Argumentarea si structura argumentarii

Argumentarea este demersul de a justifica o propoziție, demers pe care îl

facem încercând să convingem că avem dreptate.

Argumentarea poate fi privită:

- ca produs: textele / discursurile argumentative

- sau ca proces: activitatea de a argument

Structura argumentarii:

1.Teza (concluzia) adica acea propozitie care poate fi acceptata sau respinsa
in baza judecarii temeiurilor sale.

2.Temeiurile sau premisele – acele propozitii care fundamenteaza teza.

3. Tehnicile de argumentare adica operatiile folosite pentru a intemeia o

teza.

4.Finalitatea argumentarii adica masura in care auditotiul a fost convins de

argumentarea propriu-zisa.

Intr-o argumentare exista 2 tipuri de indicatori:

a. De premise (deoarece, pentru ca, fiindca etc.)

b. De concluzie ( in concluzie, prin urmare, in consecinta).
 TIPURI DE ARGUMENTĂRI

Argumentari deductive

Temeiurile fac referire la adevăruri GENERAL valabile, în timp ce

concluzia este despre CAZURI PARTICULARE.

Exp:

p: Dacă TOȚI oamenii sunt muritori, atunci...

q: IONESCU este muritor.

Argumentari inductive

Temeiurile fac referire la CAZURI PARTICULARE, în timp ce concluzia

este despre cazuri GENERALE

Exp:
p1: Ionescu are febră.

p1: Popescu are febră.

p1: Ionescu și Popescu au covid-19.

q: TOTI cei care fac febră au covid-19.

 ARGUMENTARE 
 raționamentele NU sunt riguroase; 
 Argumentarea vizează domeniul opiniei;
 e utilizat limbajul natural; formulările sunt interpretabile, neclare
 Scopul unei argumentări: să convingem pe cineva să accepte o anumită
opinie/ să ne punem de acord în cazul în care avem un diferend de opinie)
 În cadrul argumentelor sunt utilizate și raționamente inductive.
 
DEMONSTRAȚIE
 Demonstrația este un raționament riguros (cu caracter necesar); 
 se pleacă de la premise necontroversabile; 
 de multe ori sunt utilizate limbaje formale pentru realizarea demonstrațiilor
 Scopul unei demonstrații: sa stabilim temeiurile unui adevăr
 În cadrul demonstrațiilor sunt de obicei utilizate raționamente deductive.

ARGUMENTARE 

 În cadrul unei argumentări premisele sunt acceptabile în timp ce concluzia

este pusă la îndoială.

EXPLICAȚIE

 În cadrul unei explicații nu căutăm să stabilim că un fapt a avut loc („pe frunzele
plantelor există rouă„) ci căutăm să spunem de ce faptul respectiv se petrece (sau
de ce e valabil cu o anumită regularitate în natură„. 
 Adevărul concluziei este presupus, în timp ce premisele pot fi pusse sub semnul
întrebării. 
 Procedură pentru recunoașterea unei argumentări

1. Căutăm cuvintele care pot fi INDICATORI AI ARGUMENTĂRII

–
 Unii indicatori introduc concluzia:
- deci, asadar, prin urmare, rezultă că, putem conchide că, se impune
concluzia ca, este de așteptat (sau rezonabil să credem) că, pe baza celor
spuse anterior putem susține că etc.
 
Alții introduc argumente în sprijinul concluziei (premise):
- deoarece, pentru că, întrucât, dat fiind că, aceasta fiindcă, având în vedere
că etc.

2. Stabilim care este propoziția din text care exprimă ideea de bază (CONCLUZIA /
TEZA)  și ne întrebăm dacă restul pasajului ne dă informații în plus pentru a ne convinge
să admitem acea idee. 
–
 exp.
Poți simți mirosul crinilor de la o distanță mai mare decât cea de la care poți simți
mirosul freziilor. Prin urmare, crinii miros mai puternic decât freziile.
 
Q: Crinii miros mai puternic decât freziile.

3. Identificăm PREMISELE punând întrebarea DE CE? concluziei 

–
 exp.
Poți simți mirosul crinilor de la o distanță mai mare decât cea de la care poți simți
mirosul freziilor. Prin urmare, crinii miros mai puternic decât freziile.
 
Q: Crinii miros mai puternic decât freziile. DE CE credem asta?
exp.
P: Pentru că...Poți simți mirosul crinilor de la o distanță mai mare decât cea de la
care poți simți mirosul freziilor.
4. REFORMULAREA ARGUMENTULUI
–
 Dacă am identificat concluzia și premisele, este bine să prelucrăm textul
aranjându-l în ordinea argumentării.
Ordinea expunerii s-ar putea să nu fie și ordinea argumentării și de aceea
reordonarea textului ne va ajuta să înțelegem mai bine ce idee este susținută.
 
P: Mirosul crinilor se simte de la o distanță mai mare decât cea de la care se
simte mirosul freziilor, prin urmare
Q: Crinii miros mai puternic decât freziile.