Sunteți pe pagina 1din 4

4.9.

1 Calculul amprizei în rambleu pe un teren orizontal


La acest profil, lăţimea rambleului la bază (fig. 4.16) se determină cu relaţia:
2L = b + 2a (0.1)

hu

1:
m

m
1:

C a B
A a

2L
Fig. 4.16 Determinarea amprizei în rambleu pe teren orizontal
Din relaţia de mai sus valoarea "a" o determinăm cu relaţia:
1 hu
  a  m  hu (0.2)
m a
Înlocuindu-l pe "a" în relaţia (4.58) se va obţine:
b
2L  b  2mhu iar L   mhu (0.3)
2

4.9.2 Calculul lăţimii debleului la suprafaţa terenului aproximativ


orizontal
Pentru un astfel de profil (fig 4.17) vom determina lăţimea debleului cu relaţia:
2L  b  2c  2a  b  2mH  2c (0.4)
2L
L
C a B
A a
H

m
1:

1:
m

c c

Fig. 4.17 Determinarea amprizei în debleu pe teren orizontal


Din relaţia de mai sus:
b
L  mH  c (0.5)
2
în care:
b- lăţimea platformei;
m = d/H - indicele taluzului;
H - adâncimea debleului (cota de terasament);
hu = cota de execuţie în ax;
a - lăţimea şanţului de scurgere a apei;
4.9.3 Calculul amprizei în rambleu pe teren înclinat
Atunci când terenul este înclinat, atât în cazul rambleului cât şi al debleului căilor de
comunicaţie, vom determina două distanţe inegale (L1 şi L2) din axa C.
Pentru rambleu (fig. 4.18), în vederea determinării celor două lăţimi vom considera că
panta terenului este aceeaşi între punctele A şi B (1:n), că panta taluzului proiectat este (1:m) şi
cota de terasament în axă (hu).
S

1:
m
hu
B
E
m
1:

n
1:

A
0
L1 L2

Fig. 4.18 Trasarea amprizei în rambleu pe teren înclinat


Cele două distanţe orizontale L1 şi L2 se vor determina astfel:
Pentru determinarea distanţei L1 din figură avem:
SC  SM  MC  SO  OC
în care:
1 SM b
 de unde SM 
m b/2 2m
MC  hr (cota de terasament în axă)
1 SO L
 de unde SO  1
m L1 m

1 OC L
 de unde OC  1
n L1 n

b  1 1
 hr  L1   
2m m n
şi dezvoltând în serie această relaţie se va ajunge la formula:
1 b 
L1    mhr  (0.6)
1  2 
m
n
Pentru determinarea distanţei L2 plecând de la relaţia geometrică
SC  SM  MC  SE  EC
sau
b  1 1
 hr  L2   
2m m n
şi dezvoltând în serie această formulă ajungem la relaţia :
1 b 
L2    mhr  (0.7)
1  2 
m
n
Pentru marcarea amprizei debleului prin punctele A şi B (fig. 4.19) de asemenea vom
determina distanţele orizontale L1 şi L2.
L2
B
0
L1
C

1:m
hs
n A
1: b
c c

M
1:m

S
Fig. 4.19 Trasarea amprizei în debleu pe teren înclinat
Cele două relaţii de calcul sunt:
1 b 
L1   c  mhs 
m  2
(0.8)
1 
n
1 b 
L2    c  mhs  (0.9)
1  2 
m
n
unde c - lăţimea şanţului colector

4.9.3 Gabaritarea profilelor transversale


Pe baza elementelor de trasare ale amprizei se trece la gabaritarea profilelor transversale care
se face cu: panglicǎ de oţel, ruletǎ, lata, boloboc, şabloane, jaloane, ţăruşi, instrumente de
nivelat şi mire.
Taluzele se marchează cu şabloane de şipci de pante date în profilele transversale tip,
montate cu fire cu plumb, boloboc sau echere de pantă (fig. 4.20).
Fig. 4.20 Gabaritarea profilelor transversale

S-ar putea să vă placă și