Biografii istorie

Ionescu Daniel

Vladimir Ilici Lenin (22 aprilie 1870 – 21 ianuarie 1924)

Lenin s-a născut în Simbirsk, Rusia. Tatăl său, Ilia Nicolaevici Ulianov (1831 - 1886), a

fost funcționar civil superior în domeniul educației, care a militat pentru democrație și
educație liberă universală în Rusia; mama sa , Maria Alexandrovna
Ulianovna (1835 - 1916), avusese numele premarital "Blank". Proveniența etnică și
religioasă a lui Lenin era foarte variată: avea ascendență calmîcă prin bunicii
paterni, germană, prin bunica maternă, care era luterană, precum și evreiască prin
bunicul matern (care s-a convertit la creștinism). Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) a fost
botezat după ritul bisericii ortodoxe ruse. A avut doi frați și trei surori, el fiind al treilea
născut. Tatăl său Ilia era inspector al școlilor primare din provincia Sibirsk în momentul
nașterii lui Vladimir Ilici Lenin.
În copilărie, Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) s-a remarcat la studiile de latină și greacă. În
mai 1887, fratele său mai mare, Alexandr Ulianov, a fost condamnat la moarte prin
spânzurare pentru participarea la un complot cu scopul asasinării țarului Alexandru al
III-lea. Acest eveniment l-a radicalizat pe Vladimir Ilici și, la sfârșitul aceluiași an, a fost
arestat și exmatriculat de la Universitatea din Kazan pentru participarea la un protest
studențesc. El a continuat să studieze în particular, iar în 1891 a primit licența pentru
practicarea avocaturii.
La 8 noiembrie 1917 Lenin a fost ales Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului de
către Congresul Sovietului Rus. În fața amenințării invaziei germane, Lenin a fost de
părere că Rusia trebuie să semneze imediat un tratat de pace. Alți lideri
veterani bolșevici, precum Buharin, apărau ideea continuării războiului, cu scopul de a
stârni revoluția în Germania. Troțki, care a condus negocierile, era pentru o poziție de
mijloc, fiind de acord cu un tratat de pace care să stipuleze condiția niciunui câștig
teritorial pentru vreo parte din conflict. După ce negocierile au eșuat, Germania a lansat
o invazie care a avut ca rezultat pierderea unei importante părți din teritoriile vestice ale
Rusiei. Ca un rezultat al acestei situații, Lenin a câștigat sprijinul majorității liderilor
bolșevici și Rusia a semnat, în cele din urmă, în condiții dezavantajoase Tratatul de la
Brest-Litovsk (martie 1918).
Sănătatea lui Lenin era deja deteriorată în mod serios în urma eforturilor sale făcute în
revoluție și în război. Tentativa de asasinat a mai adăugat o problemă la multele
probleme de sănătate pe care le-a avut. În mai 1922, Lenin a avut primul atac cerebral.
A rămas parțial paralizat (pe partea dreaptă) și rolul său în guvern a început să se
diminueze. După al doilea atac din decembrie 1922, Lenin a demisionat din funcțiile
politice. În martie 1923, a suferit al treilea atac, a rămas țintuit la pat și incapabil să mai
vorbească.
Lenin a murit la 21 ianuarie 1924. La puțin timp după deces, au început să circule
zvonuri potrivit cărora ar fi suferit de sifilis. Cauza oficială a morții lui Lenin a
fost ateroscleroza cerebrală sau al patrulea atac cerebral, dar din cei 27 de medici care
l-au tratat numai opt au fost de acord cu concluziile raportului de autopsie. Din acest
motiv, s-au făcut mai multe supoziții privind cauzele morții lui Lenin.

Iosif Vissarionovici Stalin (18 decembrie 1878 - 5 martie 1953)

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili din tată gruzin și

mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după
Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin,
câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și
pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei
apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea
Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și
funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a
lui Stalin este adeseori numită și stalinism.
Stalin s-a născut în orașul Gori, Georgia, în familia cizmarului Vissarion Ivanovici
Djugașvili. Mama sa, Ekaterina Geladze, provenea dintr-o familie de iobagi.
După cercetările lui Montefiore, Stalin a fost un fel de bandit care îl copia pe Koba și
care extorca persoanele cu bani. Montefiore continua și arată ca Stalin a fost un
gangster, un brigand și un criminal de drept comun, cu multiple arestări în Gruzia
natală, spărgător de bănci și escroc calificat. A început prin a extorca bani de la patronii
din Caucaz ca „taxă de protecție“. Sumele obținute astfel erau furnizate bolșevicilor care
l-au acceptat în rândurile lor. Guvernul lui Stalin a pus un accent mare pe asigurarea de
servicii medicale gratuite. S-au dus campanii împotriva tifosului, holerei și malariei.
Numărul de doctori a crescut atât de repede pe cât a permis capacitatea învățământului
medical și a facilităților medicale. Rata mortalității și mortalității infantile au scăzut în
mod continuu. Învățământul de toate gradele era gratuit și s-a dezvoltat în mod
spectaculos, tot mai mulți cetățeni sovietici învățând să scrie și să citească, mulți
devenind absolvenți ai unei forme mai înalte de învățământ. Generațiile care au crescut
pe vremea lui Stalin, în special femeile, au avut parte și de mai mari posibilități de
obținere a unei slujbe.
S-a sugerat că Stalin ar fi fost asasinat. Fostul exilat comunist Avtorhanov a adus în
discuție această ipoteză în 1975. Viaceslav Molotov, în memoriile sale politice publicate
în 1993, afirmă că Beria s-a lăudat în fața sa că l-ar fi otrăvit pe Stalin. În 2003, un grup
de cercetători ruși și americani au enunțat ipoteza că Stalin ar fi ingerat o puternică
otravă folosită împotriva șobolanilor, care provoacă fluidizarea sângelui și hemoragii și
atacuri cerebrale. Cum acest tip de otravă este insipidă, varianta aceasta este
plauzibilă. Cum a murit Stalin, se va putea afla cu certitudine doar dacă se va face
autopsia cadavrului care este îmbălsămat.