Capitolul 1

INTRODUCERE

1.1 Importanţa tranzacţiilor economiei

interna ţionale şi premisele succesului

Tranzacţiile economice internaţionale sunt inţelegeri, respectiv contracte, de

regulă de vânzare — cumpărare de mărfuri, intervenite între agenţii economici
rezidenţi in ţări diferite ,caz în care tranzacţia de mărfuri devine operaţie de import —
export, iar preţul se stabileşte in moneda convenită de părţi, urmând regimul de plăţi
în vigoare între ţările de care aparţin rezidenţii. Tranzacţiile de mărfuri constituie
obiect de inregistrare în contabilitate din momentul în care se efectuează livrările, şi
respectiv când iau naştere obligaţiile de plată 1".
Prin generalizare tranzacţiile economice intenaţionale cuprind totalitatea
operaţiunilor comerciale, de cooperare economică, financiară şi tehnico — ştiinţifică
dintre agenţii economici rezidenţi în ţări diferite. Cu titlu exemplificativ in sfera de
cuprindere a tranzacţiilor economice ar intra:
 vânzarea cumpărarea sau schimbul de mărfuri ;
 prestări de servicii internaţionale ;
 vânzarea sau cumpărarea de licenţe pentru folosirea brevetelor de invenţii
sau a proceselor tehnologice ;
 transporturile şi expediţiile intemaţionale ;
 elaborarea de proiecte şi executarea de lucrări pentru realizarea de
obiective economice şi sociale in străinătate ;
 operaţiuni de vânzări de mărfuri în consigna -ţie sau de depozit temporar al
acestora ;
 operaţiuni de reprezentanţă in afacerile comerciale şi de vânzare —
cumpărare a mărfurilor in comision ;
 operaţiuni de asigurări intemaţionale ;
 operaţiuni financiar valutare intemaţionale ;
 activităţi de turism internaţional, in general orice fapte de comerţ
1
Buse G Dicţionarul complet al economiei de piaţă, Editor Societatea de Informatică, Bucuresti, 1994, pag 340
precum şi prospectările, ofertele, demersurile, tratativele privind asemenea
operaţiuni.
Actualmente în România activitatea de „tranzacţionare economico—
internaţională"e descentralizată şi liberalizată constând „în acordarea dreptului de a
se angaja în relaţii economice internaţionale tuturor firmelor legal constituite şi
persoanelor fizice care solicită autorizarea de a efectua operaţiuni în acest domeniu2.
Reţeta succesului în activităţile de import depinde de specificul firmei, de
produsele comercializate.
Dintre premisele succesului la import se pot menţiona următoarele :
‫־‬ cunoaşterea şi experienţa in afaceri, care asigură o eficienţă în orice
tranzacţie ;
‫־‬ cunoaşterea intregului proces de import de la reperarea la trecerea prin
varnă a produselor importate ;
‫־‬ identificarea tuturor cheltuielilor legate de obţinerea şi aducerea pe piaţă a
produsului;
‫־‬ abilitatea de a obţine materii prime şi produse de calitate de la furnizori cu
cele mai scăzute preţuri ;
‫־‬ cunoaşterea structurii pretului la bunurile importate, astfel incât să se, ştie
cât se plăteşte şi cât se incasează.
Succesul la export are şi el mai multe premise dintre care se poate aminti :
‫־‬ elaborarea unui plan de marketing internaţional care să definească
obiectivele, să anticipeze problemele cu care se confruntă şi să dea soluţii ;
‫־‬ alegerea cu grijă a importatorului care achiziţionează mărfurile şi
preia responsabilităţile legate de depozitare, marketing şi vânzarea acestora pe
piaţa de export ;
‫־‬ tipărirea de prospecte materiale de prezentare a produselor oferite în limbile
uzuale pe pieţele de export ;
‫־‬ pieţele diferite insemnă capacitatea de a modifica produsele pentru a face
faţă reglementărilor sau preferinţelor culturale din alte ţări şi disponibilitatea unor
planuri de export specifice fiecărei pieţe.

2
Vişan D, Contabilitatea in comerţul exterior, volumul 4, Editura Economică, Bucureşti, 1995, pag 19.
 Prin participarea sub diferite forme la circuitul mondial de valori, comerţul
internaţional are efecte economice şi neeconomice asupra fiecărui participant la
derularea sa cum ar fî:
a) efecte economice de tip valoric concretizate sub forma diferenţelor dintre
incasările şi plăţile internaţionale din operaţiunile de import — export generate de
diferenţe dintre productivitatea naţională şi intemaţională a factorilor de producţie ;
b) efecte economice de tip material concretizate sub forma salariilor de intrebuinţare
ce satisfac cantitativ şi calitativ anumite nevoi reale ale economiei naţionale ;
c) efecte economice de tip propagat sau indirect care deşi nu se localizează în mărimi
concrete, reprezintă aprecieri orientative privind aportul comerţului exterior la
introducerea progresului tehnic, imbună.tăţirea proporţiilor din economie, valorificare mai
bună a factorilor de producţie intemi ;
d) efecte economice de tip social şi politic care deşi nu se pot cuantifica, exercită
influenţe pozitive cu incidenţe multiple asupra unei economii naţionale.
Prin aceste efecte, comerţul exterior constituie un important factor al creşterii
economice şi dezvoltării unei economii naţionale.

1.2. Definiţii generale cu privire la noţiunile de import ‫־‬export

Prima — schimburile comerciale ale unei ţări cu străinătatea ;
A doua — relaţiile economice şi tehnico ştiinţifice, adică cooperare economică
internaţională.
Schimburile comerciale ale unei ţări cu străinătatea în funcţie de sensul lor imbracă
forma importului şi exportului de mărfuri.
Exportul de mărfuri cuprinde toate operaţiunile comerciale prin care o parte din
mărfurile produse sau prelucrate ţară se vând in alte ţări. in sens mai larg el cuprinde
şi serviciile prestate de o anumită ţară în alte ţări domeniul transporturilor,
asigurărilor, creditului,turismului, licenţelor, etc. Această ultimă componentă a exportului
este denumită, in literatura de specialitate, export invizibil, tranzacţii comerciale
internaţionale ce nu au ca obiect mărfurile.
Importurile de mărfuri reprezintă toate operaţiunile comerciale prin care se
cumpără mărfuri din alte ţări in vederea satisfacerii consumului productiv şi
neproductiv. Totodată se includ operaţiunile specifice importului invizibil, cum sunt cele
privind serviciile, turismul, relaţiile financiare.
Cooperarea economică internaţională reprezintă forma superioară a legăturilor
dintre state în care se împletesc elemente din domeniul producţiei cu cele din sfera
circulaţiei, cele din sfera economiei, cu cele din ştiinţă şi tehnică.
În contextul celor prezentate conţinutul activităţii de comerţ exterior evidenţiază
relaţiile :
VCE = ET + IT
ET = EM + E¿ ¿ + EOC
IT = IM + I inv+ IOC

VCE - volumul comerţului exterior

ET - exportul total
IT - importul total
EM - exportul de mărfuri
IM - importul de mărfuri
Einv -exportul invizibil
I inv- importul invizibi
EOC- exportul din operaţiuni de cooperare
IOC- importul din operaţiuni de cooperare

România este prezentă pe piaţa internaţională desfăşurând activităţi cu foarte multe

ţări:

Fig. Principalii parteneri comerciali ai României

Sursa: http://cursdeguvernare.ro/partenerii-romaniei.html

1.3 Prezentarea firmei

Date de identificare a agentului economic

1. Numele Firmei : S.C NOVELLO EC SRL

2. Numarul şi data înregistrării la Registrul Comerţului :J20/78/1991

3.Forma juridică de constituire : SRL

4.Tipul activităţii :prestări servicii-fabricarea încălţăminte în lohn

5.Natura capitalului :- strain

Asociaţi, actionari principali :Gazzini Dante Carlo deţine 100% din acţiuni

 Istoricul firmei

SC NOVELLO EC SRL sa înfiinţat în 12 martie 1991 prin asocierea firmei D&D

SRL cu sediul în Italia cu cei doi asociaţi Gazzini Maria-Beatrice şi Gazzini Davide-
Lino.

Profilul iniţial de activitate fiind achiziţionarea, producerea şi comercializarea cu

precădere pe piaţa internă a produselor de încălţăminte . Piaţa iniţială de desfacere a
fost Oradea în anul 1991,apoi în 1992 Bucureşti şi în 1993 Ploieşti şi Sibiu firma având
în aceste oraşe depozite en-gros de comercializare . Dar în 1994 datorită supra
saturării pieţei interne şi apariţiei mai multor concurenţi pe piaţa românească în speţă
produse chinezeşti şi turceşti de proastă calitate dar la preţuri mici, a decis închiderea
depozitelor de comerţ şi firma s-a orientat spre piaţa externă făcând export direct pe
piaţa Italiei, Franţei, Olandei şi Rusiei.

Din 2000 datorită creşterii concurenţei pe piaţa externă firma s-a orientat spre
producţia de lohn.

CONDUCEREA /PERSONALUL FIRMEI

 CONDUCEREA

Nume : Gazzini
Prenume :Dante Carlo
Functia : administrator şi asociat unic
Studii :medii
Experienta :numai in fabrica de incaltaminte

 PERSONALUL

Întreprinderea are punct de lucru fabrica de încălţăminte din b.dul Dacia nr.16B,
Hunedoara unde are şi sediul social, are un nr. de 249 de salariaţi din care :

- 3 electromecanici
- 4 conducători auto
- 4 paznici
- 1 director comercial
- 1director tehnic
- 1 director – resurse umane
- 1 director economic
- 1 director executiv
- 1administrator
- 8 maiştri producţie
- 224 muncitori producţie

 În prezent:
Nr. total Total Cu contract de munca Cu contract de muncă
pe perioada pe perioadă determinată
de angajaţi din nedeterminata sau de colaborare
care:

Direct productiv 228 228 -

Indirect productiv 21 21 -

Total 249 249 -

 DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE :

1.Produse/servicii

- Feţe şi încălţăminte în sistem lohn

2.Principalii furnizori de materii prime:

Denumire materie Ponderea valorică în Forma de proprietate

primă/serviciu total aprovizionări

Calz. Frau 50% SRL

Gabimarc 40% SRL

PIAŢA ACTUALĂ

Clienti :
Nume Adresa Forma de Ponderea in total
proprietate vanzari

Maritan Srl Hunedoara SRL 10%

Calz.Frau Italia SRL 50%

 Gabimarc Ungaria SRL 40%

Concurența
SC EMA GIAN HUNEDOARA
SC MONDO SCARPA Hunedoara
SC THEMA MODA SRL HUNEDOARA

Nivelul preţurilor în comparaţie cu, concurenţa:

Fiind producţie în regim lohn concurenţa este foarte redusă şi se rezumă la preţurile
negociate în contracte care depind de calitatea lucrului efectuat de întreprindere, unde
nu se pune problemă deoarece întreprinderea Novello are tradiţie în producţia de
încălţăminte fiind primul investitor străin în acest domeniu încă din 1991, făcând tradiţie
în acest domeniu cu cei mai buni lucrători din zona Hunedoara de aprope două decenii
reuşind să facă o selecţie riguroasă a celor mai buni angajaţi ai industriei de
încălţăminte din zonă.

Evaluarea eficienței afacerii

Eficienţa întreprinderii permite analistului să-şi structureze modul de abordare în

continuare a analizei acesteia. De aceea scopul acestui criteriu nu este de a măsura
eficienţa afacerii, care este o operaţiune mult mai complexă, ci numai de a oferi o
imagine generală asupra acesteia.

1.Analiza profitului brut

Tabelul 1.Profitul brut în prețuri comparabile

2009 2010 2011 2012

Profit brut 360096 443323 485276 530596
Rata inflației 5,59 6,09 5,79 3,33
Profitul brut în prețuri 50413 57631 67938 116731
comparabile

În următorul tabel este calculat profitul brut în prețuri comparabile și se poate observa o
creștere semnificativă a profitului brut în prețuri comparabile de la an la an, înregistrând
cea mai mare creștere în anul 2012.