Dispoziţii generale 14. La articolul 1842 alineatul (1), litera a) se exclude. Modificările care se propun de a fi 01.01.2018
(1) Declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport în sensul operate vin să armonizeze procedurile
art.173 poate fi efectuată, cu permisiunea organului vamal, prin simplificate în corelare cu dispozițiile
utilizarea unor proceduri simplificate, după cum urmează: prevăzute la articolul 166 și articolul
a) procedura declaraţiei incomplete – permite organelor vamale 182 ale Codului Vamal al Uniunii nr.
să accepte, în cazuri temeinic justificate, o declaraţie care nu 952/2013 și dispozițiilor prevăzute la
conţine toate datele necesare sau care nu este însoţită de toate articolele 145 și 150 din Regulamentul
documentele necesare pentru regimul vamal solicitat; delegat al Comisiei nr.2015/2446 din
b) procedura declaraţiei simplificate – permite ca mărfurile şi 28 iulie 2015.
mijloacele de transport să fie plasate sub un regim vamal la Totodată acestea vin să faciliteze
prezentarea declaraţiei simplificate, cu prezentarea ulterioară a utilizarea procedurilor simplificate de
unei declaraţii suplimentare. Declaraţia simplificată poate fi către mediul de afaceri.
prezentată în forma declaraţiei incomplete sau a unui document
comercial ori administrativ însoţit de cererea privind plasarea
mărfurilor sub regimul vamal în cauză;
c) procedura de vămuire la domiciliu – permite ca plasarea
mărfurilor şi mijloacelor de transport sub un regim vamal să se
desfăşoare la sediul declarantului sau în alte locuri desemnate
sau aprobate de organul vamal. Organul vamal poate accepta
plasarea mărfurilor sub un regim vamal printr-o înscriere în
evidenţe a agentului economic.
Articolul 1843. Autorizarea procedurilor simplificate 15. Articolul 1843 : Modificările vin să armonizeze cadrul 01.01.2018
(1) Procedurile simplificate stipulate la art.184 2 alin.(1) lit.b) şi alineatul (1) va avea următorul cuprins: legal național cu prevederile art.145

127
c) se aplică agenţilor economici care corespund condiţiilor
prevăzute la art.1953 alin.(1) pct.1)-4) în baza autorizaţiei emise
de către Serviciul Vamal în termen de pînă la 30 de zile
calendaristice de la data acceptării cererii şi documentelor
anexate, în modul stabilit de Guvern.
(3) Serviciul Vamal informează, în termen de 7 zile lucrătoare,
agentul economic cu privire la acceptarea cererii sale şi cu
privire la data de la care curge termenul de emitere a
autorizaţiei pentru utilizarea procedurilor simplificate.
Articolul 1921. Administrarea riscurilor
(4) Procedura de administrare a riscurilor, inclusiv parametrii
aleatorii, criteriile de selectivitate/consemnele se stabilesc de
Guvern.
„(1) Procedura declarației simplificate se aplică agenților
economici care corespund condițiilor prevăzute la art.195 3
alin.(1) pct.3) și pct.4) lit.f), lit.h) și lit.i) în baza
autorizaţiei emise de către Serviciul Vamal în termen de
pînă la 60 de zile calendaristice de la data acceptării cererii
şi documentelor anexate, în modul stabilit de Guvern.”;
se completează cu alineatele (11) și (12) cu următorul
cuprins:
,,(11) Procedura de vămuire la domiciliu se aplică agenților
economici care corespund condițiilor prevăzute la art.195 3
alin.(1) pct.3)-5) în baza autorizaţiei emise de către
Serviciul Vamal în termen de pînă la 60 de zile
calendaristice de la data acceptării cererii şi documentelor
anexate, în modul stabilit de Guvern.
(12) În cazul în care există o cauză penală intentată, remisă
pentru examinare în instanță, cu privire la îndeplinirea de
către solicitant a condiției prevăzute la art.195 3 alin.(1)
pct.3), termenul pentru examinarea cererii pentru
acordarea autorizației pentru utilizarea procedurilor
simplificate se prelungește cu perioada de timp necesară
pentru finalizarea acestei cauze.”;
la alineatul (3), cifra ,,7” se înlocuieşte cu cifra ,,10”.
16. La articolul 1921 alineatul (4) textul ,,de Guvern.” se
înlocuieşte cu textul ,,de Serviciul Vamal.”.
din Regulamentul delegat al Comisiei
nr. 2015/2446 din 28 iulie 2015 și
respectiv procedurii de vămuire la
domiciliu cu prevederile art 150 din
Regulamentul delegat al Comisiei nr.
2015/2446 din 28 iulie 2015.
Totodată, în partea ce ține de
extinderea termenului de acceptare și
examinare a corespunderii condițiilor,
acesta se propune de a fi corelat cu
termenele prevăzute la acordare a
statutului AEO prevăzut de art. 1953
alin. (2) și (22) din Codul Vamal, dat
fiind faptul că la examinarea
corespunderii condițiilor sunt solicitate
informații de la subdiviziuni și alte
autorități publice în vederea asigurării
realizării atribuțiilor de verificare a
corespunderii condițiilor.
Este de menționat că, conform
prevederilor art.22 din Codul Vamal al
Uniunii nr.952/2013, termenul de
acceptare a cererii este de 30 zile, iar
cel de examinare a corespunderii
condițiilor este de 120 zile de la data
acceptării cererii.
Procedura de administrare a riscurilor, 01.01.2018
precum și crearea criteriilor de
selectivitate/consemne, parametrii
aleatorii sunt stabiliți de către Serviciul
Vamal prin procedură internă (acte
departamentale - ordine interne,
metodologii, aprobări a directorului
general etc).
Totodată, administrarea riscurilor
conţine informaţii oficiale cu
accesibilitate limitată (informaţia cu
caracter confidenţial sau secretul
comercial), care nu pot fi divulgate sau
transmise unor terţi sau autorităţilor
publice centrale, cu excepţia cazurilor
cînd:
a) există o cauză penală concretă
128
 pornită în privinţa plătitorului vamal
vizat de analiza riscurilor; sau
b) informaţia este solicitată de instanţa
de judecată.
Articolul 1952. Simplificările şi facilităţile 17. Articolul 1952: Prevederile care se propun de a fi 01.01.2018
(1) Titularul unei autorizaţii AEO este supus unui număr mai la alineatul (1), cuvintele „titularul unei autorizații AEO” introduse în Codul vamal vine să
mic de controale fizice şi documentare decît ceilalţi agenţi se înlocuiesc cu textul „AEO menționat la art.1951 alin.(3), armonizeze conceptul de Agent
economici. Organele vamale pot decide altfel dacă există o în funcție de tipul autorizației acordate,”; economic autorizat (AEO) din
ameninţare excepţională sau dacă obligaţiile respective de Republica Moldova în corelare cu
control sînt prevăzute de legislaţie. alineatul (6) se abrogă; dispoziţiile legale privind procedura de
(2) În cazul în care, ca urmare a analizei riscurilor, organul autorizare AEO reglementate în art.38
vamal decide să supună controlului suplimentar mijlocul de se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins: și art. 39) lit.(b) din Regulamentul (UE)
transport şi mărfurile indicate în declaraţia vamală depusă de ,,(7) Organele vamale acordă simplificări şi facilităţi care nr.952/2013 al Parlamentului European
AEO, controlul respectiv se efectuează în mod prioritar. decurg din statutul de AEO persoanelor stabilite în afara şi al Consiliului din 9 octombrie 2013
(3) La cererea AEO, controlul vamal poate fi efectuat în alt loc, teritoriului vamal al Republicii Moldova, care îndeplinesc de stabilire a Codului vamal al Uniunii,
cu acordul organului vamal. condițiile și respectă obligațiile definite în legislația precum şi în art.25 alin.(1) din
(4) În cazul în care titularul autorizaţiei AEO pentru relevantă a țărilor respective, în măsura în care aceste Regulamentul (UE) 2015/2447 al
simplificări vamale solicită autorizarea unor proceduri condiții și obligații sunt recunoscute de Republica Moldova Comisiei din 24 noiembrie 2015 de
simplificate prevăzute în secţiunea a 27 1, organul vamal nu ca fiind echivalente celor impuse agenților economici stabilire a unor norme pentru punerea în
reexaminează condiţiile care au fost deja examinate la autorizați stabiliți pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. aplicare a anumitor dispoziţii din
acordarea autorizaţiei AEO. Această acordare de simplificări şi facilităţi se bazează pe Regulamentul (UE) nr.952/2013 al
(5) În cazul în care titularul autorizaţiei AEO pentru securitate principiul reciprocității, cu excepția unei decizii contrare a Parlamentului European şi al
şi siguranţă depune o declaraţie vamală sau o declaraţie sumară, Republicii Moldova, și se stabileşte printr-un acord Consiliului de stabilire a Codului vamal
organul vamal îl notifică în prealabil, pînă la traversarea internațional.”. al Uniunii.
frontierei vamale, că mărfurile şi mijloacele de transport au fost Totodată, completările respective la
selectate pentru un control fizic suplimentar ca urmare a art.1953 se propun întru executarea
analizei riscurilor în ceea ce priveşte securitatea şi siguranţa. art.193 alin.(1) lit.k) din Acordul de
Titularul autorizaţiei AEO nu este notificat în cazul în care Asociere între Republica Moldova şi
acest fapt poate dăuna controlului care urmează a fi efectuat. Uniunea Europeană, precum şi
Organul vamal poate să efectueze controlul fizic chiar în cazul condiţionării procesului de negociere a
în care titularul autorizaţiei AEO nu a fost notificat. recunoaşterii reciproce a deţinătorilor
(6) Titularul autorizaţiei AEO pentru securitate şi siguranţă sau de Autorizații , Certificate AEO între
pentru simplificări vamale/securitate şi siguranţă poate depune Republica Moldova şi Uniunea
declaraţii vamale incomplete care includ datele supuse unor Europeană.
cerinţe reduse. La aceasta, propunerea derivă şi în
urma efectuării unei analize
comparative de către experţii din cadrul
DG TAXUD (Comisia Europeană) care
au identificat discrepanţe între
conceptul AEO din Republica Moldova
cu cel al Uniunii Europene, fapt ce pe
viitor poate afecta stoparea negocierilor
privind implementarea mecanismului

129
 de recunoaştere reciprocă a
Autorizațiilor AEO.
Articolul 1953. Condiţiile pentru acordarea statutului de AEO 18. Articolul 1953: Prevederile care se propun de a fi 01.01.2018
(1) Condiţiile pentru acordarea statutului de AEO sînt la alineatul (1), punctele 3) şi 4) vor avea următorul introduse în Codul vamal vin să
următoarele: cuprins: armonizeze conceptul de Agent
3) lipsa încălcărilor repetate ale legislaţiei vamale şi fiscale, ,,3) lipsa încălcărilor repetate ale legislaţiei vamale şi economic autorizat (AEO) din
constatată conform procedurii legale, inclusiv lipsa fiscale, constatată conform procedurii legale, inclusiv lipsa Republica Moldova în corelare cu
infracţiunilor grave legate de activitatea economică a infracţiunilor economice legate de activitatea dispoziţiile legale privind procedura de
solicitantului, pe perioada ultimilor trei ani anteriori depunerii solicitantului, pe perioada ultimilor trei ani anteriori autorizare AEO reglementate în art.38
cererii. Condiţia este considerată ca fiind îndeplinită în cazul în depunerii cererii. Condiţia este considerată ca fiind și art. 39) lit.(b) din Regulamentul (UE)
care, în decursul ultimilor trei ani anteriori depunerii cererii, îndeplinită în cazul în care, în decursul ultimilor trei ani nr.952/2013 al Parlamentului European
solicitantul, persoana împuternicită să îl reprezinte sau care anteriori depunerii cererii, solicitantul, persoana şi al Consiliului din 9 octombrie 2013
exercită controlul asupra gestiunii acestuia, angajatul împuternicită să îl reprezinte sau care exercită controlul de stabilire a Codului vamal al Uniunii,
responsabil de domeniul vamal al solicitantului nu au comis asupra gestiunii acestuia, angajatul responsabil de precum şi în art.25 alin.(1) din
încălcări repetate ale legislaţiei vamale şi fiscale şi nu au avut domeniul vamal al solicitantului nu au comis încălcări Regulamentul (UE) 2015/2447 al
infracţiuni grave legate de activitatea lor economică. Ca repetate ale legislaţiei vamale şi fiscale şi nu au avut Comisiei din 24 noiembrie 2015 de
excepţie, Serviciul Vamal poate decide altfel dacă determină, în infracţiuni economice legate de activitatea a lor. Ca stabilire a unor norme pentru punerea în
baza informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o excepţie, Serviciul Vamal poate decide altfel dacă aplicare a anumitor dispoziţii din
importanţă redusă în raport cu numărul sau amploarea determină, în baza informaţiilor şi datelor disponibile, că Regulamentul (UE) nr.952/2013 al
operaţiunilor vamale, precum şi nu creează suspiciuni cu privire aceste încălcări au o importanţă redusă în raport cu Parlamentului European şi al
la buna-credinţă a solicitantului. numărul sau amploarea operaţiunilor vamale, precum şi nu Consiliului de stabilire a Codului vamal
4) dispunerea de un sistem de gestiune a evidenţei operaţiunilor creează suspiciuni cu privire la buna-credinţă a al Uniunii.
comerciale şi, dacă este cazul, a documentelor de transport, care solicitantului. Totodată, completările respective la
să permită realizarea adecvată a controalelor vamale. Condiţia Se va lua în consideraţie: art.1953 se propun întru executarea
este considerată realizată dacă solicitantul îndeplineşte a) examinarea neregulilor pe bază cumulativă; art.193 alin.(1) lit.k) din Acordul de
următoarele cerinţe: b) frecvenţa încălcărilor, pentru a stabili dacă există Asociere între Republica Moldova şi
a) utilizează un sistem contabil care să fie compatibil cu probleme sistematice; Uniunea Europeană, precum şi
reglementările contabile generale şi care să faciliteze c) dacă solicitantul a informat din proprie iniţiativă organul condiţionării procesului de negociere a
controalele vamale prin audit; vamal despre greşelile sau neregulile descoperite; recunoaşterii reciproce a deţinătorilor
b) permite accesul fizic sau electronic al organului vamal la d) dacă solicitantul a luat măsuri de remediere pentru a de Autorizații , Certificate AEO între
registrele de evidenţă gestionate şi, dacă este cazul, la registrele preveni sau minimiza eventuale nereguli sau greşeli. Republica Moldova şi Uniunea
sale de transport; Europeană.
4) dispunerea de un sistem de gestiune a evidenţelor
c) dispune de un sistem logistic care să asigure condiţii de La aceasta, propunerea derivă şi în
comerciale şi de transport, care să permită realizarea
gestionare separate pentru mărfurile străine şi cele autohtone şi urma efectuării unei analize
adecvată a controalelor vamale. Condiţia este considerată
indică, acolo unde este cazul, localizarea acestora; comparative de către experţii din cadrul
respectată dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:
d) dispune de o organizare administrativă care corespunde DG TAXUD (Comisia Europeană) care
a) solicitantul utilizează un sistem informatic contabil care
tipului şi dimensiunii activităţii şi care este potrivită pentru au identificat discrepanţe între
să fie compatibil cu reglementările contabile generale şi
gestionarea fluxului de mărfuri, precum şi utilizează un sistem conceptul AEO din Republica Moldova
care permite controale vamale prin audit și menține un
de control intern capabil să identifice tranzacţiile ilegale sau cu cel al Uniunii Europene, fapt ce pe
istoric al datelor care permite realizarea auditului din
neregulamentare; viitor poate afecta stoparea negocierilor
momentul în care datele sunt înscrise în dosar;
e) dispune de proceduri corespunzătoare de arhivare a privind implementarea mecanismului
b) evidențele ținute de solicitant în scopuri vamale sunt
documentelor şi informaţiilor, care asigură protecţia împotriva de recunoaştere reciprocă a
integrate în sistemul informatic contabil al solicitantului
pierderii datelor; Autorizațiilor AEO.
sau permit verificări încrucișate ale informațiilor cu
130
f) se asigură că angajaţii vizaţi au primit instrucţiuni să
informeze organele vamale ori de cîte ori sînt descoperite
dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor şi instituie proceduri pentru
informarea organelor vamale cu privire la astfel de dificultăţi;
g) întreprinde măsuri adecvate de securitate a tehnologiilor
informaţionale pentru a proteja sistemul informatic şi
documentaţia împotriva oricăror imixtiuni;
h) dispune, dacă este cazul, de proceduri satisfăcătoare pentru
gestionarea licenţelor şi/sau a autorizaţiilor de import/şi sau de
export acordate în conformitate cu măsurile de politică
economică;
i) dispune, dacă este cazul, de proceduri satisfăcătoare pentru
gestionarea licenţelor de import şi de export legate de prohibiţii
şi restricţii, inclusiv de măsuri care permit diferenţierea
mărfurilor ce fac obiectul unor prohibiţii sau restricţii de alte
mărfuri, precum şi de măsuri care permit asigurarea respectării
prohibiţiilor şi restricţiilor respective;
sistemul informatic contabil;
c) solicitantul permite accesul fizic al organului vamal la
sistemele sale informatice contabile şi, dacă este cazul, la
evidențele sale comerciale și de transport;
d) solicitantul permite accesul electronic al organului
vamal la sistemele sale informatice contabile și, dacă este
cazul, la evidențele sale comerciale și de transport dacă
sistemele sau evidențele respective sunt ținute în format
electronic;
e) solicitantul dispune de un sistem logistic care identifică
mărfurile ca mărfuri străine şi cele autohtone și indică,
acolo unde este cazul, localizarea acestora;
f) solicitantul dispune de o organizare administrativă care
corespunde tipului şi dimensiunii activităţii şi care este
potrivit pentru gestionarea fluxului de mărfuri, precum şi
dispune de sisteme de control intern care permit
prevenirea, detectarea și corectarea greșelilor, precum și
prevenirea și identificarea tranzacţiile ilegale sau
neregulamentare;
g) solicitantul dispune, dacă este cazul, de proceduri
satisfăcătoare de gestionare a licenţelor şi autorizațiilor
acordate în conformitate cu măsurile de politică
comercială;
h) solicitantul dispune de proceduri satisfăcătoare de
arhivare a documentelor şi informaţiilor, care asigură
protecţia împotriva pierderii datelor;
i) solicitantul se asigură că angajații vizați au primit
instrucțiuni să informeze organele vamale ori de câte ori
sunt descoperite dificultăți în îndeplinirea cerințelor și
instituie proceduri pentru informarea organelor vamale cu
privire la astfel de dificultăți;
j) solicitantul dispune de măsuri adecvate de securitate în
scopul protejării sistemului informatic al solicitantului
împotriva intruziunilor neautorizate și în scopul securizării
docmentelor acestuia;
k) solicitantul dispune, dacă este cazul, de proceduri
satisfăcătoare pentru gestionarea licențelor și/sau a
autorizațiilor de import și de export legate de prohibiții și
restricții, inclusiv de măsuri care vizează diferențierea
mărfurilor ce fac obiectul unor prohibiții sau restricții de
alte mărfuri, precum și de măsuri vizând asigurarea
respectării prohibițiilor și restricțiilor respective.
Dacă solicitantul depune o cerere doar pentru o autorizație
ca AEOS menționată la art.195 1 alin. (3) lit.(b), nu se
131

Articolul 2154. Condiţiile pentru acordarea statutului de
exportator aprobat
(1) Statutul de exportator aprobat este acordat exportatorilor
care întrunesc următoarele condiţii:
1) derulează tranzacţii de export de cel puţin 3 ani;
2) efectuează exporturi preferenţiale cu frecvenţă mare şi
regulată, de cel puţin 30 de exporturi preferenţiale în 3 luni
calendaristice consecutive;
3) lipsa încălcărilor legislaţiei vamale, constatate conform
procedurii legale, pe perioada ultimelor douăsprezece luni
anterioare prezentării cererii. Condiţia este considerată ca fiind
îndeplinită în cazul în care, în decursul celor douăsprezece luni
anterioare prezentării cererii, solicitantul, persoanele
responsabile ale solicitantului nu au comis încălcări ale
legislaţiei vamale. Ca excepţie, Serviciul Vamal poate acorda
statutul de exportator aprobat dacă determină, în baza
informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o
importanţă redusă în raport cu numărul sau amploarea
operaţiunilor vamale, precum şi nu creează suspiciuni cu privire
la buna-credinţă a solicitantului.
Se va lua în considerare:
a) examinarea neregulilor pe bază cumulativă;
b) frecvenţa încălcărilor, pentru a stabili dacă există probleme
sistematice;
c) dacă solicitantul a informat din proprie iniţiativă organul
aplică cerința prevăzută la art.1953 alin. (1) pct. 4) lit.e).”;
se completează cu alineatele (23) şi (24) cu următorul
cuprins:
„(23) Serviciul Vamal poate prelungi termenul pentru
examinarea cererii privind acordarea statutului de AEO,
dacă solicitantul solicită o prelungire cu scopul de a
efectua ajustări pentru a asigura îndeplinirea condițiilor
prevăzute la art. 1953 alin. (1). Ajustările respective și
termenul suplimentar necesar efectuării lor sunt
comunicate Serviciului Vamal, care ia o hotărâre cu privire
la prelungire.
(24) În cazul în care există o cauză penală intentată, care dă
naștere la îndoieli cu privire la îndeplinirea de către
solicitant a condiției menționate la art. 195 3 alin. (1) pct.
3), termenul pentru examinarea cererii se prelungește cu
perioada de timp necesară pentru finalizarea acestei
cauze.”.
19. Articolul 2154:
alineatul (1):
la punctul 1), textul ,,3 ani” se înlocuieşte cu textul ,,1 an”;
punctul 2) va avea următorul cuprins:
,,2) efectuează exporturi de mărfuri originare din
Republica Moldova în mod frecvent și regulat, dar cel
puţin 5 exporturi de mărfuri originare din Republica
Moldova în 3 luni calendaristice consecutive;”;
Modificarea aferentă condițiilor de 01.01.2018
acordare a statutului de exportator
probat prevede reducerea termenului de
derulare a tranzacțiilor de export de la
3 ani la 1 an.
Scopul modificării constă în oferirea
posibilității și exportatorilor care
derulează tranzacții de export mai puțin
de 3 ani de a obține statutul de
Exportator aprobat, în vederea
asigurării echității între toți agenții
economici, indiferent de durata de
activitate a acestora, fiind oferită
posibilitatea de a documenta originea
preferențială pe propria răspundere.
Modificarea la art.2154, alin. (1), pct.
2), este necesară pentru a racorda
prevederile naționale la cele
internaționale. Astfel, menționăm că,
art. 22, alin.(1) ”Exportator autorizat”
din Conveția PEM prevede că,
”Autorităţile vamale din partea
contractantă exportatoare pot autoriza
orice exportator (denumit în continuare
“exportator autorizat”) care efectuează
132
vamal despre greşelile sau neregulile descoperite;
d) dacă solicitantul a luat măsuri de remediere pentru a preveni
sau a minimiza eventuale nereguli sau greşeli;
4) lipsa datoriilor faţă de bugetul public naţional;
5) dacă solicitantul nu a avut încălcări ale regulilor de origine
preferenţială, depistate în urma verificărilor ulterioare în cadrul
procedurilor de asistenţă administrativă;
6) dacă solicitantul demonstrează că mărfurile exportate
întrunesc regulile de origine prevăzute de acordurile de comerţ
liber ratificate de Republica Moldova;
7) dacă solicitantul numeşte persoane competente în calitate de
responsabili de domeniul originii preferenţiale a mărfurilor;
8) dacă solicitantul oferă Serviciului Vamal acces la toate
documentele ce dovedesc originea mărfurilor, inclusiv
documentele contabile, la sistemul informatic de evidenţă a
operaţiunilor vamale şi la procesul de producţie pentru a
verifica originea preferenţială a mărfurilor.
(2) Serviciul Vamal verifică respectarea de către solicitant a
tuturor condiţiilor stipulate la alin.(1).
(3) Serviciul Vamal examinează cererea de solicitare a
statutului de exportator aprobat în termen de pînă la 30 zile
lucrătoare de la data înregistrării acesteia. În cazul în care
Serviciul Vamal cere în scris de la solicitant informaţii şi date
suplimentare, termenul menţionat se suspendă pînă la
recepţionarea răspunsului scris de la acesta. În cazul în care, în
cadrul examinării cererii de solicitare a statutului de exportator
aprobat, se decide controlul activităţii economice a
solicitantului, Serviciul Vamal informează în scris despre
aceasta solicitantul, termenul menţionat supra fiind suspendat
pînă la finalizarea controlului, cu maximum 10 zile lucrătoare.
(4) Serviciul Vamal efectuează auditul postvămuire a activităţii
economice a exportatorului aprobat nu mai rar decît o dată pe
an.
(5) Serviciul Vamal asigură realizarea controlului ulterior al
declaraţiilor pe factură/declaraţiilor de origine completate de
către exportatorul aprobat.
(6) În cazul modificării prevederilor prezentului articol,
Serviciul Vamal va revizui statutul tuturor titularilor de
certificate de exportator aprobat, acordat pînă la intrarea în
vigoare a modificărilor corespunzătoare.
(7) Procedura de eliberare şi retragere a certificatului de
exportator aprobat se stabileşte de Guvern.
punctele 4) şi 5)se abrogă;
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
,,(4) Serviciul Vamal monitorizează utilizarea certificatului
de către exportatorul aprobat și dispune efectuarea
controlului ulterior al activităţii economice a acestuia, pe
baza analizei de risc sau a rezultatelor verificărilor
ulterioare efectuate în cadrul cooperării administrative.”;
la alineatul (5), după cuvintele ,,realizarea controlului
ulterior” se introduce textul ”, în cadrul procedurilor de
asistență administrativă,”.
frecvent exporturi de produse în
conformitate cu dispoziţiile prezentei
convenţii să întocmească declaraţii de
origine sau declaraţii de origine EUR-
MED indiferent de valoarea produselor
respective.”. Totodată, notele
explicative la articolul sus-menționat
din Convenția PEM fac referire la
termenul de ”exporturi în mod regulat”,
nefiind indicată vreo cifră exactă.
Totodată, pentru a stabili o cifră
orientativă, se propune cuantumul
rezonabil de 5 exporturi preferențiale,
cifră utilizată în legislația referitoare la
Exportatorul aprobat din Lituania.
Modificarea la art. 2154, alin. (1), pct.
4) prevede excluderea criteriului de
lipsă a datoriilor față de bugetul public
național la acordarea statutului de agent
economic autorizat și este necesară
pentru a racorda prevederile naționale
la cele internaționale. Menționăm că, în
legislația internațională nu este
prevăzută această condiție.
Modificarea la art.2154, alin.(1), pct.5)
prevede excluderea criteriului de lipsă
a încălcărilor regulilor de origine
preferenţială, depistate în urma
verificărilor ulterioare în cadrul
procedurilor de asistenţă
administrativă. Excluderea punctului
dat este justificată de existența unui
asemenea criteriu în punctul 3) din
același alineat.
Modificarea la art. 2154, alin. (4)
prevede efectuarea controlului ulterior
al activităţii economice a solicitantului
statutului de exportator aprobat pe baza
analizei de risc sau a rezultatelor
verificărilor ulterioare efectuate în
cadrul cooperării administrative.
Scopul modificării rezidă în facilitarea
activității agenților economici, prin
excluderea obligativității de a fi
133
 verificați nu mai rar decît o dată pe an
de către Serviciul Vamal (prin
intermediul unui control ulterior prin
audit post-vămuire). Astfel, conform
redacției propuse, Serviciul Vamal va
dispune efectuarea controlului ulterior,
pe baza analizei de risc sau a
rezultatelor verificărilor ulterioare
efectuate în cadrul cooperării
administrative.
Articolul 232. Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale 20. Articolul 232: Modificarea are un caracter 01.01.2018
(1) Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de alineatul (1): redacţional.
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, pentru În conformitate cu prevederile art.1
comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la: pct.621 din Codul vamal ,,validarea
b1) art.231 pct.6) sînt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% la litera b1), cuvintele ,,şi care au fost validate automat cu automată - este operațiune mecanică a
din valoarea obiectului contravenţiei sau cu confiscarea acordarea liberului de vamă” se exclud; sistemului informaţional vamal prin
mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei, iar în cazul care declaraţia vamală se validează
constatării contravenţiei de către organul vamal, în urma informatic, fără intervenţia directă a
controlului ulterior, pentru declaraţiile vamale repartizate pe colaboratorului vamal, conform
culoarele galben sau roşu de control vamal şi care au fost procedurii stabilite de Serviciul
validate automat cu acordarea liberului de vamă, cu amendă de Vamal”.
4% din valoarea obiectului contravenţiei;
c) art.231 pct.9) şi 11), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la la litera c), cuvintele ,,şi care au fost validate automat cu
20% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul acordarea liberului de vamă” se exclud;
contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei, iar în cazul
constatării de către organul vamal, în urma controlului ulterior,
a contravenţiei prevăzute la pct.11) pentru declaraţiile vamale
repartizate pe culoarele galben sau roşu de control vamal şi care
au fost validate automat cu acordarea liberului de vamă, cu
amendă de 4% din valoarea mărfurilor care au constituit
obiectul contravenţiei;
(2) În cazul în care persoana, pînă la iniţierea controlului la alineatul (2), cuvintele ,, şi care au fost validate automat
ulterior, pentru declaraţiile vamale repartizate pe culoarele cu acordarea liberului de vamă” se exclud.
galben sau roşu de control vamal şi care au fost validate
automat cu acordarea liberului de vamă, comunică din proprie
iniţiativă, în scris organului vamal despre comiterea
contravenţiilor vamale prevăzute la art.231 pct.6) şi pct.11), cu
anexarea actelor justificative, aceasta se eliberează de
răspundere materială şi contravenţională, cu condiţia achitării
incontestabile şi benevole a drepturilor de import datorate şi a
penalităţilor calculate.

Articolul 302. Măsurile prealabile depunerii cererii de 21. La articolul 302 alineatul (1), cuvintele ,,după un Modificarea are un caracter 01.01.2018

134
intervenţie a organului vamal
(1) În cazul în care nu este depusă cerere de intervenţie sau pînă
la acceptarea acesteia, organul vamal este obligat să suspende
operaţiunea de vămuire şi/sau să reţină, pe un termen de 4 zile
lucrătoare, mărfurile aflate în una din situaţiile prevăzute la
art.301 dacă are temeiuri suficiente de a considera că aceste
mărfuri aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.
Organul vamal notifică titularul de drept şi declarantul/
destinatarul/proprietarul mărfurilor, dacă aceştia din urmă sînt
cunoscuţi, despre măsura aplicată, după un model stabilit de
Serviciul Vamal. Termenul de 4 zile lucrătoare începe să curgă
de la data la care titularul de drept a primit notificarea.
Articolul 3021. Depunerea şi examinarea cererii de intervenţie
a organului vamal
(1) Cererea de intervenţie a organului vamal se depune de către
titularul de drept la Serviciul Vamal în formă scrisă pe suport
de hîrtie sau în formă electronică, potrivit modelului stabilit de
Serviciul Vamal. Cererea trebuie să conţină următoarele
informaţii obligatorii:
Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de
introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoanele fizice.
Articolul 4. Modul de declarare a bunurilor
(4) Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului
vamal următoarele bunuri:
a) obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi
mărfurile indicate în anexa la prezenta lege;
b) bunurile introduse în ţară, altele decît cele menţionate la
lit.a), a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi
care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
Articolul 5. Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii
model stabilit de Serviciul Vamal” se înlocuiesc cu
cuvintele ,,după un model stabilit de Guvern”.
22. La articolul 3021 alineatul (1), cuvintele ,,potrivit
modelului stabilit de Serviciul Vamal” se înlocuiesc cu
cuvintele ,,potrivit modelului stabilit de Guvern”.
Art.IX. – Legea nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu
privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de
pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 31
decembrie 2002), cu modificările şi completările
ulterioare,
1. Articolul 4 alineatul (4):
litera a) va avea următorul cuprins:
„a) obiecte de uz personal introduse în ţară în bagajele
personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară
străină, precum şi mărfuri menţionate în anexa la prezenta
lege, cu condiţia ca acestea să nu fie introduse în scopuri
comerciale şi valoarea acestora să nu depăşească 300 euro
de persoană. În cazul călătorilor care folosesc transportul
aerian şi al celor care folosesc transportul maritim, pragul
financiar pentru bunurile aflate în bagajele personale ale
călătorilor este de 430 euro.”;
litera b) se abrogă.
2. Articolul 5 alineatul (1):
redacţional.
Prin HG nr. 915 din 26.07.2016
(Monitorul Oficial 247-255/999,
05.08.2016) a fost aprobat
Regulamentul privind asigurarea
respectării drepturilor de proprietate
intelectuală de către organele vamale.
Astfel, prin Hotărîrea de Guvern
menționată supra a fost aprobat
modelul notificării utilizate de organul
vamal pentru titularul de drept și
declarantul, destinatarul, proprietarul
mărfurilor pasibili de a aduce atingere
unui drept de proprietate intelectuală,
precum și modelul cererii de
intervenţie.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
articolul 302 alineatul (1);
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018
art.103 alin.(98) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.103 alin.(98),
art.128 alin.(19) din Codul fiscal și
art.28 lit.h) din Legea cu privire la
tariful vamal, art.4 alin.(4) lit.a) și b),
art.5 alin.(1) din Legea cu privire la
modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii
Moldova de către persoanele fizice ale
proiectului de lege.
A se vedea argumentele expuse la 01.01.2018

135
Moldova
(1) Persoanele fizice au dreptul:
a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de
import, obiecte de uz personal, precum şi mărfuri menţionate în
anexa la prezenta lege, cu condiţia că acestea nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie;
b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de
import, alte bunuri decît cele indicate la lit.a) a căror valoare în
vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi care nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie.
Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul
neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe
reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil
indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului);
d) de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri, cu
condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro
şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. În
cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita
neimpozabilă de 300 de euro, drepturile de import se vor
calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita
neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a
acestora;
Articolul 11. Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilor
(2) Mărfurile sînt calificate a fi destinate uzului personal dacă
ele sînt introduse (scoase) în exclusivitate pentru a fi utilizate
de către persoană ori de către membrii familiei acesteia (pentru
consum final).
litera a) va avea următorul cuprins:
,,(1) Persoanele fizice au dreptul:
a) de a introduce pe teritoriul ţării obiecte de uz personal
în bagajele personale, precum şi mărfuri menţionate în
anexa la prezenta lege, cu condiţia ca acestea să nu fie
introduse în scopuri comerciale şi valoarea acestora să nu
depăşească 300 euro de persoană. În cazul călătorilor care
folosesc transportul aerian şi al celor care folosesc
transportul maritim, pragul financiar pentru obiectele
aflate în bagajele personale ale călătorilor este de 430
euro.
Dacă valoarea în vamă a obiectelor depăşeşte cuantumul
neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor
percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul
neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a
bunului)”;
litera b) se abrogă;
litera d):
în prima propoziție, după textul „de 300 de euro” se
completează cu textul „sau 430 de euro pentru trimiterile
livrate prin intermediul transportului aerian sau maritim”;
în propoziția a doua, după textul „de 300 de euro” se
completează cu textul „sau 430 de euro”.
3. La articolul 11, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
,,(2) Mărfurile sînt calificate ca mărfuri destinate uzului
personal dacă ele sînt introduse (scoase) în bagajele
personale ale persoanelor care călătoresc, în exclusivitate
pentru a fi utilizate de către persoana respectivă și/sau de
către membrii familiei acesteia (pentru consum final).”.
art.103 alin.(98) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Modificarea vizează art.103 alin.(98),
art.128 alin.(19) din Codul fiscal și
art.28 lit.h) din Legea cu privire la
tariful vamal, art.4 alin.(4) lit.a) și b),
art.5 alin.(1) din Legea cu privire la
modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii
Moldova de către persoanele fizice ale
proiectului de lege.
La momentul actual Postul vamal 01.01.2018
Sculeni PVFI, rutier) se confruntă cu
fenomenul furnicar de introducere în
țară a tehnicii de larg consum (TV,
combine frigorifice, mașini de spalat
haine și altele) în modalitatea de
restituire a TVA-ului din partea statului
român.
În marea majoritate a cazurilor
persoanele fizice cunosc de cuantumul
neimpozabil a bunurilor de pînă la 300
EURO asupra bunurilor care nu sunt
trecute în anexă la lege. Astfel în
facturile de procurare a bunurilor sunt
trecute persoana și/sau mebrii de
136

Legea viei și vinului nr. 57-XVI din 10.03.2006
Articolul 2. Noțiuni principale
Art.X. – Articolul 2 din Legea viei și vinului nr.57-XVI
10 martie 2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2006, nr.75-78, art.314), cu modificările şi completările
ulterioare, se completează cu noţiunile cu următorul
cuprins:
„vinuri liniștite - vinuri care cuprind toate produsele
clasificate la pozițiile tarifare 2204 și 2205, cu excepția
vinului spumos și care:
a) au o concentrație alcoolică mai mare de 1,2% în volum,
dar care nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul
conținut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare sau;
b) au o concentrație alcoolică mai mare de 15% în volum,
dar care nu depășește 18% în volum, și care au fost
obținute fără nici un alt adaos și la care alcoolul conținut
în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
vinuri spumoase - vinurile care cuprind toate produsele
încadrate la pozițiile tarifare 220410, 220421060,
22042110, 22042910 și 2205 și care:
a) sunt prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat
cu ajutorul legăturilor și au o presiune egală ori mai mare
familie a acesteia, însă nu în toate
cazurile persoanele trecute în factură
efectiv traversează frontiera cu
bunurile date. Astfel, persoanele
respective, în vederea justificării lipsei
persoanelor trecute pe factură la
traversarea frontierii, invocă pct.5 din
Regulamentul cu privire la modul de
introducere și scoatere a bunurilor de
pe teritoriul Moldovei de către
persoanele fizice aprobat prin Hotărîrea
de Guvern nr. 1185 din 30.09.2003 în
ceea ce privește acordare facilităților
fiscale luate în cumul.
Situații de genul dat crează desensiuni
între persoanele date și colaboratorii
vamali, iar ca rezultat, urmare a
apelurilor efectuate către linia fierbinte
a Serviciului Vamal, colaboratorii din
cadrul postului vamal sunt puși în
situația de a depune explicații, rapoarte
pe fiecare caz în parte.
Modificările respective sunt 01.01.2018
argumentate de necesitatea armonizării
legislației naționale la prevederile
Directivei 92/83/CEE a Consiliului din
19.10.1992 privind armonizarea
structurilor accizelor la alcool și
băuturi alcoolice prin responsabilitățile
asumate în urma semnării Acordului de
Asociere Republica Moldova -
Uniunea Europeană. Astfel,
introducerea normei repsective va
alinia legislaţia interna cu prevederile
Directivelor UE care definesc expres
tipurile de băuturi alcoolice.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
137

Legea privind controlul tutunului nr. 278-XVI din
de 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluție; și (2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
b) au o concentrație alcoolică care depășește 1,2% în lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
volum, dar care nu depășește 15% în volum, și la care alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din (13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
fermentare. (1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri reprezintă alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
- băuturi fermentate liniștite, care se clasifică la pozițiile 1 
art.125 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
tarifare 2204 și 2205 și care nu sunt prevăzute ca vinuri
liniștite, precum și toate produsele clasificate la poziția (4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
tarifară 2206, cu excepția altor băuturi fermentate art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
spumoase și a berii și care : (31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
a) cu o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum, din Codul fiscal, art.1 din Legea
dar nu depășește 10% în volum; sau nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
b) cu o concentrație alcoolică ce depășește 10% în volum, Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
dar nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul și art.8 din Legea nr.278-XVI din
conținut în produsul finit rezultă în întregime din 14.12.2007 al proiectului de lege.
fermentare;
băuturi fermentate spumoase - care se încadrează la
pozițiile tarifare 2206 00 310, 2206 00 39, 220410,
220421060, 220421070, 220421080, 220421090,
220429100 și 2205, care nu cad sub incidența vinului
spumant și care sunt prezentate în sticle închise cu dop tip
ciupercă fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub
presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului
de carbon în soluție și care:
a) au o concentrație alcoolică care depășește 1,2% în
volum, dar nu depășește 13% în volum; sau
b) au o concentrație alcoolică care depășește 13% în
volum, dar nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul
conținut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare.
produse intermediare - reprezintă toate produsele care au
o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum, dar
nu depășește 22% în volum, și care se încadrează la
pozițiile tarifare 2204, 2205 și 220600, dar care nu cad sub
incidența berei, vinului și a băuturilor fermentate și
a) orice băutură fermentată liniștită, care are o concentrație
alcoolică ce depășește 5,5% în volum și care nu rezultă în
întregime din fermentare;
b) orice băutură fermentată spumoasă, care are o
concentrație alcoolică ce depășește 8,5% în volum și care
nu rezultă în întregime din fermentare.”.
Art.XI. – Legea nr.278-XVI din 14 decembrie 2007
138
14.12.2007
Articolul 2 Noțiuni principale
produse din tutun pentru fumat – produse din tutun altele decît
produsele din tutun care nu arde;
,,produse din tutun pentru fumat - (țigarete, tutun de fumat
ţigarete – rulouri de tutun care pot fi fumate ca atare, altele
decît trabucurile şi ţigările de foi, şi rulouri de tutun care, prin
simpla mînuire neindustrială, se introduc sau se înfăşoară în
tuburi de hîrtie de ţigarete;
tutun fermentat – produs stabil al fermentării sau al prelucrării
redraing a tutunului, care corespunde documentelor normativ-
tehnice;
deşeuri de tutun – producţie accesorie (însoţitoare) obţinută în
procesul de prelucrare a tutunului şi de fabricare a produselor
din tutun: vîrfuri şi tulpini ale plantelor de tutun, nervuri de
tutun, bucăţi de frunze de tutun şi praf de tutun;
controlul tutunului (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2008, nr.47–48, art.139), cu modificările și
completările ulterioare, se modifică și se completează după
cum urmează:
1. Articolul 2:
noțiunea ,,produse din tutun pentru fumat” va avea
următorul cuprins:
sau trabucuri și țigări de foi) - produse care constau total
sau parțial din alte substanțe decât tutunul și care
îndeplinesc criteriile stabilite pentru țigarete, trabucuri sau
țigări de foi;”;
la noțiunea de ,,ţigarete”, după cuvintele ,,ţigările de foi”
se introduce cuvîntul ,,precum”, iar în final se introduc
cuvintele ,,sau se înfășoară în hîrtie de țigarete”;
se completează cu 2 noțiuni cu următorul cuprins:
,,trabucuri sau ţigări de foi se consideră:
a) rulourile de tutun cu un înveliş exterior din tutun
natural;
b) rulourile de tutun cu umplutură mixtă mărunţită şi cu
înveliş exterior de culoarea obişnuită a unui trabuc, din
tutun reconstituit, care acoperă în întregime produsul,
inclusiv, după caz, filtrul, cu excepţia vârfului, în cazul
trabucurilor cu vârf, dacă masa unitară, fără a include
filtrul sau muştiucul, nu este mai mică de 2,3 g şi nici mai
mare de 10 g şi circumferinţa a cel puţin o treime din
lungime nu este mai mică de 34 mm;
tutun de fumat însemnă :
a) tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit sau
presat în bucăţi şi care poate fi fumat fără prelucrare
industrială ulterioară;
b) deşeuri de tutun – resturi de foi de tutun obţinute în
procesul de prelucrare a tutunului şi de fabricare a
produselor din tutun: vîrfuri şi tulpini ale plantelor de
tutun, nervuri de tutun, bucăţi de frunze de tutun şi praf de
tutun;
c) tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete cuprinde:
- tutunul de fumat în care mai mult de 25% din greutate o
reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime de tăiere sub
1,5 mm;
Modificările respective sunt 01.01.2018
argumentate de necesitatea armonizării
legislației naționale la prevederile
Directivei 2011/64/UE a Consiliului
din 21.06.2011 privind structura și
ratele accizelor aplicate tutunului
prelucrat prin responsabilitățile
asumate în urma semnării Acordului de
Asociere Republica Moldova -
Uniunea Europeană. În acest sens se
propune de a racorda noțiunile
existente cu cele din directivele Uniunii
Europene.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
1 
art.125 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
139

Articolul 8. Fabricarea produselor din tutun
(1) Fabricarea produselor din tutun reprezintă un complex de
procese şi operaţiuni tehnologice, care include prepararea
amestecului de tutun, fabricarea, ambalarea şi păstrarea
produselor din tutun în conformitate cu documentele normativ-
tehnice, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Produsele din tutun sînt fabricate de către agenţii economici
care dispun de bază tehnico-materială cu complexul integral de
procese tehnologice, de utilaj şi mijloace de control al calităţii
producţiei finite, precum şi de personal şi specialişti cu o
calificare corespunzătoare în domeniu.
(3) Produsele din tutun licenţiate sînt fabricate din amestecul de
tutun importat de la agentul economic proprietar al mărcilor
respective de produse din tutun în cazul cînd acesta nu permite
prepararea amestecului în cauză la întreprinderile autohtone.
- tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din
greutate a particulelor de tutun au o lăţime de tăiere de 1,5
mm sau mai mult, și care este vândut sau destinat vânzării
pentru rularea în ţigarete.
2. Articolul 8 se completează cu alineate (4) și (5) cu
următorul cuprins :
,,(4) Tutun prelucrat reprezintă:
a) țigarete cu filtru și fără filtru;
b) trabucuri și țigări de foi;
c) tutun de fumat:
- tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete;
- alte tutunuri de fumat.
(5) Produsele care nu conțin tutun și care sunt utilizate
exclusiv în scopuri medicale nu sunt tratate ca tutun
prelucrat.”.
Art. XII. – (1) Prin derogare de la prevederile articolului 7
alineatul (11) din Codul fiscal și articolului 6 alineatul (2 1)
din Cod vamal, prezenta lege intră în vigoare la 01
Modificările respective sunt 01.01.2018
argumentate de necesitatea armonizării
legislației naționale la prevederile
Directivei 2011/64/UE a Consiliului
din 21.06.2011 privind structura și
ratele accizelor aplicate tutunului
prelucrat prin responsabilitățile
asumate în urma semnării Acordului de
Asociere Republica Moldova -
Uniunea Europeană. În acest sens se
propune de a racorda noțiunile
existente cu cele din directivele Uniunii
Europene.
În același timp, prin aliniatul (5) se va
asigura tratarea corectă și echidistantă a
produselor utilizate în scopuri medicale
cu scopul ca acestea să nu fie tratate ca
tutun prelucrat.
Modificarea vizează  art.119, art.120,
art.122 alin.(2), art.123 alin.(1), alin.
(2), alin.(3), alin.(5), alin.(6) lit.b) și
lit.c), art.1231, art.1232, art.124 alin.(1),
alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(10), alin.
(13), alin.(19) și alin.(20), art.125 alin.
(1), alin.(2), alin.(3), alin.(4), alin.(41),
alin.(5), alin.(6) și alin.(8),
art.1251 alin.(1), art.126 alin.(1), alin.
(4), alin.(5), alin.(6) și alin.(7),
art.1261, art.127 alin.(1), alin.(3), alin.
(31), art.128, Anexa nr.1 la Titlul IV
din Codul fiscal, art.1 din Legea
nr.1100-XIV din 30.06.2000, art.2 din
Legea nr.57-XVI din 10.03.2006, art.2
și art.8 din Legea nr.278-XVI din
14.12.2007 al proiectului de lege.
140
ianuarie 2018, cu excepţia articolului IX punctulele 7-10
care se pun în aplicare la 1 iulie 2018.
(2) Guvernul în termen de 3 luni va aduce actele sale
normative în concordanţă cu prezenta lege.
(3) Agenții economici care dețin licență de activitate a
magazinelor duty-free a căror termen de valabilitate nu
expiră pînă la data de 01 iulie 2018, urmează să
beneficieze de prevederile articolului 93 alineatul (3),
articolului 94 alineatul (4), articolului 95 1 alineatul (11) și
alineatul (9) și articolului 97 din Codul vamal pînă la
expirarea termenului de valabilitate a licenței de activitate
în cauză, fără drept de prelungire.
(4) Dispozitiile cu privire la amplasarea magazinelor duty-
free la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat
și în zonele temporar necontrolate de autorităţile
constituţionale,cuprinse la art. 93 alin. (1) și art. 971 – 974 ,
se abrogă la data aderării Republicii Moldova la Uniunea
Europeană.

141