Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Se bazeaza pe relatarile a doua Evanghelii (Marcu 1,9, Matei 28,18-20) despre botezul lui
Isus in apa râului Iordan, de catre Ioan-Botezatorul. Sacramentul Botezului reprezinta
cooptarea noului nascut in comunitatea crestina, eliberând pe copil de pacatul originar,
mostenit de la Adam si Eva.
Confirmarea:
Desavârseste Botezul, conferind copiilor intre 7-14 ani o mai mare responsabilitate
religioasa. In timpul Confirmarii are loc pogorârea in corpul copilului a Sf.Spirit. La
Catolici si Anglicani Confirmarea se savârseste prin asezarea mâinii episcopului pe capul
copiilor si miruirea fruntii cu ulei sfintit (crisam). La Ortodocsi si Greco-Catolici
Confirmarea are loc odata cu Botezul. Originea nu tocmai clara a acestui sacrament (pe
baza Faptelor Apostolilor, 8,14-17), a determinat in secolul 16 biserica reformata sa nu
mai recunoasca Confirmarea drept sacrament.
Euharistia:
Sacrament introdus in practica religioasa pe baza celor afirmate de Isus in timpul Cinei
cele de taina din Ierusalim (Matei 26,17-20, 26-30, Marcu 14,12-25, Ioan 22,7-20).
Euharistia, act celebrat de preoti la altar, repeta Cina cea de taina din preziua condamnarii
si crucificarii lui Isus, reamintind sacrificiul suprem a lui Isus spre mântuirea lumii.
Catolicii si Ortodocsii sustin ca in timpul oficierii sacramentului Euharistiei preotii
transforma efectiv vinul si pâinea in sângele si corpul lui Isus, chiar daca forma
exterioara a vinului si a pâinii nu se schimba. Unii Reformati cred ca sângele si trupul lui
Isus sunt numai simbolic reprezentate. Alti Reformati practica Euharistia numai spre
memorarea Cinei cele de taina si jertfei lui Isus.
Penitenta:
Penitenta a fost introdusa de Catolici, având la baza cele spuse de evanghelistul Ioan (20,
22-23). Reformatii au interpretat altfel cuvintele lui Ioan, considerând ca Isus n-ar fi
impus penitenta pentru iertarea pacatelor. Penitenta se compune din 2 faze: a) spovedania
si b) iertarea pacatelor de catre preotul care acorda absolutiunea, dupa impunerea unor
canoane obligatorii (rugaciuni etc). Bisericile reformate nu recunosc calitatea preotilor de
a ierta pacatele oamenilor, iertarea acestora putându-se face numai direct de catre
Dumnezeu, prin cainta personala, adevarata si sincera. Unele biserici reformate pun acest
sacrament in centrul serviciului divin, sacrament care implica o analiza autocritica si
neipocrita a faptelor si vorbelor fiecarui enorias. Biserica catolica conditioneaza
participarea credinciosilor la actul Euharistiei (primirea hostiei) de actul prealabil al
absolutiunii prin intermediul unui preot.
Hirotonirea:
Bisericile catolice, ortodocse si anglicane, bazându-se pe cuvintele lui Isus din
Evanghelia lui Ioan (20,21), imputernicesc prin actul Hirotonirii intermedierea de catre
preoti a unor sacramente. Bisericile reformate nu recunosc necesitatea unui intermediar al
sacramentelor, limitând functia de preot la mentinerea unitatii comuniunii.
Casatoria:
Sacrament acordat de biserica catolica muribunzilor, pe baza unui text biblic din Vechiul
Testament (Iacob 5, 14-15). Maslul prevede spovedania si iertarea tuturor pacatelor pe
patul de moarte (inclusiv a pacatelor capitale), precum si un ritual oficiat de preot
(miruirea celor 5 organe de simt, a palmelor si a picioarelor cu ulei sfintit). Maslul este
acordat la Catolici o singura data in viata. Biserica ortodoxa acorda maslul de mai multe
ori. Reformatii nu recunosc maslul drept sacrament.
Radu Cerghizan