S.C. GTH GAZE INDUSTRIALE S.A.

Bucureşti, B_dul Theodor Pallady, nr319, sector 3

PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE

A TIPURILOR DE RISC AL
S.C. GTH GAZE INDUSTRIALE S.A.
(studiu de risc conform HG 642/2005)

- Bucureşti –
2013

1
 CLASIFICAREA S.C. GTH GAZE INDUSTRIALE S.A. DIN PUNCT DE
VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE, ÎN FUNCŢIE DE RISCURILE
SPECIFICE
Nr.
Tipul de risc Principal Secundar
crt.
1. Cutremur C
2. Alunecare/prăbuşire de teren a(t)/p(t)
3. Inundaţie i(d)
4. Secetă s
5. Avalanşă/înzăpeziri a(v)/i(z)
6. Incendiu de pădure i(p)
7. Accident chimic A(ch)
8. Accident nuclear a(n)
9. Incendiu în masă i(m)
Accident grav de
10. a(tp) e(x)p
transport/explozii
11. Eşecul utilităţilor publice e(up)
12. Epidemie e(d)
13. Epizootie e(z)

A P R O B,
ŞEFUL PROTECŢIEI CIVILE
Director General
2
Valentin ROŞU
 CLASIFICAREA S.C. GTH GAZE
INDUSTRIALE S.A. DIN PUNCT DE VEDERE
AL PROTECŢIEI CIVILE, ÎN FUNCŢIE DE
RISCURILE SPECIFICE

CAPITOLUL I

1 – SCOP
Planul de analiza si acoperire a tipurilor de risc al S.C. GTH GAZE

INDUSTRIALE S.A., este documentul pe baza căruia se realizează masurile si

activităţile tehnice si organizatorice preventive, de pregătire si intervenţie pe tipuri
de risc in vederea conducerii unitare a activităţilor in situaţii de urgenţă, a stabilirii
procedurilor de intervenţie operativa pentru protecţia sănătăţii si a vieţii salariaţilor,
a reducerii pierderilor de bunuri materiale si spirituale, a protejării factoriilor de
mediu.
1.Realizarea măsurilor preventive de scoatere a angajaţilor şi bunurilor
materiale aparţinând S.C. GTH GAZE INDUSTRIALE S.A. în afara zonelor de
risc prognozate.
2.Asigurarea protecţiei angajaţilor şi bunurilor materiale ale S.C. GTH
GAZE INDUSTRIALE S.A. în cazul producerii unor dezastre care pun în pericol
sănătatea, viaţa şi integritatea acestora.
3.Asigurarea continuităţii funcţionării S.C. GTH GAZE INDUSTRIALE
S.A. în situaţii de urgenţă, în condiţii de deplină siguranţă, în spaţii protejate.

3
2 – OBIECTIVELE PLANULUI;
- identificarea tipurilor de risc din zona de dispunere a S.C. GTH GAZE
INDUSTRIALE S.A., conform art. 10 lit.d) si art. 28, alin. (1),lit.a) din Legea
481/2004;
- stabilirea si îndeplinirea măsurilor si a acţiunilor de prevenire si de pregătire
a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă, conform
art. 28, lit.b) din Legea 481/2004;

3 – CRITERIILE DE CLASIFICARE STABILITE PRIN HG 642/29

IUNIE 2005, ART 5 A
În funcţie de frecventa si de consecinţele situaţiilor de urgenta generate de
tipurile de risc specifice, riscurile pot fi principale sau secundare.
Tipurile de risc specifice instituţiilor publice sau operatoriilor economici care s-au
luat in considerare la întocmirea planului sunt:
a) riscuri naturale:
1. cutremur ( C-principal ;c-secundar)
2. alunecări si prăbuşiri de teren(At/Pt principal—at/pt secundar)
3. inundatii( Id-principal, id-secundar)
4. fenomene meteorologice periculoase-seceta (S-principal; s-
secundar)
5. avalanse (Av-principal; av-secundar)
6. incendii de padure (Ipprincipal; ipsecundar)
b) riscuri tehnologice:
1. accidente chimice(Ach-principal; ach-secundar)
2. accidente nucleare(An-principal; an-secundar)
3. incendii in masa(Im-principal; im-secundar)
4. accidente grave pe cai de transport(Atp-principal; atp-secundar)
5. eşecul utilităţilor publice (Eup-principal; eup-

4
 secundar)
c) riscuri biologice:
1. epidemii(Ed-principal;ed-secundar)
2. epizootie(Ez-principal;ez-secundar)
In concordanta cu clasificarea instituţia publica sau operatorul economic se
afla dispus in zona cu potenţial ridicat de producere a unuia din tipurile risc
enumerate sau in afara zonei tipului de risc produs, fapt ce impune ca întocmirea
planului sa se facă tinindu-se cont de acest aspect.

Modul de alocare a acronimelor asociate riscurilor

Nr.
Tipul de risc Principal Secundar
crt.

1. Cutremur C c

2. Alunecare/prăbuşire de teren A(t)/P(t) a(t)/p(t)

3. Inundaţie I(d) I(d)

4. Secetă S s
5. Avalanşă/înzăpeziri A(v)/I(z) a(v)/i(z)
6. Incendiu de pădure I(p) i(p)
7. Accident chimic A(ch) a(ch)
8. Accident nuclear A(n) a(n)
9. Incendiu în masă I(m) i(m)
Accident grav de
10. A(t)p E(x)p a(tp) e(x)p
transport/explozii
11. Eşecul utilităţilor publice E(up) e(up)
12. Epidemie E(d) e(d)
13. Epizootie E(z) e(z)

5
 CAPITOLUL II.

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

In concordanta cu prevederile legii protecţiei civile 481/2004 art.10 lit.. (d) si

celelalte acte normative apărute pe aceasta linie, la nivelul S.C. GTH GAZE
INDUSTRIALE S.A. este necesara elaborarea planului de analiza si acoperire a
tipurilor de risc, in clase de risc, iar aceasta se face in baza analizei de risc.
Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării
riscului, determinării frecventei evenimentelor pentru fiecare tip de risc specific.
Criteriile de clasificare stabilite prin HG 642/29 iunie 2005 (M.O
603/13.07.2005) se va face in funcţie de tipurile de risc specifice din zona S.C.
GTH GAZE INDUSTRIALE S.A. cele de la operatorii economici învecinaţi care
pot afecta prin tipul riscurilor existente si alte zone in afara sferei de activitate.
Planul de analiza si acoperire a tipurilor de risc va, fi structurat pe riscuri principale
sau secundare, astfel incat planurile întocmite pentru gestionarea situaţiilor de
urgenta sa cuprindă structurile proprii de intervenţie, dotarea cu mijloace tehnice si
materiale de intervenţie, aparatura si echipamente de protecţie, modul de acţiune
pentru limitarea si înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenta la care sunt expuşi
salariaţii sau populaţia din zona de risc.

În urma analizei anexelor cu hărţile privind tipurile de risc specifice la

nivel naţional, a Fişei obiectivului si a domeniului de activitate a S.C. GTH
GAZE INDUSTRIALE S.A. au fost identificate si clasificate urmatoarele
tipurilor de risc ;

a) – RISCURI NATURALE

1 Cutremur ( C-principal ;)

6
 Pentru seismologi, cutremurul este o cedare bruscă, prin rupere (de gen
forfecare în general) a rocilor de la adâncime, de-a lungul unor fracturi (falii),
cedare prin care energia potenţială de deformare înmagazinată în cursul procesului
lent de seismogeneză, este radiată tranzitoriu sub forma vibraţiilor mecanice, cu
toate efectele geofizice şi macroseismice care se pot manifesta (faliere, oscilaţii
puternice ale solului şi structurilor antropogene, generarea de valuri seismice).
O altă definiţie a cutremurelor de pământ ar putea fi următoarea: -
cutremurele de pământ sunt fenomene naturale cauzate de:
 Mişcările scoarţei terestre,
 Erupţiile vulcanice,
 Alunecările de teren,
 Prăbuşirile de peşteri (grote),
 Prăbuşirile unor galerii de mină,
 Exploziile nucleare sau convenţionale.
Cele mai mari cutremure pot fi percepute până la mii de kilometri distanţă
de epicentru.
Parametrii de bază al unui cutremur sunt următorii:
 Epicentru (poziţia geografică),
 Adâncimea,
 Momentul de producere,
 Mărimea (puterea),
 Intensitatea.
Aceşti parametrii sugerează criteriile de clasificare ale cutremurelor astfel:
clasificarea genetică:
 tectonice,
 vulcanice,
 de prăbuşire.
clasificarea după adâncime:

7
 adâncime normală (până la 60 km),
 intermediare (între 60 şi 300 km),
 adânci (între 300 şi 700 km).
clasificarea după mărime (magnitudine):
 ultra-microcutremure (magnitudine M1)
 microcutremure (1 M1 3),
 cutremure mici (3 M1 5),
 moderate (5 M1 7),
 mari (7 M1),
 majore (7 M1 8),
 uriaşe (8 M1 9),
 gigantice (M1 9).
clasificarea după distanţa faţă de zona de producere
 locale (D = 500 km),
 regionale (D = 500 – 2500 km),
 teleseismele (D = 2500 km).
Parametrii cei mai frecvenţi întrebuinţaţi la specificarea mărimii seismelor
sunt: magnitudinea şi intensitatea seismică.
Mărimea unui cutremur se exprimă cel mai adesea prin magnitudine,
concept introdus la începutul anilor 1930 de către celebrul seismolog CH. F.
RICHTER.
Din totalul cutremurelor produse pe pământ, cele mai multe, aproximativ
70 % sunt de origine tectonică. Numai 7 % se produc ca urmare a unor erupţii
vulcanice şi 23 % sunt din alte cauze.
În ţara noastră, cutremurele de pământ sunt aproape în totalitate de natură
tectonică, avându-şi originea în zona VRANCEI, mai ales în zonele subcarpatice şi
mai puţin în părţile de Nord – Vest şi Vest ale ţării.
Urmările cutremurelor:

8
 distrugerea sau avarierea construcţiilor civile (locuinţe, edificii speciale,
culturale, religioase, etc.) şi a construcţiilor industriale, a uzinelor şi a reţelelor
de gospodărie comunală, a unor construcţii şi lucrări hidrotehnice sau
hidroamelioraţii cu consecinţele respective (acţiunea undei de viitură, inundaţii,
etc.),
 apariţia incendiilor,
 declanşarea unor alunecări sau surpări de teren, a unor avalanşe,
 blocarea cursurilor unor ape curgătoare,
 formarea unor valuri marine care pot acţiona distructiv în zonele de coastă şi în
porturi,
 producerea unor perturbări atmosferice (furtuni, nori de praf, etc.),
 producerea unor efecte psihice ce pot avea urmări grave în comportarea
indivizilor sau a grupurilor umane (stres, panică),
 posibilitatea apariţiei unor epidemii sau îmbolnăviri ca urmare a degradării
factorilor de mediu şi condiţiilor de igienă individuală şi colectivă.

2 Alunecări si prăbuşiri de teren(at/pt - secundar)

Alunecările de teren se produc pe versanţii dealurilor prin deplasarea
rocilor sau a solului, de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene
naturale (ploi torenţiale, mişcări tectonice, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni
puternice, etc.), sau ca o consecinţă a unor activităţi umane.
Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte
dezastre, ele sunt însă periculoase, putând conduce la distrugerea unor construcţii
prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire. De asemenea, alunecările de
teren pot bara cursul unor ape curgătoare, creând lacuri de acumulare temporare
sau permanente, pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val
puternic la pătrunderea în lac în mod brusc, a unui volum mare de rocă.
Cauzele producerii alunecărilor de teren

9
 Cauzele alunecările de teren pot fi:
a) naturale:
 modificarea nivelului apelor subterane,
 ploi torenţiale. Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între
particule micşorând-o, astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii
greutăţii versantului şi a celorlalte încărcări verticale, ducând la prăbuşirea
(alunecarea) versantului.
 Mişcarea seismică. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un
alt fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. Acest fenomen are
particularitatea de a produce alunecări chiar în terenuri orizontale, atunci când
straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi.
 Eroziunea cauzată de acţiunea apei sub diferite forme (infiltraţie, fenomen
carstic).

b) generate de activitatea omului:

 Realizarea unor lucrări în apropierea versanţilor. Alunecarea care se poate
produce din aceast motiv, este cauzată de încărcarea terenului care creşte
semnificativ, odată cu realizarea unor construcţii, modificându-se echilibrul de
moment al versantului.
 Despăduririle sunt o cauză majoră a declanşării alunecărilor pe versanţii cu
înclinări accentuate, deoarece copacii fixează masa de teren şi contribuie la
eliminarea unor cantităţi mari de apă prin evaporaţie.
Efectele alunecărilor de teren
Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt:
 Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel
 Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă
cu pericol de inundaţii,
 Distrugerea parţială sau totală a reţelelor utilitare (apă, gaze, canalizare, etc.).
 Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.).

10
Nu este cazul.

3 Inundaţii (id-secundar)

În general inundaŃiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de

la declansarea fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval
de baraje , sau a declansării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de
precipitaŃii, există suficient timp pentru avertizare si alarmare.
Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este posibil să se asigure măsuri de
prevenire şi protecţie astfel încât să se diminueze sau să se elimine acţiunea lor
distructivă.
Prevenirea apariţiei inundaţiilor, sau diminuarea – eliminarea acţiunilor
distructive se pot asigura prin:
-realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe
versanţi, din afluenţii mai mici ai bazinelor, ai torentelor care s-ar forma ca urmare
a unor ploi abundente, sau prin topirea zăpezilor. Aceste lucrări pot fi:
-acţiuni de împădurire sau reîmpădurire a versanţilor,
-crearea unor tipuri de învelişuri care să favorizeze infiltraţia şi să reducă scurgerea
apelor de pe versanţi,
-construirea unor baraje de retenţie la baza văilor.
-construirea unor canale şi efectuarea unor lucrări de îndiguire în zonele joase,
pentru a reţine apa revărsată;
-interzicerea executării oricărei construcţii în zonele inundabile;
-aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor să reziste la creşterea
nivelului apei şi la viteza de deplasare a acesteia.

Nu este cazul.

4 Fenomene meteorologice periculoase-seceta (s-secundar)

11
 Furtunile sunt fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ
mari de teren, pe termen lung, provocând pierderi de vieţi omeneşti, pagube
materiale şi degradarea mediului.
Ninsorile sau ploile abundente pot produce inundaţii de mari proporţii, iar
acestea la rândul lor pot avea efecte catastrofale asupra construcţiilor şi instalaţiilor
dispuse pe direcţia de propagare a viiturilor.
Descărcările electrice pot provoca incendii sau avarii la reţelele energetice,
căldurile excesive pe timp de secetă pot produce autoaprindere şi incendii de mari
proporţii cu consecinţe grave în rândul oamenilor, animalelor sau bunurilor
materiale.
O furtună este caracterizată prin vânt puternic, ploi torenţiale, grindină şi
este provocată de perturbări atmosferice violente.
Reguli de comportare
Nu este cazul.

5 avalanse (av-secundar)
Nu este cazul

6 Incendii de padure (ipsecundar)

Incendiul - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi
spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care
necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
Dacă orice persoană evită, în mod instinctiv, contactul direct cu flăcările,
fenomene cum ar fi degajarea fumului şi a gazelor de ardere, sunt de multe ori
ignorate, neapărând atât de evident periculoase ca flăcările. De multe ori însă,
aceste produse ale arderii, provoacă pericole şi distrugeri mai mari decât flăcările,
inclusiv pierderi de vieţi omeneşti, fapt dovedit de statisticile intervenţiilor la
incendii.
Propagarea rapidă a fumului într-o construcţie, are drept efect, în primul rând,
reducerea vizibilităţii, fapt ce conduce la diminuarea capacităţii de orientare a

12
persoanelor şi la apariţia panicii. Acestea împiedică părăsirea rapidă a zonei
periculoase şi, ca urmare, se măreşte durata de staţionare sub influenţa căldurii şi
gazelor toxice, şansele de supravieţuire diminuându-se.
Reacţiile faţă de incendii şi fum, sunt diferite de la individ la individ, în
funcţie de particularităţile fizico-psihice ale fiecăruia.
Fumul se poate localiza pe căile respiratorii, provocând simptome de ameţeală
şi vomă. Lipsindu-i oxigenul, victima incendiului întră în stări euforice,
comportându-se într-o manieră iraţională sau ineficace.
Efectele inhalării fumului sunt agravate de consumul de alcool, droguri sau
medicamente cu efect sedativ.
Indiferent de locul de izbucnire si elementele care ard, exista anumiti factori
care favorizeaza incendiul:
 Anotimpul in care izbucneste acesta, vara si la inceputul primaverii avand o
dezvoltare mai rapida;
 Tipul incendiului;
 Conditiile meteorologice, seceta, temperaturile ridicate si vantul crescand
viteza de dezvoltare
 Topografia terenului, o panta abrupta contribuind la intensificarea
incendiului
Dupa locul de izbucnire si dupa elementele care ard, incendiile de padure se
clasifica astfel:
 De litiera;
 De coronament;
 Subterane
 Combinate(de litiera si coronament)
 De doboraturi (acolo unde nu se ingijeste parcul)

Nu este cazul.

13
b) RISCURI TEHNOLOGICE
1 accidente chimice (Ach-principal)
Accidentul chimic poate fi definit ca un eveniment tragic ce se poate
produce la una dintre întreprinderile unde se fabrică, prelucrează, utilizează,
depozitează sau transportă substanţele toxice industriale care, din cauza unor
dereglări de proces, avarii la instalaţii sau manipulări greşite, permit răspândirea în
mediul înconjurător a unor cantităţi de substanţe la concentraţii mai mari decât cele
maxim admise, punând în pericol sănătatea unor colectivităţi umane. Există o gamă
largă de produse chimice care pot fi implicate într-un asemenea eveniment cu
urmări grave. Dintre acestea cel mai des antrenate într-un posibil accident chimic
sunt: amoniacul, clorul, hidrogenul sulfurat, oxizii de sulf, etc., în cantităţi foarte
mari, atât în industria chimică, cât şi în alte domenii ale producţiei de bunuri
materiale.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) apreciază că în lume se produce
un eveniment chimic pe săptămână. Din fericire, numai un procent foarte mic
dintre acestea pun în pericol sănătatea oamenilor din împrejurimi.
Astfel, dintre cele peste 100 de accidente care s-au produs în ultimul
deceniu, mai mult de 30 au fost însoţite de emisia unor substanţe extrem de toxice
în care şi-au pierdut viaţa peste 3.000 de persoane, aproximativ 3.000.000 au fost
intoxicate şi peste 250.000 evacuate.
În cazul unei avarii, instalaţia (sursa toxică) poate suferi o fisură prin care se
scurge substanţa toxică industrială, sau se poate distruge, permiţând răspândirea în
mediu a întregii cantităţi sau a unei părţi importante din conţinut. În urma avariei,
indiferent de natura ei, o parte din substanţa toxică se răspândeşte pe teren şi o altă
parte creează un nor toxic, care se deplasează în funcţie de condiţiile
meteorologice, pe anumite distanţe (până la câteva zeci, de kilometri uneori)
creând o zonă de acţiune a norului toxic.
În această zonă, până la anumite distanţe, concentraţia substanţei toxice
industriale poate avea valori letale, iar la distanţe mai mari să se menţină cu

14
concentraţii de intoxicare, efect care impune asigurarea asistenţei medicale de
urgenţă.
În zona de acţiune a norului toxic pot fi cuprinse mai multe localităţi, unităţi
economice sau sociale izolate, fapt care impune aplicarea unor măsuri specifice, de
urgenţă. Protecţiei civile îi revine misiunea de a planifica, organiza şi urmări
realizarea unor măsuri de protecţie a oamenilor, animalelor şi a diferitelor categorii
de bunuri materiale din zona de acţiune a norului toxic, de a desfăşura acţiuni de
localizare şi înlăturare a urmărilor accidentului chimic împreună cu formaţiuni şi
forţe ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne din zona
apropiată sinistrului, unităţi care pot avea resursele umane şi tehnice necesare
intervenţiei.
Accidentul chimic şi poluarea accidentală sunt evenimente imprevizibile! Ca
urmare există posibilitatea ca la orice dereglare a procesului tehnologic prin
avarierea sau deteriorarea unei instalaţii, a unui utilaj sau mijloc de transport să se
elibereze în mediul înconjurător (aer, apă, sol), substanţe toxice care pot avea
impact atât asupra mediului cât şi asupra populaţiei.

2 accidente nucleare(an-secundar)
Accidentul nuclear se consideră a fi evenimentul care afectează instalaţia
nucleară şi provoacă iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător
peste limitele maxime admise.
Instalaţiile şi activităţile care sunt luate în considerare ca sursă de accident
nuclear sunt:
- reactoarele nucleare energetice şi de cercetare;
- instalaţiile din ciclul de producere a combustibilului nuclear;
- instalaţiile de tratare a deşeurilor radioactive;
- transportul şi depozitarea combustibilului nuclear sau a deşeurilor
radioactive;

15
 - producerea, utilizarea, depozitarea, stocarea şi transportul radioizotopilor
folosiţi în agricultură, industrie, medicină, precum şi în scopuri ştiinţifice şi de
cercetare.
Centralele nucleare electrice având în structură reactoare nucleare de putere
(500 – 1000 MW) constituie pericolele cele mai grave pentru contaminarea
mediului înconjurător şi iradierea populaţiei în astfel de situaţii, aşa cum au
demonstrat accidentele nucleare cunoscute până în prezent (Cernobâl – 1986,
Huston - S.U.A.- 1957, Cumbria - U.K.-1957, Tennesse - S.U.A.- 1957, Idaho –
S.U.A.-1961, Saint Laurent – Franţa - 1969, Canada – 1978, Goiana – Brazilia -
1987, Prov. Shanxi-China - 1992, etc.).
Cauzele producerii accidentelor nucleare
a) cauze interne:
- supraîncălzirea elementelor combustibile
- ambalarea termică a unui reactor spre starea critică, care atrage după sine o
intensă eliberare de materiale radioactive în atmosferă şi care poate duce în
extremă situaţie, la topirea zonei active a reactorului
- cedarea circuitelor de răcire
- avarii la sistemul de canalizare – colectare a deşeurilor radioactive
- greşeli de manipulare a deşeurilor radioactive
- neexecutarea la timp a reviziilor tehnice
b) cauze externe:
- dezastre naturale
- acte de sabotaj
- impactul cu obiecte cosmice, avioane sau proiectile de calibru mare
Urmările accidentului nuclear
Riscul nuclear reprezintă acel complex de situaţii şi consecinţe, rezultat în
urma eliberării necontrolate a produşilor radioactivi în mediul înconjurător
Domeniile afectate de accidentul nuclear sunt :
- sănătatea publică
- economia zonei în general şi în special cea agricolă şi zootehnică

16
- alte aspecte economice şi sociale din zona afectată de răspândirea
radioactivităţii eliberate
Factorii de care depind urmările şi consecinţele accidentului nuclear sunt:
- teritoriul în care se produce evenimentul (teritoriul naţional sau în afara
acestuia)
- proporţiile accidentului nuclear
- anotimpul în care are loc accidentul
- relieful şi flora zonei înconjurătoare
- condiţiile meteo din momentul accidentului
- utilizarea terenului din zonă sub aspect agricol şi zootehnic
- distanţele până la localităţi şi densitatea populaţiei din zonă
- distanţele la care sunt situate obiectivele sociale economice şi agrozootehnice
importante
- fauna zonei
- mijloacele şi căile de comunicaţie cu localităţile din jur
Într-un accident nuclear, ca urmare a eliberării de substanţe radioactive în
mediul înconjurător, există următoarele riscuri:
a) riscul inhalării de substanţe radioactive:
- din cauza gazelor emise şi transportului substanţelor radioactive, la distanţă de
către curenţii de aer;
- efectele conjugate ale inhalării şi iradierii se manifestă direct;
- inhalarea iodului sau particulelor de cesiu radioactiv, duce la apariţia riscului
imediat;
- efect cumulator asupra tiroidei;
b) Riscul rezultat din radioactivitatea depusă
Aprecierea riscului în acest caz se face prin:
- determinarea debitului dozei de radiaţie;
- stabilirea radionuclizilor prezenţi;

17
 În cazul în care doza (debitul de radiaţie) poate fi tolerat din punct de vedere
al iradierii externe, este obligatoriu controlul radioactivităţii produselor alimentare,
direct sau indirect afectate de contaminarea radioactivă.
c) Riscul rezultat din acumularea lentă a radioactivităţii:
- în alimente
- în aer
- în precipitaţii
Alimente critice:
- lapte
- legume cu foi
Dacă efectul inhalării se produce destul de rapid, pericolul cauzat de
depunerile radioactive este de durată medie şi mare, ceea ce impune măsuri pe
termen lung privind consumul de alimente, apă, şi controlul permanent al
radioactivităţii.
Nu este cazul.

3 incendii in masa (im-secundar)

Incendiul în masă este definit ca incendiul de mari proporţii care poate
genera consecinţe negative majore asupra desfăşurării normale a activităţilor
social-economice, precum şi asupra mediului înconjurător, şi care nu poate fi
controlat şi lichidat numai prin intervenţia serviciilor pentru situaţii de urgenţă
constituite potrivit legii.
Atât din definiţie, cât şi din prezentarea nivelurilor de gravitate, rezultă că
incendiile în masă au ca trăsături comune caracter de masă al evenimentului
(afectează teritoriul şi populaţia concentrată într-o zonă), brutalitate şi apariţie
rapidă, pierderi de vieţi omeneşti şi în plan material.
Din cauza marii aglomerări de construcţii cu un grad ridicat de
combustibilitate, incendiile în mediul rural se propagă repede, nu numai în direcţia
vântului ci şi în alte direcţii.

18
 Incendiul se poate transmite la distanţe destul de mari prin bucăţile de
material aprins şi scânteile purtate de curenţii de aer.
Lichidarea incendiului este îngreunată de insuficienţa surselor de alimentare
cu apă, condiţiile meteorologice nefavorabile, precum şi din cauza unor drumuri
greu întreţinute, care întârzie intervenţia.
Nu este cazul.
4 accidente grave pe cai de transport(atp-secundar)
Accidentele majore pe căile de comunicaţii produc întreruperea temporară a
circulaţiei, generând distrugerea acestor căi, victime umane şi animale, cât şi
pagube materiale.
Aceste tipuri de accidente au următoarele caracteristici:
 frecvenţa anuală (lunară, trimestrială) a accidentelor tip;
 tipul căii de comunicaţie (rutiere, feroviare, fluviale, aeriene);
 timpul de reabilitare al comunicaţiei;
 mijlocul de transport afectat;

Principalele efecte ale acestui fenomen sunt:

- pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale;
- dereglarea fluxului de transport persoane şi marfă, a vieţii economico-sociale din
zonă;
- distrugerea sau avarierea unor lucrări (poduri, viaducte, ziduri de sprijin etc.);
- degradarea şi poluarea mediului;
- cheltuieli pentru realizarea intervenţiei şi a reabilitării.
Accidentele majore aeriene, feroviare, rutiere şi cele maritime sunt similare prin
faptul că implică deplasarea rapidă a vehiculelor care transportă pasageri, ducând
la apariţia victimelor în rândul acestora sau, în situaţia în care se transportă mari
cantităţi de bunuri şi substanţe, se produc direct sau indirect pagube materiale şi
poluarea mediului.

19
 Accidentele aeriene se pot produce din cauze naturale, tehnice sau umane
(greşeli/necunoaştere, neglijenţe, etc.).
Accidentele pe căile ferate, pot avea loc când trenurile călătoresc pe aceleaşi
linii, sau când deraiază din cauza unei defecţiuni a materialului rulant, alunecări de
teren, avalanşe, sau se pot produce ca urmare a unor activităţi rău-intenţionate.
Accidentele rutiere sunt fără îndoială, cele mai frecvente şi, în plus, produc cele
mai multe pagube.
Dezastrele maritime au fost foarte mult diminuate datorită îmbunătăţirii
sistemelor de navigaţie şi tehnologiei de construcţie a navelor. Totuşi transportul
maritim poate fi o sursă de dezastre ecologice foarte întinse, în special când sunt
naufragiate tancuri petroliere, sau sunt aruncate peste bord containere cu produse
periculoase.
Nu este cazul.
5 eşecul utilităţilor publice (eup-secundar)

Prin eşecul utilităţilor publice înţelegem imposibilitatea instituţiilor respective de a

asigura buna desfăşurare şi funcţionare a reţelelor ce asigură utilităţile publice, ca
urmare a unor accidente, avarii sau disfuncţionalităţi survenite pe timpul
funcţionării acestora sau a unor fenomene, accidente sau incidente externe, care
afectează reţelele respective. Principalele utilităţi publice sunt :
- reţelele telefonice,comunicaţii;
- reţele de alimentare cu energie electrică,gaze,apă,de canalizare;
- reţele de colectare a apelor uzate şi pluviale.
Efectele acestor avarii pot fi :
- întreruperea pe perioade medii sau lungi a alimentărilor de orice fel şi transmiterii
de date;

c) RISCURI BIOLOGICE:

20
 Riscurile biologice generează situaţii de urgenţă prin sursele potenţiale de
izbucnire a unor epidemii sau epizotii (ferme zootehnice, spitalle de boli
contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de muncitori, zone
locuite paupere fără utilităţi publice, tabere de sinistraţi) sau prin poluări
accidentale. Depozitarea neautorizată de deşeuri medicale şi a deşeurilor
înţepătoare din spitale pun mari probleme în ceea ce priveşte posibilitatea unor
epidemii în condiţii de temperaturi mari şi la umiditate crescută în zonele populate
şi sărace.
1. Epidemia(ed-secundar)
- constă în răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la
oameni
2. Epizootia (ez-secundar)
- constă în răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la
animale.

Principalele măsuri specifice în caz de epidemii şi epizootii sunt:

- aplicarea măsurilor igienico-sanitare;
- supravegherea epidemiologică a populaţiei;
- aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat;
- introducerea de restricţii severe privind consumul alimentar şi al apei potabile.
Principala formă de răspuns în astfel de situaţii o reprezintă respectarea
normelor de igienă individuală şi colectivă, izolarea rapidă a cazurilor confirmate
şi, dacă este necesar, introducerea interdicţiei de acces şi ieşire în/ din zonă
(carantina), până la stăpânirea fenomenului, concomitent cu folosirea antidoturilor
şi vaccinurilor recomandate fiecărui tip de agent patogen care a declanşat
epidemie (epizootia).

21
 CAPITOLUL III.

CLASIFICAREA S.C. GTH GAZE INDUSTRIALE S.A. DIN

PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE, ÎN FUNCŢIE DE
RISCURILE SPECIFICE

Nr.
Tipul de risc Principal Secundar
crt.

1. Cutremur C

2. Alunecare/prăbuşire de teren a(t)/p(t)

3. Inundaţie i(d)

22
4. Secetă s
5. Avalanşă/înzăpeziri a(v)/i(z)
6. Incendiu de pădure i(p)
7. Accident chimic A(ch)
8. Accident nuclear a(n)
9. Incendiu în masă i(m)
Accident grav de
10. a(tp) e(x)p
transport/explozii
11. Eşecul utilităţilor publice e(up)
12. Epidemie e(d)
13. Epizootie e(z)

CAPITOLUL IV
Reguli de comportare si masuri de protectie pe tipuri de risc

Deoarece fiecare tip de risc comporta reguli si masuri de protectie specifice,

acestea se vor trata pentru fiecare in parte astfel:

Cutremurele de pamant. Masuri de protectie

Pentru a preveni urmarile dezastruoase ale cutremurelor, un rol important
revine instruirii tuturor oamenilor cu regulile de comportare pe timpul cutremurului
si cu perioadele urmatoare ale acestuia.
Intrucat miscarea seismica este un eveniment imprevizibil, aparut de regula
prin surprindere, este necesar sa cunoastem bine modul si locurile care pot asugura
protectie in toate imprejurarile: acasa, la serviciu, in locurile publice, cu mijloacele

23
de transport etc. Acestea, cu atat mai mult cu cat timpul pe care il avem la
dispozitie pentru realizarea unei oarecare protectii este foarte scurt.
Regulile de comportare si masurile de protectie in caz de cutremur, trebuie
sa le realizam inainte de producere, pe timpul producerii cutremurului si dupa ce
miscarea seismica a trecut.
Pentru protectie inainte de cutremur este necesar sa se realizeze masuri de
protectie a locuintei si in afara acesteia.
In masurile de protectie a locuintei este necesar:
Recunoasterea locurilor in care ne putem proteja; grinda, tocul usii, birou sau masa
rezistenta etc.;
Identificarea si consolidarea unor obiecte care pot cadea sau deplasa in timpul
seismului ;
Asigurarea masurilor de inlaturare a pericolelor de incendiu: protectia si evitarea
distrugerilor la instalatiile de alimentare cu electricitate, apa si gaze;
Cunoasterea locurilor de intrerupere a alimentarii cu aceste surse;
Asigurarea starii de rezistenta a locuintei. La nevoie se consulta organele de
protectie civila locale sau alti specialisti;
Asigurarea, in locuri cunoscute si usor accesibile, a imbracamintei pentru timp
rece, a unei rezerve de alimente a unor materiale si obiecte necesare realizarii unei
truse de prim ajutor familial;
Asigurarea unei lanterne, a unui aparat de radio cu tranzistor si bateriile necesare;
In masurile de protectie in afara locuintei este necesar:
Cunoasterea locurilor celor mai apropiate unitati medicale, sediile inspectoratelor
pentru situatiide urgenta, de politie, de cruce rosie, precum si alte adrese utile;
Cunoasterea bine a drumului pe care va deplasati zilnic la scoala, cumparaturi,
avand in vedere pericolele care pot aparea: spargeri de geamuri, caderea unor
obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apa etc.;
Masurile ce trebuie luate in timpul producerii unui cutremur puternic, sunt
urmatoarele:

24
Pastrarea calmului, sa nu se intre in panica si sa linistiti pe ceilalti membrii ai
familiei: copii, batrani, femei;
Prevenirea tendintelor de a parasi locuinta: putem fi surprinsi de faza puternica a
miscarii seismice in holuri, scari etc. Nu se foloseste in nici un caz ascensorul;
Daca suntem in interiorul unei locuinte – ramanem acolo, departe de ferestre care
se pot sparge, sa se stea inspre centrul locuintei (cladirii), langa un perete.
Protejarea se face sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa sau banca din clasa
suficient de rezistente spre a ne feri de caderea unor lampi, obiecte mobile
suprapuse, tencuieli ornamentele etc.;
Daca suntem surprinsi in afara unei locuinte (cladiri) ramanem departe de aceasta,
ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri,parapete, cornise, geamuri care de obicei se
pot prabusi pe strada;
Daca suntem la scoala (serviciu), nu fugim la usi, nu sarim pe fereastra, nu se
alearga pe scari, nu se utilizeaza liftul, nu alergati pe strada. Deplasarea se face cu
calm spre un loc deschis si sigur;
Daca a trecut socul puternic al seismului, se inchid imediat sursele de foc cat se
poate de repede, iar daca a luat foc ceva se intervine imediat;
Daca seismul ne surprinde in autoturism, ne oprim cat se poate de repede intr-un
loc deschis, se evita cladirile prea aproape de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii
electrice aeriene si ne ferim de firele de curent electric cazute;
Daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs.
pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida
usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. In
metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca
acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele;
Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematrograf,
stadion, sala de sedinta etc.) nu alergati catre iesire, imbulzeala produce mai multe
victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de rand.
Dupa producerea unui cutremur puternic este necesar sa luam urmatoarele masuri:

25
Nu plecati imediat din locuinta. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de
seism. Calmati persoanele speriate si copii;
Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de
constructii cazute, sa se degajeze;
Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti
suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar – medical
calificat. Ajutatii pe loc. Curatati traseele de circulatie de cioburi sau substante
toxice, chimicale varsate, alimente etc.
Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, linistiti-i asigurandu-le
imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului in care ne aflam;
Ascultati numai anunturile posturilor de radio-televiziune si recomandarile
acestora;
Verificati preliminar starea instalatiilor de electricitate, gaz, apa, canal din locuinta;
Paraseste calm locuinta dupa seism, fara a lua cu dvs. lucruri inutile. Verificati mai
intai scara si drumul spre iesire;
Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu
reusiti, procedati cu calm la spargerea geamurilor si curatati bine si zona de
cioburi, utilizand un scaun, o vaza metalica (lemn) etc. Deplasati-va intr-un loc
deschis si sigur (parc, stadion etc.);
Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri (replici) ulterioare
primei miscari seismice, care de regula este mai redus decat cel initial. Nu dati
crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice si urmarile lor, utilizand
numai informatiile si recomandarile transmise ofocoal, receptionate direct de dvs.
si nu din auzite;
Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti de dvs. care in asemenea
situatii apar ad-hoc.

Accidente chimice. Masuri de protectie.

In zona de actiune a norului toxic se aplica masura de protectie astfel:

26
instiintarea si alarmarea populaţiei despre pericolul chimic se executa cu scopul de
a avertiza populaţia despre pericolul chimic , in vederea realizării masurilor de
protecţie.
Instintarea se realizeaza in trepte de urgenta , in functie de dinstanta pana la
locul accidentului chimic.Alarmarea se executa prin semnalul “alarma la dezastre“
Dupa declansarea “alarmei ”, prin mass- media se transmit populatiei si tinerilor
informatii suplimentare privind regurile de comportare,modul de realizare a
masurilor de protectie, durata de actiune a norului toxic si alte masuri ce trebuie
aplicate dupa trecerea pericolui.
Asigurarea protectiei populatiei cu mijloace individuale de protectie se
realizeaza pentru a impiedica patrunderea substantelor toxice in organism , prin
aparatul respirator sau prin piele.Se pot folosii la nevoie si mijloace simple de
protectie, care se confectioneaza conform modelelor de protectie civila.
Asigurarea protectiei populatiei prin adapostire se realizeaza numai in
adaposturile de protectie civila care au prevazute un sistem corespunzator de de
filtroventilatie
Asigurarea protectiei prin evacuare (autoevacuare) temporara se executa
pentru a realiza protecta populatiei si tinerilor in situatiile cand celelalte mijloace
lipsesc sau sunt insuficiente.
Introducerrea restrictiilor de consum a apei, produselor agroalimentare si
furajelor pentru a preveni intoxicarea oamenilor si animalelor in zona
contaminata.restrictiile se transmit cetatenilor prin toate mijloacele de instintare la
dispozitie.
Introducerea restrictiilor de circulatie si a unor masuri de paza si ordine in
zona de actiune a norului toxic pentru a preveni intoxicatiile oamenilor si
animalelor si pentru a asigura desfasurarea actiunilor de protectie si interventie.
Organizarea cercetarii chimice, a controlului si supravegherii contaminarii se
realizeaza in zona accidentului chimic si in zona de actiune a norului toxic, pentru
a stabili prezenta substantelor toxice industriale, cantitatea de substanta raspandita,

27
concentratia substantei in zona de raspandire, directia deplasarii norului toxic,
limitele zonei de actiune a noruluui toxic cu concentratia letala si de intoxicare.
Acordarea primului ajutor si a asistentei medicale de urgenta persoanelor intoxicate
in zona accidentuluui chimic si in zona de actiune a norului toxic,se continua
scoaterea victimelor de sub actiunea substantelor toxice industriale si transportarea
la spitale in vederea tratamentului.
Aplicarea masurilor de neutralizarre si de impiedicare a raspandirii
sibstantelor toxice industriale, colectarea, transportul si depozitarea materialelor
contaminate in vederea micsorarii sau anularii actiunii substantelor toxice
industriale, localizarii si inlaturarii accidentului chimic.
Asigurarea protectiei animalelor se realizeaza in fermele zootehnice si
gospodariile individuale din zona de actiune a norului toxic, prin izolare in
grajdurile folosite in mod curent la care se etanseaza usile si ferestrele .
Instruirea elevilor, tineretului si intregii populatii din zona afectata, are ca scop
constientizarea acesteia privind necesitatea aplicarii masurilor de protectie si
respectarea regulilor de comportare in zona contaminata.
In functie de amploarea si urmarile accidentului chimic, se organizeaza si
masurile de protectie si interventie de limitare si inlaturare a urmarilor acestuia.Un
rol important in toata activitatea revine Comisiei locale pentru situatii de urgenta.

CAPITOLUL IV
MĂSURI ŞI ACTIVITĂŢI PREVENTIVE
Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul
acoperirii riscurilor la nivelul S.C. GTH GAZE INDUSTRIALE S.A. sunt:
- organizarea protecţiei civile la nivelul operatorului economic;
- constituirea celulei pentru situatii de urgenta;
- constituirea echipelor de prima interventie pe tipuri de risc ;
- plan de instruire si pregatire (O.M.A.I. 712/23.06.2005);
- elaborarea de planuri si proceduri de intervenţie specifice tipurilor de risc;

28
- planificarea si organizarea de exercitii, verificare si antrenamente;
- informarea Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Dealu Spirii” al
Municipiului Bucureşti, cu 48 de ore înaintea efectuării fiecărui transport de
deşeuri periculoase conform prevederilor H.G. 1061/2008 art. 14, alin. (4).
ÎNTOCMIT
S.C.MULTIPROTCONS S.R.L.
STRUGARIU DUMITRU

29