Sunteți pe pagina 1din 36

 

MATEMATICă — exerciţii şi probleme pentru clasa a VI-a

ediţie electronică 

Cum puteţi folosi cartea

  În cuprins, dând click pe titlul temei, respectiv subtemei,


vă duce direct la conţinutul temei sau subtemei respective.

  Apoi, din interiorul cărţii, după ce aţi rezolvat exerciţiul


sau problema, un click pe titlul temei sau subtemei vă duce la
partea de răspunsuri şi rezolvări corespunzătoare.

  Revenirea se face tot printr-un simplu click pe titlu.


 

În conformitate cu programa în vigoare 5097/09.09.2009


Seria Bun la Mate 
Ion Cheşcă Marinela Canu
Gheorghe Drugan Ion Ghica
Florentina Enea Adrian Ciupitu
Mariana Saraolu Constantin Saraolu

MATEMATICÃ
exerciţii şi probleme pentru clasa a VI-a

ediţie electronică 
Algebră 

Geometrie 
 

 Copyright 2013, 2008, 2007 Editura CABA

 Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte


din această carte nu poate fi reprodusă Referenţi ştiinţifici:
sau transmisă în orice formă sau prin orice  prof. gr. I Constantin Apostol,
mijloace fără acordul prealabil scris al Editurii Râmnicu Sãrat
CABA. Culegere:
ISBN electronic Oana Georgescu
978-973-7672-89-6 Tehnoredactare: 
Daniel Anastasiu, Cãtãlin Tuþã
Redactare: 
Sorin Cernescu, Marius Bucur
Copertã: 
Daniel Anastasiu
Ilustraþie copertã: 
Elisabeta Gedö
Seria: Bun la mate
e-Mate VI
e-00006
Format 16,5 × 23,5 cm
Publicat: ianuarie 2013

Informaţii şi comenzi: Editura CABA

Telefon x: 021/327.32.44


  031/804.08.87
Fax: 021/327.32.44
Telefon mobil: 0723/563.570
  0747/048.670

site:  www.edituracaba.ro
e-mail: comenzi@edituracaba.ro
adresă poştală: OP 39 – CP D4, cod 021711
  sector 2, Bucureºti
 

CUPRINS

ALGEBRÃ
1 MulţIMEA nuMErElor nATurAlE 
 

1.1.   opeaii c mee atae; egi de cac c ptei ......................................10

  1.1.1.  Îmiea a d ptei cae a aceeaşi baz  ............................................10


 

  1.1.2.  Împiea a d ptei cae a aceeaşi baz  ............................................11


 

  1.1.3.   Scieea sb fm de ptee a i m ata ....................................12

  1.1.4.  Îmiea şi împiea a d ptei cae a aceaşi expet ..................13


 

  1.1.5.   opeaii c ptei. odiea efectii peaii  ........................................14

  1.1.6.   utima cif a ei ptei a i m ata  ...........................................16

1.2.   Diviz, mtip ........................................................................................................ 17

1.3.   Citeiie de divizibiitate c 10, 2, 5, 3, 9 ................................................................ 19

1.4.   Ppieti ae eaiei de divizibiitate î N ............................................................ 21

1.5.   nmee pime. nmee cmpse ............................................................................ 23

1.6.   Descmpeea mee atae î pds de ptei de mee pime ...... 24

1.7.
  Divizi cmi ai d sa mai mt mee atae; c.m.m.d.c. 
nmee pime îte ee ............................................................................................ 26

1.8.   Mtipi cmi ai d sa mai mt mee atae; c.m.m.m.c. ............... 28
  EVAluArE ........................................................................................................................... 31

5
 

2   MulţIMEA nuMErElor rAţIonAlE PoZITIVE


2.1.
  Facii ecivaete; facie iedctibi. niea de m aia. 
Fme de sciee a i m aia.................................................................. 34

2.2.   Adaea mee aiae pzitive................................................................... 38

2.3.   Scdeea mee aiae pzitive ................................................................... 42

2.4.    Îmiea mee aiae pzitive .................................................................. 44

  ridicaea a ptee c expet ata a i m aia pzitiv;


2.5.
egi de cac c ptei ......................................................................................... 47

2.6.    Împiea mee aiae pzitive.................................................................. 48

2.7.   odiea efectii peaii c mee aiae pzitive ................................. 50

2.8.   Media aitmetic pdeat a  mee aiae pzitive ............................. 52

2.9.   Ecaii î Q .............................................................................................................. 53


+

2.10.   Pbeme cae se ezv c ajt ecaii .................................................... 57


EVAluArE ............................................................................................................................58

3   rAPoArTE ŞI ProPorţII
3.1.   rapate ..................................................................................................................... 60

3.2.   Pcete. rezvaea de pbeme î cae itevi pcete............................... 64

  Ppii, ppietatea fdameta a ppii; aaea i


3.3.
teme ecsct dit- ppie. Ppii deivate ..................................... 67
3.4.   Mimi diect ppiae. rega de tei simp .............................................. 72
3.5.   Mimi ives ppiae. rega de tei simp .............................................. 75
  Eemete de gaizae a date şi pbabiiti.
3.6.
repezetaea date pi gace ......................................................................... 78
  EVAluArE .......................................................................................................................... 84
6
 

4   nuMErE ÎnTrEGI
  Mimea mee îtegi ; ps i m îteg;
4.1.
epezetaea pe axa mee ............................................................................. 88
4.2.   Md i m îteg (vaaea abst) .................................................... 89
4.3.   Cmpaaea şi daea mee îtegi ......................................................... 90
4.4.   Adaea mee îtegi; ppieti. Scdeea mee îtegi ............... 92
4.5.    Îmiea mee îtegi; ppieti. Împiea mee îtegi ............. 95

4.6.
  Divizibiitatea î . Mimea mtipi i m îteg;
mimea divizi i m îteg .................................................................. 98
  Pteea i m îteg c expet m ata.
4.7.
regi de cac c ptei ...................................................................................... 100
4.8.   odiea efectii peaii şi fsiea paateze ...................................... 103
4.9.   Ecaii î   ............................................................................................................. 105
4.10.   Iecaii î   .......................................................................................................... 107
4.11.   Pbeme cae se ezv c ajt ecaii .................................................. 109
  EVAluArE ........................................................................................................................ 110

GEOMETRIE
1   DrEAPTA
1.1.
  Pct, deapt, pa, pziiie i pct fa de  deapt, pcte
ciiae, semideapt, segmet de deapt, semipa ...................................... 112

1.2.
  lgimea i segmet, distaa dite d pcte, segmete
cgete, mijc i segmet ...................................................................... 114
EVAluArE ........................................................................................................................ 117

7
 

2   unGhIurI
2.1.
  Deiie, taii, eemete, itei i gi, extei i gi,
gi , gi agit ........................................................................................ 122

  Msaea gii, cstiea c apt a i gi de


2.2. ms dat. Casicaea gii. ugii cgete.
opeaii c msi de gii ............................................................................. 125

2.3.   ugii adiacete. Bisectaea i gi ....................................................... 128

2.4.   ugii cmpemetae. ugii spemetae .............................................. 131

2.5.   ugii pse a vâf. ugii î j i pct .......................................... 134
EVAluArE ........................................................................................................................ 137

3   ConGruEnţA TrIunGhIurIlor
3.1.
  TrIunGhIul: deiie, eemete, tipi de tigii. Peimet şi
semipeimet tigii. ugi extei i tigi ................................. 142

3.2.   Cstcia tigii ...................................................................................... 146

3.3.   Cgea tigii ..................................................................................... 148

3.4.   Cazie de cge a tigii aecae ............................................... 150


3.5.   Metda tigii cgete ........................................................................ 152
EVAluArE ........................................................................................................................ 156

4   PErPEnDICulArITATE
4.1.   Depte pepedicae; bice; distaa de a  pct a  deapt ...................... 158
4.2.    Îimea î tigi. Ccea îimi ît- tigi ............................ 162
4.3.   Citeiie de cge a tigii deptgice ...................................... 164
  Mediataea i segmet; ppieti; cstcia mediataei i segmet
4.4.
c iga şi cmpas; ccea mediatae ati i tigi ........... 166
4.5.   Simetia fa de  deapt (simetia axia) ......................................................... 168

8
 

  Bisectaea i gi; ppietatea pcte de pe bisectaea i gi;


4.6. cstcia bisectaei i gi c iga şi cmpas;
ccea bisectae gii i tigi ........................................... 170
EVAluArE ........................................................................................................................ 172

5   PArAlElISM
5.1.
  Depte paaee (deiie, taie); cstiea depte paaee pi tasaie.
Axima paaee ................................................................................................... 174
5.2.   Citeii de paaeism .............................................................................................. 175
  EVAluArE ........................................................................................................................ 182

6   ProPrIETăţI AlE TrIunGhIurIlor


6.1.   Sma msi gii i tigi; gi extei i tigi .......... 186
6.2.   Teema gii extei ................................................................................... 188
6.3.   Mediaa î tigi; ccea mediae i tigi ............................... 190
  EVAluArE ........................................................................................................................ 191
6.4.   Tigi issce; ppieti .............................................................................. 193
6.5.   Tigi eciatea; ppieti ......................................................................... 196
6.6.   Tigi deptgic; ppieti ...................................................................... 198
  EVAluArE ........................................................................................................................ 201

răSPunSurI ŞI rEZolVărI ............................................ 204

9
 

  mulţimea numerelor
1
naTurale
prof. Dana Radu ºi Eugen Radu

1.1.
  Operaţii cu numere naturale;
reguli de calcul cu puteri 
1.1.1.   Înmulţirea a două puteri care au aceeaşi bază 

ntă ttcă
Pentru a, m, n numere naturale ( a ≠ 0), avem:
 a m · a n = a m+n .
Deci, produsul puterilor aceluiaşi număr natural este o putere a acelui număr în care
exponentul este suma exponenţilor factorilor.

1.  Care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate?


  a) „33 · 35 = 38“; b) „59 · 57 = 516“; c) „47 · 43 = 421“;
  d) „94 · 96 = 924“; ) „318 · 318 = 33“; f) „74 · 7 = 75“;
  g) „68 · 6 = 69“; h) „37 · 32 = 99“; ) „65 · 63 = 368“;
  j) „124 · 125 = 122“; k) „456 · 454 = 451“; l) „46 · 44 = 1610“;
  m) „43 · 48 = 44 · 47“; n) „9 · 98 = 96 · 93“; ) „55 · 57 = 56 · 56“;
  p) „98 · 97 = 93 · 912“; ) „4n · 46 = 4n + 6“; s) „23 · 2n = 23 + n“;
t) „6m  · 64 = 6m + 4“; u) „3m · 36 = 3m + 6“; v) „78 · 7m = 7m + 8“.
2.  Scrieţi sub formă de putere cu baza 2:
a) 23 · 27; b) 24 · 23; c) 25 · 26 · 274;
d) 2 · 28; ) 24 · 2 · 25; f) 25 · 2 · 29;
  g) 26 · 22 · 27.
3. Scrieţi sub formă de putere cu baza 3:
a) 34 · 35; b) 36 · 34; c) 313 · 37;
d) 3 · 373; ) 37 · 316; f) 3 · 33 · 3;
  g) 39 · 30; h) 34 · 380 · 3 · 33; ) 35 · 36 · 366 · 36.

4.  Ştiind că 3 x  = a, calculaţi în funcţie de a următoarele puteri:


a) 3 x + 1; b) 3 x + 2; c) 2 · 3 x + 2.

10 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale


 

5.  Ştiind că 2 x  = a, calculaţi în funcţie de a următoarele puteri de numere naturale:


a) 2 x + 1; b) 2 x + 2; c) 2 x + 3; d) 2 x + 4; ) 3 · 2 x + 1.

1.1.2.   Împărţirea a două puteri care au aceeaşi bază 

ntă ttcă
Pentru a, m, n numere naturale ( m ≥ n, a ≠ 0), avem:
 a m : a n = a m – n.
Deci, câtul puterilor aceluiaşi număr natural este o putere a acelui număr natural în care
exponentul este diferenţa dintre exponentul deîmpărţitului şi exponentul împărţitorului.

1.  Stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate:


a) 613 : 65 = 68; b) 59 : 57 = 52; c) 417 : 413 = 414;
d) 194 : 196 = 192; ) 1318 : 1318 = 13; f) 174 : 174 = 1;
g) 68 : 6 = 6 7; h) 317 : 312 = 315; ) 83 : 82  = 8;
j) 195 : 193 = 19; k) 65 : 63 = 36; l) 124 : 122 = 122;
m) 456 : 454 = 90; n) 46 : 44 = 16; ) 48 : 44 = 42;
p) 88 : 87 = 83 : 82; ) 9a  : 98 = 9a – 8; s) 5m : 52 = 5m − 2;
  t) 4n : 46 = 4n − 6;  u) 23 : 2n = 23 − n. 
2.  Scrieţi sub formă de putere cu baza 2:
a) 234 : 27; b) 27 : 22; c) 24  · 26 : 22;
d) 248 : 218; ) 24 : 2a; f) 2a : 24;
g) 212 : 2 x.
3.  Scrieţi sub formă de putere cu baza 3:
  a) 34 · 35 : 32; b) 36 · 34 : 310 · 37; c) 3 · 36 · 34 : 310;
d) 3 · 33 : 3 · 39 : 37; ) 334 · 38 : 3 · 33; f) 35 · 37 : 36 · 36.

4.  Scrieţi sub formă de putere cu baza 5:


a) 53 · 5n : 53 + n; b) 5m : 54; c) 5m : 56;
  d) 58 : 5m; ) 5m + 8 · 59 : 58.

Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 11


 

  Scrierea sub formă de putere a unui număr natural  


1.1.3.
(puterea unei puteri) 

n ttc
 n
Pentru a, m, n numere naturale ( a ≠ 0), avem: ( a m)  = a m · n.
Deci, puterea unei puteri a unui număr natural este o putere a acelui număr în care
exponentul este produsul exponenţilor.
1.  Scrieţi sub formă de putere cu baza 2:
  a) (23)4; b) (25)6; c) (23)8; d) (278)0;
) (27)11; f) 49; g) 48; h) 87;
) 83; j) 166; k) 327; l) 322;
m) 422; n) (47)2; ) (43)4; p) (82)3;
2
3
) (163)3; s)  2 .
2.  Scrieţi sub formă de putere cu baza 3 următoarele puteri:
a) (33)4; b) (35)6; c) (30)8; d) (38)2;
) (91)2; f) 99; g) 97; h) 273; 
) 276; j) 817; k) (817)2; l) (93)4; 
m) (92)3; n) (813)3.
3.  Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
2
3
a) „ 2  = (23)2“; b) „(33)2 = (32)3“;
  c) „(52)3 = 56“;  d) „(46)2  = 224“;
  ) „(93)2 = (33)6“; f) „48 = (28)2“.

4.  Ştiind că 3 x = a , calculaţi în funcţie de a următoarele puteri de numere naturale:
a) 32 x; b) 32 x + 2;
  c) 33 x + 3; d) 32 x + 1;
  ) 9 x; f) 9 x + 1;
  g) 27 x + 1.
5.  Ştiind că 5 x = a, calculaţi în funcţie de a următoarele puteri:
a) 5 x + 1; b) 52 x + 2;
  c) 25 x + 1; d) 252 x + 1;
) 125 x; f) 125 x + 1.

12 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale


 

1.1.4.
  Înmulţirea şi împărţirea a două puteri care au acelaşi
exponent (puterea unui produs / cât) 
n ttc
Pentru a, b, n numere naturale; a, b ≠ 0, avem:
( a · b) n = a n · b n 
( a : b) n = a n : b n 
Deci, puterea unui produs este egală cu produsul puterilor, respectiv puterea unui cât
este egal cu câtul puterilor.
1.  Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
  a) „610 = 210 · 310“; b) „25 · 55 = 105“;
  c) „43 · 53 = 203“; d) „43 + 53 = 93“;
  ) „248 = 68 · 48“; f) „57 · 3 = 217“.
2.  Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
  a) „610 = 1810 : 310“; b) „255 : 55 = 255“;
  c) „403 : 53 = 83“;  d) „143 − 53 = 93“;
  ) „48 = 168 : 4“; f) „157 : 37 = 50“.
3.  Calculaţi:
  a) (23 · 53) : (22 · 5); b) (43 · 53) : (22 · 52);
c) (73 · 153) : (72 · 53); d) (24 · 33)2 : (22 · 35);
  ) (33 · 24)3 : (22 · 3)5; f) (73 · 53)4 : (356)2;
  g) (123 : 43)7 : (92 · 3)4.
4.  Aaţi numărul de zerouri în care se termină numărul:
  a) 25 · 55; b) 9 · 23 · 53;
  c) 11 · 223 · 54;  d) 43 · 53 · 7;
  ) 23 · 153 · 42 · 53; f) (242 · 53)2 : (22 · 55);
  g) (531 · 24)3 : (22 · 5)5; h) 165 · 257;
  ) 16 · 18 · 252.

Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 13


 

1.1.5.   Operaţii cu puteri. Ordinea efectuării operaţiilor


1.  Să se calculeze:
  a) 63 + 32;
  b) 42 – 32 – 12;
  c) 132 : 18;
  d) 165 : 86;
  ) 87 : 49;
  f) 2556 – 5102;
  g) 33 + 23 – 52;
  h) 352 − 72  · 52;
  ) 452 : 92 · 52;
  j) 2266 : (1132)3;
  k) 53  + 12 : 22 − 52;
  l) 49 : 72 − 1 3400;
  m) 32 + 42 − 52;
  n) 52 + 122 – 132;
  ) 1100 + 1001 − 2000;
p) 41 + 152 − 112.
2.  Să se calculeze:
  a) 01 : 10 + 24 : 42;
  b) 39 : 33 : 93;
  c) 416 : 164 : 44 : 22;
  d) 23 + 27 : 25 · 2;
  ) 2 · 27 : 25 + 33;
  f) 210 : (3 · 25 + 25);
g) (9 − 9 : 9 + 9 6 : 96 − 9) · 90;
  h) (21 − 12) · (32 − 23) · (42 − 24) · (25 − 52) · (26 − 62) · (27 − 72);
  ) 211 · 39 + 39 · 210 − 610;
  j) 27 · 54 + 104 − 9 · 104;
  k) 816 : (2 · 22 · 410)2;
  l) (25)2 : (23)3;
m) (41994 5 + 41995) : (41994 + 41994);
 ·

  n) (105 −104): (104 −103);
  ) (22 · 24)2 : 46;
  p) 164 : 85 : 21 : 20;
  q) 273 : 92 : 3 – 9 50 : 8125;
  ) 27 · 113 − 333;
  s) 64 · 1116 : 2226;
  t) (23)7 − (27)3 + 334 − 917.
14 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale
 

3.  Să se arate că:


  a) 23 + 23 − 24  = 0;
  b) 27 + 27 = 28;
  c) 33 + 33 + 33 = 34;
  d) 45 + 45 + 45 + 45 = 46;
) 2100 + 2100 = 2101;
f) 320 + 320 = 2 · 320;
  g) 510 + 510 + 510 + 510 + 510 = 511;
  h) 3187  + 2 · 3187 = 3188;
  ) 21000 + 21000 = 21001;
  j) 2n + 2n = 2n + 1;
  k) 3n + 3n + 3n  = 3n + 1;
l) 5n + 4 · 5n = 5n + 1;
m) 5 · 27n + 22 · 3n · 9n = 33n + 2, pentru orice n natural.

4.  Calculaţi:
a) (3 · 512 + 2 · 512) : 511;
b) (106 − 105) : (105 − 104);
  c) ( 22 · 3 · 73)10 : ( 220 · 310 · 730);
  d) 20062006 – 20062005 · 2005 – 20062005;
  ) 19963 − 19962 · 1995 − 1996 · 1995 − 1996;
f) 7710 – 779 · 76 – 778 · 7 6 – 778;
  g) 8681 – 8680 · 85 – 8679 · 85 – 8678 · 85 – 8678;
  h) 6 · 21993 – 2 · 21994 − 21994.
5.  Să se ae suma cifrelor numărului: 101997 + 2 · 101995 − 1.
6.  Să se calculeze:
  a) 1 + 1 + 2 + 2 2 + 23 – 24;
  b) 1 + 20 + 21 + 22 + 23 + 24 + 25 − 26;
c) 32 + 2 · 32 + 2 · 33 + 2 · 34 + 2 · 35 + 2 · 36 − 37;
  d) (1 + 2 + 2 2  + 23 + 24 + 25 + 26 + 27 + 28) : (29 − 1);
  ) (231 + 232 + 233 + 234 + … + 236) : 231;
  f) (20 + 20 + 21 + 22 + … + 299) : 2100.
7.  Aaţi restul r  al împărţirii numărului natural d  la numărul natural î  în ecare dintre
cazurile următoare:
  a) d  = 15 · 915; î  = 2 · 915;
  b) d  = 17 · 493; î  = 5 · 493;
  c) d  = 11 · 539; î  = 2 · 538.

Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 15


 

1.1.6.   Ultima cifră a unei puteri a unui număr natural 


1.  Să se ae ultima cifră a numerelor:
  a) 120; 67134; 55191;
  b) 534; 7543; 12543; 34590; 165124;
c) 634; 5643; 92643; 43623.
2.  Să se ae ultima cifră a numerelor:
  a) 29; b) 2586;
  c) 521999; d) 312312.
3.  Să se ae ultima cifră a numerelor:
  a) 35; b) 380;
c)36485; d) 5631 999;
  ) 2344.
4.  Să se ae ultima cifră a numerelor:
  a) 45; b) 460;
  c) 9445; d) 89499.
5.  Să se ae ultima cifră a numerelor:
  a) 75; b) 7760;
  c) 1 557475; d) 67102.
6.  Să se ae ultima cifră a numerelor:
  a) 813; b) 178120;
  c) 748475; d) 48994.
7.  Să se ae ultima cifră a numerelor:
  a) 93; b) 2960;
  c) 579475; d) 499990.
8.  Aaţi cifra unităţilor următoarelor numere:
  a) 11 989 + 2 1989 + 31989 + 41989;
  b) 123123 + 321321;
  c) 1 9891989  + 1 9891990;
d) 21 + 22 + 23 + … + 21996;
  ) 7 + 72 + 73 + 74 + … + 72 008.
9.  Cu câte zerouri se termină numerele:
  a) X = 24 · 172 · 53;
  b) Y = 45 · 323 · 511;
  c) Z = 163 · 92 ·2252?
10.  Aaţi ultimele 40 de cifre ale numărului 67039.
11.  Fie a = 26 · 28 · 517 şi b = 240 · 58 · 76.
  a) În câte zerouri se termină produsul a · b?
  b) Care este ultima cifră diferită de zero a produsului a · b? 
12.  Care sunt ultimele 2007 cifre ale numărului 99902006?

16 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale


 

1.2.   Divizor. Multiplu 


n ttc
  La împărţirea exactă dintre două numere naturale, împărţitorul îl vom numi d-

vz pentru deîmpărţit, iar deîmpărţitul tp pentru împărţitor. De asemenea, câtul


 poate  la rândul său divizor pentru deîmpărţit iar acesta multiplu pentru cât.
De exemplu, pentru împărţirea 14 : 2 = 7, numărul 2 este divizor al numărului 14, iar
14 este multiplu pentru 2. Acelaşi lucru îl putem spune despre numărul 7, care este divizor al
deîmpărţitului 14, iar acesta este multiplu pentru 7.
  În general: a | b se citeşte: „a divide b“, „a este divizorul lui b“,

„b se divide cu a“ sau „b este multiplul lui a“ şi înseamnă că


xstă ă t c  stf îcât a  · c  = b .
Observaţie:  Divizor poate  orice număr natural diferit de 0;
0 este divizor numai al lui 0.
1.  Scrieţi mulţimea divizorilor numerelor: 2; 5; 6; 8; 10; 18; 24; 32; 45; 90.
2.  Scrieţi mulţimea divizorilor proprii ai numerelor: 16; 25; 49; 100.
3.  Scrieţi primii patru multipli nenuli ai numerelor: 4; 5; 10; 12; 25.
4.  Scrieţi primele cinci elemente ale mulţimilor M7; M11; M12; M15; M20.
5.  Scrieţi multiplii numărului 14 cuprinşi între 10 şi 75.
6.  Notăm Dn = { x ∈ N | x | n}. Aaţi:
a)  D28  D35; b)  D9  D15;
c)  D12  D86; d)  D27  D36;
)  D12 \ D36; f)  D48 \ D27.
7.  Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a)  „3 | 6“; b)  „82“;
c)  „412“; d)  „79“;
)  „1272“; f)  „5  105“;
g)  „3 | 3 612“; h)  „5117“;
)  „2073“; j)  „72010“;
k)  „6  2“; l)  „ab | abab“.
8.  Se dă mulţimea A = {1; 2; 3; 4; 5; 6; 7 }. Găsiţi mulţimea
 B = {a ∈ A | 20 este multiplul lui a}.


9.  Se dau mulţimile:
  | |
 A = { x ∈ N   x ∈ M15, x < 100} şi B = { x ∈ N   x ∈ M6, 15 < x  75}.
a)  Enumeraţi elementele mulţimilor.
b)  Calculaţi: A  B; A  B; A \ B; B \ A.
10.  Scrieţi numărul natural mai mic decât 28, care are cel mai mare număr de divizori.
Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 17
 

11.  Determinaţi elementele mulţimilor:


|
 A = { x ∈ N   x | 24};
 B = { x ∈ N | 22 x};
C  = { x ∈ N | x | 36 şi x < 15};
 D = { x ∈ N | x | 12 şi 3 x + 1  10};
 E  = { x ∈ N | x – 3 | 21};
F  = { x ∈ N | 27(2 x + 1)}.
12.  Stabiliţi
dacă media aritmetică a tuturor divizorilor naturali ai numărului 24 este o
valoare naturală.


13.  Fie:
| |
 A = { x ∈ N   x | 8}; B = { y ∈ N   y = 2 x – 1, x ∈ A};
|
C  = { z ∈ N   z = x2, x ∈ A}.
a)  Determinaţi elementele celor trei mulţimi;
b)  Efectuaţi: A  B; B  C ; A  C ; B \ A.
14.  Aaţi x ∈ N astfel încât:
a)   x | 2;
b)  x + 3 | 15;
c)  2 x – 3 | 15.
15.  Stabiliţi
valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
a)  „Dacă 9 este un divizor al numărului natural n, atunci n este un multiplu al lui 3“.
b)  „Dacă numărul natural p este multiplu al lui 5, atunci  p este divizibil cu 10“.
16.  a)  Câte numere de trei cifre îl au ca divizor pe 9?
b)  Câte numere de patru cifre sunt multipli ai lui 13?
17.  Determinaţi mulţimile:
3
{
 A =  x ∈ N*    |
 x
∈ N };
{
 B =  x ∈ N*    | 12 ∈ N};
 x
10
C  = { x  ∈ N* \ {1}|  ∈ N }.
 x − 1

18 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale


 

1.3.   Criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3, 9 


n ttc
Un număr st dvzb:
  c 2, dacă ultima cifră este cifră pară, adică 0; 2; 4; 6; 8.
  c 5, dacă ultima cifră este 0 sau 5.
  c 10, dacă ultima cifră este 0.
  c 4, dacă ultimele două cifre formează un număr divizibil cu 4.
  c 25, dacă ultimele două cifre formează un număr divizibil cu 25 sau sunt zerouri.
  c 3, dacă suma cifrelor care îl formează este un număr divizibil cu 3.
  c 9, dacă suma cifrelor care îl formează este un număr divizibil cu 9.
1.  Scrieţi numerele naturale divizibile cu 10 cuprinse între 201 şi 300.
2.  Precizaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a)  „10 | 300“; b)  „8010“;
c)  „10 | 101“; d) „10 | 0“;
)  „3 | 111“; f)  „2163“;
g)  „3  450“; h)  „3 | 223“;
)  „5  75“; j)  „855“;
k)  „5 | 490“; l)  „0/ 5“;
m)  „2 | 24“; n)  „2  75“;
)  „2 | a34, a ≠ 0“.
3.  Găsiţi toate numerele de forma a32b divizibile cu 10.
4.  Determinaţi toate numerele de forma a7a7a divizibile cu 2.
5.  Scrieţi numerele cuprinse între 151 şi 176 divizibile cu 5.
6.  Determinaţi numerele de forma 3aa divizibile cu 5.
7.  Găsiţi cel mai mic şi cel mai mare număr natural de forma:
a)  a4b5; b)  3 xy5;
c)  abc (a ≠ b ≠ c) divizibil cu 5.
8.  Aaţi numerele de forma:
a)  40 x; b)  x5 x;
c)  4 xx; d)  x12
divizibile cu 3, unde x este cifră.
9.  Găsiţi toate numerele de forma 1 x8 divizibile cu 9.
10.  Fie a = 23b un număr natural. Aaţi cifra b, ştiind că:
a)  2 | a; b)  3 | a;
c)  5 | a; d)  10 | a.
11.  Să se găsească toate numerele de forma 21 x divizibile cu:
a)  2; b)  3;
c)  4; d)  5;
)  9; f)  10.
Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 19
 

12.  Fie mulţimea:


 A = {4 140; 690; 435; 7 218; 5 700; 1 032; 21 165; 205; 108}.
Aaţi elementele mulţimilor:
|
 B = { x ∈ A   2 | x}; |
C  = { x ∈ A   x3};
 D = { x ∈ A   x5};| |
 E  = { x ∈ A   10 | x};
|
F  = { x ∈ A   2 | x şi 3  x}; |
G = { x ∈ A   x5 şi 2  x}.

13.  Să se găsească toate numerele de forma 3 xy25.


14.  Aaţi mulţimea A = { x ∈ N | 3 x < 28, x este multiplu de 2 }.
15.  Cu ajutorul cifrelor 2, 8, 9 şi 5, folosite o singură dată, scrieţi cel mai mic şi cel mai
mare număr divizibil cu:
a)  2;
b)  3;
c)  5.

16.  Arătaţi că:
a)  10 | 819 + 2 · 818; b)  2 | 910 – 99;
c)  5 | 611 + 610 + 3 · 69; d)  3 | 411 + 410 + 49;
)  3 | 2 p · 5 p + 1 + 28, p ∈ N.
17.  Arătaţi că:
a)  S  = 1 + 2 + 3 + ... + 200 este divizibilă cu 2.
b)  S  = 1 + 21 + 22 + 23 + ... + 249 este divizibilă cu 5.
c)  S  = 31 + 32 + 33 + ... + 32006 este divizibilă cu 10.
18.  Aaţi numerele de forma 3b2a divizibile cu 5 şi care au suma cifrelor egală cu 11  
(a ≠ b).
19.  Câte numere de forma ab2 sunt divizibile cu 2? 
Dar de forma a2b? 
Dar de forma 2ab?
20.  a) Arătaţi că numerele a = 2n · 5n + 2 – 7 şi b = 2n + 1 · 5n + 7 sunt divizibile cu 9.
b)  Arătaţi că 9 | 2n + 2 · 5n + 2n · 5n + 1 – 2n + 1 · 5n + 2, pentru n ∈ N.
21.  Să se arate că:
a)  5 | (7363 – 3361);
b)  10 | (22003 – 8137);
c)  100 | A, unde A = 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · ... · 19 · 20.
22.  Arătaţi că numărul N  = ab93 + 5 · ab este divizibil cu 3.
20 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale
 

1.4.   Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate în N

n ttc
1)  1 | a, pentru oricare a ∈ N.
2)   a | 0, pentru oricare a ∈ N. Propoziţia 0 | 0 este adevărată.
3)   a | a, pentru oricare a ∈ N.
4)  Dacă a | b şi b | a, oricare ar  a, b ∈ N, atunci a = b.
5)  Oricare ar  a, b, c ∈ N, a.î. a | b şi b | c are loc a | c sau ca; citim „c se divide cu a“.
  Exemplu:  2 | 6 şi 6 | 18. Atunci 2 | 18.
Observăm că 18 se divide cu toţi divizorii lui 6, adică 1, 2, 3 şi 6.
6)  Oricare ar  d , a, b ∈ N a.î. d  | a şi d  | b are loc d  | a + b şi d  | a – b.
7)  Oricare ar  d , a ∈ N a.î. d  | a are loc d  | m · a, oricare ar  m ∈ N.
8)  Oricare ar  d , a, b ∈ N a.î. d  | a şi d  | b are loc
 d  | na + nb şi d  | na – nb oricare ar  m, n ∈ N.
Observaţii: 
  Armaţia „Dacă suma mai multor numere naturale se divide cu un număr natural,
atunci şi ecare termen al sumei se divide cu acel număr natural“ este falsă.
Contraexemplu: 3 | (7 + 5) şi totuşi 3  5 şi 3  7.
  Enunţul „Dacă ecare termen al unei sume de numere naturale nu se divide cu un

acelaşi număr natural, atunci suma nu se divide cu acel număr natural“ este tot o
 propoziţie falsă.
  Contraexemplu: 2  3 şi 2  5 şi totuşi 2 | (3 + 5).
  Vom nota cu D  = mulţimea divizorilor numărului natural a, iar cu
a
Ma = mulţimea multiplilor numărului a; aceştia sunt de forma a · k , k  ∈ N.
  Pentru un număr natural dat, 1 şi numărul însuşi se numesc dvz pp,

restul divizorilor se numesc dvz pp.

1.  Folosind proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate, stabiliţi dacă:


a)  „2 | 26 + 42“; b)  „2 | 438 – 256“;
c)  „2 | 70 + 29“; d)  „3 | 315 + 101“;
)  „3 | 27 + 213“; f)  „2 | 113 + 237 + 44“;
g)  „2 | 12 · 17“.
2.  Fie a, b ∈ N şi x = 12a + 28b. Arătaţi că:
a)  2 | x;
b)  4 | x;
c)  dacă 3 | b, atunci 6 | x.

Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 21


 

3.  Fără a efectua calculele, stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:


a) „3 | 125 · 423“; b) „13 | 27 · 39 + 39 · 17 – 39 2“;
c) „5  1013 – 2470“; d) „10 | 141 · 127“;
) „2 | 123 · 11“.
4.  Dacă 18 | a, ce alţi divizori mai are a?
5.  Arătaţi că:
a)  Suma a două numere naturale impare este divizibilă cu 2.
b)  Suma a trei numere consecutive este divizibilă cu 3.
c)  Suma a cinci numere naturale consecutive se divide cu 5.
6.  Adevărat sau fals?
a)  „Dacă 5 | m şi 5 | n, atunci 5 | m + n.“
b)  „Dacă m şi n sunt numere naturale nenule şi produsul m · n se divide cu 10, atunci
unul dintre numere se divide cu 5 şi unul cu 2.“
c)  „Există un număr natural care este divizibil cu toate numerele naturale nenule.“

7.  Arătaţi că orice număr, care ind împărţit la 51 şi dă restul 34, este divizibil cu 17.
8.  Dacă 5 | 7 · a, a ∈ N*, arătaţi că:
a)  5 | 28 · a; b) 5 | 14 · a.
9.  Arătaţi că dacă a = 3 x şi b = 3 y, atunci x + y | a + b.
10.  Arătaţi că:
a)  Numărul 5n + 2 – 5n + 1 – 5n este multiplu de 19, oricare ar  n ∈ N*.
b)  Numărul 2n + 4 – 2n + 2 + 2n este multiplu de 13, oricare ar  n ∈ N*.
11. Dacă 3 | 16 x, x ∈ N*, arătaţi că 3 | x37.
12. Dacă 9 | xyz, arătaţi că 9 | n, unde n = x37 + 2 y6 + 72 z.
13.  Demonstraţi că:
a)  384 – 224 sedivide cu 5; b) 9100 – 7100 este divizibil cu 10.
14.  Arătaţi că:
a)  27 | (2n + 4 + 2n + 3 + 2n + 1 + 2n); b)  31 | (52n + 1 + 25n + 1 + (5n) );
2

c)  24 | (11 · 5n – 4 · 5 n + 1 + 5n + 2).


15.  Aaţi numerele de forma ab, ştiind că numărul x = 7n + 3 – 18 · 7 n + 1 + ab este divizibil
cu 31.


16.  Determinaţi x ∈ N, astfel încât:


a)   x | 2 x + 5; b) x + 1 | x + 8;
c)   x + 5 | x + 8; d) x + 1 | 2 x + 10.

22 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale


 

17.  Arătaţi că numărul A = ab0ab0, cu a ≠ 0, este divizibil cu 7, 11 şi 13.


18.  Arătaţi că:
a)  ( x + y + z) | ( xyz + yzx + zxy );
b) 11 | (2 · aa + 3 · xx  + 5 · yy ).
19.  Arătaţi că:
a)  dacă 3 | 2 x + y, atunci 3 | 5 x + 4 y;
b)  dacă 9 | x + 5 y, atunci 9 | 8 x + 40 y;
c)  dacă 13 | 5 x + 7 y + 8 z şi 13 | x + y + 2 z, atunci 13 | 2 x + 4 y + 2 z.
20.  Aaţi numerele de forma xy ştiind că numărul a = 33n + 2 + 4 · 27 n + xy este divizibil
cu 13.

1.5.   Numere prime. Numere compuse 


n ttc
 Numim ă p un număr natural care are exact doi divizori, pe 1 şi pe el însuşi.
 Numerele naturale care nu sunt prime se numesc  cps.
Observaţii: 
  Numărul 1 nu admite decât un divizor, deci nu este nici prim, nici compus.
  Toate numerele prime, cu excepţia lui 2, sunt numere naturale impare.
nă 2 st sg ă p p.
  Pentru a stabili că un număr este prim, se fac împărţiri succesive ale numărului
dat la numere prime luate în ordine crescătoare şi dacă nicio împărţire nu s-a făcut exact
 până când câtul a devenit mai mic decât împărţitorul, atunci numărul dat este prim.
1.  Scrieţi toate numerele prime până la 100. Încercaţi să le reţineţi!
2.  Vericaţi dacă 103, 119, 149 sunt numere prime sau compuse.
3.  Scrieţi mulţimea divizorilor primi ai ecăruia dintre numerele naturale: 
52; 63; 99; 377; 2006.
4.  Suma a două numere prime este 103. Găsiţi numerele.
5.  Suma dintre un număr prim şi unul impar este egală cu 2007. Aaţi numerele.
6.  Scrieţi ca sumă de numere prime numerele naturale: 
7; 18; 39; 88.
7.  Determinaţi numerele prime a şi b, ştiind că 5 · a + 18 · b = 64.
8.  Aaţi elementele mulţimii: 
 A = { x ∈ N | x număr natural prim şi 19  x < 57}.
9.  Suma a două numere naturale prime este cel mai mare număr natural de două cifre.
Aaţi numerele.
10.  Produsul dintre un număr prim şi un număr impar este 334. Aaţi numerele.

Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 23


 

11.  Daţicinci exemple de perechi de numere prime a căror sumă este număr natural de
forma aa.
12.  Determinaţi numărul natural a, astfel încât a · (10 + a) să e număr prim.
13.  Determinaţi a, cifră, astfel încât numerele: a; 3a; 5a şi 7a să e prime.
14.  Arătaţi că suma dintre un număr de două cifre şi răsturnatul său nu poate  un număr
 prim.


15.  Arătaţi că numerele următoare nu pot  prime:


a)   p = 23n · 53n + 1 + 4;
b)  q = 10n – 1;
c)  r  = ab + ba + 5a + 5b.
16.  Determinaţi numerele prime a, b, c care verică relaţiile:
a)  a + 2b + 6c = 38;
b)  4a + b + 8c = 46.
17.  Aaţi n ∈ N, astfel încât numărul (n – 3)(n + 3) să e prim.
18.  Stabiliţi dacă A = 284 + 385 + 786 este prim sau compus.
19.  Scrieţi cel mai mare, respectiv cel mai mic număr natural compus format din trei
cifre distincte.
20.  Scrieţi numărul 108 ca produs de două numere naturale. Câte soluţii are problema?

  Descompunerea numerelor naturale în produs de


1.6. puteri de numere prime 
n ttc
  Orice număr natural poate  scris ca un produs de numere naturale prime.
  Scrierea unui număr natural ca produs de numere naturale prime se numeşte

dscp î fct p.


  Considerăm numărul natural A ca având descompunerea de forma:

 A = a  · br  · cs, unde a, b, c sunt numere prime iar  p, r , s exponenţii puterilor. Numărul de
 p

divizori naturali ai numărului A este ( p + 1)(r  + 1)(s + 1).


1.  Descompuneţi în factori primi numerele:
a)  10; 100; 15; 50; 36; 49; 600; 1 300.
b)  340; 1 690; 12 012; 4 284; 288; 576; 270 000.
2.  Fie numerele x = 22 · 3 · 5; y = 2 · 32 · 7; z = 3 · 52 · 7.
Scrieţi sub formă de produse de puteri de numere prime:
a)   x · y; b)  x · z; c)   y · z; d)  x · y · z.
24 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale
 

3.  Fie numerele: x = 24 · 33 · 55; y = 32 · 54; z = 23 · 33 · 55.
Scrieţi sub formă de produse de puteri de numere prime:
a)   x : y; b)  x : z; c)   z : y;
d)  x : z · y; )   x · y : z.
4.  Folosind descompunerea în factori primi, aaţi x, y, z şi t  din egalităţile:
a)  3 x = 27; b)  2 x · 3 y = 72; c)  2 x · 3 y · 5 z = 900;
d)  22 x · 33 x · 5 z = 2 160; )  2 x · 3 y · 7 z · 11t  = 8 316.
5.  Aaţi numărul divizorilor naturali ai numerelor:
5; 7; 6; 8; 54; 72; 216; 324; 676; 1 200; 64 000; 20 400; 
34 · 52 · 7; 2 5 · 3 · 11 · 13.
6.  Aaţi numărul divizorilor numerelor:
a = 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · 7 · 8 · 10 · 100; b = 24 · 25 · 27 · 28.
7.  Determinaţi numerele prime a şi b, ştiind că suma lor este 30, iar produsul lor este
221.
8.  Scrieţi toate numerele naturale prime de două cifre care au suma cifrelor 10.
9.  Aaţi numerele ab şi cde, pentru care ab · cde = 2 369.
10.  Determinaţi a şi b ∈ N, dacă ab b
+a +  
b
a = 1 024.
... + 
a  termeni


11. Descompuneţi în factori primi numerele:
a = 362 · 35 + 362; b = 442 + 552 + 332; c = (25 + 15)(25 – 15 ) + 152.
12.  Aaţi cel mai mic număr care înmulţit cu 351 ne dă un pătrat perfect.
13.  Aaţi x ∈ N, dacă a este un număr prim şi a2 x are 17 divizori.
14.  Aaţi numărul ab, prim, ştiind că:
a)  ab · ba = 1 462; b)  ab · cd  = 437; c)  ab · cde = 3 441.
15.  Aaţi suma cifrelor numărului xyzt , dacă xy · zt  = 247.
16.  Aaţi un număr de trei cifre ştiind că produsul cifrelor sale este 252.
17.  Comparaţi numerele: a = 527 – 526 şi b = 2 · 341 – 5 · 3 40 + 339.


18.  Rezolvaţi în N ecuaţia: 7 x + 7 x + 1 + 7 x + 2 = 19 551.


19.  Fie dat numărul n = 310 · 25 + 37 · 24.
a)  Descompuneţi în factori primi numărul n.
b)  Aaţi cel mai mic număr a, astfel încât câtul împărţirii dintre n şi a să e un
 pătrat perfect.
20.  Demonstraţi că 10 | x2005 + yn, oricare ar  n ∈ N*, unde x = 24 şi y = 36.
Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 25
 

1.7.
  Divizori comuni ai două sau mai multor numere
naturale; c.m.m.d.c. Numere prime între ele 

n ttc
C   dvz c a două numere a şi b este un număr natural d , nenul, care
are proprietăţile:
1)   d  | a şi d  | b.
2)  dacă există un alt divizor comun d 1 al numerelor a şi b, d 1 | a şi d 1 | b atunci d 1 | d .
C...d.c. a două numere a, b se notează (a; b).

Pentru  c...d.c. procedăm astfel:


     descompunem numerele în factori primi;
    luăm toţi factorii primi comuni, o singură dată, la exponentul cel mai mic şi îi

înmulţim între ei.


▪  Dacă c.m.m.d.c. este egal cu 1, (a ; b) = 1, numerele a, b se numesc p ît
 sau tv p.
Observaţii: 
  Două numere naturale consecutive sunt prime între ele.

  Două numere impare consecutive sunt prime între ele.

  Oricare două numere prime sunt prime între ele.

▪  Având în vedere faptul că resturile ce se pot obţine prin împărţirea unui număr
natural la un alt număr natural nenul n, pot : 0; 1; 2; ...; n – 1 (deoarece restul este strict
mai mic decât împărţitorul), orice număr natural poate  scris sub una dintre formele:
2n ; 2n + 1;
3n ; 3n + 1 ; 3n + 2;
4n ; 4n + 1 ; 4n + 2 ; 4n + 3;
5n ; 5n + 1 ; 5n + 2 ; 5n + 3; 5n + 4 ş.a.m.d.

1.  Aaţi c.m.m.d.c. al numerelor:


a)  20; 25; b)  75; 60;
c)  18 ; 36; d)  10; 12;
)  32; 36; f)  5; 15; 20;
g)  5; 8 ; 9; h)  12; 24; 36;
)  24; 40; 72; j)  128; 120; 324;
k)  200; 300; 400; l)  1 200; 1 440; 360;
m) 130; 260; 390; 650; n)  216; 324; 540;
)  825; 375; 1 350; p)  1 323; 2 016; 2 268;
)  25 600; 121 000; 1 690; 324 000.

26 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale


 

2.  Calculaţi mintal:


a)  (6; 9); b)  (5; 15);
c)  (14; 21; 28); d)  (4; 8; 12);
)  (3; 6; 9; 12; 15 ); f)  (15; 30; 45);
g)  (100; 1 000; 10); h)  (16; 20; 32);
)  (6; 12; 18).
3.  Scrieţi toate produsele de numere prime între ele ce se pot forma cu numerele: 
2; 3; 6; 9; 15.
4.  Se dă mulţimea A = {1 617; 1 125; 1 490; 1 122}.
Găsiţi perechile de numere prime între ele.
5.  Aaţi x ∈ N, astfel încât:
( )
a)  215 x; 2  = 1;
b)  ( 2 x6; 3) = 1;
c)  ( 73 x; 5) = 1.
6.  Scrieţi trei numere naturale care au cel mai mare divizor comun 27.
7.  Aaţi perechile de numere prime între ele a căror sumă este 12.
8.  Produsul a două numere naturale este 108. Aaţi numerele.
Câte soluţii are problema?
9.  Aaţi cifrele x şi y, astfel încât:
a) 12 | 3 x2 y ; b)  15 | 23 y x ;
c)  18 | 12 xy ; d)  6 | 1 x2 y .
10.  Determinaţi numerele naturale de forma abcc divizibile cu 15, ştiind că a + b = 7.
11.  Aaţi cel mai mare divizor comun al numerelor x şi y:
a)   x = 27 · 5 2 – 33 şi y = 32 · 33 – 92;
b)  x = 25 + 43 şi y = 43 + 124 : 12;
c)   x = 163 – 162 şi y = 143 + 142.

12.  Să se ae perechile de numere a şi b, pentru care:


a)  a + b = 168 şi (a; b) = 24; b)  a · b = 540 şi (a; b) = 6;
c)  a + b = 165 şi (a; b) = 15; d)  a · b = 864 şi (a; b) = 12.
13.  Împărţind pe rând numerele 177, 613 şi 300 la acelaşi număr natural se obţin resturile
9, 13 respectiv 12. Aaţi împărţitorul.
14.  Aaţi cel mai mare, respectiv cel mai mic număr natural la care pot  împărţite
numerele 427, 241 şi 362, astfel încât să se obţină resturile 7, 1 şi 2.
15.  Un dreptunghi are dimensiunile egale cu 42 cm şi 72 cm. Aaţi numărul minim de
 pătrate ce pot acoperi exact suprafaţa dreptunghiului.
Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 27
 



16.  Arătaţi că următoarele perechi de numere sunt prime între ele, oricare ar  n ∈ N:
a)  2n + 3 şi 3 n + 4; b)  2n + 3 şi 5 n + 7;
c)  5n + 3 şi 3n + 2; d)  n + 3 şi 2 n + 5;
)  3n + 2 şi 4n + 3; f)  n + 1 şi n + 2.
17.  Aaţi x, y ∈ N, astfel încât x2 y – 5 x2 = 300.
18.  Aaţi x şi y cunoscând că au diferenţa 15 şi că y este divizor al lui x.
19.  Aaţi numerele naturale a, dacă:
a)  (a + 1; 18) = 2a – 7; b)  (3a + 2; 48 ) = a + 6.

Pb d pdă
1.  Împărţind 2 301, 3 004, 3 559 la un număr natural se obţine acelaşi rest nenul. Să se ae
numărul.
( Etapa locală, Galaţi, 1994 )
2.  Aaţi c.m.m.d.c. al numerelor:
a)  [(20 · 25200) · (2100 · 103)] : (2100 · 5400 · 250);
b)  6 + 2 · [(3 · 52 – 22 · 18 : 3 2 + 3 · 11) : 22].
( Etapa locală, Maramureş, 1992)

1.8.
  Multipli comuni ai două sau mai multor numere
naturale; c.m.m.m.c.
n ttc
C  c tp c a două numere a şi b este un număr natural m, care are
 proprietăţile:
1)   a | m şi b | m;
2)  dacă există un alt multiplu m1 al numerelor a şi b, a | m1 şi b | m1, atunci m | m1.
C.m.m.m.c. a două numere a, b se notează cu [a; b].
Pentru   c....c. a două sau mai multor numere naturale, procedăm astfel:
  descompunem numerele în factori primi;
  luăm factorii primi comuni şi necomuni o singură dată, la exponentul cel mai
mare şi îi înmulţim între ei.
▪  Produsul a două numere naturale a şi b este egal cu produsul dintre
(a; b) şi [a; b].

1.  Aaţi primele cinci elemente ale mulţimilor: M2; M3; M5; M7.
2.  Aaţi cele mai mici trei elemente ale mulţimilor:
a)  M2  M4; b)  M3  M9;
c)  M5  M10; d)  M2  M3  M6.
28 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale
 

3.  Aaţi cel mai mic multiplu comun pentru ecare dintre grupele următoare de
numere:
a)  3; 6; 9; b)  4; 8; 12;
c)  5; 10; 20; d)  2; 5; 7;
)  15; 30; 105; f)  130; 260; 390; 520;
g)  1 260; 840; 700.
4.  Produsul a două numere naturale este 972, iar cel mai mic multiplu comun al lor este 108.
a)  Aaţi c.m.m.d.c. al lor.
b)  Aaţi numerele.
5.  Aaţi c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. ai numerelor:
a)  90; 120; 240; b)  135; 45; 270;
c)  372; 180; 450; d)  270; 405; 810;
)  7 200; 360; 1 800; 420.
6.  Determinaţi numărul natural n, 200 < n < 300, care se divide cu 4, 5 şi 6.
7.  Calculaţi [ x; y] · ( x; y) pentru:
a)   x = 180 şi y = 54; b)   x = 225 şi y = 60;
c)   x = 630 şi y = 360; d)   x = 210 şi y = 140.

8.  Aaţi numerele a şi b, ştiind că:


a)  [a; b] = 196 şi (a; b) = 7; b)  [a; b] = 420 şi (a; b) = 21;
c)  (a; b) = 8 şi a · b  = 2 204; d)  [a; b] = 384 şi a · b = 3 072.
9.  Să se ae cel mai mic număr natural care împărţit la 6, respectiv 21 dă acelaşi rest 5 şi
câtul diferit de zero.
15 5
10.  Calculaţi c.m.m.m.c. al numerelor x = 812 + 348 şi y = (33)  + (39) .
11.  Aaţi cel mai mic număr natural care împărţit la 18, 12 şi 15 dă restul egal cu 11, 5
respectiv 8.
12.  Aaţi numerele naturale mai mici decât 300, care împărţite pe rând la 4, 12 şi 15 dau
restul 3.
13.  Aaţi numerele naturale x, 150 < x < 500, care împărţite la 6, 8 şi 15 dau restul 4.
14.  La o etapă a olimpiadei de matematică a participat un număr de elevi. Dacă aceştia
erau aşezaţi în săli câte 18, 24 sau 30, rămâneau mereu 5 elevi fără locuri, acest
număr ind minim.
Câţi elevi au participat la concurs?
15.  Să se determine cel mai mic număr natural care împărţit la 8 dă restul 7, împărţit la 9
dă restul 8, iar împărţit la 10 dă restul 9.
( Etapa locală, Arad, 1993)
16.  Aaţi numărul natural care are exact trei divizori şi produsul lor este egal cu 343.
17.  Aaţi numărul natural n care are exact trei divizori, iar suma celor trei divizori este 133.

Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 29


 



18.  Se dă numărul A = 36 · 18n + 1 – 2n · 9n + 1 – 3n + 2 · 6n + 2, unde n ∈ N.
Pentru n = 0, respectiv n = 1, să se ae c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al numerelor
obţinute.
19.  Un număr natural împărţit la 18 dă restul 5 şi împărţit la 11 dă restul 7.
Aaţi cel mai mic număr natural care îndeplineşte condiţiile date.
20.  Să se ae cel mai mic număr natural, nenul, care împărţit la numerele naturale a, a + 1,
a + 2 dă respectiv resturile a – 2, a – 1, a, unde a, a + 1, a + 2 sunt numere prime între
ele două câte două (a ≠ 0), a ind cel mai mic posibil.
( Etapa locală, Vaslui, 1993)

30 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale


 

eValuare
Tst 1

1.  Descompuneţi numărul 864 în factori primi. Câţi divizori naturali are?
  Dar divizori proprii? Dar improprii? Menţionaţi cinci divizori proprii.  (2 p)
2.  Aaţi numărul natural 23 x, unde x este o cifră, dacă:
a)  este divizibil cu 2; (0,5 p) 
b)  este divizibil cu 2; (0,5 p)
c)  este divizibil cu 5; (0,5 p) 
d)  este divizibil cu 10; (0,5 p)
)  este divizibil cu 2 şi cu 3. (0,5 p)
3.  Demonstraţi că numărul 104 + 8 este divizibil cu 6. (1,5 p)
4.  Determinaţi perechea de numere ( x ; y) pentru care 2 x · 3 y = 24. (1,5 p)
5.  Arătaţi că diferenţa dintre un număr natural şi suma cifrelor sale este un număr
natural divizibil cu 9. (1,5 p)
Se acordă 1 punct din ociu. Timp de lucru efectiv: 30 minute.

Tst 2
1.  Aaţi c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al numerelor 476 şi 266.
Vericaţi proprietatea [a; b] · (a; b) = a · b. (1,p)
2.  Aaţi cel mai mare număr natural format din trei cifre care
împărţit la 24 dă câtul 25. (2 p)
3.  Arătaţi că numărul 11n + 2 – 11n + 1 + 11n se divide cu 111, n ∈ N.
Ce alţi divizori poate avea numărul dat? (2 p)
4.  Determinaţi y ∈ N, astfel încât y + 2 | 2 y + 7. (2 p)
5.  Dacă la un număr de trei cifre se adaugă de 5 ori cifra sutelor, de 4 ori cifra zecilor şi
de 6 ori cifra unităţilor, arătaţi că se obţine un număr divizibil cu 7. (2 p)
Se acordă 1 punct din ociu. Timp de lucru efectiv: 30 minute.

Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 31


 

Tst 3
1.  Fie mulţimea M  = {1; 2; 3; 5; 6; 9; 15; 18 }. Enumeraţi elementele mulţimilor: (2 p)
 A = { x | x ∈ M  şi x | 12};
 B = { y | y ∈ M  şi 2 | y}:
C  = { z | z ∈ M  şi z = 3 · k , k  ∈ N};
 D = {t  | t  ∈ M  şi t 6}.
2.  Aaţi cel mai mic număr natural care împărţit pe rând la 2, 3, 5 şi 7 dă acelaşi rest. (1,5p)
3.  Demonstraţi că, dacă 11 | bc, atunci 11 | abca. (1,5 p)
4.  Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei: „(211 · 75 + 28 · 75)9“. (2 p)
5.  Dacă A = 25 · 37 · 57 şi B = 25 · 54 · 73, calculaţi câte zerouri au la sfârşit numerele

 A, B şi A · B. (2 p)
Se acordă 1 punct din ociu. Timp de lucru efectiv: 30 minute.

Tst 4
1.  Stabiliţi care dintre următoarele perechi de numere sunt prime între ele:
a) 51 şi 289; (0,5 p)
b)  12 şi 35; (0,5 p)
c)  441 şi 529. (0,5 p)
2.  Determinaţi cel mai mic număr natural nenul, pe care dacă-l împărţim la 13 obţinem
câtul egal cu restul. (1,5 p)
3.  Aaţi valorile lui a astfel încât numărul a3 să aibă exact 4 divizori. (2 p)
4.  Ştiind că 2 | 13 x + 3 y, demonstraţi că 2 | 3 x + y şi reciproc. (2 p)
5.  Arătaţi că numărul:
 A = (5 + 3 · 3 8 + 256 : 226) : [5 + (72)6 : 712 · 39 + (215) ] + 105 105 : (3 · 5 · 7 ) – 2 0070
2

este divizibil cu 143. (2 p)


Se acordă 1 punct din ociu. Timp de lucru efectiv: 30 minute.

32 Capitolul 1. Mulţimea numerelor naturale


 

Tst 5
1.  Fie mulţimea: A = { x ∈ N | x divide 18} şi B = { x ∈ N | 2 x – 7 divide 15}.
Calculaţi: A  B;  A  B; A \ B. (2 p)
2.  Arătaţi că diferenţa a două numere având sumele cifrelor egale
este divizibilă cu 9. (1,5 p)
3.  Aaţi cel mai mic număr natural care împărţit la 13, respectiv 17 dă restul
egal cu 5. (1,5 p)
4.  Determinaţi numerele de forma ab pentru care numărul 
 x = 52n · 62n – 32n + ab se divide cu 9. (2 p)
5.  a) Arătaţi că numărul P = 3n + 3n + 1 + 3n + 2 + 3n + 3 este divizibil cu 10,
oricare ar  n ∈ N. (1 p)
  b) Demonstraţi că 10 | 3 + 3 2 + 33 + ... + 3200. (1 p)
Se acordă 1 punct din ociu. Timp de lucru efectiv: 45 minute.

Tst 6
1.  Dacă numerele x şi y, prin împărţirea la 100 dau resturile 27 şi respectiv 38,
cât va  restul împărţirii lui (a + b) la 100? (1,5 p)
2.  Aaţi toate numerele mai mici decât 150 care împărţite la 4, 6 respectiv 8 dau
resturile 3, 5 respectiv 7. (1,5 p)
3.  Determinaţi numerele prime a, b, c, pentru care 2a + 3b + 4c = 30. (2 p)
4.  Determinaţi numerele de forma 3 xy divizibile cu 5 şi care
nu sunt divizibile cu 3. (2 p)
5.  Care este cel mai mic număr de elevi care se pot aşeza în coloane de 2, 3, 4 şi 5
elevi? (2 p)
Se acordă 1 punct din ociu. Timp de lucru efectiv: 45 minute.

Matematicã pentru clasa a VI-a, Algebră 33


 

  MULŢIMEA NUMERELOR
2
RAŢIONALE POZITIVE
prof. Ion Cheºcã

  Fracţii echivalente; fracţie ireductibilă.


2.1. Noţiunea de număr raţional. 
Forme de scriere a unui număr raţional 
Notă teoretică
2 4
Fracţiile ordinare  şi  sunt echivalente, deoarece 2 · 6 = 3 · 4.
3 6
2 4
Atunci scriem = .
3 6

1.  Arătaţi că următoarele fracţii sunt echivalente:


1 3 5 10 10 4
a)  , ; b)  , ; c)  , ;
3 9 2 4 5 2
2006 26 2 201
d)  1 003, ; e)  , ; f)  , 67.
2 39 3 3

2.  Sunt echivalente fracţiile?


21 3 0 1 9 12
a)  , ; b)  , ; c)  , ;
14 2 19 19 4 5
102 102 144 169 1141
d)  , ; e)  , ; f)  , 163.
103 103 12 13 7
4
3.  Stabiliţi care dintre fracţiile următoare sunt echivalente cu fracţia :
10
2 40 12
a)  ; b)  ; c)  ;
7 100 30
222 2 2004
d)  ; e)  ; f)  .
555 6 5010

4.  Arătaţi că următoarele fracţii reprezintă acelaşi număr raţional.


2 4 6 21 3 33 10 25 505
a)  , , ; b)  , , ; c)  5, , , .
7 14 21 77 11 121 2 5 101

34 Capitolul 2. Mulþimea numerelor raþionale pozitive


 

Dacă ți-a plăcut, intră pe


www.elefant.ro/ebooks
descarcă volumul și citește mai departe!

S-ar putea să vă placă și