Moştenirea culturală a

Orientului antic
Scrierea, literatura, ştiinţa, arta
Spiritualitatea Orientului antic
• Cultura lumii antice se caracterizează prin:
• varietatea manifestărilor în diferite domenii
• caracterul practic al cunoştinţelor
• originalitate
• influenţa reciprocă a civilizaţiilor diferitelor
popoare.
• În Orient, cultura a avut o dezvoltare mai lentă,
ea fiind un privilegiu al claselor înstărite.
 Apariţia scrierii
• Apariţia scrisului a făcut posibilă acumularea,
transmiterea şi păstrarea cunoştinţelor umane.
• La inventarea scrierii au contribuit: apariţia statului
şi dezvoltarea comerţului.
• Negustorii trebuiau să ţină socoteala mărfurilor
vândute sau cumpărate.
• Funcţionarii ţineau socoteala impozitelor şi a
obligaţiilor oamenilor de rând şi înregistrau mărfurile
intrate în hambarele regilor.
• Preoţii consemnau legendele şi miturile, rugăciunile
şi ritualurile religioase.
• Judecătorii împărţeau dreptatea după legi.
 Scrisul şi evoluţia sa
• Scrisul a avut forme variate: scrierea
pictografică, scrierea cuneiformă, scrierea
hieroglifică, scrierea alfabetică.
• Se scria pe: tăbliţe de lut, plăcuţe de lemn
(India), fâşii de mătase (China), papirus
(Egipt), pergament (Persia). Textele cele
mai importante (legi, texte religioase) erau
cioplite în piatră.
• Fenicienii sunt creatorii primului alfabet,
compus din 22 de semne, numai
consoane.
 Scrierea sumeriană
• Scrierea pictografică se
făcea cu ajutorul desenelor
ce exprimau anumite idei.
• Mai târziu au fost înlocuite
cu semne şi simboluri. Aşa
a apărut scrierea
cuneiformă (cuneus = cui).
• S-a descoperit o
bibliotecă de tăbliţe de
argilă la Ninive, în Imperiul
Asirian. Ea are peste
100 000 de asemenea
tăbliţe. Aici s-a găsit şi
Legenda sau Epopeea lui
Ghilgameş. Scriere cuneiformă
Cartea morţilor

Scrierea egipteană
Egiptenii au avut o scriere proprie, numită
hieroglifică. Ea cuprindea mii de semne.
Grecii au au dat scrierii egiptene numele
de scriere sacră (hieros – sacru şi glyfein
– a grava). Fiind foarte complicată, nu
putea fi învăţată decât de persoane care
toată viaţa se ocupau cu învăţătura, ca:
Mentuhotep II
preoţi, înalţi funcţionari, scribi.
 Cifre babiloniene

Alfabetul a fost o necesitate vitală

pentru fenicieni, datorită dezvoltării
navigaţiei, comerţului şi întocmirii
diferitelor acte şi tranzacţii
comerciale
 Literatura
• Literatura popoarelor din Orientul antic este
foarte bogată, variată şi interesantă.
• Cuprinde: povestiri şi legende (mituri), imnuri,
fabule, învăţături, proverbe.
• Prezintă: frumuseţea naturii şi faptele de
seamă ale oamenilor.
• Unele opere literare sunt considerate
capodopere ale literaturii universale:
Epopeea lui Ghilgameş, Biblia, poemele
indiene (Ramayana şi Mahabharata).
 Poemul lui Ghilgameş cuprine 3600 de versuri
scrise pe 12 tăbliţe de argilă. Sunt descrise
faptele eroului, apărător al dreptăţii. După ce îi
învinge pe duşmani, pleacă la capătul lumii
pentru a găsi leacul contra morţii şi a dobândi
nemurirea. Este redată şi legenda despre potop,
inspirată din înfricoşătoarele revărsări ale
Tigrului şi Eufratului.
 Manuscris ilustrat - Mahabharata

Ramayana

Poemele eroice indiene,

povestesc luptele crâncene
ale unor eroi legendari, foarte
populari în India.
Conţin descrieri ale naturii şi
ale faptelor de arme, precum
şi cugetări de o rară
frumuseţe.
 Importanţa literaturii
• Este un izvor istoric
deoarece:
• Reflectă viaţa de
toate zilele a
oamenilor
• Modul lor de gândire
• Ideile şi concepţiile
lor despre lume şi
societate
Scribul egiptean
 Ştiinţa
• S-a dezvoltat în funcţie de cerinţele
practice: construirea digurilor, a templelor,
a mormintelor monumentale.
• Cunoştinţele ştiinţifice au apărut ca urmare
a obsevaţiilor atente ale oamenilor asupra
naturii înconjurătoare.
• Purtătorii lor erau: preoţii, scribii, medicii,
unii reprezentanţi ai aristocraţiei.
• Regii instalau la curtea regală şi în temple
biblioteci, arhive, observatoare
astronomice şi înfiinţau şcoli pentru
pregătirea tinerilor.
Matematica, geometria, astronomia
• Au apărut la toate popoarele Orientului antic
• Se cunoşteau:
• Cele 4 operaţii fundamentale ale aritmeticii,
ridicarea la pătrat, extragerea radicalului.
• Se calcula suprafaţa cercului şi valoarea lui π
• Egiptenii foloseau sistemul zecimal,
mesopotamienii au întocmit o tablă a înmulţirii
de la 1 la 180 000, indienii au născocit
semnele – şi + şi cifrele de la 0 la 9
Matematică şi
geometrie
egipteană şi
babiloniană
 Medicina
Actul medical în Egipt

► În Mesopotamia s-au constituit ramuri ale

medicinei (oftalmologia, chirurgia).
► În Egipt, operaţiile de pregătire a mumiilor au
înlesnit cunoaşterea corpului uman.
► În India şi China se făceau medicamente foarte
eficace din diferite ierburi şi s-au scris numeroase Instrumente medicale -
tratate de medicină. Egipt
 Agronomia

În agicultură, învăţaţii au proiectat asanări, îndiguiri

(Egipt, Mesopotamia, China), au scris tratate de
agronomie (China – despre sistemele de cultură în
serie, asolament, îngrăşarea pământului).
 Dreptul
Reglementarea relaţiilor dintre
oameni, dintre comunităţi era o
necesitate şi în Orientul antic.
S-au păstrat texte cu caracter juridic:
Codul lui Hammurabi (Mesopotamia),
legile lui Manu (India).
Codul lui Hammurabi este scris pe o
stelă de bazalt neagră, înaltă de 2,25
metri, cu litere cuneiforme. Este
alcătuit din 282 de paragrafe. Legile
se referă la pedeapsa pentru furt şi
jaf, drepturile şi îndatoririle
persoanelor care arendează
pământul, pedepsele pentru folosirea
neglijentă a reţelei de irigaţii, dreptul
familiei, pedepse pentru vătămări
corporale şi dispoziţii referitoare
la sclavi.
Regele Hammurabi primind legile de la
Şamaş, Zeul Soare
Ramses al II-lea
Istoria
► A apărut ca urmare a
consemnării în scris a celor mai
importante evenimente, a
cronologiei regilor, a tratatelor
de pace.
► Din scenele reproduse pe unul
din templele lui lui Ramses şi din
analele sale a putut fi
reconstituită, pentru prima dată în
istoria Antichităţii, desfăşurarea
unei bătălii (de la Kadeş, 1296 î.H.)
► Tot în timpul lui Ramses II, între
egipteni şi hittiţi, s-a încheiat cel
mai vechi tratat de pace cunoscut
în istorie (1283 î.H.)
 Geografia
Fenicienii au făcut mai multe călătorii pe mare. Una a fost făcută în
jurul Africii în sec al VI-lea î.H., din ordinul faraonului Necho şi a durat
trei ani. Au străbătut delta Nilului, Marea Roşie, ocolind Africa au
pătruns în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Nil.
 Şcoala
• În Egipt, Mesopotamia, India şi China s-au înfiinţat
primele şcoli pe lângă temple.
• Se învăţau: scrisul, cititul, recitarea de legende,
operaţiile aritmetice.
• În Mesopotamia s-au găsit urme de săli de clasă,
bănci, tăbliţe de lut pentru scris exerciţii.
• Erau şcoli speciale pentru scribi, institute superioare
şi observatoare astronomice (de ex. cele instalate în
vârful zugguratelor).
• Au existat şi biblioteci, unele conţinând zeci şi sute
de mii de tăbliţe, suluri de papirus, mătase etc.
 Importanţa ştiinţei
• Cunoştinţele ştiinţifice ale popoarelor orientale
reprezintă primele încercări de explicare şi
înţelegere a fenomenelor naturii.
• Constituie baza ştiinţelor de mai târziu.

Roata şi carul - inventate de sumerieni

 Arta
• Popoarele Orientului antic au lăsat opere
de artă nepieritoare în arhitectură,
sculptură, pictură şi ceramică.
• Toate marile construcţii (palate, temple,
morminte) erau de proporţii monumentale
şi împodobite cu picturi, basoreliefuri,
cărămizi smălţuite, hieroglife etc.
• Ele preamăreau puterea zeilor şi a
monarhului.
 Arhitectura Egiptului
Sfinxul de la Gizeh între piramide

Templul lui Isis

Templul lui Amon de la

Luxor (lângă Teba)
 Mesopotamia,Palestina, Persia
Marele ziggurat din Ur Templul lui Solomon

Zigguratele erau temple cu Persepolis

şapte etaje. Fiecare etaj era
mai retras şi mai îngust
decât cel inferior şi vopsit în
altă culoare (alb, negru,
roşu, albastru, roz, argintiu,
auriu). Aveau scări
exterioare în spirală.
India şi China

În India, palatele şi templele

erau mari, unele construite
în stânci, bogat împodobite
atât în interior, cât şi în
exterior.
În China, palatele şi
templele (pagode) aveau
etaje cu acoperişurile
curbate şi colţurile
streşinilor ridicate. Erau
decorate cu picturi,
basoreliefuri, incrustaţii în
lemn, sidef, jad etc.
 Civilizaţia chineză
Chinezii au născocit acul
magnetic, un explozibil
(folosit la focurile de
artificii, numit "florile de
foc"), hârtia şi tiparul.

Marele zid chinezesc este singura construcţie vizibilă de pe Lună. A fost ridicat de
primul împărat chinez Quin Shi Huang şi măsoară circa 5000 km lungime. Servea
atât pentru apărare, cât şi ca drum comercial.
 Sculptura, pictura, ceramica
• Statuile care reprezentau zei, faraoni, regi, împăraţi, mari
preoţi erau de mărimi colosale.
• Statuile care redau aspecte de muncă, ostaşi sau slujbaşi sunt
de proporţii mai mici.
• Foarte valoroase sunt picturile, basoreliefurile şi frizele care
împodobeau palatele şi interiorul piramidelor. Acestea redau:
animale, păsări, flori, scene de vânătoare, de război, petreceri,
alaiuri regeşti.
• Deosebit de interesante sunt scenele de muncă: aratul,
seceratul, construirea unei corăbii; topitorii de aur, tăbăcarii,
tăietorii de piatră; se observă uneltele pe care le foloseau:
ciocan, ferăstrău, secure etc.
• Obiectele de ceramică, vase, statuete erau pictate în diferite
culori şi cu mult gust artistic.
• S-au descoperit splendide bijuterii: cercei, brăţări, paftale,
măşti mortuare, sicrie frumos împodobite, tronuri,cufere,etc.