il{ 4q 2 et(

MIMSTERUL EDUCATIEI $I CERCETARII

UNIVERSITATEA "1 DECEMtsRIE I918"ALBA IULIA

Lect.univ. d Td.OCTAVIAN HAnCf aCA

I ilffiil ilillffi ilililfiiln ililIilil il ilil

DREPTUT COI\CURENTEI
NOTE DE CURS

*.s*'.;:x:"'%
.a
1

Alba Iulia
2006
 CAPITOI.UL YII
TAPTELE DE CONCURENTA NELOIALA

7.1 Consideratii generale

Una din obligafiile impuse de legea comercianfilor este exercitarea
comerfului in limitele concuren{ei licite.
in practic[ concurenfa echivaleaz6 cu o victorie proprie insofitii de
infr6ngerea adversarului.
Juridic, concurenla este confruntarea intre comercian{i cu activit[ti
similare exercitate in domeniile deschise come4ului, penfiu atagerea,
I
I
I

extinderea gi conservarea clientelei. I

Arta de a atrage clientela se manifestl pregnant in regimul de

concuren{E 1i libertate a iniliativei private" De acee4 dreptul la clienteld I

trebuie inleles ca element al fondului de comer!, apirat impotriva llanoperelor i

neoneste de indep6rtare ori de detunrare spre un alt fond de corne4ea.

I
Toate manoperele care nu au ca scop atragerea qi men{inerea unui l
concurent rival, prin mijloace necinstite, reprezintL acte sau fapte de
concuren{d neloiald sdvArqite pe piafa relevanti a unui produs, serviciu sau l

lucrare, sau a untri gup de produse, servicii sau lucr6ri.

Faptele de concurenfi neloialE sunt descrise in art. 4 qi 5 din Legea nr.
llll991 privind combaterea concurenlei neloiale. Din intreaga economie a
acestei legi rezultl cI in afara faptelor descrise in mod expres mai pot fi
calificate concuren{e neloiale qi alte fapte qi actiuni conhare uzanfelor cinstite
pentru comiterea chrora poate fi atrasl rdspunderea civilE delictualS.
Normele Legii nr. l1/1991 au scop de a reprima concuren{a neloialI gi
de a apEra moralitatea concurengei. lnterzi.cerea concurenfei neloiale are ca
obiectiv, disciplinarea raporturilor dintre comercian{ii de pe aceiagi piaf5, de
pe un segment de piala de pe pia{a unui produs, serviciu sau luc-rare prin
consffingerea tuturor la respectarea jocului liber intre cerere gi ofert5".
Conform art.2 din Legea nr. 11/1991, constituie concurenf[ neloia]6
orice act sau fapt contrar uzanfelor cinstite in activitatea comercial[ sau
industriali. Concret, {$emenea practici, se materializeazfl mai ales prin crearea
de confuzii cu semnele distinctive ale agentului etonomic rival de pe pia1a,
prin denigrarea acestui4 prin coruperea personalului sau prin spionaj
economic qi alte mijloace de a-i dezorganrzainteprinderea.
7.2 Fapte de concuren{I neloiali prevlzute de Legea nr. 11/1991
7.2.a. Denigrarea intreprinderii, produselor sau serviciilor
comerciantului rival

q
E. Florescn, op. cit., p. 65
'5 E. Floresctl op. cit., p. 66
57
 Conform art. 4lit. ,e" din Lege constituie faptii ilicit6 ,, comunicarea,
chiar fbcirti confiden{ial, sau rispdndirea de citre conoerciant de afirrnafii
mincinoase fdcut5 asupra unui concurent sau asupra mdrfurilor/serviciilor sale,
afirmafiile de naturE sE dduneze bunului mers al inteprinderii concurente".
Denigrarea nu se confirndd cu dreptul de a critica, nici cu infomrarea
consumatorilo4realizati,pe calea publicitEfii testirii oficide a unor produse.
Neloialitate denigrdrii implicd favorizarea intereselor agentului
economic agresiv, o suficient6 individualizarc a celui lezat, prejudicierea
acestuia c6t gi credibilitateaafirmafiilor .prejorativee6.
Se comite denigrare gi prin reclam[ comparativi, in cadrul c6reia
calitatea sau prefurile produselor ori ale presta{iilor concurentului sunt opuse
celor personalo, pe aceasti cale fiind puse in evidenf6 avantajele of,ertei
personale gi in lumin[ favorabilS propriile produse sau servicii qi discreditate
produsele ori serviciile concurenflrlui qi dezavantajele concurentuluieT.
Reclarna comparativd creeazd prezumfia de denigrare gi dd naEtere
dreptului la acliunea ln concurenftr neloial6e8.
Caracterul denigrator al afirrna{iilor sau cornuniclrilor este apreciat qi
prin prisma mijlocului utilizat de comerciant pentru promovarea activitS{ii sau
produselor, lucr[rilor gi serviciilor proprii.
Afirmaliile qi comunicdrile depreciative sau comparative defavorabile,
r6sp&tdite sau proferate trebuie sd fie contrare realitii{ii, dar credibile, adicd
apte sE producd in congtiinfa consumatorilor convingerea cE ele exprim6
adevdrul asupra inbeprinderilor sau produselor concurentului v6tiimat.
Aceasti fapti se s6vdrgegte numai cu o intenfie calificatS, aceea de a
face rdu concurentului gi poate privi at6t persoana comerciantului (competenfa
profesional5, onorabilitatea, crediful de care se bucurl, viafa personali) cet
mai ales m6rfirile salery.
Fentu comiterea unei asemenea fapte ilicite autorul poate fi sanc{ionat r

cu amendE. contraventionalE.
Comerciantul v6t5mat are dreptul si cear6 in justifie obligarea autorului
la incetarea faptei de denigrare, la dezminlire pe aceeaqi cale utilizatii pentru
denigrare, la acoperirea prejudiciului qi la publicarea pe cheltuiala proprie a
hotirdriijudecEtoregti prin care a fost obligat sd inceteze s[vflrgirea faptei qi sE
desplgubeasctr pe cel vdtlmat.
7. 2.b Dezorganizarea intreprinderii rivale

Dezorganizarea inteprinderii rivale reprezint5 rezultatul unor fapte de

concuren{i neloialI deosebit de periculuoase, func}ionarea normald inteml a

* O. Capapn6, op. cit., p.6f.-67

t' E. Florescq op. cit., [. eo-ol
eE
E. Florescq cit., p. 67
* T. Predescu, op.
op. cit., p. I 13
58
 ?ntreprinderii.rivalului lezat fiind afectati consecutiv comiterii spionajului
economic sau provocarii de concedieri in masE.
In mod tradilional doctrina distinge intre dezorganizareo tntreprinderii
concurente qi dezorganizarea pielei. Dezorganizarea pi"1ei aduce atingere
nu
numai unei anumite intreprinderi concurente, ci aniamblului concuientilor
care fabrici sau distribuie un produs. Se includ in aceastd categorie
de fapte
diverse practici restictive, in principal practicarea unor prefuri anormal rJe
joase,, in scopul elimindrii concuren{ei. Acest tip
de comportament este
specific competitorilor de mare anvergurr qi pourie denumirea de abuz de
pozilie dominantE, eventual de abuz de dependenfa economical0..
In scopul atingerii acestui reanltat, al dezorganizlrii intreprinderii
rivale, se por utiliza metode diferite qi deosebit de pdgutiitoare.
Una dintre rnetodele de sivdrgire este spionajul economic spontan la
care se referh art. 4, lit. ,,d" din Legea nr. Il/lggt qi care ionstd ?n
,,dezv6luirea de c6tre salariahrl unui cornerciant a unor date secrete privind
activitatea acestuia qi exploatarea acestor informafii de cdtre comercianhrl
agrelivll sau spionaiul economic provocat prev5zut de art. 4, lit.
,,f' din Legea
nr. I l/1991 constdnd in ,,oferire4 promiterea sau acordarea nemijlocit6 -sau
mijlocit, de daruri sau alte avantaje satariatului unui comeiciant sau
reprezentantului acestuia pentru ca prin purtare neloiald s[ poati
afla
procedeele sale industriale, in scopul de a-i cunoa$te sau folosi
clientela sa sau
pentru a ob$ne orice alt folos pentru sine sau pentru alti persoani,
in dauna
unui comerciant".
A*H spionajul se poate realiza prin divulgari spontane sau
provocate'"'. [n primul caz salariatul unui comerciant Oezvatuie
din proprie
inifiativ6 datele secrete privind activitatea acestuia; iar in al doilea'c-airu,
economic agresiv, ofer6 prornite sau acordi mijlocit sau nemijlocit _
ryentul -
daruri sau alte avantaje pentru ca prin purtarea neloiala a salariatului
sau
reprezentanlilor unui comerciant sE poati alla procedeele sale
industriale, sd
cunoasci sau sd foloseasc6 clientela sa sau sI oblinI orice folos pentru
sinoori
pentru altd persoan5, in dauna concurenfirlui spionat.
In concep{ia legii, spionajul economic spontan dep6.Eegte limitele unei
conhavenfii qi poate imbrdca forma delictului civil sau chii a infractiunii.
Jurispruden{a germand a decis ci secreful de fabrica sau de comert
- -
orice fapt legat de intreprindere, cunoscut de un numdr restdns
este

destinat sr rEmdni secret pentru ci este declarat sau considerat

d" d;;;;;;
ca atare.
No{iunea de secret nu se confund6 cu noutatea brevetului gi nici
cu tot
ce de poate afla fErd dificultate sau efort.

'* E. Mihai, op. cit., p.275

"'O. CtrpAtena, op. cit., p. l7-lg
'* O. CApApn{, op. cit., p. lg
59
 O altE cale de dezorganizare a intreprinderii rivale consti tn coruperea
persgnalului acesteia indeosebi a celor rnai apfi qi mai experimintali,
tehnicieni, manageri, contabili, informaticieni etc. atr6g6ndu-i in
infieprinderea agentului economic agresivlo3.
Faptul de concuren$ neloilalil se poate realiza:
a) prin oferirea serviciilor de cite salariatul exclusiv al unui
comerciant concurentului acesfuia ori acceptarea unei asemenea oferte (art. 4,
Iit. ,a'din Legea nr. 11/1991)
b) prin angajarea salarialilor unui concurent in
scopul
dezaryartrzillii activitiitrii sale (ert 4,lit,,h, din Legea nr. llllgl)
e) provocarea de conceditri unor salariagi ai unui comerciant in
scopul infiinlSrii unei societifi concurente, care si capteze clienlii acelui
comerciant (art.4rlit. ,h'din Legea nr. lll1991)
F[rE a intra in detaliile care contureazi specific fiecare din aceste fapte
observdm g^.tinta activitElilor neloiale o constituie in prineipal clientela
adversaruluilu.
ln sfrrqit, o attii modalitate de strvdrqire a faptei ilicite care atrage
dezorganizarea intreprinderii rivale, const5 tn deturnarea clientelei unui
comerciant de c6tre fostul s6u salariat sau mandatar prin folosirea leg[hrilor
stabilite cu o clientel5" in cadrul func,tiei, detinute anterior de comJrciantul
vltimat (art 4,Iit ,,9" din Legea nr. 1lll991).
In literatura juridice s-a considerat ca in absenfa unor manopere
fiauduloase nu suntem in prezenfa concurenfei neloiale chiar daca" irin
ipotez6, plecarea salariatului va provoca o deplasare masivd a clienteleilOs.
Totul depinde de circumstan{e: dacl se face dovada cI de exemplu salariatul a
sistematic practici de acaparare a clientelei atunci comportamentul este
"trJi*t La fel, nu constituie act neloial
neloial. nici constituirea unei noi societ6fi,
avand aeelaEi obiect de activitate cu o alta preexistenti, unnati de angajarea
unor fogti salariali ai intreprinderii initriale, chiar dacr prin aceasL- s-ar
gjtermiry un important transfer de clienteli. Ceea ce primeaza este principiul
libertitii de ffiativi qi, ?n consecinf5" este necesarE probarea 11toiutii4ii
concurentuluil6.
in plus victima hebuie sE dovedeasca gi faphrl ci, prin aceste conduite,
a fost privatil de exploatarea clienterei sale sau d" *sigment important i
acestei4 altfel spus, ci ele au condus la dezorganizarea inteprinderii;atelo7.
Rezultate similare poate produce qi boicotul pe care kgea nr. I lllggl
nu-l reglementeazd. Boicoful se caracterizeaza ca rm ,,instument de

g S"ormr{ op. cit., p. 18, E. Florescu, op. cit., p. Tr

lI'* E. Mihai, op. cit., p. 276
'-
t*
E. Mihai, op. cit-,p.277
E. Mihai, op- cit., p.277
t" E. Mihai, op.cit.,p.277
60
 constrengere economic6, exercitat impotriva comerciantuhilezat, const6nd in
refuzul de a in&e1ine relafii pe piata cu acesta"lo8.
Prin urrnare boicotrl tzoleazd practic comerciantul, constrdns s[-gi
reduc[ sau s6-gi tnceteze activitatea pe o anumitE pia]6.
Referirile la boicot prezinti importanlA practici mai ales cE in fara
noastr6, pe diferite piele relevante s-au manifestat fapte de boicot insolite de
fapte de distrugere de bunuri.
Boicotul d6 drephrl la aoliunea ?n concurenfi neloiald gi obligarea
solidar[ la plata daunelor interese, atit a celui care a organtzat ruperea
relaliilor comerciale c6t gi a celui incitat la asemenea fapte. RAspunderea este
atrasd indiferent daci o asocia{ie a organizat boicohrl qi fapte a fost pusE" in
executare de membrii acelei asocia{ii"
7.2.c Acapararea agresivd a clientului
Aceasti formb de concurenf6 neloial[ se comite la incheierea unor
oootracte comerciale prin acordarea unor avantaje sub condilia aducerii de
citre partenerul confoactual a altor parteneri. Fapta evidentiaz6 metoda
cunoscuti sub denumirea de ,,bulgdrele de zdpadd" reglementatE de art. 4, lit.
,,c" din Legea nr. 1ll1991.
Conform art 4, lit. ,a'
din Legea nr. 11/1991 ,,incheierea sau
executarea unei prestafii in mod avantajos, cu condi{ia aducerii de cdtre cliengi
a altor ctimpErdtori cu care comerciantul abuziv ar unna sE incheie contracte
asetnln[toare""
in mod concre! o astfel de faptii de concuren{a neloialE consti in
promisiunea fdcuti de comercianl prin prepu$li sau ,,comigii pentru nego{"
(v6nzitorii) ci va vinde o rnarft unui client, ori c6-i va presta un anumit
serviciu la un pre{ inferior celui obignuit dac6 acesta se oblig6 sE aduc[ alli
clienfi.
Evident cI un asemenea procedeu afecteazd at6t pe clienli cit gi pe
comercianlii concuren{i intrucdt induce credinfa ce pe o astfel de cale se pot
dobdndi bunuri tn condilii mai lejere decdt cele existente pe o anumiti piafr
relevanti.
Desigur prin metoda ,,bulgdrelui de zdpadd" scopul comerciantului
este atins spre paguba altor comercianli concurenfi, insl avantajul scontat va
iluzoriu intrucdt se ajunge in scurt timp la imposibilitatea de a mai fi gdsiti
clien{i sau la imposibilitatea comerciantului de a satisface toate cererilelm.
Jurisprudenfa a considerat ci aceasti practicd este excrocherie, deoarece,
comerciantul iqi insuqegte un profit cu ajutorul unor manopere frauduloase.
7. 2. d Publ icitatea falsd sau publicitatea mincinoas d

'ot o. Cap4an[ op. cit., p. 18

'"' -E. -,t lorescu,
109
op. cit., p. 73
6l
 'pin ce in ce mai des concuren{a neloialS prin discreditare se manifestd
sub fonira mesajelor publioitare sau se strecoar[ in varii proporfii in acestea.
Intehim cu un astfel de con{inut afiqe lipite in locuri publice, manifeste sau
circulare distibuite clienfitror, anunfuri inserate in ziare sau difrrzate prin radio,
spoturi publicitare la televiziune. Aceste practici sunt cu at6t mai periculoase
cu cdt este mai mare numirul de persoane care le receplioneazE qi pe care le
pot influen{a.
regea interzice indicaliile inqelltoare ori invocarea unor vifiuF
curative, preventive sau miraculoase ale unor produse. orice publicitate
cornport6nd alega{itrni indicafii sau prezent6ri false sau de naturl sE inducd in
eroare clientela supra. existenfei, naturii, calit5tii substanliale ale produselor ori
serviciilor, ale pregurilor, condiliilor de v6nzare, de utilizare sau asupra
rezultatelor utilizdrii, toate acestea reprezent6nd publicitate mincinaasd sau
falsd.
Aceste practiei sunt interzise prin ort. 4, lit. ,,d" din Legea nr. l l/lggl
care prevede c[ prin fapte ilicite ,,comunicarea sau r6sp6ndirea de cdtre
comercianfi de informa{ii asupra inheprinderii sau activitilfii acesteia menit6 s6
induc6 ia eroare gi s6-qi creeze o situalie de favoare in dauna altor concurenfi".
Publicitatea fals6 este pdgubitoare pentru concuren{5, clientel6 ori
consumatori, deoarece prezintE propriile produse gi activitatea in mod
mincinos qi favorabil prin exagerarea realizrrilor ori prin ascunderea
nerealiz6rilor, pierderilor, defecfiunilor cu scopul necinstit de atragere a
aten{iei clienlilor in detimentul altor competitoare.
Asemenea fapte prezinti pericol pentru consumatori, care in astfel de
condilii de realizare a actelor de comerf vor fi indugi in eroare, consimtimintul
lor de a cumpdra un anumit produs ori de a beneficia de un anumit servicig, va
fi grav viciat ca unnare a unor forme speciale ale doluluill0.
Falsitatea mesajului publicitar se poate aprecia fie dup6 conlinutul
yesajului transmis, fie dupi persoiuur cireia ii este destinat mesajul respectiv.
In acest sens aprecierea caracterului fals al publicit{ii se va face in raport de
capacitatea de perceptie a ofertei de c5tre tipul de consumator, de iultura
medie, iar in cazul unor produse selecfionate, iprecierea acesfui caracter se va
-
face in raport de tipul de consumator aviratlll.
Publicitatea mincinoase poate realiza prin folosirea unor false denumiri
de origine sau a unor false indica{ii de provenienyd.
Demtmirile de origine aparfin unui colectiv de producitori din regiunea
sau zona pe care o identific[ fiind protejate special impotriva folosirii lor
frr[
drept.

'lo T. Prescure, op. cit., p. Io9

"' E. Florescu" op. cit., p. 77
62
 simplu] fapt al aplic6rii denunririi pe care un produs care are o altr
origine este considerat infracliune qi sanclionatE prin art. 301 C. pen.
Indicaliile de pravenienld oferd informalii asupra caracteristicilor
calitafi produselor dintr-o anumiti regiune sau zon6 cu un anumit climat, sol,
apd etc. Scopul indicatiilor de provenienli este necesar ca menfiunea aplicatl
pe produse s[ fie susceptibili sd induc6 in eroare publicul.
Falsificarea unor indicafii de provenienfd sau a unor denumiri de
origine sunt de natur6 si creeze un risc de confuzie in public cu privire la
originea produsului.
Faptele contureazl dou5 din cele mai caracteristice fapte de concurenfd
neloialE deoarece eviden{iaz6 cazuri de exploatare frrr drept a reputagiei
originii Sau provenienfei produseior"
In privin{a faptelor de concurenf5 neloiald prin falsa publicitate nu este
necesar sE se dovedeasc6 reaua-credinfi a ftptuitorului ?nsI acesta este obligat
sE fac6 proba veritillii confinutului anunlului, indicafiilor, prezentirilor ce au
ftcut obiectul publicitEfii.
7.2.e Confuzia cu cancurentul vdtdmat
Pnn confiuie se infelege actul de concurenfd neloial5 care consti in
disimularea credibilE a propriei activitili de piafa autorului sub aparenla
semnelor distinctive ale concurentului lezat sau ale unui colectiv de
concurenfi.
Modalitii{ile de comitere a acestei fapte de concurenf5 neloial5 sunt
descrise de art. s,lit. ,d',,,b"$i .g" din Legea nr. l1ll99lqi de art. 301 C. pen.
qi sunt considerate infracliuni.
conform art. 5, lit ,a" constifuie fapti de concuren{i neloilal6
,,folosirea unei firme, embleme, mdrci, inven{ii, indicativ geografic, a unui
model, ambalaj sau desen industrial, a unor topografii ale unui circuit integra!
de naturd sd provoace confuzie cu cele folosite legitim de un alt comercianf'.
Potrivit art. 5 lit. ,,g" din aceeaqi lege este consideratil faptn de
concurenfE neloiald,,producerea in orice mod, importul, exportul, depozitare4
oferirea spre vdnzare unor m[rfiri, servicii sau lucr5ri purtind men]iuni false
privind brevetele de invenlii, m6rcile, indica{iile geografice, desenele sau
modelele iadustriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate
intelectual5 cum ar fi aspectul exterior al fimrei, designul vitrinelor sau cel
vestimentar al personalului, mijloacele publicitare qi altele asemenea, originea
gi caracteristicile mlrfurilor, precum qi cu privire la numele producitoruloi sau
al comerciantului, in scopul de a-i induce tn eroare pe ceilal{i comercianli gi
pe beneficiari".
Rezulti deci ci se poate crea confirzia cu o rivald prin
crearea de similitudini cu firma emblem4 ambalajele sau alte semn" de
identificare a acestuia. Confuzi4 de asemeneq este posibilE prin producerea in
orice mod, importul, exportul, depozitare4 punerea in vdnzare sau vfinzarea

63
unor mdrfiri purtind mentiuni false privind brevetele de invenlii, originea qi
caracteristicile mdrfurilor in scopul de induce in eroare pe ceilalfi comercianfi
qi beneficiari.
Aceste fapte pun in evidenfd protec{ia drepturilor exclusive ale
creatorilor qi succesorilor asupra creatiei tehnice qi intelecfuale, prin acliunea
in contrafacere.
insd, dreptul concurenlei face abstractie de natura crea{iei fiind
interesat de caracterul loial sar.l neloial ai folosirii ei de cEtre concurent.
Practic, concurenlii imit6 frecvent forma exterioard a produsului,
atrlizeazL arnbalaje din acelaqi material, de aceeagi outroare sau de culori
asennfrndtoare, cu decorafii asemdnltoare ceea ce constituie fapte de confuzie"
Protec{ia este recu}oscutS dae6 elementele imitate au un caracter
original, dac6 este evidenti intenfia de a crea confuzia gi/sau dacd este notorie
intreprinderea ale c6rei semne distinctive exterioare sunt imitate.
tn practica judiciar6 s-a decis ci imitarea sistennatici a produselor
fabricate din sticlE, impregnate de creagia gi stilul concurentului qi dishibuirea
lor la prepri mai scdzute, pe aceleaqi canale utilizate de comerciant gi c6tre
aceeaqi clientela, comise de c6tre fostul salariat al comerciantului constituie
I 12
fapte prevdzute de art 4 \it. "d" ,,b" , ,,€" din Legea nr. I I /l 99 1
Confuzia poate fi creata gi prin imitarea mijloacelor publicitare. in
materi4 ideile publicitare nu pot fi protejate ci doar forma special6 in care sunt
exprimate. Prin urmare, sloganurile distinctive, ca element de originalitate, pot
forma obiectul unui depozit gi protejate ca mErci prin acfiunea in contrafacere,
iar in cazul in care intre slogan qi un comerciant determinat se produce riscui
de confi.rzie, este admisibili qi acflunea in concurenfl neloialS-
tn unele cazuri, imitarea unei reclame nu creeazi confuzie cu
concurentul dar poate avea ca efect riscul de depreciere a valorii ei publicitare
qi atrage dreptul la protec{ie prin acliunea in concurenfa neloiald.
ln sfhrgit intr-o manierd subtil6, confuzia poate fi creati prin a$a numita
paratizafi const6nd in exploatarea de c6te autorul fapttrlui de
concurenfi neloiali a popularit{ii competitorului lezat prin referire abuzivi la
activitate4 popularitatea sau produsele acestuia" I 3
I

Concurentul panzit, in acest caz, creeazh confuzie prin raportarea sa la

intreprinderea notorie, c6utind sd profite de prestigiul ei, pentru a exploata
acelagi tip de clientel6, qi a determina in cele din urm6, detumarea acesteia din
urma in profitul sIu.
Concurentul vdtdmat prin fapta de concurenlE neloiali a confuziei cu
concurentul vitiimat poate cere instanfei de judecatii sd dispuni distmgerea
bunurilor ce poarti mentiunile false, sd oblige pe ftptuitor sd publice, pe

t'2
Dec. Civ. Nr. I a Trib Sibiu - Dec. Civ. Nr I a Curfii de Apel Alba-Iulia
"3 o. Capagne, op. cit., p. 16
64
 cheltuiala s4 hotdrdrea judecdtoreascd de condamnare
qi s6-i fie plEtite
desp6gubirilb materiale gi morale ocazionate de concurenlu
niloide s6vdrgiti.
7-2.f Alte fapte de concuren{d neloiald reglementate de art. 5 din
Legeanr. lI/1991
In art. 5 lit" ,,c", ,d", ,,o" $i ,,f,' din l*gea llllggl mai sunt
reglementate rrmEtoarele fapte de concuren{E neloiali:
c" folosirea in scop comercial a rerultatelor unor experimentiri
a c6ror ob{inere a necesitat un efort considerabil sau a altor informalii secrete
?n leg[turI cu acestea, transmise autont5filor competente in scopul obginerii
autorizafiilor de comercializare a produselor faronaceutice sau a produselor
chimice destinate agriculturii care conlin produgi chimici noi.
d" divulgarea u&or infonnafii previzute l,&. lit. ,,c" eu exeeptia
situaliilor in care dezvdluirea acestor informa,tii este necesari pentru protecfia
publicului sau cu excep{ia cazului tn care s-au luat mEsuri pentru a se asigura
ci inforrna$iile srrnt protejate contra exploatirii neloiale in comerf, dacS aceste
infouna{ii provin de la autorit{ile competente.
e. divulgare4 achizilionarea sau secretului comercial de c6tre
terfi, fhr5. consirn{Smintul de{in6torului s6u legitim, ca rezultat al unei acliuni
de spionaj comercial sau industrial.
f. divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de c6h.e
persoane aparfinand autoritElilor publice, precum qi de cStre persoane
imputemicite de delinltorii legitimi ai acestor secrete pentru ai reprezenta in
fala autoriti,tilor publice.
Persoanele care sdvArgesc un astfel de act de concurenf[ neloia]d vor fi
obligate, prin hotirdre judec6toreascE, s6 inceteze sau sr inl6ture actul, s6
restituie docurnentele confiden{iale insuqite in mod ilicit de la delinltorul lor
legitim gi, dupl eaz si pliteasc[ daune materiale gi morale comerciantului
vdt6mat.
La cererea delinltorului legitim al secretului comercial instanfa poate
dispune mdsuri de interzicere a exploatirii industriale qi/sau comerciale a
produselor rezultate din insuqirea iliciti a secretului comercial sau distrugerea
acestor produse. lnterdic{ia inceteazi atunci c6nd informafia protejat6 a
devenit public6.

65
:
i
I
t
I