după ce Ptolemeu a văzut că termenii lui
Cleopatra, Regina Caesar mai mult o favorizau pe sora sa
Egiptului
Cleopatra a devenit Cleopatra a VII-a
a Egiptului, la moartea tatălui său, Ptole-
meu al XII-lea, în anul 51 î.Hr.. Cleopatra
a VII-a Filopator a fost ultimul conducă-
tor al Regatului Ptolemeic din Egipt, re-
gină și faraon. Ca membru al dinastiei
ptolemeilor, ea a fost descendent al fon-
datorului Ptolemeu I Soter, un general
macedonean grec și companion al lui
Alexandru cel Mare.
Când Ptolemeu a murit în anul 51
i.Hr., Cleopatra și fratele ei, Ptolemeu al
XIII-lea, s-au căsătorit și au fost desem-
nați succesori pentru a conduce Egiptul,
dar regatul a căzut într-o perioadă de
război civil dintre cei doi.
În anul 48 i.Hr., învins la Bătălia de la
Pharsalus de către Iulius Caesar, genera-
lul Pompei a fugit în Egipt, sperand ca va
primi sprijin de la egipteni, fiind aliat po-
litic lui Ptolemeu al XII-lea. Dar Ptole-
meu al XIII-lea a ordonat asasinarea sa .
Iulius Caesar și trupele sale au sosit la
Alexandria, ocupând orașul. Caesar a în-
cercat să facă o reconciliere dintre cei doi
frați ptolemeici pentru ca rutele dintre
Egipt și Roma să fie sigure, dar a eșuat
Cleopatra decat pe el. Forțele lui Ptole-
meu au început astfel să asedieze palatul
în care se afla Cleopatra și cu Caesar. În-
să Caesar a izbutit să respingă forțele
inamice cu ajutorul unor intariri din par-
tea lui Mithridates I de Bosfor, Ptolemeu
al XIII-lea a fost ucis în bătălia de pe Nil
din anul 47 i.Hr.
Caesar i-a declarat pe Cleopatra și fra-
tele ei mai mic, Ptolemeu al XIV-lea,
drept conducătorii legitimi ai Egiptului.
Între timp, Caesar a întreținut o relație
intimă cu Cleopatra,ceea ce a dus la naș-
terea unui fiu, Caesarion. Cleopatra a că-
lătorit la Roma că regina clientelară în
anii 46-44 i.Hr. la invitația lui Caesar, lo-
cuind în vila sa.
Dar după asasinarea lui Caesar pe scă-
rile senatului de un grup de 30 de repu-
blicani cu fiul său adoptiv, Brutus, în
frunte Cleopatra s-a întors la Egipt.
Aceasta l-a asasinat în cele din urmă
pe Ptolemeu al XIV-lea și l-a proclamat
pe Caesarion, fiul ei cu Caesar, drept co-
rege. În războiul civil al liberatorilor din
anii 43-42 i.Hr., Cleopatra s-a alăturat tri-
umvirilor (Octavian, succesorul lui Cae-
sar, Mark Antonius și Marcus Lepidus)
împotriva forțelor pro-republicane con-
duse de Brutus și Cassius, asasinii lui Ca-
esar.
După ce asasinii lui Caesar au fost în-
frânți și controlul asupra imperiului a
fost împărțit între Augustus (în vest) și
Antonius (în est), Cleopatra s-a întâlnit
cu Antonius în Tarsos în anul 41 i.Hr.,
debutând relația lor intimă, ce a dus la
nașterea lui Alexandru Helios, Cleopatra
Selene a II-a și Ptolemeu Filadelfus.

Acesta a executat-o pe sora sa vitregă,
Arsinoe, la comanda ei, și a devenit prin-
cipalul aliat al regatului ptolemeic, pri-
mind finanțări și ajutor militar de la Cle-
opatra în campaniile sale împotriva Im-
periului Part și Regatului Armeniei.
În testamentul lui Antonius, citit de
Octavian în senatul Roman, este mențio-
nat faptul că i-a declarat pe copii Cleopa-
trei și ai lui drept conducători și moșteni-
tori ai teritoriilor aflate sub autoritatea
triumviratului roman estic, ceea ce ar fi
însemnat pierdere de teritorii pentru
Roma.
După ce senatorii s-au înfuriat din ca-
uza acestui document dar și din cauza
divoțului dintre Antonius și sora lui Oc-
tavian, Octavia Minor, au pornit un ul-
tim război civil al Romei Republicane.
În Bătălia năvală de la Actium din
anul 31 i.Hr., flota navala a lui Antonius
pierde în fața flotei lui Octavian, se retra-
ge în Egipt și se sinucide. Forțele romane
conduse de Octavian ocupă Egiptul, iar
când Cleopatra află că avea să fie adusă
prizonieră la Roma, se sinucide prin
otrăvire, lăsându-se mușcatâ de vipere.
Descrierea si relatiile Cleopatrei
Cleopatra a fost considerata din
totdeauna drept cea mai frumoasă femeie
din lume. Blaise Pascal avea un citat
despre regina Egiptului "Dacă nasul
Cleopatrei ar fi fost mai scurt, faţa lumii
ar fi fost alta" care credea că femeile cu
nasul lung sunt mai atrăgătoare şi că
poate acest amănunt i-ar fi atras pe
Caesar şi pe Mark Antonius.
Caesar si Cleopatra
La vremea aceea, Roma, cea mai mare
dintre puterile vestice, era de asemenea
zguduită de un război civil, acela al celor
doi membri rămași al triumviratului. Chiar
în momentul în care Cleopatra se pregătea
să-şi atace fratele cu o imensă armată for-
mată din arabi, războiul civil roman a ajuns
şi în Egipt. Pompei, înfrânt de Iulius Caesar
în Grecia, a fugit în Egipt căutând un refu-
giu, însă a fost ucis de agenţii lui Ptolemeu
al XIII-lea în 47î.Hr.. Când Iulius Caesar
ajunge la Alexandria și află de moartea lui
Pompei hotărăște să restabilească pacea în
Egipt. Acesta devine amantul Cleopatrei în
timp ce soțul de drept al reginei era Ptole-
meu al XIII-lea.
Începând cu secolul precedent, Roma
exercitase un control din ce în ce mai mare
asupra bogatului regat egiptean, astfel încât
Cleopatra a căutat să-şi atingă scopurile po-
litice intrând în graţiile lui Iulius Caesar. Ea
s-a dus la palatul regal din Alexandria şi se
spune că i-a fost dusă lui Iulius Caesar înfă-
şurată într-un covor, care i-a fost oferit ca-
dou. Cleopatra, o femeie nu prea frumoasă
dar totuşi seducătoare, a atras atenţia puter-
nicului lider roman, acesta fiind de acord să
participe la războiul civil egiptean de partea
ei. Cleopatra iese învingătoare din acest
conflict şi rămâne la domnie alături de un
alt frate de-al său, Ptolemeu al XIV-lea. Ar-
sinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-
lea în luptă, a fost luată la Roma de Iulius
Caesar. În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut un
fiu, despre care a pretins că este al lui Iulius
Caesar şi pe care l-a botezat "Caesarion"
("micul Caesar"). La întoarcerea lui triumfa-
lă la Roma, Iulius Caesar a fost întâmpinat
de Cleopatra şi Caesarion. Sub auspiciile
negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a
locuit într-o vilă deţinută de Iulius Caesar,
situată în afara capitalei. După ce Iulius Ca-
esar a fost asasinat în martie 44 î.Hr., Cleo-
patra s-a întors în Egipt. La scurt timp după
întoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu al XIV-lea
a fost omorât de sora sa. Regina şi-a adus
fiul la domnie alături de ea, sub numele de
Ptolemeu Caesarion al Egiptului.
Mark Antonius si Cleo-
patra
Odată cu asasinarea lui Iulius Caesar,
Roma a căzut din nou pradă războiului ci-
vil, oprit temporar în 43 î.Hr. odată cu for-
marea celui de-al doilea triumvirat, consti-
tuit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar
și moștenitorul ales de acesta, Mark Anto-
niu, un general puternic și Lepidus, un om
de stat roman. Mark Antoniu a preluat ad-
ministrația provinciilor estice din Imperiul
Roman, chemând-o pe Cleopatra la Tarsus,
în Asia Mică, pentru a răspunde acuzațiilor
potrivit cărora ar fi susținut dușmanii lui
Mark Antoniu.
Cleopatra voia să și-l facă pe Mark Anto-
niu aliat, așa cum îi fusese înainte Caesar.
De aceea în 41 î.Hr. a ajuns la Tarsus într-o
magnifică barjă, costumată în Venus, zeița
iubirii la romani. Reușind să îl seducă pe
Mark Antoniu, se întoarse împreună cu el la
Alexandria, unde petrecură iarna împreu-
nă. În 40 î.Hr., Mark Antoniu s-a întors la
Roma și s-a căsătorit cu sora lui Octavian
(Octavia), într-o încercare de a-și repara ali-
anța cu fratele acesteia. Totuși, triumviratul
a continuat să se deterioreze. În anul 37
î.Hr., Mark Antoniu s-a despărțit de Octa-
via și a călătorit spre est, făcând aranjamen-
te astfel încât Cleopatra să i se poată alătura
în Siria. În perioada în care au fost despăr-
țiți, Cleopatra i-a dăruit gemeni, un băiat și
o fată. Potrivit propagandiștilor lui Octa-
vian, cei 2 amanți erau căsătoriți la vremea
respectivă, fapt ce încălca legea romană
care interzicea romanilor să se căsătorească
cu străini.
Războiul Civil de la Ac-
tium
După alți câțiva ani de tensiune și atacuri
propagandistice, Octavian i-a declarat
război Cleopatrei și în consecință lui Mark
Antoniu, în 31 î.Hr. Dușmanii lui Octavian
s-au adunat de partea lui Mark Antoniu,
însă excelenții comandanți militari ai lui
Octavian au repurtat succese imediate în
fața forțelor lui Mark Antoniu. La 3
septembrie 31 î.Hr. flotele celor doi s-au
confruntat la Actium, în Grecia. După lupte
grele, Cleopatra și-a încălcat angajamentul
asumat față de Mark Antoniu și a plecat
spre Egipt cu 60 dintre navele ei. Mark
Antoniu a reușit să pătrundă printre navele
inamice și a urmat-o. Flota rămasă s-a
predat lui Octavian. O săptămână mai
târziu, forțele terestre ale lui Mark Antoniu
au capitulat.
După această bătălie, Cleopatra s-a
refugiat într-un mausoleu. Mark Antoniu,
fiind informat că regina Cleopatra a murit,
s-a înjunghiat cu sabia. Înainte de a muri, la
el a venit un alt mesager, care l-a informat
că Cleopatra era încă în viață. Mark Antoniu
a cerut să fie transportat la locul de refugiu
al Cleopatrei, a implorat-o pe aceasta să facă
pace cu Octavian, apoi a murit în brațele
iubitei sale. După sosirea triumfală a
romanilor, Cleopatra a încercat să-l seducă
pe Octavian, însă acesta a rezistat
farmecelor ei.
Moartea (Sinuciderea)
Cleopatrei
După moartea lui Mark Antoniu, Ale-
xandria fusese cucerită de romani, care în-
conjuraseră mausoleul Cleopatrei. După ce
aflase că va fi trimisă în lanțuri la Roma, ca
trofeu al lui Octavian, Cleopatra se pregăti
pentru o moarte demnă de o regină, luând
mese fastuoase și îmbrăcând cele mai bune
haine ale ei. Lui Octavian îi trimise un testa-
ment conform căruia dorea să fie înmor-
mântată alături de iubitul ei, Mark Antoniu,
și îl lăsa la conducerea Egiptului pe fiul ei
Caesarion, drept Ptolemeu al XV-lea. Neac-
ceptând să ajungă sub dominația lui Octa-
vian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30
î.Hr.
Potrivit istoricilor, în timp ce se afla în
mausoleu, Cleopatra le ceruse sclavilor să
aducă un coș cu un șarpe (sau cu 2 șerpi).
Ea ar fi luat șarpele și l-ar fi pus la sân,
unde ar fi primit mușcătura ucigătoare. Se
spune că agonia reginei ar fi durat 3 ore.
Unii cercetători identifică șarpele cu o vipe-
ră egipteană, alții cu o cobră, simbolul co-
roanei faraonilor. Șarpele ar fi mușcat-o în
dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moar-
tea rapidă. Se mai spune că ea murise alătu-
ri de 2 sclave.
Cleopatra de Michelangelo Buonarroti,
1533-1534
Alți cercetători cred că sinuciderea prin
otravă de șarpe ar fi fost demnă de o regină,
dar au dubii în privința acestei metode dată
fiind durata scurtă de agonie, susținută de
documente. Mulți spun că Cleopatra ar fi
fost ucisă cu o lovitură de sabie dată pe as-
cuns chiar de Octavian, care voia să se des-
cotorosească de ea. El ar fi și autorul teoriei
sinuciderii. O altă teorie ar fi că Octavian i-a
pus otrava în apă,iar Cleopatra ar fi murit
la scurt timp după.
Trupul Cleopatrei a fost îngropat alături
de Mark Antoniu, pe țărmul Marii Medite-
rane, cu toată pompa. Apoi, Octavian l-a
executat pe fiul Cleopatrei (Caesarion),
aflându-se în drum spre India. A anexat
Egiptul Imperiului Roman și a folosit avu-
tul Cleopatrei pentru a-și plăti veteranii.
Moartea Cleopatrei de Reginald Arthur
Bătălia de la Actium
surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopatra
https://www.youtube.com/