1. Afganistan: Evacuările prind viteză, peste 2.

200 de persoane au plecat cu avioane

militare. Peste 2.200 de diplomați și alți civili au fost evacuați cu zboruri militare din
Afganistan, a declarat miercuri, pentru Reuters, un oficial occidental din domeniul
securității, în condițiile în care accelerează eforturile de a scoate oamenii din țară
după preluarea capitalei de către talibani.
Talibanii susțin că vor pace, că nu se vor răzbuna și că vor respecta drepturile femeilor
potrivit legii islamice, dar mii de afgani, dintre care mulți au ajutat SUA și celelalte țări
occidentale, sunt disperați să plece.

”Continuăm cu o viteză foarte mare, partea logistică merge fără sincope la acest moment și
am putut scoate peste 2.200 de oameni, personal diplomatic, angajați străini din domeniul
securității și afgani care au lucrat pentru ambasade”, a declarat oficialul citat.

Nu este clar când vor fi reluate zborurile comerciale civile, a adăugat acesta.

Oficialul nu a precizat câți afgani erau printre cei 2.200 de oameni care au plecat, nici dacă în
acest bilanț sunt incluși cei peste 600 de bărbați, femei și copii afgani care au plecat duminică,
înghesuiți într-un avion cargo C-17 al armatei americane.

Talibanii, care luptă de când au fost dați jos de la putere în 2001 să alunge forțele străine, au
preluat duminică orașul Kabul după o ofensivă fulger, în condițiile în care forțele occidentale
s-au retras potrivit unui acord ce includea și promisiunea făcută de talibani de a nu-i ataca în
timp ce pleacă.

2. Iranul și-a intensificat activitățile de îmbogățire a uraniului până aproape de nivelul

necesar pentru armele nucleare / AIEA lansează un nou avertisment
Iranul și-a accelerat îmbogățirea de uraniu la un nivel de puritate apropiat de cel
necesar pentru dezvoltarea armelor nucleare, afirmă un raport al Agenției
Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) consultat marți de Reuters.

Cercetătorii iranieni au crescut puritatea uraniului pe care îl îmbogățesc la 60%, comparativ

cu un nivel de 20% înregistrat în luna aprilie, mutare pe care Teheranul a justificat-o
prin explozia de la complexul nuclear din Natanz și pierderea de energie care a rezultat.

Armele nucleare folosesc uraniu îmbogățit la un nivel de puritate de 90%.

În luna mai AIEA a raportat că Iranul folosește o cascadă de centrifuge pentru a îmbogăți
uraniu la un nivel de până la 60%.

AIEA afirma la momentul respectiv că „doar țările care fac bombe” îmbogățesc uraniu la un

asemenea nivel.

Mutarea Teheranului reprezintă cea mai nouă sfidare a restricțiilor impuse asupra programului
său de cercetare nucleară prin acordul încheiat în 2015 cu marile puteri mondiale, care
prevedea un nivel maxim de îmbogățire a uraniului de 3,67%.
Statele Unite și țările europene au avertizat că asemenea mutări amenință discuțiile privind
revenirea la acordul nuclear iranian, denunțat de Washington în timpul administrației fostului
președinte republican Donald Trump.

Luni AIEA a declarat că Iranul și-a intensificat activitățile de îmbogățire a uraniului, în pofida
obiecțiilor venite din partea țărilor occidentale și a negocierilor privind revenirea la tratatul
nuclear și ridicarea sancțiunilor impuse de Washington.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a subliniat din nou că nu există nicio
întrebuințare civilă credibilă pentru îmbogățirea uraniului la un asemenea nivel ridicat de
puritate.

3. Te ascultă cu adevărat telefonul să îți afișeze reclame? Păi, se pare că nu e nevoit să

o facă.
Ai vorbit vreodată cu un prieten despre cumpărarea unui anumit produs și ți-a apărut o
reclamă cu el pe Facebook sau Google în ziua următoare sau chiar mai devreme? Dacă
da, sigur te-ai întrebat dacă telefonul tău smart te „ascultă”. Însă o face cu adevărat?

Păi nu este tocmai o coincidență că ai fost vizat de o reclamă pentru același produs de care
ești interesat. Însă asta nu înseamnă că dispozitivul tău chiar îți ascultă conversațiile - nu are
nevoie să facă asta.

Există o probabilitate ridicată că deja îi dai toate informațiile de care are nevoie.

Pot telefoanele să asculte?

Majoritatea dintre noi ne dezvăluim cu regularitate informațiile noastre unei game largi de
site-uri web și aplicații.
Facem asta când le acordăm anumite permisiuni sau permitem cookie-urilor să ne urmărească
activitățile online.

Așa numitele „first-party cookies” permit site-urilor să „țină minte” anumite detalii despre
interacțiunile noastre cu un anumit site. De exemplu, cookie-urile de logare te lasă să îți
salvezi datele de intrare într-un cont ca să nu trebuiască să le introduci de fiecare dată.
Cookie-urile „third party” (terțe părți) sunt însă create de domenii care sunt externe site-urile
pe care le vizitezi. Terțele părți sunt adesea companii de marketing care au un parteneriat cu
site-ul pe care îl vizitezi sau o aplicație pe care o folosești.

Acestea din urmă găzduiesc reclamele vânzătorului și îi acordă acces la datele pe care le
colectează de la tine (lucru pentru care tu ți-ai dat acordul - poate prin click-uirea pe o
fereastră popup ce nu arăta deloc suspect).
Prin urmare, firma de marketing poate construi un tablou al vieții tale: rutinele pe care le ai,
ceea ce îți dorești sau ai nevoie.

Aceste companii încearcă mereu să evalueze popularitatea produselor lor și modul în care
aceasta variază în funcție de factori ca vârsta, sexul, înălțimea, greutatea, locul de muncă sau
pasiunile clientului.

Prin clasificarea și gruparea acestor informații, vânzătorii își îmbunătățesc algoritmii, folosind
ceva numit „sisteme de recomandare” pentru a afișa consumatorilor potriviți reclamele
potrivite.

Deși furnizorii de aplicații ar trebui să ofere termeni și condiții clare utilizatorilor despre
modul în care colectează, stochează și folosesc datele, în ziua de azi este la latitudinea
utilizatorului să aibă grijă cu privire la permisiunile pe care le acordă aplicațiilor și site-urilor
pe care le folosesc.

Când sunteți în dubii, acordați permisiuni doar când aveți strictă nevoie.

Are sens să acorzi WhatsApp acces la camera și microfonul tău întrucât nu îți poate oferi
unele din cele mai importante servicii ale sale fără ele. Însă nu toate aplicațiile și serviciile vor
cere doar ceea ce este necesar.

Poate că nu te deranjează să fii vizat de reclame pe baza datelor tale și chiar să ți se pară util.
Cercetările au arătat că persoanele cu o viziune mai „utilitaristă” (practică) asupra lumii chiar
preferă recomandările din partea AI în detrimentul celor oferite de oameni.

Aceasta fiind spusă, este posibil ca recomandările AI să constrângă alegerile oamenilor pe

termen lung. Prin prezentarea consumatorilor cu opțiuni selectate de algoritmi cu privire la ce
să se uite, citească și cumpere, companiile ar putea să ne îngusteze experiența și stilul de
viață.

Există câteva sfaturi simple pe care le poți urma pentru a limita cantitatea de date pe care o
distribui online.
În primul rând ar trebui să revizuiești cu regularitate toate permisiunile acordate aplicațiilor de
pe telefonul tău. De asemenea, gândește-te întotdeauna de două ori când o aplicație sau un site
web îți cere anumite permisiuni sau acordul pentru a colecta cookies.
Evită să îți folosești conturile de pe social media pentru a te conecta sau loga la alte site-uri și
servicii de fiecare dată când acest lucru este posibil. În majoritatea cazurilor ți se oferă
opțiunea de a te înscrie prin email și ai putea folosi chiar o adresă temporară (burner email).
Odată ce ai început procesul de înscriere, amintește-ți că trebuie să oferi doar atâtea informații
cât este strict nevoie.
Iar dacă ești precaut cu privire la intimitate, ia în considerarea instalarea unui VPN (virtual
private network) pe dispozitivul tău. Acesta îți va masca adresa IP și va cripta toate activitățile
tale online.

Mergi la setările telefonului și restricționează accesul la microfon pentru toate aplicațiile

instalate.