<?

, hotS
/

Adriana Almlqan

Dreptul concurentei

.,* ,.RQlGT t -
UNIVEfiSITATTA
*CIUNAi{f;A
DE Jfi".i' CALATI
nrnimrn*A I

Editura C.H. Beck

Bucuregti 2018
 Capitolul X
Dreptul concurenfei in Uniunea Europeani

Libertatea circulafiei bunurilor, principiu ce constituie premisi de la care pomesc

reglementdrile in materie economicr la nivelul Uniunii Europene, nu impiedici
aplicarea unor reguli care s[ asigure accesul echitabil in pialE al tuturor operatorilor,
astfel incdt exerciliul liber si nu fie impiedicat.
O pia!5 nu este competitiv[ in mod efectiv dacd existd in respectiva piald unul sau
cdliva jucitori cu o putere de piald semnificativS.
in implementarea politicilor economice ale Uniunii Europene, limitirile in
exerciliul concuren{ei au primit reglementare la nivelul comunit5fii, inci din prima
versiune a Tratatului de la Roma, in anul 1957, dispoziliile in materie avdnd, de
principiu, acelaqi confinut, pe parcursul diferitelor versiuni pAn[ la actuala versiune
consolidatd a Tratatului de Func{ionare a Uniunii Europene. Lu6nd inspiralie din
reglementarea dreptului concurenlei in Statele Unite ale Americii, Uniunea Euro-
peand a adoptat propriile reglementlri in materiel.
Scopurile dreptului european al concurenlei sunt infbptuirea pielei inteme,
stimularea eficienfei, protejarea consumatorilor, protejarea IMM-urilor. Un alt aspect
esenlial il constituie accentuarea interesului pentru proteclia consumatorului, prin
fransparenlI, si extinderea practicii de informare a consumatorilor, mai ales in raport
cu prefurile qi tarifele aplicate de cdtre agen{ii economici.
Dreptul european al concurenlei consti in acel set de reguli care impun o anumitl
conduitS de piald gi care sanclioneazd comportamentul contrar. Stabilirea regulilor
din domeniul concurenlei, in implementarea detaliatd a prevederilor din Tratatul de
Funclionare a uniunii Europene este prerogativa consiliului, care poate delega
Comisiei posibilitatea reglementdrii anumitor acte de interpretare a dispozitiilor
aplicabile.
Aplicarea regulilor de dreptul concurentei este in prerogativa Comisiei Europene,
dar qi a autoritalilor nalionale de concurenfd Ei judiciare. Un rol important in apli-
carea unitard a dispoziliilor privind concurenla din Tratat il are Curtea de Justilie a
uniunii Europene. in vederea aplicirii uniforme, prin Regulamentul (cE) rtr. ttiool
sunt stabilite forme de colaborare intre acestea.
Supremalia regulilor de dreptul concurenlei nu impiedicl recunoaqterea unui
drept al statelor membre la adoptarea de legisla{ie na{ional[ care permite instituirea
de activitdli in regim de monopol. Dupi observaliile ficute in Capitotul III, anumite
obligalii impuse de stat, precum qi reglementarea strictd a anumitor piele instituie un
:egim-special, derogator de la principiile concurenlei libere, in condiliile art. 106
TFUE2.

I Reglementirile
fundamentale de concurenld au urmat modelul american dat de Sherman
.{ct, prima qi cea mai important6 reglementare antimonopol.
2
A se vedea Capitolul III, pentru detalii suplimentare.
208 Dreptul concurenlei

Sec{iunea 1. Practicile anticoncurentiale

Practicile anticoncurenliale constau in incdlcdri comportamentale, gi anume

acordurile propriu-zise ale intreprinderilor, deciziile asocialiilor de intreprinderile,
practicile concertate qi abuzul de poziJie dominanti. De asemenea, intreprinderile fac
obiectul controlului concentrdrilor economice, in vederea determinirii compatibili-
t51ii structurale cu regulile concurenlei. nal
Sanclionarea cazurilor de comportament monopolist urmiregte proteclia concu- de
renlei libere la nivelul pielei inteme a Uniunii Europene, faptele avute in vedere
avAnd potenlialul de a afecta comerful intre statele membre. pla
Regulile de drept european antimonopol se aplic6 intreprinderilor, aceastd nofiune def
incluz6nd orice entitate desfigoard activitili economice, chiar dac6 este o asocialie se(
sau persoand organizatd non-profit, indiferent de statutul legal al acesteia (apli- intr
c6ndu-se deopotrivi intreprinderilor cu capital integral de stat), dar care sd aclioneze mel
cu finalitate economicd (spre exemplu, nu este aplicabil statului membru in exerciliul I

unei funcliuni de exerciliu al puterii), inclusiv profesioniqtilor, cu condilia ca aceqtia sau

sI nu aibd calitatea de angajat, chiar dacd sunt organizali in asocialii profesionale. Se pru(
menlin precizdrile fEcute in privinla noliunii de intreprindere frcute in Capitolul II. astfi
tind
alte
$1. infelegerile monopoliste
(
inlelegerile anticoncurenfiale pot afecta comerlul intern, inclusiv in cazul in care prefi
intreprinderile fEptuitoare opereazd pe teritoriul unui singur stat membru, un star mafi
membru fiind probabil sd reprezinte o parte substanlial5 din piala internb. revdr
raIio
a. infelegeri sanc(ionabile infrel
Sr
Sediul materiei il reprezintd art. 101 rFUE (anterior art. 81, inilial art. g5 din sunt
Tratatul de la Roma), la acesta addugdndu-se legislalia secundardl. :nnd
in
ArL 101 TFUE IFUI
,,(l) Sunt incompatibile cu piala internd qi interzise orice acorduri intre inye- \ulitr
prinderi, orice decizii ale asocierilor de intreprinderi Si orice practici concertau :reg
care pot afecta comerlul dintre statele membre si care au ca obiect sau efea le cor
impiedicarea, restrdngerea sau denaturarea concurenlei in cadrul pieyei comunc
Si, in special, cele care: b.
(a) stabilesc, direct sau indirect, preturi de cumpdrare sau de vdnzare sau oiu
alte condiyii de tranzaclionare; in
(b) limiteazd sau controleazd produclia, comercializarea, dezvoltarea tehnicd su mL.icar

investiliile; ndivir
(c) impart pielele sau sursele de aprovizionare; Exr
ir pe
f-rZab
I Dintre actele Usteri
normative de drept european, regulamentele privind exceptdrile pe categcoi
fiind totodati direct aplicabile gi in dreptul na{ional.
 Dreptul concurenlei in Uniunea Europeand 209

(d) aplicd, in faporturile cu partenerii comerciali, condi\ii inegale la prestalii

echivalente, crednd astfel acestora un dezavantai concurenlial;
(e) condiyioneazd tncheierea contractelor de acceptarea de cdtre parteneri a unor
presta{ii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitqte cu uzanlele
comerciale, nu au legdturd cu obiectul acestor contracte".

Datoritd simetriei de reglementare dintre textul Tratatului qi reglementarea

nalionalS, aceleaqi precizdi frcute in Capitolul V in privinla formelor gi condiliilor
de realizare sunt menlinute qi in analizaincllcdrii av0nd dimensiune europeanS.
Principalul element de diferenliere constd in potenlialul ddundtor al faptei pentru
piala interni a Uniunii Europene. tn vederea determinlrii acestui efect, trebuie sI fie
definitd piafa relevanti, doar faptele raportate lapi{aunionald av0nd^aptitudinea de a
se circumscrie cenzurii exercitate in temeiul art. 101 alin. (l) TFUE. in caz cdnu este
intruniti aceasti condi{ie, fapta poate fi calificatd drept incdlcare, in temeiul regle-
mentdrii nalionale.
Cu toate cd nu existi text dedicat descrierii inlelegerilor privind licitafiile trucate
sau infelegeri anticoncurenliale privind alte forme de concursuri de oferte, juris-
prudenla Comisiei Europene a aplicat cu succes textul art. 101 alin. (1) TFUE pentru
astfel de caztt/l De asemenea, se menlin observaliile privind incadrarea faptelor care
tind spre eliminarea unor intreprinderi din pia!5 sau boicotul acestora, precum qi orice
alte fapte asimilabile, textul fiind enumerativ, iar nu limitativ in indicarea faptelor.
Obiectul infelegerii poate fi apreciat fie orizontal (spre exemplu, fixarea de
prefuri, impirfirea pielelor, limitarea producliei ori v6nz6rilor, schimbarea de infor-
malii, in{elegeri colective etc.) sau vertical (bun6oar[, fixarea de prefuri minime la
revAnzare, impunerea de interdiclii la export etc.). La fel ca gi inlelegerea din dreptui
nalional, efectul poate fi nu doar orizontal sau vertical, ci gi disjunct (antamdnd at6t
intreprinderi din amonte sau aval, c6t qi din acelagi plan al lanlului de distribuiie).
Sancliunile specifice inlelegerilor anticoncurenliale care afecteazd piala internl
sunt nulitatea actului prin care se realizeazd inlelegerea qi amenda aplicatd intre-
prinderii vinovate.
inlelegerile anticoncurenfiale sunt nule prin aplicarea directi a art. 101 alin. (2)
TFUE, frrI s[ fie necesard vreo decizie administrativd care s5 confirme aceasta.
Nulitatea opereazd propo4ional incdlcdrii, astfel incdt invalideazd contractul in
integime, doar in mdsura in care nu pot supraviefui dispoziliile conforme regulilor
de concurenld.

b. Exceptlri de la sancfionare
ln aceastS materie opereazl, la fel ca gi in dreptul nalional, exceptarea de la
aplicarea saneliunii, fie prin aplicarea principiului de minimis, fie pe categorii, fie
ndividual.
Exceptlrile, fie (y' penfi'u cd fapta prezinti importanli minorl (de minimis), fie
'ii) pe cale individualE, fie (iii) intrucdt sunt intrunite condilii pentru ca fapta sd fie
xuzabilS pentru apartenen{a la o categorie reglernentat[ de except[ri se verificS a
posteriori, in cazul suspiciunii ci intelegerea este anticoncurentiald operdnd prin-
cipiuS, ceea ce face si ru.r f1e notificabild inlelegerea.
210 Dreptul concurenlei

In cazuln exceptarii de minimis este necesar ca cifrele de afaceri cumulate ale

intreprinderilor participante la inlelegere sI nu depSgeascd pragurile de l\Yo, raportat
la infelegeri orizontale, respectiv l5o/o, ruportat la inlelegeri verticale.
Exceptdrile individuale se acordi in condiliile cumulative prev[zute in art. 101 m
alin. (3) TFUE. Unele tipuri de infelegeri, avdnd pondere crescutl in exceptlrile CS

acordate, au frcut obiect al regulamentelor prin care sunt privite grupat, fie pe criterii de
sectoriale, fie dupr tipuri de contract, condiliile de exceptare fiind mai uqor de veri-
ficat gi aplicat. in ceea ce priveqte exceptdrile pe categorii, trebuie s[ fie verificate
condiliile din regulamentele privind exceptirile, potrivit explica{iilor aduse in
Capitolul tV.

Art. 101 alin. (3) TFUE

Cu toate acestea, prevederile alineatului (1) potfi declarate inaplicabile in cazul:
- oricdror acorduri sau categorii de acorduri intre tntreprinderi;
- oricdror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de intreprinderi;
- oricdror practici concertate sau categorii de practici concertate
care contribuie la imbundtdtrirea producliei sau distribuliei de produse ori la
promovarea progresului tehnic sau economic, asigurdnd totodatd consumatorilor
o parte echitctbild din beneficiul obtrinut Si care:
(a) nu impun intreprinderilor in cauzir restriclii care nu sunt indispensabile
pentru atingerea acestor obiective ;
(b) nu o,ferd intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurentra in ceea ce
priveSte o parte semniJicativd a produselor in cauzd.

inlelegerile anticoncurenliale pot fi apreciate qi din perspectiva abuzului de nan

pozi\ie dominantd, dupl observaliile ficute in Capitolul IV. afer
Poti
don
ffit ert-tcerrl PRACTTcE:
[ ill
nali
nofi
r. Calificafi acordul intervenit intre principalele intreprinderi participante pe piata vAnzirii, a piat
ins]al[rii, a intre]inerii gi a modernizdrii de ascensoare qi sclri rulante pentru fixaiea prelurilor in
cadrul licitaliilor la institulii publice din Belgia, Germania, Luxemburg qi Olanda. deti
z. Aritati daci o inlelegere de pool intre principalele intreprinderi din piala produqiei de acid ope
sulfuric din Marea Britanie Ei Irlanda, prin care acestea se angajau reciproc si achizilioneze minim chia
z5%o dir, necesarul de sulf pentru produclie din pool poate fi exceptat[ in urm[toarele condifii:
asocierea conduce la achizilia unorcantitili mari de materie primE, scad costurile de transport, sis-
indi
temul de distribulie devine mai flexibil, necesarul de materie primi este garantat in perioade de nive
penurie. I
3. Analizati, din perspectiva profesiilor liberale, compatibilitatea condi{ion[rii accr:sulli intr-ur resp
barou dintr-un stat membru, cu regulile privind inlelegerile permise.
men
I
simi
alte
stlri
 Dreptul concuranlei tn Uniunea Europeand 2t1

$2. Abuzul de pozi{ie dominanti

O piali nu este competitivd in mod efectiv dacS existd in respectiva pia!6 unul sau
mai mulli jucdtori cu o putere de pia!6 semnificativ[ Abuzul de pozilie dominanti
este interzis potrivit art. 102 TFUE, anterior art. 82, inilial art. 86 in forma Tratatului
de la Roma.

Art. 102 TFUE

Este incompatibild cu piala internd Si interzisd, in mdsura in care poate afecta
comer{ul dintre statele membre, folosirea fn mod abuziv de cdtre una sau mai
multe intreprinderi a unei pozilii dominante delinute pe piala internd sau pe o
parte semnificativd a acesteia.
Aceste practici abuzive pot consta in special in:
(a) impunerea, direct sau indirect, a prelurilor de vdnzare sau de cumpdrare sau
a altor condilii de tranzaclionare inechitabile;
(b) limiteazd produclia, comercializarea sau dezvoltarea tehnicd in dezavantaiul
consumatorilor;
(c) aplicarea in raporturile cu partenerii comerciali a unor condilii inegale la
prestalii echivalente, crednd astfel acestora un dezavantai concurenlial;
(d) condiyionarea incheierii contractelor de acceptarea de cdtre parteneri a unor
prestalii suplimentare care, prin natura lor sau tn conformitate cu uzanlele
comerciale, nu au legdturd cu obiectul acestor contracte.

Al6turi de condiliile studiate in Capitolul V privind delinerea unei pozilii domi-

nante qi a exercitirii ab:uzive a acestei pozilii, in dreptul european se reline qi condilia
afectdrii comer,tului in piafa intemS. in scopul a$"t al aprecierii efectului chiar qi
potenjial la nivelul pielei interne, precum qi in vederea determindrii existenlei poziliei
dominante, este imperios necesar[ corecta definire a pielei relevante.
La nivelul practicii qi reglementlrii in Uniunea Europeand, conceptul de domi-
nalie a pielei tinde in perioada recentS, din actualul secol, sd fie redefinit prin
noliunea de delinere a unei puteri de pia!5 semnificative, astfel incAt se considerl ci
pia{a relevantl nu este efectiv competitivd in prezenJa unuia sau mai multor jucdtori
delinind o astfel de putere. $i in jurispruden{a dreptului unional al concurenlei
opercazd o prezumlie de dominalie, dacd intreprinderea detine jumdtate din piald sau
-
chiar mai pulin 40% dinpiala relevantd, in pofida faptului cd o cotd de pia15 nu este
indicator absolut al dominanfei, oferind doar un instrument facil de delimitare la
nivel practic.
Este suficient sd fie afectatd structura competitivd a pielei inteme sau faptul c[
respectilul comportament abuziv are poten{ialul sd afecteze concurenla intre statele
membre pentru a fi consideratd intrunitd condilia efectului asupra statelor membre.
Dupd observaliile fbcute in Capitolul V in privinla reglementdrii nafionale,
similare celei din Tratat,lista formelor de abuz este enumerativ6, fiind asimilabile Ei
alte fapte, precum practicarea unor prefuri excesive ori de dumping, sau exploatarea
stirii de dependen!5 a unei alte intreprinderi.
212 Dreptul concurenlei

Sancliunea aplicabilS abuzului de pozilie dominanti este amend4 precizilile

privind cuantumul qi condiliile analizate in privin{a in}elegerilor monopoliste fiind sing,
tran
aplicabile mutatis mutandis qi in aceasti materie.
atins
Nu se aplicd exceptdri de la sanclionare, in materia abuzului de pozilie dominanti,
anur
singura apdrare pe care o poate face intreprinderea actzatd de abuz fiind absenla
P
dominanlei in piala relevantd.
dimt
fiet
publ
,IPRACTT.E:
ffit*rr" man
de n,
r. Ardtati dacd de{inerea unui drept de autor poate se consolideze o pozilie dominantd. de d,
z. Calificali faptele producitorilor de plicinti congelatd care opereazd la nivel nafional prin coml
sc5derea pre{urilor intr-o zoni in care activeazd un producEtor local cu preluri sc[zute, mult sub celui in bz
aplicat in alte zone geografice.
3. Explicati dacd este abuz de pozi{ie dominantd refuzul unui operator de supermagazine de a J
comercializa castane coapte preambalate produse de cdtre o intreprindere dintr-un alt stat membrq unio
sub argument cd deja comercializeazd in magazine produsul marci proprie. aplic
aces'
care
$3. Controlul concentrlrilor fie ir
C
Concentrdrile economice constau in operaliunea prin care doui sau rnai multe intre- urmi
prinderi iqi unesc afacerile, c6nd se dobdndeqte unui control unic ori eomun asupra conc
intregului, ori unei p54i dintr-o intreprindere existentS, sau prin crearea uneia noi. prejr
Inilial, administrarea efectelor negative produse de cdtre concentrdrile economice se c:
se frcea prin intermediul controlului incdlcdrilor de comportament, Tratatul de la merS
Roma reglementdnd doar inlelegerile monopoliste gi abuzul de pozilie dominanti crite
care sunt interzise gi declarate incompatibile cu pia{a internd acele inlelegeri care prod
impiedic[ concurenla eficientl in pia]a Uniunii Europene sau pe o parte substan]ial5 poter
a acesteia, prin crearea ori intirirea unei pozilii dominante. in ca
Necesitatea abordirii de sine stdtdtoare a controlului prealabil operaliunilor care
conduc la creqterea artificialS a intreprinderilor a determinat reglementarea controlului.
Sediul materiei il reprezinti Regulamentul Consiliului Europei privind concen-
tr6rile economice (European Council Merger Regulation - ECMR) ra.l39l20C/,, nitar,
urmat de Regulamentul de implementare al acestuia m.80212004 emis de Comisia (l
Europeand. impli
Pentru a fi aplicabil controlul aplicat de citre Comisie, este necesari intrunirea a a
doud condilii cumulative, astfel incdt operatorii implicali si depdgeascl praguri ale de tot
cifrelor de afaceri realizate, gi anume (i) clfrd de afaceri cumulati a tuturor operatG. k
qfoce
rilor implicali de peste cinci miliarde de euro qi (ii) sd existe ce pufin dou[ intreprin-
25 de
deri care si depigeascd 250 milioane de euro cifrS de afaceri rcalizatd in Uniunea
k
Europeand, fiind insd exceptate cazut',le in care fiecare dintre intreprinderile impli- dintrt
cate realizeazd mai mult de doud treimi din cifra sa total5 de afaceri la nivel fiecat
comunitar intr-un singur stat membrul. Mai multe tranzac{ii sunt apreciate ca o de aJr
I

I in altemativ[ la
aceste condilii, Potrivit art. I alin. (3) din ECMR: notifi
mand
 DreptulconcurenleiinUniuneaEuropeand 213
.
singuri operaliunt dacd sunt realizate intr-o perioadd doi sau trei ani, pentru o
tratzaclie parliald, se va face un calcul pa(ial. in cazul in care aceste praguri nu sunt
atinse, concentrarea poate fi totugi consideratd a avea dimensiune comunitarS, in
anumite condilii.
Procedura de notificare, ce trebuie urmatl pentru toate concentrSrile care au
dimensiune comunitard, presupune uftnarea anumitor regulil. Notificarea trebuie si
fie trimisd fie ca urmare a (i) incheierii contractului, fie a (ii) anun!5rii ofertdrii
publice, fie a (iii) preludrii controlului, ins6 ea poate fi inaintati qi (iv) dupdt
manifestarea intenliei frcutd cu bund-credin!5. Concentrdrile care se supun procedurii
de notificare nu trebuie sd fie implementate inainte de notificare sau cel t6rziu inainte
de declararea lor prin decizie emisl de Comisia Europeand drept compatibile cu piala
comun[. Cu toate acestea, anumite concentrlri care fac obiectul exceptlrii pot opera
in baza prezumfiei instituite prin exceptare.
Jurisdiclia Comisiei intervine atunci c6nd concentrarea cap6t5 o dimensiune
unionali. Examinarea concentrdrilor se face potrivit principiului subsidiaritdlii qi prin
aplicarea sistemului simplificat de control de tip ,,ghiqeu unic" (one-stop). Cu toate
acestea, este necesard notificarea nu numai in fata Comisiei Europene, in mSsura in
care sunt intrunite condiliile, dar qi in fala fiecdrei autoritili nalionale care ar putea sI
fie implicatl prin opera{iunea de concentrare.
Concentr[rile economice pot fi verticale, orizontale sau conglomerate, ipoteza din
urmd combinAnd cele doui forme dint0i. Regulamentul este mai strict in controlul
concentr[rilor orizontale, temeiul acestei diferenlieri fiind reprezentatd de poten]ialul
prejudiciabil mult mai puternic pentru buna funclionare a piefei al concentririlor care
se circumscriu aceleiagi pie{e relevante. In ceea ce priveEte concentririle conglo-
merate, se cerceteazd la caz care este finalitatea concentrdrii; in funclie de acest
criteriu, rigoarea interven{iei poate varia. Astfel, fie se urrnireqte extinderea propriei
produclii, fie extinderea in piala geografici, ipoteze in care se va cerceta cu atenlie
potenlialul concentrdrii, fie concentrarea este pur conglomerati, frrd legdtur[, ipotezd
in care se considerd caarftbenignd.

,,O concentrare care nu atinge pragurile prevdzute la alineatul (2) are dimensiune comu-
nitard tn cazul in care:
(a) cifra totald de afaceri combinatd realizatd la nivel mondial de toate intreprinderile
implicate depdseSte 2 500 de milioane EUR;
(b) in Jiecare din cel pulin trei state membre, cifra totald de afaceri combinatd realizatd
de toate intreprinderile implicate depdseqte 100 de milioane EUR;
(c) infiecare din cel pulin trei state mernbre care sunt incluse la litera (b), ctfra totald de
afaceri realizatd de cdtrefiecare din cel pulin doud dintre intreprinderile implicate depdseSte
25 de milioane EUR Si
(d.) cfra totald de afaceri realizqtd in Cornunitate de cdtre fiecare din cel putin dowd
dintre intreprinderile implicate depdseSte l0A de milioane EUR, cu excepiia eazurilor in care
fiecare dintre intreprinderile implicate realizeazd mai mult de doud treimi din cifra sa totald
de afaceri la nivel comunitar ?ntr-unul qi arclaqi stat membru""
I in mdsura in care concentrarea are un impact mai mic asupra pielei, se poate proceda la
notificarea prin formular simplificat ce conline mai pu{ine inforna{ii, iar p64ilor li se reco-
mand6 intocmirea de cereri prealabile formalizate.
 214 Dreptul concurenlei

comisib controleazd concentririle economice avand drept scop nu protejarea de

intereselor aclionariatului, ci a interesului public. Comisia urmdreqte structura pielei
cu
qi efectueazi testul competitiv (ex ante gi, uneori, ex post) pentru aplicarea corecti
Ei set
dupd criterii obiective, in special indicele Herfendahl-Hirschman (HHI index). ten
intr-o primd etap5, comisia poate adopta o decide: fie (i) concenkarea nu cade
sub incidenla Regulamentului si inceteazd procedura, fre, constatdnd ci intrfl in sfera
nr.
controlului, (ii) concentrarea nu ridici indoieli serioase in privinla compatibilitdlii cu art.
piala comund qi se admite cererea de concentrare, fie (iii) concentrarea ridici indoieli
Un
serioase in privinla compatibilitdlii cu pia{a comunS, gi deschide etapa a doua a Cor
procedurii, in care investigheazd in continuare posibilitatea admiterii. insr
Etapa a doua presupune evaluarea detaliatb a solicitdrii de autorizare prin
solicitarea de informalii suplimentare, ?n decizia finalS hotlrdndu-se (i) admiterea gen
cererii, in caz de compatibilitate cu piala comund, (ii) admiterea conditionatd qi cu
obligalii instituite in sarcina participan{ilor, dacd acestea sunt in mdsurd sd facd met
respectiva concentrare compatibild cu piala comund, (iii) interzicerea concentrdrii, in roh
cazulin care aceasta este incompatibil5 cu piata comund, (iv) de dizolvare a concen- renl
trdrii pentru a restabili, in mdsura posibilului, situalia anterioarS, in caz de prematurl
implementare ori de implementare ficut[ cu incdlcarea condiliilor de admisibilitate. mai
(v) adoptarea mdsurilor interimare, (vi) revocarea admiterii concentririi, in cazul in
care informalia care a stat la baza dectziei este incorectl sau au fost incllcate
obligalii instituite prin ea. I

r:t gu.,

W APLTCATIT PRACTICE:
sunl
pialt
r. Compara{i conditiile de notificare a concentr5rii economice conform dreptului na1ional, gi pilo
conditiile din Regulamentul nr. r39/zoo4. I
a. Aritali daci este notificabili potrivit Regulamentului nr.4glzoo4 o operafiune de divizare a
unei intreprinderi care are puncte de lucru in mai multe state membre, de pe uima operaliunii fiecare infel
loc de desfigurare a activit5lii activAnd autonom fatl de celelalte. terul
CONC

Cdt&t
i
Sec{iunea a 2-a.Aplicarea uniformi na{i<
a dreptului concuren(ei norn
dea
Eurc
Regulile de concurent[ presupun interpretare gi aplicare conformi, pentru ca, in
mai r

acest fel, sd se asigure cd, la fiecare spef5, dreptul este aplicat in mod corespunzdtor.
P
Aplicarea uniformd a prevederilor din Tratat la nivelul Uniunii Europene esre
.rnif<
imperios necesarS" Necesitatea existenlei unei interpretiri unitare, in condiliile in
rilor
care aplicarea este in prerogativa mai multor autoritSli, precum si asigurarea, pe cale
procedurald, a unei aplicdli coerente sunt incontestabile.
Cu ti)atc acestea. provocdrile in calea asiguririi aplicdrii uniforme a dreptului
unional sunt nutneroa.qe. Numinll mare al autoritdlilor chemate s6 aplice regulile de
drept *ttrr"i:ean ai conr:ltren{ei face dificil5 arrnonizarea, in absen{a unor instrumente
 Dreptul concurenlei in (Jniunea Europeand 2L5
*
de convergenlI. Coexistenta reglementdrii concuren{ei la nivelul Uniunii Europene
cu reglementirile statelor membre, face ca in fiecare stat membru sd se aplice doul
seturi normative cu grad ridicat de similitudine. De altfel, suprapunerile de compe-
tenle sunt apte sd genereze conflicte.
Implementarea reglementirilor concurenliale se face, potrivit cu Regulamentul (CE)
nr.ll2003 privind aplicarea art.81 (actualmente art. 101) qi art. g2 (actualmente
att.102) din Tratatul de la Roma versiunea consolidatl (Tratatul de Funclionare al
Uniunii Europene), de cdtre comisia Europeand, prin Directoratul General pentru
concurenld, dar qi de c6tre autoritSlile na{ionale de concurenli, precum qi de cdtre
instanlele na{ionale.
Regulamentul (CE) nr.ll2003 este sediul instrumentelor procedurale de conver-
gen!5 qi premisa aplicdrii uniforme a dispoziliilor din Tratat.
Regulamentul (CE) nr.ll2003 privind aplicarea TFUE a inlocuit fostul Regula-
ment (EEC) nr.l7ll962, reformand instrumentele de convergenlb prin sporirea
rolului autoritdtilor gi instanlelor na{ionale qi stabilind Refeaua Europeand de Concu-
ren!6 (European Competition Network, abreviat ECN).
in pofida paEilor importan{i in determinarea unui regim de aplicare uniformd cdt
mai sigurS, Regulamentul (CE) nr. 112003 nu este lipsit de critic[.

$1. Politica Uniunii Europene in domeniul concurenfei

Aplicarea regulilor de concuren!5 nu trebuie confundatd cu prerogativa Comisiei
Europene de a decide politicile in materie de concuren!6. Politicile de concuren![
sunt ideologii privind modalitatea in care se impune si fie desfbqurate relaliile de
pia{5, pentru a se realiza politicile economice ale Uniunii, aceasta fiind principalii
piloni pe care se construiesc reglementdrile cu impact economic unional.
Politicile au rol de reglare, stabilind, bunSoard, condiliile de exceptare in materia
inlelegerilor anticoncurenfiale, exceptdri care derivd din principiul c5, in pofida carac-
terului ilicit al conduitei, fapta este scuzatl de la sancfiune. De asemenea, politicile
concurenliale indici direcliile de aplicare a regulilor de concurenfd, fiind expresie a
caracterului dinamic al aplicdrii dreptului concurenlei la nivelul Uniunii Europene.
in subsidiar. politicile de concuren!5 sunt aplicate (nu qi stabilite) qi de autorit5lile
naiionale de reglementare pentru diferite sectoare ale economiei care, prin funcfia lor
normativ5, regleazd comportamentul de pia1d, al agenlilor economici. Acestea au rolui
de a stabili politicile de urmat in vederea armoniz6rii principiilor la nivelul Uniunii
Europette. Importanla detlnirii pie{elor potrivit acestor criterii comune este c1 at6t
mai mare, cu cfrt intrd in disculie pielele trans-nalionale.
Pe de o parte, se remarci (y' instrumente de convergenld, care permit aplicarea
uniformS, pe de altd parte, (ii) instrurnenteie de divergenld, corespunz6nd neajunsu-
rilor de reglementare ale Regularnentului.
216 reptul concurenlei

$2. Instrumente de convergen(i int

res
Reprezintd instrumente de convergenld aplicarea dispoziliilor Tratatului de c6tre
Comisia EuropeanS, releaua europeanl de concurenld $i instrumentele de control sel
judiciar.
crir

a. Re{eaua europeanl de concurenfi Co

Un rol important in implementarea principiilor care guvemeazi concurenla comuni- fup
tardil defin instanlele nalionale ale Statelor Membre, care, potrivit Regulamentului (CE) val
rtr. 112003, sunt chemate si aplice Regulamentul in mod direct. in
in aplicarea Regulamentului (CE) nr.112003, autoritdlile nafionale coopereazd cu nat
Comisia European[, prin informarea asupra investigaliilor na]ionale in care se estr
urmdreqte aplicarea art. 101 qi 102 TFUE. $i Comisia pune la indemna autoritSlilor disr
nalionale documente, dacd nu decide s5 preia investigalia, caz in care investigalia
nalionall se opreqte. Putr
De altfel, sunt reglementate $i abilitatea autoritdlilor nalionale de reglementare sl eve
solicite qi si oblind informalie de la agenlii economici, obligalia de a se consulta cu circ
pir[ile interesate inainte de a adopta decizii, dreptul de aataca deciziile emise de
autoritdlile nalionale etc. met
Autoritd{ile na}ionale de concurenli au indatorirea de a identifica piefele rele- lncu
vante, de a analiza respectivele piele gi de a propune remedii, ori de cdte ori se
(
inregistreazi blocaje de funclionalitate a piefelor. in acest sens, este necesar ca statele
membre s[ armonizeze procedurile qi seturile de cerinfe in vederea dezvoltdrii l
standardelor uniunii Europene qi aplicdrii unor politici concurenliale uniforme. mljl
Dincolo de cooperarea cu Comisia, autoritdlile nalionale sunt organizate in COnr

Releaua Europeanr de concurenld (European competition Network ECN), relea in

cadrul cdreia se asigurd aplicarea uniform[ a dispoziliilor din Tratat la nivelul auto
fiecdrui stat membru prin schimbul de informafie, prin dezbaterea intre autoritef $i com
prin cooperarea efectiv[ in spele (spre exemplu, spela Booking.com care a fost unI
investigatd de cltre mai multe autoritS{i na{ionale de concurenfd). I
ob!ir
b. Comisia Europeanfl Prot
obie
Aplicarea regulilor de drept antitrust este in prerogativa Comisiei Europene, prin
situe
Directoratul General pentru Concurenli (D/G Competition).
S

(i) Puterile de investigalie nelo

comisia are puteri de investigafie, de a apliea amenzi qi sancliuni" iar curtea

I
de aplic
Justilie are prerogativa de control judiciar al solugiilor date de Comisie"
inldt
Comisia poate decide misuri {y' structurale su (ii) comportarmentale in reme-
de cr
dierea proporfionali a rezultateior inc5lcirii, prtn interrnediul deciziilor fommle, dar
in vr
qi rndsuri (iii) provizoii, dac[ existd riscul vdtdmirii ireparabile a relaliilor concureil-
poat(
fiale. Misurile structurale sunt acelea pdn care se modifici felut de *rgani.zare al
intreprinderii, curn ar fi obligalia de a vinele o parte din afacere. Milsuriie compor-
tamentale lin de conduita intreprinderii gi privesc ac{iuni pe care tretruie sd 1q." um:eze tl
z'1
 DreptulconcurenleiinUniuneaEuropeand 217
E
intreprinderea feptuitoare, bundoari obligalia de a incheia contract cu un te{ cdruia
respectiva intreprindere i-a refivat furnizarea produselor.
Comisia are discrelie in a inifia o procedurS de investigalie, criteriul impactului
semnificativ asupra pielei interne fiind ponderat Ei de volumul de lucru qi de alte
criterii care reflectd importanla incilcirii, in determinarea deschiderii procedurii.
in finalul investigaliei, in cazul in care se stabileqte existenla unei incilcdri,
Comisia aplicl amenzi cu putemic efect disuasiv pentru slvdrEirea unor astfel de
fapte. in caz de incilcare, intreprinderile vinovate sunt sanctionate cu amend[ in
valoare procentualS, in pragul maxim de l0o/o din cifra de afaceri oblinuti, precum gi,
in caz de neexecutare a amenzii, se poate stabili cu efect coercitiv amendd comi-
natorie de 5oh, pentru fiecare zi de intdrziere. Cifra de afaceri luatd in considerare
este cifra globald a intreprinderii, ceea ce face ca amenzile si reprezinte un putemic
disuasiv pentru acestea.
in aprecierea amenzii, se pot lua in considerare circumstanle agravante, precum
puterea pe care o are intreprinderea in piafd, profiturile rezultate din incdlcare,
eventuala recidivd, daci incllcarea a fost deliberati, sau, dimpotriv[, sd aplice
circumstanle atenuante, ori politica de clemenld, dupd circumstanle.
Un alt instrument de convergenli sunt investigaliile sectoriale, acele investigalii
menite sd reflecte situalia din diverse pie1e, fErE a fi direclionate in identificarea unor
inc6lcdri, cum este cazul investigaliilor propriu-zise.

(ii) Culegerea de probe

La fel ca alte elemente procedurale, culegerea probelor, fiind intr-un sistem de
mijloace unitar, contribuie la asigurarea apliclrii uniforme a dispoziliilor privind
concurenla din Tratat.
Transmiterea informaliilor citre autoritatea de investigalie, in limitele prohibiliei
auto-incrimindrii, precum qi a protejdrii informaliilor secrete, a datelor personale Ei a
comunicirilor protejate dintre client gi avocat (aEa-numitul ,,privilegiu legal")1, este
un mijloc probatoriu aplicat uniform.
De asemenea, inspecliile inopinate, efectuate inbaza mandatului judiciar prealabil
oblinut, permit culegerea de informalie in mod specific acestui tip de investigalie.
Probele colectate in cadrul inspecfiei trebuie sd fie cdutate qi colectate in legitur[ cu
obiectul qi scopul investigaliei, potrivit principiului propor{ionalitdlii, cu exceplia
situaliei probelor identificate din intdmplare, in legdturd cu o altd investigalie2.
Sistemul unitar probatoriu integreazd qi premierea denunfurilor din partea persoa-
nelor din interiorul organizaliilor fdptuitoare.
Nu in ultimul rdnd, descoperirea faptelor a fost posibild, in ambele spele, prin
aplicarea regulilor de clemen!5 pentru autodenun{area faptelor, fiind premiatd prin
inliturarea ori reducerea pedepsei, dezvlluirea de informa{ie care permite autorit5lii
de concuren![ si pomeascd investigalia sau sd ob{ind probe incriminatorii importante
in vederea finalizdrii. Trebuie subliniat ci denunlarea sdvArgirii propriei fapte nu
poate fi
impus6, dreptul de a nu se autoincrimina fiind deplin recunoscut, dat

1
Spre exempl\ T -125 103, T -253 I 03 Akzo.
2
Bun6oar5, C-85187 Dow Benelux.
218 reptul concurenlei

autodemrnlirl voluntar este permis qi poate genera efecte favorabile frptuitorului mul
(aceastd consecintd depinzdnd de circumstanlele din procedura respectivi). obli
(iii) Audierile
(
Audierea intreprinderii investigate este un drept, iar nu o obliga{ie pentru aceasta.
intreprinderea neavdnd nici obligalia de a rdspunde intrebirilor formulate de cdtre I
autoritatea de concurenld. Tot un drept la indemdna intreprinderii investigate este art.
acela de a formula apdrdri in vederea preg[tirii audierii. prin
Pe lAngd regulile generale izvordte din asigurarea drepturilor procesuale, se aplicd pd'4
qi reguli specifice materiei. Audierile in materia investigaliilor de concurenli nu permit 1

ascultarea martorilor, iar in canl in care se aplicl proceduri speciale, cum este cazul nalir
procedurii angajamentelor sau a recunoaqterii faptei, nu se stabilesc audieri. pror
disp
(iv) Accesul la dosar I
Accesul la dosar este un alt instrument de convergen!6, dar qi de asigurare a unui Con
proces echitabil. Comisia av6nd dreptul de a folosi deopotrivd atAt mijloace proba- exp(
torii inculpatorii, cOt qi disculpatorii, principiul egalitSlii armelor, aplicabil gi in mict
aceastd materie, reclamd ca intreprinderea investigate sd aibd aceeagi informalie la poat
dispozilie. Accesul la dosar permite ca atdt intreprinderea, cAt qi autoritatea de insti
investigalie sd aibd la dispozilie un dosar cu acelasi conlinut. I
Existd qi excepjii privind accesul la dosar, precum opinia economistului-Eef, care din r

nu este pus la dispozilia investigalilor sau opinia comitefului consultativ, care este Con
disponibilS doar in rezvmat. art.
(v) Instrumentele de trunzacfionare
d
Instrumentele de ftanzaclionare (trtlea bargaining) permit oblinerea unei solu$
adaptate la circumstanle. intreprinderea putdnd sd contribuie efectiv la dobdndirea (
unei situalii mai bune procesuale, in vederea sancfiondrii mai bl6nde. unifr
Intre acestea, procedura recunoaqterii faptei, prin care intreprinderea are posibi- judi<
litatea reducerii amenzii, misurile provizorii, care tind sd regleze punctual disfunc-
(,
liile generate prin fapta ilicit6, sau procedura angajamentelor, prin care intreprinderea
poate sd beneficieze de inlocuirea amenzii cu obligalii qi condiliondri in sarcina sa- T
dacl le propune intr-un stadiu incipient al investigaliei. Genr
Unir
(vi) Instrumentele de raportare sanc
Comisia Europeand asiguri aplicarea uniforml la nivelul statelor membre at6t C
prin cooperarea cu autorit5lile nalionale de concuren!6, cdt gi cu instanlele nationale. veri{
Autoritilile nafionale au obligalia de a informa Comisia dupd inceperea primelor juris
demersuri formale de investigalie qi cu cel pulin 30 de zile inainte de adoptarea dispr
deciziei finale, asupra aplicdrii dispozi{iilor art. 101 sau art. 102 TFUE. Aceastd pro- de or
cedurd de informare prezintd utilitate indoielnicS, in considerarea irosirii de resurse
in acest scop qi a finalit[lii comunicSrii, cel mai adesea oprind inutil procedura. (i
Lucrurile stau diferit in canrl autorit6tilor nalionale de concurenld care nu sunr E
obligate sd comunice intre ele investigarea unor fapte de concurenld cu dimensiune oblig
unionald. Astfel, este posibil ca doud autoritSli nalionale sE investigheze concomitenl
fbrd sd aibd cunoqtinli de aceasta, fapte conexate sau chiar aceleaEi fapte. AflAnd ,

Capit
 . Dreptul concurmlei in Uniunea Europeand 219
f
mult mai tdrziu despre aceasti imprejurare, iardEi, se pot irosi resurse sau se pot
obline solulii diferite, antrenind pericol de aplicare neuniform[.

c. Instan{ele na{ionale
Instanlele nalionale sunt investite cu prerogativa aplicdrii directe a art. 101 gi
art.fi2 TFUE in cauzele pe care le solulioneazd. Ele pot constata existenla fapteil
prin raportare fie la raporturile contractuale infEliqate in cursul judecSlii de cltre
pi(i, fie la conduita abrzivd a unei intreprinderi.
Av6nd in vedere faptul cI prevederile Tratatului prevaleazd in raport cu dreptul
najional, in aplicarea directl a dispoziliilor acestuia, instan{ele vor trebui sd se
pronunle asupra inc6lcdrilor de concuren!5 cu dimensiune unionalS, chiar dacd
dispoziliile dreptului na{ional oferd discrelie in aceastd privin}i.
De asemenea, existl o obligalie de colaborare a Comisiei cu instanlele nalionale.
Comisia poate prezenta un punct de vedere in cauzele nalionale in calitate de martor
expert (amicus curiae), aducind informalie ori opinie in privinla aspectelor econo-
mice, de fapt sau juridice pertinente gi concludente in speld. De asemenea, Comisia
poate prezenta din proprie iniliativi observalii orale ori scrise, cu permisiunea
instan!ei.
Unul dintre instrumentele de asigurare a practicii uniforme la nivelul instanlelor
din cadrul Uniunii Europene il reprezintd obligalia instan{elor na{ionale de a inainta
Comisiei Europene toate hotdrArile instanlelor judec[toregti in care s-a frcut aplicarea
art. 101 sau art. 102 TFUE.

d. Curtea de Justifie a Uniunii Europene

Curtea de Justilie a Uniunii Europene are un rol esenlial in asigurarea aplicdrii
uniforme a dispoziliilor din Tratat, prin doud instrumente specifice, (y' controlul
judiciar gi (ii) deciziile preliminare.

(i) Controlul judiciur

Deciziile Comisiei sunt supuse controlului judiciar exercitat de Tribunalul
General qi Curlii Europene de Justilie (curfi constituente ale Curlii de Justilie a
Uniunii Europene), in calea de atac. Sunt supuse controlului judiciar atAt deciziile de
sanclionare, c6t qi cele privind concentrdrile economice.
Controlul judiciar asigurd aplicarea uniformd, in special prin posibilitatea
verificdrii in substanld a deciziei, nu doar la nivel procedural, Curtea avdnd
jurisdiclie deplini asupra deciziilor Comisiei, expresie a separdrii puterilor. Curtea
dispune administrarea de probe, standardul probator fiind acela al dovedirii dincolo
de orice indoialS rezonablld.

(ii) D eciziile p r e lim in are

Expresie a
cooperdrii jurisdiclionale, instanlele nalionale au dreptul, dar qi
obligafia, de a adresa Curlii Europene de Justilie intrebdri privind interpretarea sau

I Este o prerogativd similard celei din materia ajutorului de stat, care face obiectul aralizei
Capitolului XI.
220 Dreptul concurenlei
a
validitatea dispoziliilor aplicabile prin raportare la situalia de fapt, legisla{ia qi
motivarea hotdr0rii. prr
in aplicarea art.267 TFUE, Curtea Europeani de Justilie rdspunde intrebdrilor pie
adresate de cltre instanlele nalionale, emilAnd hotdr0ri preliminare care au valoare pe
obligatorie pentru instanld, inclusiv in cazul in care, potrivit drepfului nalional, este act
obligatorie unnarea opiniei Curfii Constitulionale.
Fiind solulie de ultim resort, nu se emite hotdrdre preliminard in caz;|ll in care civ
dispozilia de drept european este limpede (acte claire) ori a fost lSmuritd anterior fie
(acte 6 clairi). Curtea poate sd refuze si se pronunle asupra unei intrebdri dacd inter- ex€
pretarea dreptului european nu are relevanld asupra ca:uzei, daci problema este ipo- cd'
teticd, sau nu are la indemdnd elementele de fapt sau de drept pentru a se pronunfa. pot

e. Carta drepturilor ornului stal

Drepturile fundamentale ale omului, din care izvorlsc principiile esenliale in fliltr
ace
orice tip de procedurl contencioasl, sunt un instrument important de armonizare a
aplicdrii dreptului european al concurenfei, potrivit art. 6 din Tratatul de la Lisabon4 din
Carta Drepturilor Omului avdnd aceeagi valoare juridicd ca Ei tratatele Uniunii. tn
consecinfi, se impune proteclia drepturilor la nivel similar celei furnizate de Cart[. $tc
In aplicarea drepturilor previz,ute de actul fundamental, numeroase principii au aprr

fost implementate in reguli procedurale ale Comisiei qi autoritililor nalionale, cum caz
este dreptul de a fi ascultat, prin instituirea garanliilor procedurale privind audierile, pril
dreptul la proces corect, ca pafie din protecliei efective, dreptul la apirare (inclusiv inr
prezumtia de nevinovSfie), limitarea rezonabild, a perioadei de investigaliet, nullum dub
i
crimen/nulla poena sine lege.
De asemenea, dreptul intreprinderii de a nu se incrimina, limitat la documentele ufir
recunoscute qi existente, face uneori dificil5 trasarea unei linii de demarcare, in inI
cursul procedurii2. sult

f. Acfiunile in daune
l=
t-
Aceste acliuni sunt consideratr o modalitate ,privatr" de punere in aplicare a
regulilor de drept european al concurenfei. Persoanele fizice sau juridice pot invoca tt
l-,r

direct in fa{a instan{elor nalionale competente incdlcarea art. 101 sau art. 102 TFITE, l
fie pe cale de ac{iune, fie pe cale de excep{ie. cont:

In cazul invocdrii pe cale de acfiune, se urmdreste oblinerea de despdgubiri rezul- decir

tate de pe rrma incdlcdrii. Acliunea in daune necesitd dovedirea vinovdliei frptuito-
rului, precum qi a prejudiciului suferit de victimd. intrucAt aceasta se promoveaz[ in
fala instanlelor nafionale, necesitatea aplicdrii uniforme a dispoziliilor din Tratat a
f5cut necesard adoptarea Directivei privind daunele nr.l04l20l4UE, a cirei imple- I

mentare la nivelul fiecdrui stat membru face posibilS uniformitatea in cuantificarea

1
despigubirilor, fiind acoperite atdt damnum emergens, cdt qi lucrum cessans.
stau

I
A se vedea, pentru perioadd excesivd de investiga{ie , c-s7gll1p Deltafina spA 2014.
2 A se vedea C-3oll04 P Commission v SGL iZOool ql T-ll2lg| Iionn"r*onrrdhren-
Werke AG.
 Dreptul concurenlei tn Uniunea Europeand 221
r
Adesea, fiind rezultat al unei incilcdri care produce prejudicii mai multor intre-
prinderi participante in piald (fapta fiind indreptatd in contra bunei funcliondri a
pielei interne), dar qi consumatorilor, acliunea in daune poate fi promovatd inclusiv
pe cale colectivd, dreptul nafional furnizdnd modalitatea concretd de promovare a
actio popularis.
Dreptul unional al concurenlei poate fi invocat qi ca apdrare in cadrul unui proces
civil de citre victima care urmSregte comportamentul incorect concurenlial sI nu ii
fie opus. intr-un exemplu, dac[ victima este chemat6 in judecati cu o cerere privind
executarea unui contract incheiat cu incllcarea art. 101 TFUE, aceasta poate pretinde
c[ dispoziliile pe care se intemeiazd pretenliile reclamantului sunt nule absolut qi nu
pot produce efecte.
in pofida implement5rii directivei prin legislafie corespunzdtoare la nivelul
statelor membre, nu toate provocirile legate de aplicarea uniformd au fost solutio-
nate. Accesul la dosar al te4ilor rimdne o problem6, la fel ca qi efectele fald de
aceqtia ale hotlrdrii, solulionarea ,,privatd" necesitdnd o abordare diferiti decdt cea
din cadrul apliclrii sancliunilor adrninistrative.
De asemenea, coordonarea efectelor de pe urma punerii in aplicare administrativi
qi civild este un obiectiv al Directivei. in vederea armonizdrii efectelor, pre.judiciul se
apreciazd tinind cont de incllcare, acord0ndu-se desplgubiri in dublu cuantum, in
cazul cartelurilor prin care se realizeazd incdlcdri grave (hard-core). De aselnenea,
prin excep{ie, intreprinderile care beneficiazd de politica de clemenld nu sunt }inute
in mod solidar de la plata despigubirilor sau in privinla cdrora prejudiciul nu este
dublat.
Cu toate cI formularea unei acliuni in despbgubiri nu este condilionati de
urnarea unor proceduri prealabile administrative, acliunea putAnd fi promovatd atdt
in paralel, c6t qi independent de aceste proceduri, la nivel practic, avantajele demer-
sului legal ca ufinare a sancliondrii administrative nu pot fi negate"

r:1
I il""tr.AfrrPR{crrcE:
r. Analizati daci lipsa mandatului judiciar prealabil inspecfiei inopinate poate fi compensat prin
control judiciar posterior efectiv.
a. Explica{i dac6 poate Comisia sd se intereseze de scopul unei intruniri sau daci au fost adoptate
decizii in timpul respectivei intdlniri, din perspectiva limitdrii la informatii simple de fapt.

$3. Instrumente divergente

Anumite elemente de drept substanfial qi anumite instrumente procedurale incd

stau in calea uniformei aplicdri a regulilor de drept european al concurenlei.
222 Dreptul concurenlei

a. Provociri privind aplicarea uniforml Brit

Principalele provocdri in aplicarea unitard sunt elementele circumstan{iale ale drel
spefelor, acestea nefiind identice, aplicarea nediferenliatd poate sd conducd la erori de san(
apreciere. De asemenea, sanc{iunile stabilite in aplicarea dreptului unional al concu- I
ren{ei pot sd difere, atAt din perspectiva cuantumului amenzli, rdspunderii penale. men
excluderii de la licitafii, cAt gi rispunderii civile. priv
Apoi, parlicularitSlile procesuale din sisternele de drept ale statelor membre fac ca dec
aplicarea judiciard si conduc[ Ia rezultate divergente in privinla unor spele similare, pent
ceea ce distorsioneazd qi aplicarea uniformd a dreptului european al concurenlei.
Excluderea din procedurile de achizilie publicd a intreprinderilor care au trucat
t:
licitalii, ca sancliune privind incdlcarea art. 101 TFUE, este o misurd ce se aplicd
diferenfiat in statele membre.
E
A
De asemenea, termenele gi regimul diferit al prescrip{iei extinctive privind dar 9i
faptele, precum qi regimul diferit al nulitdlii in sistemele de drept ale statelor membre
rcprezintd,,la rdndul lor, provoc[ri in aplicarea unitarS.

b. Procesul interna{ional
Potrivit Regulamentului (CE) nr.86412007 (Roma II), legea aplicabilS obliga{iilor
extracontractuale care ridic[ probleme de concuren!5 este legea statului pielei
afectate sau care aparent este afectatd. in cadrul proceselor internalionale apai alte
provociri, prin efectul Regulamentului Bruxelles 1, care dispune cI alegerea instanlei
este condilionatd de leg5tura cu o relafie juridica. Convenfia de la Haga din 30 iunie
2005 privind conventiile prin care se alege instanla exclude dreptul antitrust din
scopul aplicdrii sale.
Alte provoc[ri se pun in privinja solu]iondrii problemelor de drept european al
concurentei in arbitraj institulional (organizat de cdtre o institulie specializatd) sau
ad-hoc (spontan, neatagat unei institulii). Cu toate cd arbitrabilitatea problemelor de
dreptul concurenlei este recunoscutlr, tribunalul arbitral nefiind o institulie nalionali
(nu are lex fori in sensul convenlional) nu reprezinti jurisdiclia unui anumit stat
membru, nefiindu-i aplicabil art.234 TCE (actualmente art. 267 TF[JE), mai pulin in
cazul in care deciziile sale sunt obligatorii injurisdic{ia in care este emisd hotdrirea:-
Acesta nu poate adresa o intrebare preliminard Curlii de Justifie a Uniunii Europene.
Cu toate acestea, tribunalul arbitral este {inut sd aplice dispoziliile de ordine publicl
inclusiv dreptul unional.
Sunt solulionate in arbitraj, in practicS, acliuni in daune, obligalii de a nu concura
qi de exclusivitate, precum gi controlul angajamentelor asumate in privinla operatiu-
nilor de concentrare economicd condilionate.

c. Rlspunderea penall
o altd provocare in aplicarea uniformd a regulilor de dreptul concurenfei o
reprezintd reglementarea rdspunderii penale doar in anumite state membre (Marea

I C-12611997 EcoSwiss (ECJ),

2
C-55512013 Merck Canada.
 , Dreptul concurmlei in Uniunea Europeand 223
*
Britanie, Danemarca, Romdnia), precum qi inexistenla unei incrimindri la nivelul
dreptului unional, Regulamentul (CE) nr.ll2003 impiedicdnd Comisia sd aplice
sancliuni penale.
Faptul cidispoziliile de drept penal din sistemele de drept ale cAtorva state
membre permit sancfiuni privative de libertate, riscul dublei incrimindri, neclaritdli in
privinla obliga{iei de informare pe care statele membre o au in privin{a sancliunilor
de drept penal sunt c6teva dintre problemele pe care le ridicd rdspunderea penald
pentru fapte de concuren{i monopolistd.

APLICATII PRACTICE:

Ar6tali care sunt consecinlele investiglrii concomitente a unei fapte de cltre Comisia Europeani,
ilar qi de cdtre un organ de urmirire penall dintr-un stat membru.