Adriana Almisan Dreptul concurentei it 1098 UNIVERSITATEA "OUNAREA DE Jos: GALATI BIBLoTECA 2 Editura CH. Beck Bucuresti 2018 Scanned with CamScannerde siat si dumpingul, respectiv subventiile la export... curenta neloialil.... Seo eptl de concurenfi neloial snea a 2-2. Tipologie ificare.. neaa 4-a. Concurenta neloiala difuzi. |. Fapte de comer} ilicite. pentru fay 1. Réspunderea contraventionala $2. Raspunderea penal Rispunderea a interzisa gi concurenja neloial, i Monopoliste si Concurenfa nelojalg ty, Qucursul de sanctiuni in materia Concurentei neloial Scanned with CamScannerep sure specifice concurentei neoneste i us of de fat. Feprezintd dose tn plan nbsidie 9 le Confuzia ia prezintl gravitate deosebitf. Intreprinder on acestea prezintl distinctivitate gi mee Precum oni ptr lini lr. Munca, eigen —_ opin instrumentele de protectic privind drepturile de pop . rin mijloace specifice activitiqii de pia, fnalitatea ee intelectuals, protect nefiind un drept apropriahil, ci accesul la clicntels onan ot Confuria este supusd sanctiunilor celor mai severe, ae ee a corecte. nexte fapte de concuren(S lols sunt adeea qi nslesn de mean select. ind necesard armonizarea regimului juridical nen ig practic’, acest tip de incdlcdri este cel mai freevent, putind fi realizal pute fOr $i prin publicitate (intr-un exemplu, imitarea unei reclame). lizatd in Confuzia cu concurentul vatimat poate imbrica doui rmodalisfi, eno qnfuria imitativa si confuzia relativist’. " e a. Confuzia Imitativa Confuzia imitativ’ este faptul de concurenjd neloiald constind in disimularea cedibil de cate faptuitor a prezenjei unui alt comerciant concurent privind semnelor distinctive ale victimei sau produselor ori serviciilor acestuia. Confuzia sminvd se poate realiza ¢i in privinga mai multor intreprindeirivale. Acest tip de confuzie se realizeazi prin inducerca ia eroare, care este compusd din 9 clementul obiectiv al activitigilor de disimulare gi (ii) clementul subiectiv constind in reprezentarea siditd in mintea tertilor eroarea avind caracter comun. > dlementul obiectiv AscastS components presupune iF crearea antficiala de identitate ori similitudine lure semnele distinctive prin acfiuni privind comunicarea sau rispindirea pe orice ale de aeriuni depreciative sau comparative defavoraile, in detriment Intepnn- dei prsjudiciate Pot induce confuzie at indies, cit gimemfunil false: | Jusprudenja a ardtat eX simpla aseminare este irelevantl pent 6 atrage atenfia ‘ewului economic lezat. Mijloacele materiale prin jntermediul clrora se realizesz ‘eafizia sunt: * imitatia pura gi simpld * filsifcnes * orice alte tchnici ce pot induce in eroare * elementul psthatogic - conggePinenta de ordin psikologic este ma complers sisi diel de pre stg €TUibitateafaptulu de confuzie fn Tinta fens (landed Test unui consumator obignuit care s4 se fi putut Ingéla). Actiunes co Scanned with CamScanner-orjuauut no “prempy auapuod o axe aatEPARS op FULIOS paseooN Hk u 1 adap oq ope umneyr su03 U8 "G09 sie rand wy oem ' ee we “mnrenzarorpne |muswop UI AISN|IUL ‘UOIPIEIS OUIS op amjuatua|Sa1 ap yzeroysuoq eareHoygnd 9p SULA 2p ‘2[eI0[9 fafuasNDuO> eH] WIP mpaxay eaxeayde EzrayLU 29 999 “aumuonignd aonoyfrut urad a1sa today e audigags ap EMUTEIUL 1D ‘reyPEpoU! C ‘amsStusp giopisuod ds "woysI9N Esaupe E] IAtILIIAdOP a}UoUa]o IEE ws 240) uud tha op aeatuedu0 ajayye ey suuayou no mifizodxo jaun wo Hsp un w psaud UL eouejunur ‘nydwaxo aidg “eieza easspuudanny ¢8 soumidey anurp aziqosoap 2p Jojoquaus>|> ramp pzeozts elfosrduios ‘iasiqo aq, “ganesedwios worucws ul 1S sep “EIDISOIE ‘yasmpoud Uo PUNIIA e] BAIsNJOXa BaMAjas Ud Wyre eZICos ayeod as rase13(u9q] “1661/1 “30 W807] asnpe: fauzojaa eux od 2p pauarenuos ydasp ajnurjuau pjelojau gluasn2ues ap ULOy gjaundurs yums *13]91091[9 T pAsaSe eomesndese Sp UNITE “Inyniuasnauoy TIIEWIEJAP Mes vases IG “ENISIS lends: goseoqins ys ganjeu ap ‘uaa nun ajasnpard YO voIwHANs puraud Ssnerpadap inewsye uy pupisuos yeiojou gluounsuos ap widey 2152 pascsS1u9¢q waseidquod “78 + punto pio SEPT ” sPorftvy por nes gaqouypy” (8 ,[2299-JqONT aypTUINUSP apmywa PA vod porp sear eo nap avo exp feiesy “S 1p [oureettey= + dey « ayrunayy *e27, ooo yay o YAH 7 ayy “ec esos pert 1 ; fants (ttfedreyy* umysed ynun easpummuap apznjuoo waup BFEUTTE? BOF ayo oparyes ap sorgsnpand un yoep fey *& quoryzes® turd mmnuop qns ayes ajasnpaas Freazyeras9109 pose aykoune ates asapfigy ap WTI Pe 9 3 9 rmaanay ME AP MMU neo ATU Troe «2208 oa na un eageyyeuotsunj pulsiid Ease ! ipo atryisns ago ouustanyors FU ergo ye WTI pep every" wusrunsvarv | qutsop 9521 #8 tod My €9 Ja) eT - spas 4 pram wrter paaaayyy wosun nigjaax! aytatsyen! WUns aay ‘diy area ap ‘aquemustge 719 Uy" 'O bi “puntos aWInU ne ap sasunay ‘oseyzese Tomy ama ay me ue 1 PE Dorie Oda ayefayoad zune (319 [eSUN PV" if “Pind BUrBLI0 op cet nd ans ‘ssopontmueasqns [N22 snydorans 9 7 ° sz phusinguos mide Scanned with CamScanneramayunnso 1 aedoge ys 09 SIPOUTUE IMMISIOA OUP Ny bas ralvamsuoa eadaT 3p “oHlounstp FISeO2e eou}uos nu [op myx, a 5 aronn1ges24p0 ong 4 “uso]oy 4OJovoyfiun fe p99 1$ lem qasape Iepou UY RIEZITEM Y aod varewryyaq nuaru pinp afiqeayisoy> “1NAH1P Heme aysojod)y -q sreqord 9p oy1p 2p aureus ap ynypnfaud “pinasouns 2159 nu poseKtt O NES auoputidasim 0 povg “puny Inpsisies tuo mynsnpoud “ywopuudonut [P ‘quajseouna ap jnpeid 1$ assapisu0d w 3s aenpoud sos} warty uy “wouoiuase a(f “oid v aanoagns sme reson oy mumuodun stipyos o a1sa rayen|qipoa ‘yayznjuod jnzes uy 1 cD [ay 7] +(orenguod op eides ap varenpiqipass (14) 18 (omtesrpur varmioyysads una aundnsoad nur eyscaoe) reZzenptspe juosnauoa mun aye nes wien aurmue 1 ‘arznyuos | 9p 2 19 apuidap aed ap ayirlipuod semmysgae ajsauaiu! 22972 0 audsop seve onto otlspuoo) anagy soy toute FImazoins pully “eawezIfCUNUOU oye}1S229 otoyns ayy es rexSwap J20 (iy) WesRwop mjo> |v Inuomne sojassuaut ozazuosey |S asvoiuMUIOD (i) fo adporgUpWOsE JuMs LIEU EISEAIE UY PITEIE|LGEdIN: {BS pNjeu op ‘emysaae ajasnpoud audsap nes juamNsuOD InUT PayeHANIE apundsa109 nu are easyuazosdau ul gjsuos JUaWlapD Ea[fop [e-2p [9D “=Te!OR vio -nouoo 13>] © sueaypouy adsup gogifeo as nu area azai0d) no soqlesodod (SAA UL wpnasip ysoy v yUSWIA|D JULY “a[Es Jo{asnposd YO ‘touryoIa cutud UE 4 orpur razenzozaidou uy puprsod ‘ansoigns ynun (1) 18 qleuoyut oun POP orazezzunto9 uy ponsoa ‘anDoIgo outa] (1 un-atup psndiuos aso vaseT2°0 praruthtoy (on) “ze pnp ‘(ie1o8ex9 jury nes Jard vase sv poysooe yo jmadey 4 J wr) FE arent xe sad (a) 24 “ajevoysjoud qsusprynde gyeropes #1 we 3d 0 a189 po nduses Ea ¥> “peogung) es eoreuane (1) ay “CAEN ag ) |MUaNaUOD (1) WSnsuL ay asa wyUNEOP yn 27190 “vopuuday -orloues saseey, ae O 1sudaiod eamsfiuapouoykdoaxo pow ti] (ay “pep lag et YO lesu9H emn}p was) ad yuqouoyloues PIED OT “12409 2p afras ay ree) HIELO Y ayeod nu yuTA KE LOHTHCE agg me ‘soinaduos un yeaap y ayeod nu aise eu! ft N99 9p una0 ea pzeaxnae nu ga 9atzih UEC" 203m py Ieee nr Wwvotefue arn ume i ngs [P WI7IWAL HES rasopuudanuy ty oid anoe appr 09 “ “aojaraaigns exdnse (cod aH Wa yp? ONE ayy oF Minar 40918 ini 8 minjroigo U9 rhe Scanned with CamScannerDreptul concurenfel u se mai mentine aceasti distinctie, dar fn egald misur in cele dou forme, Practica 292 caracter confidential. De lege ata, releva posibilitatea sdvirgirii faptei, > publica ae Deftiares realizath pe cale publict este mai pe decit cea confiden. tiald si se poate realiza fie prin comunicare, fie prin rasp: " > confidentiald Defitimarea confidentiald se poate rea?) nu gi prin rispandire, putdnd doar fn subsidiar st nereale. (ii) Dupa modalitate . Denigrarea se realizeaza fic direct, nemij > Direct Denigrarea direct consti in 2 i realizaté prin publicitate, prin intermediul comunicate dac& acestea sunt mass-media ori refele de socializare. > int Er 2 Denigrarea se poste realiza si indirect pe calea publicitasii comparative. Este suficientd punerea int-o lumin’ nefavorabild a victimei, prin exercifiul comparativ, nefiind necesar ca mesajul s4 fie explicit. Spre exemplu, s¢ incadreaz& in aceasti categoric. aliza doar prin comunicare cu caracter privat, 4 vizeze §i rispindirea informatilor ocit, fie indirect. aritarea explicit a aspectelor negative, $i poate fi Jor sau anunturilor, indiferent ©. Distinetii Denigrarea este, de principiu, mai usor de identificat si probat decit confuzis, Posibilitatea calificdri faptei ca fiind benignd ar trebui s& fie destul de redusi, avind In vedere cf, in condifii ideale, fiecare comerciant ar trebui si isi desfiigoare acti tatea fird si fie interesat sau s& se refere la concurentii s4i, Afacerea proprie ar trebui s& fie singura treab a unei intreprinderi. Cu toate acestea, nu toate informirile sau comunicdrile reprezinté defaimare ¢i pot apirea dificultiti in privinta disocierii acesteia fat de testare gi critica. Acestea din unm’ a sunt sancfionate, nefiind considerate fapte de concurenfd neloiald. Spre exemplu, calificarea inferioari la adjudecare, in cadrul unei proceduri publice, nu reprezinti defaimare. “ m @ Testarea Informarea consumatorilor prin i i ofici a publicarea unor testiri oficiale presupune 0 anchetA asupra caracteristicilor esenfiale ale unui produs sau serviciu care, in baza rezultatelor objinute, vor beneficia de cerere in mod corespunzator. Daca rezultatul este considerat test compus din constatiri favorabile si constatiiri nefavorabile, s¢ realizeazA in mod indirect si un material publicitar care este licit, in misura in Teed trae cat terial pu i Fag A cela cnecioeimpari, ete eft els Scanned with CamScannerConcurenta netoiats relat th ee conditile indicate peel Fare poate 6 cansiccrlt # manipula res cum aro 4 des jeralului de testare in integralitatea sa, § ulti, cum arg en pateria te negative gi le-au difuzat in ons eRe dct ot Deprezen- it ti ot fsa va, sean eset @ ul a im: i jer exprimare constituic ‘ | de dretl dea exe 9 ene Sn : a pi 8 exprima o opinie critica, Di ilor de oe “}caracterul critic moderat gi cu caraterobiectiv ous Distinctia se rcv concurente oneste. un atae nepermis pee in are drept ap! licatie important publicitatea fEcutd de . st fn favoarea sao bodrire judecttorsst de che tepid ete ‘Aceastl posibilitate previzutd drept sanctiune complementari mai multor jnclusiv 1 materi¢ de comportament concurenfial trebuie exercitat8 potrivit fi 1 confer de lege si circumstangiat prin solujia dati de instan3. eg l0t CP are, insigi publicarea hotirarii prin care se constath fapta ncloiald sau fi considerati manifestare a concurenfei neoneste, dack tardre nedefinitiva de condamnare sau (ii) doar in privinfa e nega gral, dacd au fost consemnate qi ive) jij) dup’ o perioadd foarte indelungati de timp. fntrucdt cel ee itare, se cerceteaz’ vechimes condamnéri, i iblicul nu isi mai aminlegte de incident decdt intr-un ele comerciale (urisprudents indich, de principiu, 29 Poate fi calificat 4 pia. ali poate ps0 () 0 HO 3 viz finitiva ce ive (este necesari publicarea inte; rezonabil , prion maximi de 5 ani). ao PRACTICE: arity dac este considerat denigrare un anunt Ia televizione prin care se prtinde cl obancl clienti. . itn ee fapta de denigrare print-o ostare pe un cont Twitter 51 at afirmatia cl produsul wnt coneuent poste si producd sce ase de oe Sarita dack reprevintl de afrmatia cA achizifionsr produselor de pescne i i jimentare expune la riscun inncoeptabile. num cao ni ie car ‘cardiacl asupra efectelor cafelel cu cafe produ clr de cafea cu cafein’. §3. Dezorganizarea intreprinderli rivale funcional ; saad pilizarea Oli forms de concurenl neloisla fonatl este es fia, nud loeprinderi rivalulu, aceast& form’, ©@ $! confuzi¢ Telizate fn forma dif. Sc canned with CamScanner204 Dreptul concurentel __ Modulitijile de realizare ale dezorganizirii eoncurentului includ contraveni infacyun, elemental comn find sacl Ia itegitaea structural sau functions intreprinderii. “ a Dezorganizarea intreprinderii concurente nu este posibilA prin mijloace publicitar, a. Deturnarea clientelel Accasti modalitate presupune un ata curenta de vinzari a fntreprinderii lezate. . Detumarea clientelei comerciantului se realizeazi Pr raportare Ia rice tip de intreprindere, nefiind necesard participarea in acccasi piafl cu Mptuitorul, acesta din unm putand fi fostul ori actualul salariat sau reprezentant Desigur c& persoanele care prezinta o legdturi cu intreprinderea lezatd au Ja indemAnt mijloacele pentru a deturna clientela, dar poate fi subject activ orice alt persoan’ fizicd sau juridicd. ¢ functional, intrucdt vizeazi activities @ Principiul circulafiei fibere a clientelel protejat de lege, dar nesusceptibil de Clientela corespunde unui drept sui generis, : it apropriere de c&tre titularul sdu, dreptul fa clienteld nefiind un drept real cuprins in fluctuant, posibilitatea fondul de comer|'. Neindoielnic, la este un factor Glientului de a alege furnizorul prod lor pe care le foloseste nu poate fi negata. Clientul poate ded socoteal’ asupra aces cliente: uselor si scrviciil decide si schimbe sursa de Ia care efectueaz o achizitic, fird si tei imprejurari. Mai mult, in cigcumstante ideale, fiecare comerciant face cforturi pentru & atrage clientel’, jmbundtdtind calitatea gi diversi- tatea produsclor si serv lor sale, sporind refeaua de distributie pentru a fi cét mai aproape de clientela, addugnd se sau produse accesorii ofertei principale. Migrarea, chiar masiva, aclientelei de la un comerciant [a altul a clientelei nu echiva- leazd cu o faptd de concurent& neonest&. ; De altfel, nu poate fi negat dreptul angajatului de a schimba locul de munca sau posibilitatea acestuia de a avea libera iniiativa in demararea unei intreprinderi noi. Pérdsirea Jocului de muned nu poate infringe principiul entropiei in materie profesional, fostul angajat neputind si fie obligat si abandoneze cunostintele gi abilit&tile dobandite La locul de munca, acestea find un factor de atragerc & clientelei, nici nu poate si conducd Ia excluderea clientelei fostului angajator de 1a activitatea curentd, De altfel, accesul la clienti in secolul al XXI-lea se face mult mai facil decét i secolul trecut, cand pierderea rolodex-ului putea echivala cu pierderea afacerii. Bazele de informatii privitoare La clienti colecteazi informagie prin mijloacele de comunicare mult mai rapide, mai eficiente si mai extinse si permit contactarea cu efect exponential. Pe de altd parte, este posibil ca fostul angajat s& folaseasci mijloace incorecte prin care si atragd clientela intreprinderii de Ja care a plecat. Dacd acesta foloseste infor- mafii, care nu puteau fi dobéindite decit de la intreprinderea in cauza, el sivargeste © faptd de concurenta neloiala. \ A se vedea precizirile asupra clientelei din Capitolut I Scanned with CamScannerConcurenpa neledal | nterpretare Nuanfatd si echitabild a. ine 7 joer rr cliemele a fost pretunts lee am a per cat oe ie ve aefionarea prin folosirea de secrete ‘come in cei. a atic doar in masura in care victima demonstrea, eyed prezions eee prea i a a lata. furtul clientelei poate fi sAvairyit doar prin uti y “cori atic CU formele anterioare a Lepii nr, Wy orbs gnc racticd. intrucat in multe cazuri fapta vatorifies sti realizabild in acest mod. putind fi realiz, «sl ae cifice organizatici victima (eg., autorul tu furizori sau clienjii acesteia sau conditii sy yey chiar sprijin tebnic suplimentar on dif Uunor secret 1991. Distinctia are nl Sectete, cu toate acestea nu at $1 Prin anunjarea unor Pretinde c& are leituri mai speciale de furnizare fajs de : P evil etc), cazuri in care nu este orificatd 0 informatie si se foloseyte credulitatea partenerului de be onului care se urmireste a fi atras, in cazul in care nu = tame peat Val Baa cliemele prin folosirea ceil Cee ificarea fapte not secrete, ci prin ingeliciune, se poate ip considerare recalificarea aptei es acaparare agresiv a clientele, dad sum ves elementele constitutive ale acestei din urm’ fapte, @ Nofiunea de secret comercial / Secretul comercial este definit legal ca informatie cu valoare comerciald (adici yaloare ‘economicd ce serveste unei activititi comerciale), indiferent de tipul ei at acd reprezintl doar un fragment dintr-un intreg care este sustrash. de la ana pbliculs, chines relat (aporat lao anumitt sferd de prsoane) penta fe detnatorul Hegitiot Tat masuri rezonabile (calitatea misurilor find epreiat delscaz la caz), pentru a fi pastrata confidentialt. , De altfel, importanja si valoarea informatiei depinde tocmai de caracterul cisecret. Notiunea de secret include faptul avand o (i) componenti materia, constind in ralosre comercial deosebiti, Iegath de funcfionalitatea intreprinderi, sio (ii) com- ponent’ intelectuala, rezultata din ignorarea de catre terpi a acestuia, pentru ci este sustras divulgarii prin lege, prin convenjic sau prin acte inteme ale intreprinderii in tl simplu spus, protectia secretului comercial se face jinind fi pur az de dezviluire, prin obtinerca ‘angajamentului primitorului informatiei c& ao nite respectiva informatie unui ter La nivel primar, protests copereazi prin mijloace de apt nefiind posibild inregistrarea ori alta actiune juried. Doar Io nivel scoundar ‘ste posibilé protectia de drept, prin formarea conventici de confidentialitate, re in acest sens, detumarea clientelei nu protejeaz@ secretul comercial, ee 4 menjine clientela cAstigald onest, nefiind sancjionati dezv “aluirea, e bi a ima inteun scop neautoriat de ctr deinitorl egal far ace8e§ Fe ¢stelimitat’, De altfel, informatia sensibila are 0 perioads de stints va si S ee cd doar in canul caracterului actual infonmafia pos tor. ; - . Acecagi discutie este extins’ si pentru ipotez in care Lapa bea trun ter persoand fii sau juriic, nu doar de ce un fo 852 Scanned with CamScannerDreptul concurentel ¢situatia fn care discutia poartd asupra angajatului actual, ¢, ce distinefie intre vechiul g1 actualul angajat say reprezen eet rena de eireumstanfe ale celor doi, F&ptuitorul nu doar eqns 2% Nu la fel est Jegiuntorul nu fix neindoielnic& dife Fermanent prossplt nforaaiasenibill,spoez8 aeopeit de lege faa, dag muncd fi conferd acestuia contact permanent ¢u clienfii angajatoruty, de Comactat pe angaja cu inten de a incheia contract cu acesta, Detumarea git’ a gr trabui sf fie merzis, in acest caz, indiferent de faptul c8 m fost sivigiq n yalorificarea unor seerete sau Nu. Prin Exemplificind comparativ, daca, fntr-o ipotez’ un vinzitor isi face pubis, sind clienpilor cd isi va des figura o activitate similari in . prealabild spun: : Tei firme in cauzS in scurth drat de timp, ia prezen, fepta mu mai este nelaty cum ers anterior modificdrii legislative. Daca, intr-o alt ipotezd, se urmireste detumarea clientelei prin publicitates a. tuatd care trimite la metode secrete insusite de la comerciantul victima, se verificg ib ce mAsurd informapia respectivd avea caracter secret, Un instrument eficient in ‘Seopul determindri faptetilicte este existenta eventualclor clauze de neconcurenys, © ipotezS care nu se incadreaz® in textul legal, inrucdt este dificil de imag folosirea de secrete in realizarea faptei, este accea in care angajatul primeste pre a in localul angajatorului siti fumizeazd propriile sale produse. FZ APLICATII PRACTICE: 4. Califcati migrarea ellentelef dela un comerciant a alal Intemeiat pe legAtura de pritene sta de rudeniecu acest. a Caliteatifapta agentulul de vinzdri care, la Incetarea contractului de muned, deschide o intre- prindere simarh cele i care actvase ql ofertaz tot client din baza de date a fstualangaator, repaniod oferta ta comercial cu oferta fosului angajstor, gl artind cae sunt defetleproduselr ‘care le comervalizeazA actuslul furnizor de produse. ‘3, Callfiay fapta concurentului care face o ofert4 publied de angajare exclusl persoancor care ‘gu activat minim 10 ani in activitatea de vinziri privind un produs de inaltd specialitate, i promtind ‘venituri sslariale duble fatt de cele dovedite cu fluturasul de salariu. b, Coruperea personalului Modalitatea priveste un atac structural in contra intreprinderii victim, privind organizarea intreprinderii respective. Sensul in care se actioneazi nu este inspre clientela, ci spre structura intreprinderii, personalul find 0 component cheie in multe afuceri, mai ales in servic, producfia de mirfuri de inaltd specificitate 4.2. Spre exemplu, intreprinderea rivali intr-o piafS foarte directionati oferd incheierea de contracte de munci cu o parte din personal, si anume specialistii dé valoare ai comerciantului lezat, urmirind in acest fel si atragi viirfurile, avind ca efect Ia nivel actual sau potential dezorganizarea activitafii curente. Scanned with CamScannerv oo — Concurenta netoiahd 297 Neconcurenti, fostul angajat oer cul de muned, angajind concomitent in intreprinderea now pomith ert ‘maj eb alr a ntreprinderi victima, a te concedierea sau atrageres cut, erau sanefionate concedicrea sau atragerea salariatilor unui my tre finjari unel intreprinderi concurente sunt la rindul for Pointe Lew weer. Cu toate acestea, interdictia era usor de eludat, de vreme ee nu es g. ll! 14 inifiativa provenind din partea angajatului. De principiu aceastd fapti fan ambi intrucdt coruperea salariajilor este la polul opus dreptului de a 20 ocul de munca, exceptia libertiqii muncii tunctionand ca aparare cu succes, sin fapti nu mai are corespondent in forma actuali a Legii concurenjei Ace y toate cA omisiunes legii nu reprezint3 o dezineriminare propriu-zist, prin ers ‘enumerativ al contraventiilor indicate, calificarea faptei ca neonesti este seu dificil, dar nu exclus la nivel de principi. ae 1 fiatrasi rispunderea contraventionald sau civilé trebuie demonstrat ci Pr wut drept unic scop dezorganizarea intreprinderii de la care au migrat we efind suprapusd pe 0 nevoie efectiva a intreprinderii fiptuitoare. a) alt exemplu, in absenta_unci clauze de a | APLICATIT PRACTICE: calcal oferta adresat angajatulu une! alte fatreprinder cu salariu exceptional de rdiat, eoeetsin ‘cheltuieli de judecatS, a orichror alte cheltuieli legate de parisirea loculi ‘uncd. & vet at ‘Caliicati urmitoarea situatie: un numdr de trei angajati parisesc Jocul de munca fn favoarea teat patrol, 20 fasinte de a se termina perioada de presvs, gi pentru sara csaparabil. 5 ‘is i rs ‘Aritati 1t4 concurenti neloiald infiintarea de céitre fostul salariat unei societAti cu 3, Arta dee ried acelagioblect de activitate cu cea afostluiangajator, urmatA de oferirea dspnder cd entra angafatlacestla, conditionat de adueerea unui sumr de clenti, qi ‘camoscind de existenta clauzei de neconcurent in contra acestora. ¢. Furtul de secrete Divulgarea de informatie secreti este considerati in mod traditional drept infacyiune, prezentind un pericol social ridicat si poate imbrica dou modalitifi, fi divulgare externa gi (ii) spionaj economic. ’ ‘Ambele modalit3ti se realizeazi directionat, privind o intreprindere anume, iar nu ‘Concurentii in general. ( Dinulgarea $i folosirea de informajle Moditicarite succesive ale Legii concurenfei neloiale au condus la cristalizarea a ipoteze specifice privind fie (i) folosirea, fie (i) divulgarea de informatie. Scanned with CamScanner298 Dreptul concurenjel > folosires 7 isa primed ita A flptuitorul Premisa primet modalitati este aceea cA fipt a Taat eu desfiguririi ree aetivitifi de secrete comerciale gi, tn loc $8 te OH ney Jegii sau conventici, dup’ caz, le valorificd fn interes propriu, VOscasc§ Pott Folosirea presupune ca informayia furatd 88 fic folosit’ cu o destinatie celci incredinjate, in interesul propriu al primitorului ci, si in contra ae furnizorului. Fotosirea este sivarsild de citre insusi cel ce primeste inf eresulyj ioneard siviryirea faptei de exploatarea nelegitim’, Nu are relevany i fea tig din exploatare sau nu, HA Ins dacg je de folosire a informatie! includ cazul imputemicitilor (angsjay: aay are epezint in fa autor oF nsifilorpublie varied a ale intreprinderi. Un exemplu ar Ai acela al angajatului care primeste dani sie pmentata in vederea inregistrii unui dreptproprietar si care valoriik tn interes propriu informatia din dosar. TAceasti modalitate include si dovd ipoteze care se pot realiza exclusiv prin folosirea in scop comercial a informagiilor confidenyiate ale unei intreprinderi. Este vorba despre angajatul din cadrul autoritifilor si institutiilor publice care dobindese {in scopul obfinerii autorizatiilor de comercializare cunostinja unor astfel de secrete @) create ca urmare a rezultatelor unor experimentiri sau a altor in legiturd cu ‘acestea, Accasti ipotez’ sc limiteaza la produsele farmaceutice sau chimice destinate agriculturi, gi care contin compusi chimici noi ‘A doua ipotezd este cea in care angajatul din aceast& categorie (ii) ia cunogtingi de secretul intreprinderit in exercitarea atributilor de serviciu. dac8 prin aceasta sunt afectate interescle sau activitatea unei persoane juridice. Aceastl a doua ipotezd este mai generoas8 in aplicare, dar este condifionata de incidenja dispoziiilor din Codul penal privind secretele comerciale, > divulgarea : Divulgarea informajiei presupune transmiterea informatie! cAtre un tert, rd auiorizare in acest sens din partea intreprinderii de la care a objinut informafia. Divulgarea este sancfionati expres in Legea concurenfei neloiale in privinja faptei reprezentantului mandatat de citre detinatorul legitim s8 prezinte secretele comer- ciale, in vederea obfinerii unor autorizafii (potrivit observatiilor fcute mai sus fn privinta folosintei), si acesta le prezint& unor terti, afectind astfel interesele sau activitatea furnizorului seeretului, Definitia nofiunii de secret comercial, ca informatie care dobandeste valoare comerciali din faptul inaccesibilitijii ei, cu condifia ca defindtorul ei s& fi luat mlsur de protectie a secretului, explicatd in privinfa deturnirii clientelei, se mentine. Este permisi divulgarea, achizijionarea sau folosirea de secrete numai ou permisiunea dejinatorului legitim. (ii) Spionajul economic wana ones presupune ca fiptuitorul s& obfind acces la informatile ri fie angajindu-se drept salariat fidel in intreprinderea lezat8, fie in alt modalitate, insusindu-i tehnologie gi know-how. Scanned with CamScanner —. id Concurenta netoiagny 299 Act ¢ productie INOF secrete ¢, ti modalitate se realizeaza gj prin deconsp = intreprinderii . SSconspirarea 7 yne ale intreprinderi lezate prin Mijloace none u exploaturea Aceslor secrete de cdtre salariayi rd : eventual, dap mS deli ai comer; erciantulu iv j in acest caz nu are relevant dacs Primitorul obe; iri rit ebtine profit de Pe urma fo vit Legii concurenfei neloiale, este sancyi . : ct si cel industrial, indi fractiune anit aaj comercial, © 7 Hue este Vorba de dj spio- ei utilizarea unor informatii secrete, de divulgarea, achizitio #5 conspire este (i) spontand, atunei cind are loc din inifiativa satarianyty; sau (ii) provocata, cand are loc Prin oferitea ori promisiunea de dint in G mae de ctr agentul economic agresor. Oferitea, promiterea sau come : indirect, 8 unor premil sau avantaje nu constituie in sine contravene avait fentativa nu Se Sancfioneazd. Sancjionarea este condiionata de pau pejuiiul A APLICATH PRACTICE: Explicati dacd furtul de secrete se aplic& gi in privinta programelor infarmatice. d.Alte forme Dezorganizarea poate viza nu numai productia (bundoara, prin divulgarca secretelor de fabricd) sau intreprinderea prin intermediul personalului (prin incitarea la greva), ci gi distribugia (executarca de comenzi destinate comerciantului concurent, éetumarea listelor sau figierclor de furnizori sau utilizatori etc.), Boicotu! a primit opinii diferite in doctrind in privinfa calific&rii ca forma de toncurenyi neloiald. Boicotul, definit ca acel instrument de constrangere constind in whzul total sau partial de a intrejine relajii cu un comerciant, a fost anterior alementat in Legea nr. 21/1996, $i poate fi rejinut, inclusiv de lege lata, ca abuz de Tat dominanté (in cazul in care nu rezulti dint-o injelegere). daca tinde $8 i eee si Se incadreaza in condiiile specifice formei de incdleare @ Lagi aca oS n cazul in care este indreptat contra unei inwreprindert anume, post f cong ft de concurenjt.neloiall. Condiite ia care boicon! poste tan ceitim, analizate in Capitolul V, se mentin si in aceastA materie, ' crigg gg Pl de dezorganizare a intreprinderii prin boicos, victims a se pos : ten Msi poate desface marfurite de pe urma refuzului prude Aa a #ifastctura pe ere 0 opereazl eH peg nie HUE Sunt Feglementate legal, dar ar plea i . SUH bg Neloiala, in masura in care nu constituie practics monopolist’, cum es ‘ingig “Ulu, prin verificarea criteriului comportamental general al uzanjelor sf constituie fapte de Scanned with CamScannerCurs universitar Se | Adriana Almasan _Dreptul concurentei | | | { |) ita C.H. Beck Scanned with CamScanner