Fișă de lucru

Dezvoltare cognitivă a elevilor

Exerciţiu – identificarea nivelului de dezvoltare cognitivă a elevilor

Caracterizaţi principalele vârste şcolare din punct de vedere al dezvoltării cognitive şi

identificaţi dificultăţile de învăţare care intervin în cadrul fiecărei etape.
1. Grupa I: preşcolar (3-6/7 ani)
2. Grupa II:şcolarul mic (7- 10/11 ani)
3. Grupa III: şcolarul mijlociu (10/11- 14 ani)
4. Grupa IV: şcolarul mare (14- 18/19 ani)

Grupul I: preşcolar (3-6/7 ani)

Dezvoltarea cognitivă
Perioada preoperaţională este caracterizată printr-o gândire intuitivă, simbolică.
Termenul operaţie se referă la acele procese, care sunt guvernate de reguli logice;
preoperaţional implică faptul că copiii nu stăpânesc încă astfel de reguli. Ei practică noile
deprinderi întemeiate pe reprezentarea obiectelor, chiar dacă organizarea reprezentării lor este
incompletă. Gândirea este preoporțională, intuitivă, și egocentric.
Gândirea copilului la această vârstă este strâns legată de dezvoltarea senzaţiilor şi
percepţiilor. Gândirea copilului începe prin investigaţii practice asupra obiectelor şi fenomenelor
din jurul lui, bazându-se în continuare pe actul percepţiei (din acest motiv se spune că la acest
moment gândirea copilului este concretă).

Gândirea
Memoria
Atenția
Imaginația
Afectivitatea
Voința
Limbajul

Grupul II: şcolarul mic (7- 10/11 ani)

Dezvoltarea cognitivă
Copiii de vârsta scolară mică sunt extrem de curioși și atrași de lucrurile interzise sau
necunoscute. Conform clasificării lui Piaget, școlarul mic se află în stadiul concret operațional
al dezvoltării cognitive, caracterizat de transformarea fanteziei infantile în gândire logică și
capacitatea de a înțelege relațiile cauză - efect.
Odată cu introducerea în mediul școlarității, copiii au ca activitate principală învățatul și,
în școala primară, cunoștintele se acumulează piramidal, având la baza aptitudinile
achiziționate deja - în clasele III, IV citirea unui paragraf înseamna înțelegerea conținutului,
descifrarea cuvintelor fiind realizată deja în primele clase primare. Volumul de cunoștințe,
precum și solicitările, cresc în complexitate odată cu trecerea anilor, iar școlarul poate evolua
numai dacă și-a însușit cunoștințele și deprinderile de bază în învățare.
Afecțiunile care împiedică o învățare normală la școlar se manifestă prin: inversarea
literelor sau cifrelor, citirea extrem de înceată, confundarea simbolurilor matematice, a
cuvintelor asemănătoare sau a cifrelor.

Gândirea
Memoria
Atenția
Imaginația
Afectivitatea
Voința
Limbajul

Grupul III: şcolarul mijlociu (10/11- 14 ani)

Dezvoltarea cognitivă

Perioada școlarității mijlocii este marcata în mod special de transformările unice suferite
în perioada pubertății; aceste schimbări afectează comportamentul, precum și dezvoltarea
cognitivă, socială, emoțională și intelectuală. Conform clasificarii lui Piaget, scolarul mijlociu se
afla în stadiul formal operațional al dezvoltării cognitive, caracterizat de achizitionarea unor
noi "unelte" in manipularea informatiei - gândirea abstractă, deducția, formularea ipotezelor,
abordarea flexibilă a problemelor, etc.

Gândirea
Memoria
Atenția
Imaginația
Afectivitatea
Voința
Limbajul

Grupa IV: şcolarul mare (14- 18/19 ani)

Dezvoltarea cognitivă
Activitatea cognitivă reflectă aviditatea pentru achiziţionarea de cunoştinţe şi
disponibilitatea pentru confruntarea de idei.
Se evidenţiează gândirea discursivă şi se constituie concepţia despre lume şi viaţă.
Inteligenţa se maturizează, astfel încât la 16-18 ani atinge un nivel maxim de operativitate.
Operaţiile formale prezente în gândirea puberului spre 13-14 ani se dezvoltă în continuare.
Specifice acestei vârste sunt jocurile de perspicacitate, de isteţime, adolescenţii căutând situaţii
care le stimulează capacitatea cognitivă.

Gândirea
Memoria
Atenția
Imaginația
Afectivitatea
Voința
Limbajul