Functionarea societatii comerciale

Avem in vedere acea trasatura a persoanei juridice care consta in organizarea proprie.
Particularitatea la aceasta persoana juridica, SC, este data de modul in care ea practic s-a format,
modul in care ea reflecta/imbratiseaza originea fondarii ei, si anume o multitudine de vointe
individuale. Cand au semnat AC, asociatii au agreat sa aiba anumite scopuri in comun, sa
desfasoare anumite activitati in vederea realizarii acestui scop. Poate ca la inceput aveau interese
diferite, dar, prin semnarea AC, au ajuns la un numitor comun. Pentru aducerea la indeplinire a
acestuia, implicarea lor trebuie sa continue; mai devreme sau mai tarziu, ei trebuie sa participe
la viata societatii; particularitatea acestei participari fata de o persoana juridica stabilita prin
actul de vointa al statului este ca aceeasi capacitate de compromis care a existat la momentul
semnarii AC va exista tot timpul pe parcursul functionarii societatii; chiar daca au un obiectiv
comun, vor diferi viziunile, ori toata aceasta implementare a obiectivului comun are in vedere
functionarea societatii, capacitatea de a armoniza interesele divergente, individuale si de a le topi
sub o vointa comuna.

O alta particularitate – practic, prin acest compromis (capacitatea de a negocia), se

formeaza vointa societatii care se transforma in vointa sociala, adica directiile pe care asociatii
le traseaza societatii. Vointa sociala, de principiu, evident ca se formeaza in ultima instanta la
nivelul celor care au investit in societate, cei care au semnat AC si cei care au luat locul celor
care au semnat AC initial. Exista nu putine influente, conditionalitati uneori, si din partea unor
organe care functioneaza in interiorul societatii in ceea ce priveste vointa sociala.

Ultima particularitate – pentru a permite functionarea eficienta a societatii, pe care nu o

mai avem la momentul acesta – al functionarii, principiul unanimitatii. Chiar daca societatea s-a
format printr-un raport de vointa in care toti au fost implicati (unanimitate), ulterior AC nu mai
presupune unanimitate. => vointa sociala se poate forma si pe baza majoritara. NCC permite o
vointa majoritara ca fiind vointa sociala a societatii. Acest lucru se explica prin considerente
pragmatice. Daca tot timpul ar trebui sa asculti si sa respecti/armonizezi interesele tuturor
asociatilor, atunci este foarte posibil sa nu poti lua deciziile in timp util pentru societate.
Presupune o majoritate de CS, nu de membri, ceea ce reflecta practic echilibrul de putere intre
investitori.

Protectia minoritarului trebuie inteleasa numai impotriva abuzurilor care sunt sanctionate de
lege, deci protectia minoritarului nu inseamna sa dai prevalenta interesului privat in raport cu
interesul unei majoritati si, in acelasi timp, nu inseamna ca societatea greseste, din punct de
vedere juridic, daca ia o decizie care se dovedeste ulterior pagubitoare pentru societate in pofida
opozitiei unor asociati minoritari, atat timp cat luarea acelor decizii nu incalca nicio norma
legala sau o regula de conduita prudentiala in afaceri – in contextul raspunderii
administratorilor <=> depasirea mandatului. Minoritarii nu pot primi despagubiri din aceasta
cauza si nu e nici o cauza de retragere din societate – asta presupune viata unei societati: riscuri
si inclusiv luarea unor decizii gresite.

Cu privire la ideea de vointa sociala: ea nu este niciodata o suma a vointelor individuale,

ea este un compromis, un rezultat. Formarea ei in mod corect presupune dezbateri, schimburi de
idei, de solutii si in final se desprinde in urma acestor dezbateri un consens majoritar, desi ideal
ar fi sa fie unanim. Iar acest consens majoritar inplica inclusiv ca unii asociati sa isi schimbe
pozitia, de aceea nu este o suma matematica, ci un aliaj, un rezultat.

Ca organizare propriu-zisa a societatii, avem 2 mari categorii de organe care au influenta

in realizarea obiectivelor societatii si care corespund conceptului de organizare proprie specifica
societatii:

 Un organ executiv si de reprezentare legala – administratorul / administratorii

sau consiliul de administratie [CA]. Se poate numi directorat, organul insusi
avand doua capete;
 Un organ deliberativ, de decizie ultima – organul care stabileste tactica, strategia
societatii si care este adunarea asociatilor => adunarea generala [AG], a asociatilor,
iar vointa sociala propriu – zisa se creeaza la nivelul AG.

Exista posibilitatea ca organul executiv sa influenteze organul deliberativ. Depozitarul

ultim este totusi AG, insa AG nu are putere de reprezentare legala. In cazuri foarte restranse ea o
poate avea, in numele societatii. Reprezentarea legala apartine administratorului. Niciunul din
aceste doua organe nu e o entitate autonoma. Ele sunt mecanisme ale unui mediu complex, dar
ele nu exista autonome in raport cu tertii fata de SC. Cand vorbim de SC, avem in vedere si
organul executiv si organul deliberativ, in ceea ce priveste modul de interactiune complex pe
care il au.

Precizare importanta: cel putin la nivelul functionarii organului executiv, actele

acestuia nu vor fi niciodata considerate acte ale organului ca atare, ele nu pot fi atacate
prin actiuni separate in justitie.

La AGA situatia este putin diferita, fiind depozitarul vointei sociale => este permis in
anumite situatii ca insasi hotararile adunarii sa poate fi atacate de terti, chiar si inainte ca
ele sa se materializeze in acte incheiate de societatea insasi prin organul executiv. Art 61 +
62 din lege => permit ca hotararile AG care modifica AC si care ar produce prejudicii tertilor sa
poate fi atacate de terti sau creditorii principali, chiar si inainte ca aceste modificari sa fie operate
definitiv in RC. Chiar si aceasta particularitate n-o transforma pe aceasta intr-un organ de sine
statator, autonom, fata de societatea din care face parte, exlicatie: este un mecanism de protectie
– tertii incearca sa obtina anularea in instanta inainte ca hotararea sa se materializeze => cale de
actiune preventiva.
 AGA
1. Dreptul comun este:
a. contractul de societate simpla din NCC, care are cateva prevederi legate de functionarea
asociatilor <=> 1910 – 1912
b. SNC – functionarea AG e dreptul comun pentru toate celelalte tipuri de societati.

2. La nivelul SA avem particularitati:

Ca si regula aplicabila tuturor societatilor ( mai putin la srl): regula majoritatii, daca AC
nu deroga de la ea: si anume vointa se formeaza prin voturilor asociatilor care detin majoritatea
CS;
Atunci cand o hotarare a AG inmpune obligatii suplimentare fata de cele existente la
momentul respectiv prin AC unuia dintre asociati, acesta trebuie sa fie de acord cu ele.
Aplicatie: la majorarea CS;
Hotararile AG pot fi contestate in instanta judecatoreasca in termen de 15 zile de la
comunicare – daca a avut loc, sau de la data la care a fost luata in cazul in care persoana
respectiva a luat parte. Daca nu exista mecanism de comunicare si nici persoana nu a participat,
termenul curge de la momentul in care a luat sau trebuia sa ia cunostinta de aceasta.
!!! Spre deosebire de cazurile reglementate de L. 31 ca si cazuri in care hotararile AG pot fi
atacate in instanta, in NCC nu se mai cere conditia incalcarii legii sau AC, ci e suficient ca
persoana sa arate ca are un interes, interes nelimitat la incalcarea AC sau a legii. In consecinta,
aceasta lipsa a limitarii interesului in actiunea in anulare a hotararii adunarii, e aplicabila
si in SNC, societatea simpla.
La SRL si SA vedem ca exista limita respectiva, adica interesul e egal cu incalcarea
legii sau a AC.
Pentru a intelege cel mai bine mecanismul de functionare:

SA: desi nu e dreptul comun, cel putin anumite prevederi pot fi considerare ca putand fi
aplicabile macar ca norme de buna practica, mai ales la SRL. Reglementarea de la SA
structureaza foarte bine tot mecanismul, pana la momentul in care hotararea e luata si devine
publica.

 Articolele care reglementaeaza functionrea la SA: 110 – 136. In realitate pana la 134,
136 fiind mai general, iar 135 = abrogat.

Structura AG:

 Pe de-o parte, parte de initiere => convocare;

 Partea de pregatire propriu – zisa a adunarii;
 Partea de sedinta: doua elemente: dezbaterea
votul
 Partea de punere in aplicare a hotararii si, daca este cazul, daca legea impune:
publicarea sau comunicarea.
Exista doua tipuri de AG: ordinara
extraordinara

Diferenta intre cele doua este de competenta, adica ele au competenta de a aproba
acte diferite, de a luat hotarari diferite, plus ca majoritatile de vot sunt diferite. La celelalte
tipuri, inclusiv SRL, nu avem aceasta clasificare. In multe AC, influentate de SA, se prevad
cele doua tipuri de AG – dar e doar vointa asociatilor, nu e impus de lege.

1. In ceea ce priveste partea de initiere (convocare):

 la SA avem o particularitate: caracterul intuitu personae => convocarea poate s-o faca
oricine (la SRL e un numar minim) + organ care are acest drept: administratorul.
 la SA, mecanismul de convocare din partea asociatilor e mai sofisticat. Nu le e interzis,
insa e o disciplina mai mare => instanta – procedura gratioasa. In cazurile in care nu toti
actionarii sunt de acord sa convoace – competenta o are administratorul si, uneori,
instanta. De ce se convoaca? Pentru a rezolva chestiuni care nu sunt de competenta
organului executiv sau din prudenta.

AG nu e un organ care functioneaza permanent, spre deosebire de consiliul de

administratie care are o activitate relativ continua. AG are un raport cu CA, cu titlu exceptional.
In unele cazuri, AG se ocupa si cu lucruri mai meschine. Se convoaca mai rar, dar pentru lucruri
intr-adevar serioase.

Cine trebuie sa cunoasca starea societatii cel mai bine si unde se impune o noua vointa
sociala pentru a rezolva probemele societatii? => organul executiv, el intruneste
CONVOCATORUL – o insiruire de probleme care trebuie sa fie supuse dezbaterii in cadrul
AG. Functia convocatorului e si de informare, adica actionarii, pe baza convocatorului, au o
prima informatie in legatura cu ceea ce ar trebuie sa stie sau in legatura cu ce trebuie sa se
pronunte. Sunt puse documentele relevante la dispozitia actionarilor, dar e nevoie (e important)
ca fiecare sa stie ordinea de zi.

Convocare: de consiliul de administratie sau de director, de actionarii care au minim 5%

din capitalul social ( art.117 + art. 119 LSC)

 Art117 +117’2 + 116

Reguli procedurale legate de convocare care trebuie respectate: nerespectarea lor duce la
nulitatea hotararii, chiar daca dezbaterea, votul, au fost indeplinite conform conditiilor legale:

 Cerinta unui interval de timp intre comunicarea convocarii si momentul tinerii in sine.
Legea stabileste acest interval de timp la 30 de zile, interval care nu poate fi redus,
nici prin decizia CA si nici prin AC;
o Exceptie: cand la data stabilita participa toti actionarii si toti sunt de acord sa
tina convocarea => art 121;
 o Exceptie 2: la a doua convocare, termenul poate fi micsorat la 8 zile.

Sa fie comunicata in conditiile legii - 2 modalitati: cea de drept comun = publicitate prin
Monitorul Oficial – convocatorul se duce la RC si RC publica in Monitorul Oficial. Din pacate,
la noi Monitorul Oficial functioneaza destul de imprevizibil si atunci trebuie luata o anumita
marja. Exista si a doua publicitate: intr-un ziar de larga circulatie la nivel national, in localitatea
unde are sediul societatea, sau in cea mai apropiata localitate. Opozabila e publicarea in
Monitorul Oficial, a doua publicare e doar ca ajutor;

 Actiunile nominative: permit cunoasterea in orice moment a detinatorului lor. Daca

AC prevede, poti sa convoci prin scrisoare comandata, la adresa comunicata
societatii. Trebuie sa te asiguri ca intre momentul la care a primit comunicarea si data
tinerii adunarii, pentru fiecare actionar a trecut termenul;

Alternativ la comunicarea prin scrisoare comandata => prin scrisoarea electronica, prin e-
mail: daca exista semnatura elctronica.

Continutul convocatorului:

 Ziua si locul, ora, cel putin pentru prima convocare;

 Situatia in care esti nevoit sa ai o a doua convocare e aceea in care n-ai cvorumul sau
nu poti sa iei o decizie, din varii motive si atunci repeti adunarea intr-o noua sedinta,
in care cvorumul e mai mic, pentru a se putea permite luarea unei decizii; O a doua
convocare se va face in 8 zile de la data primei sedinte. Pentru ca legea nu face
distinctie, sunt pe zile libere calculate, adica prima zi nu se ia in calcul si ultima se ia.
 Dupa ce ai stabilit data si ora, nu este obligatoriu sa fie la sediul social, adunarea
poate fi tinuta si in alta locatie, chiar in afara tarii;

Continutul:

Ce se va dezbate, ce se va vota, deci punctele care sunt pe ordinea de zi <=> ele sunt
batute in cuie, in sensul ca odata trimis convocatorul nu mai poti sa le schimbi decat daca reiei
procedura si formalitatile, cu acelasi termen de 30 de zile.

Exceptie: daca se cere modificarea convocatorului de catre actionari – si aceasta

modificare se poate face numai prin introducerea de noi puncte, atunci e posibil sa pastrezi
termenul de 30 de zile intre data convocarii si data tinerii adunarii, cu conditia sa ai publicate
aceste puncte pe ordinea de zi – art 117’1. Trebuie sa ai cel putin 10 zile in care sa te pregatesti.
Pentru a nu fi un exercitiu abuziv, se cere un cvorum minim, cel putin 5% din CS, individual sau
un grup de actionari, iar introducerea de noi puncte se face tot de catre CA – el e cel ce
republica convocatorul cu noile puncte.
 Ceea ce iarasi e de retinut este ca punctele trebuie sa explice suficient de clar ce se va
discuta, la ce se cere votul actionarilor. Nu poti sa lasi deschisa posibilitatea de discutie a
punctelor nepublicate in convocator – nu avem capitolul ultim cu titlu de diverse. Din pacate
acest lucru se mai intampla, astfel ca societatea isi pastreaza o marja de manevra, dar pentru
aceste puncte ( in afara ordinii de zi), pentru o decizie valabila, toti actionarii trebuie sa fie
prezenti si sa fie de acord expres inainte cu posibilitatea de a le discuta.

Sunt si cerinte speciale:

 Numele celor pentru a fi propusi pentru organul executiv, iar daca se propune
modificaresa AC, trebuie specificat si textul modificator.
 Pentru a se pregati in vederea discutarii punctelor de pe ordinea de zi, legea spune ca
trebuie sa se puna la dispozitia actionarilor documentele necesare – art 117’2. 117’2
statueaza si o procedura prealabila – intre fiecare actionar si CA. Pentru a nu pierde
timpul, e bine sa lamuresti pe toti actionarii cu privire la ce se va discuta =>
posibilitatea de a adresa intrebari + obligatia CA de a raspunde; sau pot sa se cupleze
si CA sa dea un raspuns tuturor. Trebuie sa voteze in cunostinta de cauza, bazata pe o
informatie corecta si completa. Daca nu se convoaca AG de catre CA la cererea
actionarilor (minim 5% din CS sau o cota mai mica prin AC), atunci intervine
instanta – art. 119.
 Art 123. Includerea datei de referinta: aceasta e o data artificial stabilita de catre CA
si rolul ei e de a stabili foarte clar care sunt actionarii care au dreptul de a vota. Data
de referinta e stabilita astfel incat sa fie ulterioara convocatorului, dar sa nu fie cu mai
mult de 60 de zile anterioara tinerii AG. Se impune o anumita limitare din 2 puncte de
vedere: perioada nu trebuie sa fie foarte lunga + ca dupa convocator se calculeaza si
data tinerii. In data de referinta vor fi trecuti actionarii din registrul actionarilor care
pot sa voteze, adica cei care vor primi si devidende.

2. Faza a doua: tinerea adunarii:

Adunarea trebuie sa aiba loc in ziua, ora si la locatia indicata, iar participarea actionarilor se
poate face fie direct, fie prin reprezentanti – aceasta are cateva restrictii (art 125).

Daca vorbim de reprezentare, nu ne referim la cea legala, ci la cea conventionala, prin

mandat. Particularitatea acestui mandat: trebuie sa fie special – legea nu mentioneaza
expresis verbis, dar se subintelege. Nu e nevoie sa fie facut in forma autentica. Avem restrictii cu
privire la persoanele care pot primi acest mandat: membrii organelor de conducere executiva sau
salariatii. Avem in acest caz o prevedere interesanta, practica, si anume: mandatul nu este
valabil daca cu votul exprimat de acesti reprezentanti se formeaza majoritatea. In caz
contrar hotararea este nula. Pentru a da posibilitatea verificarii existentei mandatului, a calitatii
corecte a reprezentantului, procurile trebuie depuse minim cu 48 de ore inaintea tinerii adunarii.
AC poate sa prevada si perioade mai scurte, in caz contrar sanctiunea este decaderea votului. In
aceste procuri se va arata si mandatul, pentru fiecare punct de pe ordinea de zi – mandantul ii va
spune cum sa voteze: da, nu, impotriva sau abtinere => ajuta cumva la calcularea votului dupa
adunare, fluidizeaza procedura.

Situatia votului secret: pentru anumite tipuri de hotarari (ex: cea privind administratorul)
legea impune votul secret → in cazul acesta, dezbaterea este daca se asigura sau nu secretul
votului printr-o procura → singura solutie este sa se asigure un mecanism de opacizare la nivelul
secretariatului, in ceea ce priveste destinatia voturilor primite prin procura. Oricum,
reprezentantul conventional va primi si el un buletin de vot, in care va trebui sa treaca fara a se
semna, votul. Insa pentru a se verifica corectitudinea votului, se va apela si la procura.

Capacitatea de a vota:

 situatia actionarilor care sunt si administratori. Aceste persoane au interdictie expresa

(126) sa voteze descarcarea lor de gestiune sau in legatura cu o problema care priveste
administratia actelor lor. Aici legea nu prevede nicio sanctiune, insa in cazul acesta,
practic, votul lor ar trebui sa fie nul (nu hotararea in sine).
 tot in legatura cu problematica exercitarii dreptului de vot, legea vrea ca actionarul sa fie
responsabil pana la capat, la momentul la care societatea inceteaza sau el iese din
societate – el poate da unui mandatar posibilitatea de a exprima vointa sa, dar nu poate
ceda insasi vointa sa. E o cerinta foarte importanta, si anume sa nu ai voie sa iti
instrainezi votul, pentru orice motiv – sume de bani, comoditate → asa – numita
interdictie a conventiei de vot. Interdictie absoluta care anuleaza actul si votul = art
128(1). Dar pentru ca 128(2) a avut pana in 2006 o formulare care aparent era foarte
larga, astfel ca includea si acele acorduri/aliante intre actionari, cu privire la modul in
care sa voteze, articolul precizeaza ce inseamna alianta de vot: “Orice conventie prin
care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date
sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este
nula” => pe baza unor instructiuni sau propuneri date de societate sau de reprezentantii
ei. Marea intrebare din practica: daca alineatul (2) explica sfera restrictiilor din 128(1)
sau sunt doua lucruri diferite. Se considera ca ar fi un caz special, dar nu acopera in
totalitate sfera restrictiilor din 128(1).

Participarea: nu este interzisa, ci permisa participarea prin mijloace electronice –

presupune interactiune directa. Pe tot parcursul sedintei, cel care nu e prezent fizic, trebuie sa
auda tot timpul ce se discuta.

La sedinta propriu – zisa: necesita o anumita disciplina si un anumit cadru organizatoric.

De principiu, nu poti limita pe nimeni sa se exprime, dar poti sa iei anumite masuri pentru a
asigura disciplina fara a incalca drepturile celorlalti: presupune sa ai un presedinte, un secretariat
si un secretariat tehnic – asigura functionarea in bune conditii a AG.
 Presedintele = presedintele organului care convoaca – CA, dar actionarii pot oricand sa
aleaga alt presedinte. Se poate ajunge inainte de a se trece la dezbateri ca altcineva sa deschida
sedinta. Presedintele trebuie sa verifice mai intai daca exista conditiile legale de constituire: se
verifica participantii pentru a se vedea daca e intrunit minimul de CS pentru a se lua o dezicie –
lucru facut de secretariat (numar impar, de regula 3). Odata cu numirea secretariatului, se va
numi si secretariatului tehnic – care e un ajutor pentru secretariat. Secretariatul tehnic: numararea
voturilor, verificarea listelor de prezenta si redactarea Procesului – verbal [PV] al AG, dar cel
care da valoare juridica este secretariatul, pentru ca el e cel care isi asuma raspunderea.
Secretariatul, impreuna cu cel tehnic, ajuta presedintele, inclusiv pana la calcularea cvorumului
necesar pentru a se putea lua decizii. Dupa se anunta daca AG a fost legal constituita sau nu.
Observa apoi vointa actionarilor in ceea ce priveste continuarea cu el ca presedinte.

Urmeaza dezbaterea si votul: fie pune toate problemele din convocator in dezbatere, fie
pe rand. Trebuie sa permita oricarei persoane sa isi exprime punctul de vedere in legatura cu un
punct de pe convocator = perioada de dezbatere. Dupa ce s-au incheiat dezbaterile, deliberarile,
fie pentru un punct, fie pentru toate, se trece la vot. Trebuie ca fiecare punct sa fie votat separat,
e important: validitatea votului va fi apreciata individual. Trebuie sa verifici inainte daca ai
majoritatea de voturi necesara, ceruta fie de lege, fie de AC, pentru ca hotararea sa fie valabila.

Vot valabil exprimat pentru = o abtinere este un vot pentru sau un vot impotriva? In AC
se poate preciza: orice abtinere va fi considerata vot pentru. Dar e un subiect sensibil. Abtinerile
nu valoreaza vot pentru, ci mai degraba un vot impotriva hotararii, dar sunt argumente si pentru
reciproca. Trebuie sa verifici si daca ai numarul minim de voturi, chiar daca CS minim e intrunit.

 Cvorumul e cel care iti asigura dinamismul dezbaterii, numarul minim de participanti
pentru a avea o vointa sociala corecta si ar trebui sa fie prezent pe tot parcursul
dezbaterii.
 Hotararile se iau de regula cu vot deschis, e transparent, iar votul secret e cel
imperativ pentru anumite situatii – numirea sau revocarea membrilor organelor de
conducere, revocarea organelor de control si cele privind atragerea raspunderii
membrilor organelor de conducere executiva si celor de control.

Dupa dezbaterea votului, se redacteaza Procesul Verbal – rolul lui e sa reflecte cat de cat fidel
indeplinirea conditiilor de procedura pentru tinerea adunarii, dezbaterile si cum s-a finalizat. Se
redacteaza de catre secretariat si se semneaza de catre secretariat si de catre presedinte. PV va fi
depus la RC, astfel ca e un mijoc de proba, neproducand prin sine efecte juridice. Singurele care
produc efecte juridice sunt hotararile AG.

In general, pozitia ICCJ e ca PV nu poate fi un act juridic care creeaza drepturi si

obligatii pentru actionari, ci ca ramane un mijloc de proba, nu o cesiune. E important PV cand
exista voturi impotriva, pentru ca actionarii care au votat impotriva sau care nu sunt
prezenti au dreptul de a ataca hotararea. Cei care au fost acolo, trebuie sa ceara sa se
mentioneze ca ei, “X”, au votat impotriva. Altfel, ei nu pot demonstra in actiunea in anulare ca
au votat impotriva. Pot folosi si alte mijloace de proba, dar daca au fost neglijenti, practic, li se
va respinge actiunea. Hotararile sunt obligatorii pentru toti actionarii, indiferent daca au
participat sau nu, si ele sunt executorii imediat, de drept. Isi pastreaza caracterul
executoriu chiar si daca sunt luate cu incalcarea legii, pentru ca pana la proba contara ele
beneficiaza de prezumtia de legalitate. Daca insa incalca legea sau AC, atunci ele pot fi
atacate in justitie. !!!!!

Sfera persoanelor care pot ataca ( art. 132 Lsc/ trimitere la art. 133 LSC):

→ cand se incalca conditiile imperative pentru convocare, se considera ca majoritatea conditiilor

de incalcare a acestora = nulitate relativa + persoanele care au un interes.

→ nulitatea absoluta: sfera se poate largi si la persoane din afara societatii. Nulitatea absoluta e
imprescriptibila.

→ daca e caz de nulitate relativa, pentru a se inlatura cat mai repede incertitudinea, legea
introduce un termen de decadere – 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii.
Daca a trecut acest termen si nu a fost introdusa nicio cerere in anulare, atunci exista sanse mari
ca aceasta sa nu fie atacata sau sa ramana in picioare. Tertii oricum vor fi aparati, in cazul
nulitatii absolute, dar nu la cea relativa, daca a trecut termenul. Nimic nu impiedica insa ca
un actionar s-o introduca si inainte de publicare in Monitorul Oficial. Pentru ca e
executorie imediat, de drept, daca vrei s-o suspenzi, alaturi de actiunea in anulare trebuie
sa introduci si o actiune in suspendare – art 133(1).

134 – dreptul de retragere a actionarilor ( pt. srl avem art. 226) = nu e un caz de
nulitate, ci o alta facilitate in afara de nulitate sau anulare data de lege actionarilor care nu au fost
de acord cu o anumita hotarare a AG – e un caz special de retragere din societate. Nu se aplica de
principiu la SA, dar 134 permite tocmai retragerea. Retragerea in acest caz e ca daca ei isi
exercita dreptul, societatea trebuind sa ii rascumpere actiunile. Practic, actionarii forteaza
societatea sa le cumpere actiunile. E un mecanism de protectie.

I. AG ordinara
→ competenta: e cea care trateaza problemele recurente – ex: ce se intampla cu
CS, numirea, revocarea organului de conducere, de control etc.
→ cvorum, e unul inalt: la prima convocare: jumatate din CS si majoritatea de
vot este jumatate +1 din voturile celor care participa. NB! La a doua convocare
se poate luat hotararea cu orice numar de participanti, indiferent de valoarea
CS. Pentru a doua convocare, legea iti interzice sa pui un cvorum minim, cu alte
cuvinte esti obligat sa iei decizia cu oricine participa, indiferent de numarul lor !!!
 II. AG extraordinara
→ competenta: se ocupa de lucruri care nu sunt neaparat previzibile, cel putin ca
moment. Teoretic sunt previzibile, dar nu ca moment: reduceri/majorari de CS,
modificarea AC, emisiunea de obligatiuni etc.
→ exista posibilitatea delegarii de la aga extraordinara la CA sau directorat (
art. 114 !!!! ) si anume la schimbarea obiectului de activitate, majorarea CS
si a modificarii sediului social.
→ cvorum, la prima convocare, e mai mic decat la ordinara – ¼ din CS, iar ca
participanti la vot = minim o cincime, minim 25%. Se poate stabili prin AC orice
alt cvorum si majoritate. Nu mai exista in lege nicio cerinta cu privire la cea de-a
doua convocare. → Exceptie :115(2): la divizare, fuziune, reducerea CS:
majoritatea de vot in acest caz e de 2/3 din cei prezenti, nu se poate cobori sub
aceasta majoritate.

Exista situatii in care evident nu ai un punct care sa fie incadrabil fie in competentele AG
ordinare sau extraordinare. E important sa stabilesti care ar fi dreptul comun, pentru a stii pe ce
cvorum si majoritate te bazezi. Pentru ca exista aceasta controversa, situatia cea mai simpla e sa
mergi pe cvorumul minim legal cel mai mare si majoritatea de vot cea mai mare => minim 50%
din CS. Astfel, nu mai conteaza ca era de competenta AG ordinare/extraodinare, fiind o
problema de semantica unde o incadrezi.

Avem si procedura speciala de retragere: ca institutie, e specifica societatilor de persoane, nu

de capital. In art. 134 avem 4 situatii limitativ prevazute de lege cand actionarii care au votat
impotriva sau nu au participat la o AG care a avut de decis in legatura cu una din aceste situatii
(schimbarea obiectului principal de activitate, fuziune, divizare etc), acestia, in loc sa conteste
hotararea, au posibilitatea de a iesi din societate, nu prin calea obisnuita a vanzarii
actiunilor catre un tert, ci prin asa-numita procedura a retragerii prin rascumparare din
societate – forteaza societatea sa le cumpere actiunile pentru ca ei nu au fost de acord cu ce
a decis majoritatea. Poate nu este un exemplu bun de democratie, este o situatie putin atipica:
nu numai ca te retragi din societate, dar aceasta mai si plateste bani din bunurile/activele proprii
ca tu sa te retragi din societate. Majoritarii vor suferi indirect in ceea ce priveste minoritarii care
se retrag.

Mecanismul e, in principiu, clar descris in 134. Dupa ce actionarii au votat impotriva, in

termen de 30 de zile se poate introduce actiunea. De retinut ca dupa ce acesti actionari, care au
votat impotriva sau nu au participat, si-au exprimat dorinta de a se retrage, ei vor depune
actiunile la societate (=>administratorii le vor primi in numele societatii) iar societatea va face o
evaluare pentru a determina valoarea acestor actiuni de catre evaluatori autorizati; se va stabili
pretul iar societatea va fi obligata sa plateasca contravaloarea acestor actiuni la pretul astfel
stabilit. Legea nu spune in ce interval de timp se va plati pretul.
 Art 136’1 – Buna- credinta: articolul este plasat la finalul acestei sectiuni privind AG a
actionarilor. Aparent, nu spune ceva deosebit, ci doar ca fiecare actionar, in exercitarea
drepturilor sale, sa si le exercite astfel incat sa respecte drepturile legitime ale societatii si ale
celorlalti actionari. Aceste declaratii sau obligatii pe care le impune articolul actionarilor sunt
cumva de bun – simt si poate nici n-ar fi trebuit sa fie reglementate de L 31. Obligatia de a-si
exercita drepturile cu buna – credinta e reglementata si in NCC (14 +15) Nu e o mare noutate.

Au fost si sunt in continuare situatii in care actionarii minoritari se plang de abuzul drepturilor
actionatilor majoritari: ex: procedura luarii unor decizii in cadrul AG. Pur si simplu, se foloseste
mecanismul respectiv pentru a promova interesele majoritarilor in dauna minoritarilor. => un
semnal de alarma pentru actionarii minoritari. Ai posibilitatea sa ceri anularea hotararii AG
respective, dar acesta nu poate fi un motiv separat de actiune in anulare din 132. Daca hotararea
AG a fost luata cu rea-credinta sau cu exercitarea abuziva a pozitiei majoritare, clar s-a
incalcat legea => 132. Nu e o cale de actiune noua a lui 136 fata de 132. Mai specific decat
dreptul comun e o actiune in despagubire: 136’1 – indreptata impotriva actionarilor care ti-
au incalcat dreptul. Actiunea in despagubiri – sunt putine cazuri in care au fost admise, toate la
instante inferioare => tribunal. Nu avem o jurisprudenta in formare la ICCJ.

SRL – Adunarea generala a asociatilor :

Are cateva reglementari, mult mai putin elaborate si mai reduse numeric cu privire la AG a
asociatilor => 191 – 196.

 Insusi legiuitorul trimite pentru a completa dispozitile privind organizarea ei nu la

reglementarea AG a actionarilor, ci la reglementarea aplicabila SNC. De principiu,
legiuitorul a manifestat clar intentia ca dreptul comun sa fie AG asociatilor SNC.
 Prin ce difera AG a SRL-ului fata de cea a asociatilor in nume colectiv? Prin
majoritati si cvorumuri diferite. 192(1) – se introduce regula dublei majoritati: a
persoanelor si a CS!! Deci daca nu se prevede nimic in AC se presupune ca e valabil
adoptata o hotarare numai in situatia in care a fost luata cu votul majoritatii asociatilor
si a CS. Se poate deroga prin AC, astfel incat sa ajungi la regula de drept comun
=> a majoritatii CS.
 In ceea ce priveste modificarea AC => aceeasi regula ca la SNC – regula
unanimitatii. Dar si aici avem posibilitatea de a deroga prin chiar AC de la
aceasta regula. !!!!

a. La prima intrunire a adunarii se cere respectarea conditiei dublei majoritati.

b. Pentru a doua convocare nu mai e nici regula dublei majoritati. Dezbaterea e daca la a
doua adunare poti sa decizi cu majoritatea celor prezenti .
 Competentele AG a asociatilor:

 Fata de SNC avem reglementate cateva competente dar cu titlu principal, nu

exhaustiv – 134, care o apropie, din punctul de vedere al determinarii puterilor ei, de
AG a actionarilor.
 La SRL nu exista AG ordinara sau extraordinara. Trebuie sa decida la repartizarea
profiturilor, la introducerea actiunii in raspundere, modificarea AC etc. Asociatii pot
sa stabileasca competente oricat de largi in AC, inclusiv competente care se apropie
sau interfereaza cu cele ale administratorilor, cu amendamentul ca daca se reduc
puterile administratorilor sub limitele prevazute de lege, ele nu sunt opozabile tertilor
– art 54-55 – doar daca tertii stiau cu adevarat de luarea competentei administratorilor
de catre AG.

Cu privire la convocare – reguli mai flexibile: dar avem cateva reguli pe care nu le regasim la
SNC:

 regula ca AG sa fie convocata cel putin o data pe an la sediul societatii;

 posibilitatea ca AG sa fie convocata la cererea a cel putin ¼ din CS, cu agenda aratata de
acesti asociati, fara ca legiuitorul sa stabileasca ce se intampla daca administratorul nu
vrea sa dea urmare acestei cereri de convocare; legea fiind generala, se poate concepe ca,
daca AC prevede astfel, poti sa convoci AG cu ¼ din CS fara aprobarea administratorilor.

Ca si formalitati efective:

 Nu intalnim procedura publicitatii prin Monitorul Oficial; legea lasa la latitudinea

asociatilor cum sa reglementeze mecanismul convocarii, dar indica faptul ca e posibil
sa convoci, daca nu ai nicio dispozitie in AC, prin scrisoare recomandata, cu cel putin
15 zile inainte de tinerea adunarii – scrisoare prin care se arata si ordinea de zi. O
convocare prin scrisoare este suficienta, mai ales ca avem numar maxim de 50.
 Nu avem reglementari cu privire la vot: dar avem reglmentare expresa cu privire la
atacarea hotararilor => art 132, care se aplica cu referinta; dar termenul in care un
asociat poate ataca = de 15 zile de la data la care el demontreaza ca a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca hotararea. Exista jurisprudente numeroase in care acest principiu
a fost pus in valoare.
 Nu orice actionar (oricand, oricum) poate ataca, ci numai cei care nu au participat sau
cei care au participat, au votat impotriva si au cerut sa se mentioneze acest lucru in
procesul-verbal.
 Exista cateva dispozitii pe care le putem considera general aplicabile si celorlaltor
societati: 119; 128 – interzice conventiile de vot => intr-o societate de capital este
interzisa conventia de vot; in cazul unei societati de persoane, cu atat mai mult ar
trebui sa fie interzisa conventia de vot => intuitu personae.
 Regula votului deschis ar trebui sa fie aplicabila si aici, daca AC nu prevede altfel.