UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

ANUL IV -FRECVENȚĂ REDUSĂ
NUME ………………………..
PRENUME …………………….
Nr. matricol:..............
EXAMEN DREPT PROCESUAL CIVIL I
13 FEBRUARIE 2022
ANUL IV – FRECVENȚĂ REDUSĂ

1. Acţiunea civilă:
a) reprezintă cererea de chemare în judecată ;
b) reprezintă ansamblul mijloacelor procesuale prevă zute de lege pentru protecţia
dreptului subiectiv civil sau a altor interese;
c) nu este uniformă , deoarece nu cuprinde aceleaşi mijloace procesuale, indiferent
de dreptul ce se valorifică .
2. Potrivit principiului continuităţii:
a) membrii completului care judecă procesul trebuie să ră mâ nă aceiaşi în tot
cursul judecă ţii;
b) în cazul în care una dintre pă rţi solicită amâ narea judecă ţii pentru lipsă
de apă rare, judecata va continua;
c) dacă înlocuirea judecă torului împiedicat, pentru motive temeinice, să
participe la soluţionarea cauzei, a avut loc înainte de a se da cuvâ ntul în fond pă rţilor,
cauza se va repune pe rol.
3. În cursul procesului părţile sunt obligate:
a) să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele
stabilite de judecă tor, chiar dacă legea prevede altfel;
b) să urmă rească desfă şurarea fă ră întâ rziere a procesului și finalizarea
acestuia, fă ră a avea posibilitatea renunță rii la judecată ;
c) să înfă ţişeze, la solicitarea pă rţii adverse, mijlocul de probă deţinut.
4. Acţiunea în constatare:
a) poate fi primită chiar dacă partea solicită constatarea unei situaţii de fapt;
b) poate fi primită chiar dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă
cale prevă zută de lege.
c) conferă legitimare procesuală oricui are interes pentru a se constata existenţa
sau inexistenţa unui drept.
5. Hotărârea pronunţată contra înstrăinătorului sau succesorului universal ori
cu titlu universal al acestuia:
a) nu este opozabilă succesorului cu titlu particular care nu a intervenit în
cauză ;
b) produce de drept efecte şi contra succesorului cu titlu particular;
c) este opozabilă numai succesorului cu titlu particular care a achiziţionat cu

1
bună -credinţă , prin act juridic cu titlu oneros, un drept tabular.
6. Succesorul cu titlu particular:
a) este obligat să intervină în cauză , dacă are cunoştinţă de existenţa
procesului;
b) nu poate să fie introdus în cauză la cererea pă rţii interesate;
c) nu poate fi introdus în cauză din oficiu.
7. Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală se
sancţionează cu:
a) nulitatea relativă ;
b) nulitatea absolută ;
c) nulitate absolută sau nulitate relativă , după caz.
8. Exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale:
a) se apreciază de că tre partea prejudiciată ;
b) poate atrage ră spunderea pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate;
c) nu lipseşte de efecte actul procedural abuziv.
9. Poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă, pe
calea unei cereri separate, aceleaşi drepturi ca şi reclamantul:
a) pâ râtul, reclamantul şi intervenientul principal;
b) oricare dintre martorii încuviinţaţi de instanţă ;
c) intervenientul accesoriu.
10. În temeiul principiului desfăşurării procesului în limba română:
a) cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba româ nă ;
b) cetă ţenii româ ni aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia de a se exprima
în limba româ nă în faţa instanţelor de judecată ;
c) judecătorul sau grefierul poate face oficiul de traducător, în cazul în care părţile
sau persoanele care urmează să fie ascultate nu cunosc limba româ nă , chiar dacă pă rţile
nu sunt de acord.
11. Pentru aflarea adevărului în cauză, judecătorul este în drept să dispună măsuri
precum:
a) să le ceară pă rţilor să prezinte explicaţii, oral sau în scris;
b) să pună în dezbaterea pă rţilor numai împrejură rile de fapt sau de drept menţionate
în cerere sau în întâ mpinare;
c) să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, numai dacă pă rţile
nu se împotrivesc.
12. Cererile principale:
a) sunt cereri introductive de instanţă ;
b) pot fi modificate prin cereri adiţionale pâ nă la primul termen de judecată la care
pă rţile sunt legal citate, numai cu acordul expres al tuturor pă rţilor;
c) nu pot cuprinde şi capete de cerere accesorii.
13. Interesul, ca și condiție de exercitare a acțiunii civile:
a) trebuie să fie întotdeauna determinat, legitim, personal, nă scut, actual şi moral;
b) nu poate exista dacă dreptul pretins nu este actual, fiind supus unui termen.

2
c) presupune în toate cazurile existența dreptului subiectiv civil.
14. Înainte de împlinirea termenului, pot fi exercitate acţiuni preventive, precum:
a) cererea pentru executarea înainte de termen a obligaţiei de întreţinere sau a altei
prestaţii periodice;
b) cererea pentru predarea unui bun la împlinirea termenului contractual;
c) cererea pentru executarea înainte de termen a unor obligă rii, ori de câ te ori se va
constata că aceasta poate preîntâ mpina o pagubă însemnată pe care reclamantul ar
încerca-o dacă ar aştepta împlinirea termenului.
15. Este reglementată prin norme de ordine privată:
a) necompetența materială a judecă toriei;
b) necompetența teritorială , într-un litigiu avâ nd ca obiect restituirea unui
împrumut;
c) necompetența teritorială , într-un litigiu avâ nd ca obiect partajul succesoral.
16. Cererile privind obligațiile de a face sunt de competența :
a) judecă toriei, numai dacă au o valoare de pâ nă la 200.000 lei inclusiv;
b) tribunalului, dacă au o valoare mai mare de 200.000 lei;
c) judecă toriei, în toate cazurile.
17. Tribunalul judecă în primă instanță:
a) cererile de declarare judecă torească a morții unei persoane;
b) cererile posesorii;
c) toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
18. Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de
cerere întemeiate pe un titlu comun, instanța competentă să le soluționeze
se determină:
a) ținâ ndu-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de
grad mai înalt;
b) în raport cu valoarea fiecă rei pretenții în parte;
c) în raport cu natura ori obiectul fiecă rei pretenții în parte.
19. Competența după valoarea obiectului cererii se stabilește cu respectarea
următoarelor reguli:
a) în cererea de plată parțială , valoarea cererii se socotește după partea pretinsă
de reclamant ca fiind exigibilă ;
b) în cererile privind constatarea nulității absolute a unui act juridic, se va
ține seama de valoarea obiectului actului;
c) în cererile privind uzufructul unui imobil, valoarea se determină în funcție de
valoarea impozabilă , stabilită potrivit legislației fiscale.
20. Este de competența exclusivă a instanței locului situării imobilului:
a) cererea prin care se solicită să se constate că reclamantul are un drept de uz
asupra imobilului;
b) cererea avâ nd ca obiect plata chiriei restante datorate în temeiul contractului
de închiriere a unui imobil;
c) cererea în revendicare a unui imobil formulată de un moștenitor
împotriva unei persoane stră ine de moștenire, debitoare a defunctului.

3
 21. Speță :

Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2020 sub nr. 2457/3/2020, reclamantul
AA, domiciliat în sectorul 1 București a sesizat Tribunalul București cu o acțiune prin care
a solicitat instanței, în contradictoriu cu pâ râ tul BB, domiciliat în Constanța, să
pronunțe o hotă râ re care să țină loc de contract de vâ nzare-cumpă rare. În motivarea
cererii, reclamantul AA a arătat că la data de 01 august 2019 acesta, în calitate de
promitent- cumpă ră tor, a încheiat cu pâ râ tul BB, în calitate de promitent-vâ nză tor,
promisiunea bilaterală de vâ nzare-cumpă rare autentificată sub nr. XXXX de notarul
public CC, cu sediul în sectorul 1 București, prin care pâ râ tul s-a obligat să -i vâ ndă
reclamantului imobilul teren în suprafață de 500 mp situat în Constanța, Bulevardul
Mamaia nr. 259 bis. S-a învederat că , așa cum rezultă din promisiunea atașată , prețul de
vâ nzare a fost stabilit la suma de 250.000 de lei din care, la momentul perfectă rii
promisiunii, a fost achitată pâ râ tului, cu titlu de avans, suma de 50.000 de lei și, tot la
acel moment, potrivit stipulațiilor promisiunii, a fost predat reclamantului imobilul
respectiv. În cuprinsul promisiunii se mai prevede că pă rțile se vor prezenta la același
notar public, CC la data de 01.09.2019, ora 10,00, pentru perfectarea contractului de
vâ nzare-cumpă rare în formă autentică și plata diferenței de preț. Însă , la data
respectivă , așa cum rezultă din încheierea de certificare de fapte emisă de notarul
public CC, doar reclamantul a fost prezent la sediul notarului public, lipsind pâ râ tul.
Prin întâmpinarea formulată în termen, pâ râ tul BB a recunoscut încheierea și conținutul
promisiunii de vâ nzare-cumpă rare, însă a invocat excepția necompetenței materiale a
Tribunalului București, raportat la valoarea obiectului cererii ( în sensul că diferența
de preț, ca valoare a pă rții obiectului dedus judecă ții, este în cuantum de 200.000 de
lei), excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, raportat la locul
situă rii imobilului și excepția prescripției dreptului material la acțiune.
La primul termen de judecată , terțul DD a depus în ședința de judecată o cerere de
intervenție voluntară accesorie în favoarea pâ râ tului BB, cu motivarea că , acesta din urmă
îi promisese vâ nzarea aceluiași imobil prin înscrisul sub semnă tură privată din 20 august
2019, astfel că acesta urmă rește să susțină apă rarea pâ râ tului și respingerea cererii
reclamantului.
21.1. Indicați argumentat în fapt și în drept soluția asupra excepției necompetenței
materiale a Tribunalului București;
21.2. Indicați argumentat în fapt și în drept soluția asupra excepției necompetenței
teritoriale a Tribunalului București;
21.3. Precizați argumentat dacă , în speță , intervenția accesorie este admisibilă în
raport cu motivarea invocată de terț;
21.4. Indicați cinci diferențe între intervenția principală și intervenția accesorie.

NOTĂ: Subiectele tip grilă, de la 1 la 20, sunt de tip deschis, în sensul că

răspunsul corect poate avea o variantă, 2 variante, 3 variante sau nici o variantă dintre
cele propuse.

4
Fiecare răspuns corect la subiectele grilă va fi punctat cu 0, 25.
La subiectul speță se vor acorda 5 puncte, din care: câte 1,5 puncte pentru
identificarea soluției corecte și argumentarea în fapt și în drept la cerințele 21.1 și
21.2. și câte 1 punct pentru fiecare dintre răspunsurile de la cerințele 21.3. și 21.4.

Teza de examen cu subiectele rezolvate va fi trimisă prin e-mail la adresa

elisabeta.rosu@ucdc.ro până cel mai târziu la data de 12.02.2022, ora 16,00, urmând ca
în ziua examenului ( 13.02.2022 ) să se facă prezența conform planificării comunicate
de către Secretariat.

LECTOR UNIV. DR. ROȘU ELISABETA