Biodăunătorii bunurilor

culturale
Formator: Raluca Iulia Capotă
Condiții care influențează apariția unui
atac biologic

š prezența agentului biologic;

š susceptibilitatea materialului de a fi afectat de agentul biologic, condiționată de natura
materialului, de starea lui de conservare, de durata expunerii la acțiunea agentului
biologic;
š condițiile de mediu (microclimat): temperatură, umiditate, soare și prezența poluanților
(care pot favoriza sau inhiba dezvoltarea agentului biologic);
š tratamentele de prevenire a biodegradării pe care le-a primit obiectul
Principalele categorii de organisme care
afectează bunurile culturale sunt:

š Bacteriile
š Fungii (mucegaiuri și ciuperci)
š Plantele (mușchi, licheni)
š Insectele (molii, insecte xilofage etc.)
š Păsările (porumbei)
š Mamiferele (rozătoare)
 Exemple de degradări produse bunurilor
culturale

Agent biologic Exemple de degradări

Bacterii Degradarea materialului lemnos păstrat în mediu acvatic
Fungi
Mucegaiuri Mucegaiuri: pătarea obiectelor, obstrucționarea vizibilității,
Exemple de specii: Alternaria, Aspergillus, descompunerea materialelor, foxing-pătarea hârtiei
Cladosporium, Fusarium, Penicillium,
Etc.
Ciuperci
Exemple: Serpula lacrymans - putregaiul uscat, Ciuperci: afectează sever lemnul (pierderea rezistenței,
Coniophora puteana- putregaiul umed modificarea cromatică, distrugerea substanței lemnoase

Plante (mușchi, licheni) Afectează obiectele realizate din piatră, mozaicurile expuse în
aer liber: acoperă suprafețele (afectează aspectul), au efect
coroziv asupra materialului (produșii metabolici conduc la
solubilizarea și dezintegrarea substratului, la formarea de mici
cartere în suprafața obiectelor)
 Fungi -mucegaiuri
Aspergillus sp.
Alternaria sp.

Fusarium sp.

Cladosporium sp.
Penicillium sp.
Fungi-Ciuperci

Serpula Lacrymans
Fungi/ Coniophora Puteana

Ciuperci
 Exemple de degradări produse bunurilor
culturale

Agent biologic Exemple de degradări

Insecte
Familii de insecte dăunătoare obiectelor și exemple de Moliile (larvele), în funcție de specie, afectează obiectele textile
specii întâlnite în muzee: din lână, blană: Murdăresc piesa, produc orificii, cauzează
Tineidae Moliile: afectează obiectele textile din materiale rupturi, pierderi semnificative de material;
proteice
Tinneola bisselliella, Tinea pellonella, Trichophaga
tapetzella)
Lepismatidae Lepismatidele pot digera celuloza și materialele glucidice,
Lepisma saccharina, Ctenolepisma longicaudatum, consumă adezivii sau apretul de pe suprafețe, produc orificii,
Thermobia domestica murdăresc piesa; consumă și hârtie neacidă.
numiți și peștișorii de argint- afectează materialele de
natură celulozică
Dermestidae
(Anthrenus sp., Attagenus pellio, Tragoderma Dermestidele (larvele) se hrănesc cu materiale organice,
angustum) producând orificii în material, tocirea și asprirea suprafețelor.
sau gândacii de covor, de blană,
afectează materialele textile proteice
 Molii

Tineola Bisselliella – molia de haine

 Molii

Tineo pellionella – molia de blană

 Molii

Tricophaga tapetzella– molia de blană

 Lepismatidae
Peştişorul de argint –
(Lepisma saccharina)
Thermobia domestica

Peştişorul de argint cenuşiu sau

(Ctenolepisma longicaudatum)
 Dermestidae

Gândacul de covor cu 2 puncte sau gândacul de

blană (Attagenus pellio)

Gândacul de covor (Anthrenus sp.)

Gândacul de covor sud-american sau

gândacul de dulap (Trogoderma angustum)
 Exemple de degradări produse bunurilor
culturale

Agent biologic Exemple de degradări

Insecte
Blattidae
(Blatta orientalis, Blattela germanica)
Gândacii de bucătăriie, afectează obiecte realizate Gândacii de bucătărie pătează și murdăresc obiectele.
din materiale organice
Insecte xilofage
Anobiidae
Anobium punctatum ( cariul comun) Insectele xilofage afectează suprafețele obiectelor (prin orificiile de
Xestobium rufovillosum, zbor), dar degradările cele mai mari se produc în interiorul obiectelor,
și altele unde galeriile săpate de aceste insecte cauzează pierderi de material,
Lyctus brunneus slăbirea semnificativă a structurii lemnoase, chiar până la a
Hylotrupes bajulus compromite integritatea obiectului.
 Blattidae

Gândacii de bucătărie (Blattodea)

Gândacul oriental/ gândacul negru comun (Blatta

orientalis)

Gândacul roşu/ german

(Blattella germanica)
 Anobiidae
Ceasornicul morţii (Xestobium rufovillosum)
Cariul de parchet (Lyctus sp.) Lyctus brunneus

Hylotrupes bajulus
Cariul comun de mobilă (Anobium punctatum)
 Exemple de degradări produse bunurilor
culturale

Agent biologic Exemple de degradări

Păsări Excrementele acide favorizează dezvoltarea microorganismelor,

în special porumbeii dar nu numai
Mamifere
Spre exemplu rozătoarele
care acționează coroziv asupra materialelor;
Câteva specii de insecte folosesc pentru înmulțire cuiburile de
păsări.
Degradări mecanice (rosături, rupturi, sfâșiere)
Murdărirea obiectelor (pătare, miros specific)
 Prevenirea, monitorizarea și controlul
atacurilor biodăunătorilor

š programul de monitorizare și control al biodăunătorilor este responsabilitatea biologului și a

conservatorului
š măsurile de prevenire a atacurilor biologice, detectarea și limitarea lor, implică și alte categorii de
personal muzeal
š Măsurile preventive se reflectă în:
š regulile de acces în depozite și spații expoziționale,
š utilizarea spațiilor de tranzit,
š regulile de mânuire și ambalare
š contribuția personală la menținerea salubrității spațiilor
š monitorizarea atentă a bunurilor culturale cu care se intră în contact (pentru a detecta semnele
unui atac biologic incipient)
š măsuri de izolare a clădirilor, precum și de salubrizare a spațiilor înconjurătoare.
 Controlul și combaterea biodăuntorilor

š În trecut: utilizarea metodelor biocide era principala măsură de combatere și control a

biodăunătorilor;
š În cazul insectelor, se utilizau pe scară largă pesticide a căror toxicitate constituia (și în unele
cazuri mai constituie) un pericol pentru sănătatea personalului muzeal. În prezent s-a renunțat la
o mare parte dintre aceste substanțe care, încet, au fost înlocuite cu altele mai puțin toxice
și mai prietenoase cu mediul.
š în prezent, abordarea considerată cea mai eficientă în reducerea riscurilor unui atac biologic nu
este intervenția de eradicare a agentului, ci gestiune integrată a biodăunătorilor (Integrated
Pest Management), care se sprijină pe cele 5 etape succesive de management al riscurilor:
evitare, blocare, detectare, izolare, răspuns
š Gestiune integrată a biodăunătorilor bine implementată (respectiv cu o pondere foarte
importantă acordată etapelor de evitare, blocare și detectare), conduce la mai puține situații în
care este nevoie să stopăm un atac biologic sau să intervenim direct asupra pieselor.
 Exemplificarea măsurilor de gestiune
integrată a biodăunătorilor insecte

Evitare Buna întreținere a clădirii

Îndepărtarea cuiburilor de păsări
Salubritatea clădirii și a spațiilor înconjurătoare
Curățarea obiectelor de praf
Asigurarea unor condiții de microclimat nefavorabile dezvoltării insectelor
Stabilirea unor interdicții privind accesul cu mâncare în spațiile în care se găsesc bunuri
culturale
Evacuarea periodică a gunoaielor

Blocarea Menținerea ferestrelor închise

Asigurarea ferestrelor cu plase contra insectelor
Astuparea găurilor, crăpăturilor din pereți
Utilizarea spațiilor de carantină
Utilizarea garderobelor și a spațiilor de tranzit
Detectare Organizarea unui proces riguros și continuu de monitorizare (control vizual, utilizare a capcanelor)

Izolare În cazul unui atac activ se izolează piesele infestate

Răspuns Se tratează obiectele (dezinfecție, dezinsecție) și spațiile contaminate
Metode de dezinfecție și dezinsecție

š Metodele de dezinfecție și dezinsecție sunt decise și aplicate sub supravegherea

conservatorului, restauratorului și a biologului, după caz. Alegerea lor se face ținând cont
de natura atacului biologic, dar și de materialul tratat (caracteristicile lui fizico-chimice
și starea lui de conservare).
Metode de dezinfecție - fungi

š Scăderea UR, ventilația și circulația aerului

š Îndepărtarea uscată, mecanică
š Criogenarea
š Iradierea cu radiații gamma
 Metode de dezinsecție

š Tratamentul la temperaturi joase- congelarea (criogenarea)- expunere de minimum o săptămână

la -20 °C
š Tratamentul la temperaturi ridicate- tratamentul prin căldură- expunerea la temperaturi de peste 45
°C
š Concentrația ridicată de dioxid de carbon- gazarea cu CO2
š Concentrația scăzută de oxigen (gazare cu azot)- anoxie
š Gazare cu bromură de metil (interzis prin protocolul de la Montreal pentru că afectează stratul de
ozon)
š Iradierea cu radiații gamma
š Utilizarea insecticidelor pe bază de piretroizi (permetrină, deltametrină)
š Utilizarea subsanțelor repelente (nu este incurajată utilizarea lor) ex.: naftalina, camforul, para-
diclorbenzenul , Diclorvos, lemnul de cedru, levănţica, tutunul, lemnul de santal, hârtia impregnată cu diverse
substanţe puternic mirositoare (ca NexaLotte, care se găseşte în Germania sau Olanda) sau cutiile Vapona
Insecticide și fungicide utilizate în trecut

š Timolul
š Compuşii arsenului (triclorura de arsen, trioxidul de arsen, otrava de şobolani)
š DDT-ul (dicloro-difenil-triclor etan)
š Lindan-ul
š Eulan
Extrem de toxice pentru om și mediul înconjurător. Atenție la tratamentele din trecut!
DECONTAMINAREA obiectelor tratate în trecut este obligatorie!
Bibliografie

š Brokerhof Agnes W., Insecte şi fungi în colecţiile de textile, Capitolul 5 din volumul Unraveling
Textiles, Archetype publications, London, 61-79, și apoi tradus în limba română în volumul Tendinţe
în conservarea preventivă, Editura ASTRA Museum 2009

š Imaginile folosite în prezentare au fost preluate de pe internet