Adverbul

1) Completeaza spatiile punctate cu adverbele potrivite:

Soarele apune ……………… Stai …………………………
Tu scrii …………………….. Vorbeste ……………………
Batranii merg ………….. ….. Te inteleg …………………..
El locuieste …………………. Cu binoclul vad …………….
Astazi m-am trezit ………….. Toti vorbesc ……………….
Maria patineaza ……………. Ai procedat ……………….
Vino ……………………….. El citeste …………………..

2) Precizeaza functia sintactica pentru cuvintele subliniate mai jos:

Asteapta afara. E bine sa vii.
Vine devreme. E normal sa uiti.
Casa de acolo e noua. Este acolo sus.
Merge taras. Fireste ca vreau.
Sosirea acolo e asteptata. Bine ca poti.
E posibil oricand sa ploua. Poate ca stii.
Intamplarea de atunci n-o pot uita. Probabil ca pleaca.

3) Precizeaza valoarea morfologica a cuvintelor subliniate:

 Text greu/ invat greu
 Vad clar/ enunt clar
 Ceaiul este fierbinte/ te rog fierbinte
 Cer limpede/ cerul este limpede

4) Precizeaza felul adverbelor din textele de mai jos:

 “Acum sa-mi spui tu cine esti, de unde vii si incotro te duci, ca de nu, acolo iti putrezesc
ciolanele.” (Ion Creanga- “Povestea lui Harap- Alb”)
 “Si cand ai avea incaltea, un cal mai bun, calea- valea, dar cu smartogul ista iti duc
vergile.” (Ion Creanga- “Povestea lui Harap- Alb”)
 “Ei, asta e! cum sa n-aiba? El de- abia a intrat in politica si gata, se si infige la
deputatie… Fireste ca altii, care sunt mai vechi in partid, au si ei pretentii…” (Tudor
Musatescu- “Titanic vals”)
 Adverbul – tema acasa

1) Precizeaza valoarea morfologica a cuvintelor subliniate din enunturile de mai jos:

a) “E pentru noi o limba de unire,
b) Se-nvata greu si e o limba grea. ” (Adrian Paunescu- “Tacerea”)
c) “Patrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte.”(Mihai Eminescu- “Luceafarul”)
d) Lucrul acesta ii ramasese neinteles. Parul des ii acoperea fruntea.
e) Ma privea asa incat sa inteleg ca gandul lui era curat si sincer.

2) Precizeaza felul adverbelor din textele de mai jos:

 “Simina il privi o clipa in ochi, prea fix, aproape obraznic, apoi, fara sa mai adauge
vreun cuvant, se-ndrepta catre parc.<Probabil ca stie ceva despre care eu nu stiu nimic, gandi
domnul Nazarie. Nu cumva se pregateste un complot impotriva lui Egor?>” (Mircea Eliade-
“Domnisoara Christina”)
 “- Cum? Tu nu stii ce sunt plosnitele?, ma intreba el uimit. Lasa, ai sa afli in noaptea
asta… dar, ia spune-mi, unde ai dormit pana acum de n-ai habar de ele? Eu, dimpotriva, nu
stiu ce-I un pat fara plosnite!
- Si fac rau plosnitele?, intrebai infricosat de acest vrajmas.
- Oleaca, imi raspunse el nepasator.” (Panait Istrati- “Chira Chiralina”)
 ADVERBUL

1) Corectează greşelile din enunţurile următoare şi subliniază adverbele, unde este cazul:
o Prăjiturile sunt destule de bune.
o Ioana a rezolvat cea mai repede problema.
o Premianţii au răspuns cei mai bine la lecţie.
o Suntem fermi convinşi că am făcut o compunere frumoasă.
o Vremea s-a încălzit şi suntem prea groşi îmbrăcaţi.
o Am cumpărat cărţi noi-apărute.
o Vecinii noştri au copii proşti crescuţi.
o Am scris decât două exerciţii din tema pentru acasă.
o Mai a telefonat azi!
o Mai te-ai dus vreodată la el?
o Tot ar sta la joacă.
o Alexandru cam ar fi mers la plimbare.
o Dana şi a sosit la şcoală.

2) Identifică adverbele din ştirea de mai jos şi arată cum s-au format:
Primăvara cad mari cantităţi de ploaie, dar ieri dimineaţă furtuna dezlănţuită în comuna
Poiana Mărului i-a îngrozit pe localnici. Torentul, format pe coasta dealului vecin, a măturat
nebuneşte casele dinspre nord, pe care le-a lovit pieziş. Reprezentanţii Administraţiei Judeţene
au acţionat rapid şi au restabilit neîntârziat alimentarea satului cu energie electrică.

3) Precizează felul adverbelor din textele următoare:

 „Această primăvară nouă nu întârzie prea mult. Veni chiar destul de degrabă, ca toate
cele trecătoare, şi ucenicul se văzu iar pe cărările dinspre Siret, în tovărăşia lui Moş Nechita.
Ieri a aşteptat pe haturile de acolo iepurii, care nu sar totdeauna din vâlcele. Ca să se
înţeleagă mai bine asta, un iepure se ivi aproape de drum tocmai atunci. Băiatul scoase mai
repede puşca decât vânătorul, care, aşezat puţin mai departe, se mişca bătrâneşte. A apăsat
apoi pe trăgaci şi a văzut iepurele căzând.”
(M. Sadoveanu- „Poveştile de vânătoare sunt de la Dumnezeu”)
 „Întorceam paşii către casă, trecând încet printre macii roşii, risipiţi în grâul galben.
Priveam mai atent în larg şi am înţeles foarte clar că, precum în ziua întâii coborâri a
corăbierilor greci, marea e nepăsătoare. Cerul e tot atât de sus, iar inima omului e bântuită de
acelaşi dor de necunoscut.”
(Gala Galaction- „La ţărmul mării”)
 „Azi- dimineaţă m-am trezit,
Căci mi-a bătut în geam caisul.
Dar poate nu-i caisul, m-am gândit,
Şi- atuncea, supărat că tac astfel
Obrazul mi-a lovit cu ramul înflorit
Şi-ndată l-am recunoscut că este el,
Prietenul copilăriei, mult iubit!”
 (Magda Isanos- „Caisul”)
FISA DE LUCRU
ADVERBUL- APROFUNDARE
CLASA A V-A

1) Precizeaza termenul regent pentru cuvintele subliniate din enuntul urmator:

Si a tot mers el asa, si azi si maine pana cand a vazut acolo, departe, o luminita. A fugit
repede incolo si a dat peste ceva ce nu mai vazuse niciodata, nicaieri, de cand plecase de acasa.

2) Precizeaza felul adverbelor de mai jos,dupa criteriul semantic, si da cate un antonim

pentru fiecare: bine, frumos, aici, repede, des, afara, sus, dimineata, ziua, tarziu, inainte,
pretutindeni.

3) Grupeaza in trei categorii semantice adverbele date: dificil, acum, aici, departe,
totdeauna, greu, asa, aproape, acolo, atunci, ieri, alene, dupa-amiaza, repede, uneori, incet, vara,
tinereste, greceste, afara, aproape, maine, tarziu, dincolo, adineaori, oriunde, azi, iute, taras,
astfel, pretutindeni, oricand.

4) Grupeaza adverbele de la exercitiul anterior dupa structura.

5) Realizeaza o compunere de 8-10 randuri care sa fie continuarea textului ``Eu sunt…..
cine vrei tu. Sau poate cine vreau eu. Sunt un personaj de poveste……``. Utilizeaza cinci
adverbe diferite pe care sa le subliniezi. Da un titlu sugestiv compunerii.

6) Precizeaza valoarea morfologica a cuvintelor care se repeta in enunturile de mai jos:

 Copilul frumos scrie frumos.
 Sportivul rapid fuge rapid la concursuri.
 Dimineata aceasta este frumoasa. Dimineata este frumos.
 Joi mergem la concurs. Joia avem doua ore de romana.
 Voinicul urca pieptis muntele si se lupta vitejeste cu zmeul.
 Se uita crucis si vorbeste ragusit.

7) Alcatuieste enunturi in care cuvintele date sa aiba valorile morfologice indicate:

 Rece= adjectiv/ adverb;
 Greu= adjectiv/ adverb;
 Seara= substantiv /adverb;

8) Alcatuieste enunturi in care sa ai:

 Doua adverbe derivate;
 Doua adverbe compuse;
 Doua adverbe provenite din alte parti de vorbire.
 FISA DE LUCRU- ADVERBUL
CLASA A V-A

1) Subliniaza adverbele din enunturile de mai jos:

 Repede se satură cine mănâncă numai miere.
 Din o sută de iepuri de casă n-ai să faci niciodată un cal, din o sută de bănuieli, n-ai să
alcătuieşti niciodată o dovadă.
 Când te aştepţi mai puţin, atunci vei fi atacat.
 Lasă-mă să râd acum şi voi plânge mai târziu.
 Ciupercile otrăvitoare cresc cel mai repede.
 Ochii au acelaşi limbaj oriunde.
 Să nu păstrezi mereu toate ouăle în acelaşi coş.
 Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti.
 Adevărul e întotdeauna la mijloc.
 Vorbeşte puţin, ascultă mult şi niciodată nu vei greşi.
 Mai bine să nu spui un lucru decât să-l spui prost.
 Acolo unde nu există uliu, lăcusta spune: ``Eu sunt uliu!``
 Să nu râdă frunza de sus când cade frunza de jos.
 Racul cel mare le impune celor mici să meargă drept.
 Pentru a clădi înalt trebuie să sapi adânc.
 Când apa este prea limpede, acolo nu se găsesc peşti.
 Oamenii dorm bine la hanul ``hotărârii``.

2) În tabelul de mai jos scrie câte trei adverbe de fiecare fel:

De loc De timp De mod

3) Găseşte trei adverbe, în enunţurile de la exercitiul 1, fără funcţie sintactică.

DIN CULEGERE, PAG.156,EX.5

4) Explică, la alegere, în 4-5 rânduri, unul dintre enunţurile de la exerciţiul 1.

5) Alcătuieşte o compunere de 8-10 rânduri cu titlul ``Sunt cel mai bun vecin al verbului``,
în care să utilizezi cinci adverbe diferite. Subliniază adverbele utilizate.

TA: culegere, pag.155, ex.4; pag 156, ex.6.