MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Prof. Mariana Dascălu, director Şcoala cu clasele I-VIII Vînători

În contextul actualelor modificări legislative, în tumultul unor schimbări care

încearcă „ să bulverseze” activitatea cotidiană a oricărui individ, managementul
reprezintă arta şi talentul de a planifica, de a conduce, de a organiza , de a controla
elementele specifice sistemului educaţional.
Managementul educaţional presupune împletirea într-un tot a capacităţii de a
pregăti resursele umane, de a forma personalităţi cerute de societate şi acceptate în orice
situaţie de fiecare individ.
Managementul înseamnă în aceste condiţii o abordare ştiinţifică, interdisciplinară,
care studiază evenimentele ce intervin în decizia organizării unei activităţi pedagogice şi
în gestionarea programelor educative.
În situaţia actuală a învăţămantului, conducerea managerială pune acccent pe idei,
pe abordarea sistemică, pe strategie, pe schimbare şi, nu în ultimul rand, pe inovare în
sistem.
Managementul educaţional implică cunoaşterea teoretică, metodologică, o
anumită mentalitate favorabilă, arta de a dirija, de a antrena resursele şi a le coordona, de
a diagnoza şi de a prognoza asupra viitorului instituţiei de învăţămant .
Printre multitudinea de aspecte conceptuale pe care le presupune managementul,
o importanţă deosebită o reprezintă domeniul proiectelor. Proiectul reprezintă modalitatea
de a întreprinde şi anticipa o activitat cu caracter inovativ sau ameliorativ în procesul
organizaţional. Noţiunea de proiect, utilizată cu precădere în jurul anului 2000,
reprezintă un set de intenţii generale privind prognozarea dezvoltării individuale sau
instituţionale.
Pentru realizarea unui proiect, bine documentat şi aprofunda, este necesară
identificarea unor condiţii strategice şi tactice. Din punct de vedere strategic, un proiect
instituţional trebuie să fie adecvat atingerii scopurilor şi obiectivelor stabilite, să fie
fezabil, să necesite un consum minim de resurse materiale şi umane, obiectivele stabilite
să fie simple şi concise, să prezinte sistematizare şi claritate în conceperea ca un întreg, să
fie aplicabil şi operaţional şi să ofere posibilitatea de sustenablitate după o eventuală
finanţare din afara instituţiei.
Din punct de vedere tactic, un proiect trebuie să respecte cadrul normativ, să
preconizeze în procesul decizional mai multe alternative de acţiune penru a asigura
finalitatea, să respecte misiunea şi ţintele strategice ( priorităţile) ale organizaţiei, să
urmărească stabilirea programelor şi acţiunilor concrete în vederea atingerii scopurilor şi
obiectivelor stabilite, să identifice posibilităţile de dezvoltare profesională şi personală,
să stabilească modalităţile concrete de evaluare şi monitorizare, indicatori de
performanţă, calitativi şi cantitativi ce vor fi realizaţi în timpul derulării proiectului.
În didactica modernă, noţiunea de proiect are mai multe accepţiuni: proiect
educaţional sau didactic, proiect curricular, proiect instituţional, de înfiinţare şi
dezvoltare a şcolii, ca instrument de monitorizare a politicii manageriale a directorului,
axat pe permanentă schimbare, pe dezvoltarea şi inovarea actului educaţional.
Proiectul de dezvoltare insituţională stabilit pe o perioadă de 4-5 ani, în
concordanţă cu politicile din domeniul educaţiei, urmăreşte în mod deosebit dobandirea
de abilităţi, aptitudini şi competenţe, asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale
ale mangementului, asigură transpunerea coerentă a strategiei de dezvoltare pe termen
lung , favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi forţele proprii, asigură un grad
ridicat de dezvoltare personală şi profesională, întăreşte parteneriatele cu alte insituţii.
Proiectele educaţonale implică lucru concentrat în echipă, responsabilizare în
funcţie de aptitudini, interese, cooperare şi comunicare eficientă.
Identificarea nevoilor celor mai stringente ale instituţiei educaţionale este punctul
de plecare în realizarea unui poiect bine documentat şi realizat. Proiectul va conţine
viziunea şi misiunea pentru justificarea existenţei organizaţiei şcolare în contextul
comunităţii din care face parte, pentru a corespunde nevoilor acesteia şi intereselor
comune. Misiunea şcolii va cuprinde în mod deosebit normele şi valorile , reprezentările
şi simbolurile specifice, formulează tipul de rezultate şi performanţe, finalitatea
proiectului.
Pentru realizarea unui proiect instituţional, chiar pe o perioadă limitată de un an ,
se pleacă de la o analiză de tip Swot sau PESTE. Pentru conceperea unui proiect
instiuţional care vizează obţinerea unei finanţări externe soluţia optimă ar fi realizarea
unei analize PESTE( din punct de vedere politic, economic, social, tehnologic şi
ecologic) al instituţiei şi comunităţii din care provine, chiar dacă acesastă componentă a
proiectului este mai greu de realizat şi mai concludentă. Astfel pot fi idenificate mai
aprofundat nevoile instituţiei, pot fi stabilite punctele tari şi slabe, ameninţările şi
oportunităţile organizaţiei educaţionale.
Şcoala va beneficia prin accesarea de proiecte de oportunităţi pentru dezvoltare
instituţională, asigurarea unor resurse materiale pentru dotări şi rezolvarea unor probleme
stringente ale comunităţi în domeniul educaţional. Multe din aceste aspecte le vizează
proiectele de cooperare europeană sau programele comunitare ca instrumente privilegiate
de acţiune a Uniunii Europene pentru realizarea obiectivelor politicilor educaţionale .
Printre proiectele oferite şcolilor din mediul rural şi care a avut un impact
deosebit de favorabil în comunităţile locale s-a numărat Proiectul pentru Învăţămantul
Rural, iniţiat de Guvernl Romaniei şi implementat de Ministerul Educaţiei, prin Legea
nr.441/2003. Proiectul a urmărit îmbunătăţirea accesului elevilor din mediul rural la un
învăţămant de calitate, concretizat în rezultate şcolare mai bune şi printr-un procent de
promovabilitate şi de absolvire ridicat.
Finanţat de Banca Mondială, Guvernul Romaniei şi comunităţile locale, cu o
valoare de 91 milioane USD, proiectul s-a adresat tuturor elevilor, cadrelor didactice şi
comunităţilor locale din cele 2868 de comune, cuprinzand peste 10500 de unităţi şcolare
şi peste un milion de elevi.
Proiectul derulat în perioada 2003-2009 şi-a propus dezvoltarea competenţelor
profesionale ale cadrelor didactice din mediul rural pe baza activiăţii proprii desfăşurate
în şcoală, calificarea cadrelor didactice din mediul rural, asigurarea condiţiilor materiale
de bază pentru buna funcţionare a şcolilor din mediul rural ( construcţia şi reconstrucţia
de localuri de şcoli), asigurarea materialelor didactice şi a fondului de carte necesar
desfăşurării procesului didactic în şcolile din mediul rural, îmbunătăţirea parteneriatului
dintre şcoală şi comunitatea locală, prin finanţarea nerambursabilă a unor proiecte de
inovare, dezvoltare şi schimbare, întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare şi
elaborare de politici educaţionale.
 În urma finalizării acestui proiect şi pe baza evaluării finale realizate s-a constatat
creşterea gradului de pregătire a cadrelor didactice, calificarea unui număr de 4000 cadre
didactice pentru noi specialităţi, crearea unui număr de 1000 de centre de resurse fixe şi
41 de centre de resurse mobile dotate cu echipament modern, 1500 de şcoli reabilitate şi
aliniate la standarde civilizate de funcţionare privind instalaţiile sanitare, alimentarea cu
apă, iluminarea, încălzirea şi dotarea cu mobilier şcolar, dotarea cu peste 3 milioane de
cărţi şi reviste, 2,5 milioane de planşe didactice, 80 mii de hărţi, 30 mii de truse ştiinţifice
şi 8 mii seturi de materiale sportive.
La nivel naţional au fost finanţate prin acest program 2500 de proiecte şcoală-
comunitate locală în valoare totală de peste 10 milioane USD.
O altă oportunitate de finanţare prin proiecte realizate de insituţiile de
învăţămant , iniţiată de această dată de Guvernul Romaniei şi comunităţile locale a fost
lansată la începutul anului 2007sub forma Programului de Granturi pentru Dezvoltare
Şcolară. De această dată, proiectele s-au aprobat într-o primă rundă pentru un număr de
2517 şcoli, inclusiv din mediul urban, dar anul următor posibilitatea de a aplica astfel de
proiecte a fost sistată inexplicabil.
În prezent, urmarindu-se dezvoltarea conştiinţei europene şi noi dimensiuni
culturale şi educaţionale sunt accesibile noi programe educaţionale Socrates (Erasmus,
Comenius, Arion, Lingua, Eurydice), Leonardo da Vinci ş.a.
Programul Socrates , structurat pe mai multe secţiuni a fost accesat de cateva sute
de mii de studenţi, elevi şi profesori participanţi la diferite activităţi şi parteneriate
europene de educaţie interculturală, formarea continuă a personalului din învăţămant,
utilizarea noilor tehnologii în educaţie, învăţarea limbilor străine şi educaţia adulţilor.
Unităţile de învăţămant care au aplicat un astfel de proiect au urmărit prin
participarea lor dezvoltarea competenţelor lingvistice, creşterea performanţelor şcolare,
dezvoltarea competenţelor profesionale, dezvoltarea în carieră, dezvoltarea competenţelor
de utilizare a noilor tehnologii, creşterea posibilităţilor de a plasa absolvenţii favorabil pe
piaţa forţei de muncă.
Programul Erasmus, cu adresabilitate în mediul universitar, promovează
sentimentul apartenenţei în spaţiul comunitar european, integrarea culturală, lingvistică,
economică.
Programul Comenius este o secţiune a programului Socrates, cu adresabilitate în
domeniul educaţiei la toate nivelurile de învăţămant preuniversitar şi care urmăreşte
îmbunătăţirea calităţii şi consolidarea dimensiunii europene în educaţie prin dezvoltarea
cooperării între instituţiile de învăţămant europene, promovarea dimensiunii
interculturale şi a învăţării limbilor străine.
Programul Comenius se desfăşoară sub forma parteneriatelor între şcoli, educaţie
interculturală, educaţia copiilor din diverse medii sociale( imigranţi, nomazi, rromi),
perfecţionarea pregătirii cadrelor didactice.
Programul Arion , componentă a secţiunii Socrates, facilitează cooperarea în
cadrul Uniunii Europene la nivel preuniversitar, prin realizarea unui schimb de experienţă
şi informaţii privind dezvoltarea instituţională şi procesul de reformă în învăţămant,
pentru analiza şi valorificarea experienţei din domeniul educaţiei a diverselor ţări
comunitare.
Programul Lingua promovează învăţarea limbilor străine mai puţin utilizate şi
răspandite în spaţiul comunităţii europene, încurajează şi sprijină diversitatea lingvistică,
îmbunătăţirea predării şi învăţării limbilor străine. Limbile ţintă pentru programul Lingua
sunt toate limbile oficiale din UE şi programul se concretizează prin proiecte de
cooperare pentru formarea profesorilor de limbi străine, viitori profesori de limbi străine
angajaţi ca asistenţi de limbi străine, dezvoltarea de instrumente pentru învăţarea şi
predarea limbilor străine, proiecte comune pentru predarea limbilor străine.
Eurydice reprezintă un proiect desfăşurat în intervalul 2000-2004 şi care a urmărit
mobilitatea fizică, mobilitatea virtuală, dezvoltarea reţelelor de cooperare la nivel
european, promovarea diferitelor culturi, promovarea proiectelor pilot bazate pe
parteneriate internaţionale şi îmbunătăţirea sistemelor şi politicilor din domeniul
educaţiei, formării şi tineretului. Proiectul s-a concretizat în realizarea unei pagini web
pentru a consulta publicaţiile legate de educaţia europeană, baza de date pentru sistemele
educaţionale din Europa- Eury Base etc.
Programul Leonardo da Vinci urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi capacităţii de
învăţare prin sisteme de pregătire profesională, promovarea pregătirii profesionale pe tot
parcursul vieţii, încurajarea dezvoltării personale în acord cu necesităţile societăţii,
recunoaşterea calificării obţinute pe piaţa forţei de muncă a comunităţii europene.
Conceperea şi realizarea proiectelor necesită planificare minuţioasă, muncă în
echipă, stabilirea clară a viziunii, misiunii, strategiei, scopurilor şi planului de acţiune a
organizaţiei educaţionale, respectand criteriile şi tipologia formularului de aplicaţie.
Şansa acceptării unui proiect este condiţionată de adecvare, fezabilitate, economicitate,
precizie, claritate, continuitate, temporalizare, viabilitate şi sustenabilitate după încetarea
finanţării şi constituie un pas important în dezvoltatea unităţii de învăţămant.

BIBLIOGRAFIE
1. Iosifescu Ş., Standarde manageriale şi de formare managerială, ISE, 2000
2. Joiţa E., Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi
metodologie, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
3. ***Management educaţional pentru instituţiile de învăţămant –MEC,
ISE,2001