Ásni IV. Nr. 25.

Cb& Dtunlneeä 18 August Î929i K «o** £ / 2 Lei «xempIartA,

ABONAMENT ANUAL : REDACŢIA :

Pe un an Lei 180*— ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESC
P e an jumătate.an Lei 100.— LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Cluj, Strada Regina Maria Nr. 36. — Telefon: 7-419
Autorităţi fi instltuţiuni U i 500*- ADMINISTRAŢIA:
In streinătate dublu. CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 19 Cluj, Strada Regina Maria Nr. 19. — Telefon: 10-48

Scurtaincercaredoctrinarapentru izul IiiPamfilSeicaru

Defăimătorii.
„Ţărănimea nu poate fl decât favorabilă socializării oricărei ramuri de producţie care este sau tinde a deveni un
Evenimentele
dat naştere
delà Lupeni au
celor mai fantas­
monopol privat, în special a izvoarelor de energie (petrol, cărbune, gazuri naturale, cărbune alb) şi a industriilor tice relatări prin presa, aşa ca
ie bază — Dar ţărănismul Îşi dă seama că ţelul acesta nu va fi atins decât la capătul unui proces de evoluţie în
•are el are de jucat un rol însemnat. — De aceea, trăind în mijlocul realităţilor sociale produse de desvoltarea cetăţeanul buimacii se întreabă
capitalistă, ţărănismul fără a pierde nici o clipă din vedere idealul său, va trebui să-şi adapteze tactica necontenit cu drept cuvânt: unde se ter'
împrejurărilor date şi mijloacelor sale revăzând-o din timp în timp".
mină minciuna şi unde începe
Virgil Madgearu — «Ţărănismul" (sau după noi mic tipic agrarian românesc).
adevărul. Reportagiile chilome-
Este toarte uşor şi mai ales comod a României postbelice ? Să spicuim peritru a creia condiţii de trai ome­ trfee, produs al imaginaţiei bol­
penăm dl Pamfil Şeicaru să se mişte din desbaterile parlamentare cu oca­ neşti muncitorilor, a căror mizerie nu năvicioase şi sălbăticite, ticluite
pe linia miei dialectici pure şi în zia disctiţiei legii circulaţiei bunurilor o pune nimeni la îndoială ? cu afirmaţiuni cari fixează min­
această atitudine în faţa realităţii să rurale,, o precizare făcută de ăl Dl Pamfil Şeicaru face o lamenta­
volatilizeze fenomenul social în for­ deputat Penescu în duelul avut cu dl bilă dar voită confuzie, încadrând ciuna, calomnia şi reavoinţa, au
mule sterpe. Sunt foarte obişnuit cu Lëtar Rădăceanu şi care sună : „Prin partidul naţional-ţărănesc în rândul zăpăcit complect opinia publică.
sofieticăria D-sale. Dar ca să-i dau tendinţa partidului naţional-şărănesc, irtidelor burgheze. Cine a citit comunica ri/e zia­
o lecţie de precisă atitudine, voiu în politica agrară de a crea condiţiile D-sa, defineşte rcgbmul capitalist relor minoritare asupra tragi­
eăuta să dau expresie câtorva prin­ necesare desvoltării unei noi societăţi, sau burghez ca un regim social-econo- cului eveniment delà Lupeni, a
cipii de metodologie politică. Sivrit suit acest partid face parte din marea far inic având ca substrat proprietatea trebuit să constate însă stu­
de circumstanţă să arăt, că fiecare milie a partidelor muncitoreşti". Le­ individuală, confuzie făcută de tn-
partid politic este expresia organi­ gea d-lui Ion Mihalache a subliniat 'treg partidul liberal. Astfel poporul pefiat, că obrăznicia unor ve­
zată a unor interese asemănătoare, acest lucru. Nimic mai simplu, când roman a fost burghez în Hoaţă puterea netici şi toleraţi în această ţară,
sare interese dau fizionomiei parti- în centnd de gravitate al doctrinei na­ cuvântului, sau dacă ideia de proprie- a întrecut de mult măsura per­
euiară unui grup social dat prin im" ţional-ţărăniste rezidă concepţia pro­ iute primitivă o identificăm cu prin- misă şi că e cazul să fie tre­
portanta lor în acel grup social. Par- prietăţii muncă. Şi ce «m spus eu mai cimul posesiunii imediate, atunci oa­ ziţi la realitate. Când unul din
tiduLnational-ţărănesc, şi cred că aci mult. sam\ cum numeşte dl Şeicaru re­ menii cavernelor OM fost straşnici aceşti indivizi care a fost Ia
dl Şeicaru este de acord cu mine, voluţionar, afirmând acest principiu burghezi. In acest mod dl Şeicaru fi­ faţa tocului, primeşte lămuriri
a u este altceva decât exprasiunea po­ programatic cu ocazia evenimentelor xează pentru totdeauna partidul na-
litică a intereselor rurale în primul delà, Lupeni ? i ţional-ţărănesc în Jocul celui liberal, precise delà o persoană oficiala
rând devenite astăzi predominante. Nu mă interesează haluchmţiile ; făcându.-l burghez, deoarece partidul şi totuşi redă întâmplările bazat
Tot programul său de acţiune vizează Domnieisale, de proaspăt căpătuit liberal, după opinie curentă a com­ numai pe spusele unui muncitor
structura paiUiculară economică a remarc însă că metoda sa de promis burghezia română. In noua sa minoritar „bătrân şi cinstit",
ţarii noastre, care după o expresie argumentaţie se reduce în a mistifica postură partidul va fi obligat să în­ desfigurând complectamente ade­
consacrată este eminamente ayrinnă! realitatea, din consideraţii de oyoríu- ghită toate reţetele ortodox burgheze: vărul, şi absolut, contra con­
Şi cum majoritatea locuitorilor din nitate. sabotarea sistematică « ideii coope­
vingerii iui, aceasta înseamnă,
ţara _ aceasta surd plugari, interesele Eu ii arăt precis origina confuziei ratiste, (ideie care cu voia d-lui Şei­
lor vor fi satisfăcide de ace$ partid D-sale coite. A scăpat din vedere cel caru are la bază generoase principii că veneticii şi toleraţii aceştia
în mod preponderent. mai caracteristic pasagiu din artico­ socializante), desvoltarea în detrimen­ din solda presei minoritare au
Eu ştiu că legea numărului îl inco­ lul meu: ..Partidul năţimml-ţărănesc tul obştesc şi cu ajidorul avuţiei pu­ o menire şi un scop precis:
modează ş'H face să strănute pe dl nu este un partid burghez. El este blice şi a bugetului a unui sincer mo­ defăimarea a tot ce este româ­
Pamfil Şeicaru, iar ca o consecvenţă prótectorid deopotrivă al forţelor nopol privat etc. Cu un cuvânt popo- nesc.
« principiilor sale politice ne apare în muncitoare din ţara asta. rid românesc se va învârti frumos în
postură de latifundiar ingrat al votu­ In momentele actuale ah politicei loc. Mercenarii aceştia ai conde­
lui obştesc. Eu mai ştiu, că atunci româneşti, în lipsa unui partid socia­ Tdtuş această tentativă de unifor­ iului, minoritar văzând că până
când eêle strâns'în chingă ia subit o list (după mine social-democraţii sunt mizare politică care şterge în intere­ astăzi n'a fost încă condamnat
atitudine democratic-libertară, iar în o ficţiune politică) menit a apăra sul oligarhiei bancare orice linie de nici un singur ziarist minoritar
perioadele de desmăţată libertate de~ interesele proletariatului induêtrial şi demarcaţia precisă între programe, pentru delicte de defăimare a
vine sindicalist-revoluţionar. Dar să comercial, rolul^său se extinde auto­ sper că nu va avea succes. ţârii, au prins curaj şi devin din
lăsăm deoparte deocamdată atitudinea mat la întreaga problemă a produc­ In ceiace priveşte situaţia d-lui Şei­
D-sale. Toată lumea ştie dimpreună ţiei naţionale. caru în calitate de consumat gazetar, ce în ce mai temerari, tot mai
cu D-sa, că în lunga lutftă de opoziţie întreaga muncă constituie obiectul în complexul acestor probleme, noi obraznici. Atitudinea şovinistă
a fracţiunilor componente ale actua- preocupărilor sale". Dar dl Şeicaru credem că nebuloasele D-sale discuţii, a ziarelor minoritare este opera
lidui partid delà cârmă s'a accentuat trecând peéle acest pasagiu, se întrea­ au o precisă origină comună: lăptoasa acestor mercenari. Nimic nu este
întronarea principiului proprietăţii bă naiv : „De ce s'a făctd apel la ar­ şi incerta D-sale independenţă l bun ce-i românesc, totul se ba­
muncă în locul proprietăţii de exploa­ mată ? De ce sunt morţi şi răniţi ?" Credem de asemenea, că după atâta gatelizează sau se umflă, după
tare sau a monopolurilor private. (A- Să-i răspund eu : pentrucă un con­ risipă de vorbă a venit vremea să ia cum dictează interesele stăpâ­
ceste monopoluri au fost şi sunt con­ flict normal de muncă a fost tergiver­ o atitudine precisă. Gazetarul care nu
nilor de aci şi delà Budapesta.
siderate de naţional-ţărănişti cauzele sat până la exasperare ! Pentrucă este apărătorul unui crez sincer şi
anarhiei producţiei, a crizei de pro­ statid intervine când conflictul nu se clar manifestat, nu este decât un ne­ Intr'un timp era vorba că
ductivitate şi a conflictelor perma­ mai piitea soluţiona decât cu arma! gustor de vorbe sterpe. aceşti indezirabili vor pleca
nente sociale). Dl Pamfil Şeicaru este „Foaia D-sale" găsia o vină vădită Echivocid este fruètul copt al opor­ la Budapesta unde guvernul ma­
extrem individualist în concepţia eco­ intervenţiunii tardive a statului sau tunismului şi laşităţii. Am urît în ghiar le-ar fi rezervat posturi
nomică, prin urmare toate acele „ba­ mai precis neglijenţii ministerului totdeauna filozofia cameleonului. înalte. Din nefericire, aceşti
1
liverne ' naţional-ţărăniste : proprie­ muncii în conflictul de muncă al că­ Petre Ţnţea.
tate muncă, cooperaţie, în ioate ra­ rui desnodământ tragic se cunoaşte. semănători de ură rí au plecat!
murile de producţie cu scopul unic Şi atunci de ce nu mi se dă voie a Se vede, că interese/e stăpâni­
de menţinere a echilibrului social reabilUa statul, faţă de tâlharii din
nu-l interesează decât ca amator de Valea Jiului în prerogativele sale de 99 Naţiunea". lor sunt servite mai
opera de denigrare desvoltată în
bine prin

sport politic. Pentru noi însă aceste adevărat suveran. Calomniilor ordinare şi inep­ România prea toleranta, zi de
elementare principii economice, con- Crede dl Şeicaru că este o crimă, ţiilor proferate de mica bandă zi, aci şi pretutindeni. Din cel
stituiesc substratul întregii noastre că eu în calitate de „autentic naţio- mai însemnat fleac se face o
doctrine. Vrea di Şeicaru o mai pre­ nal-ţărănist" să încerc să previu repe­ de decrepiţi morali şi cretini
cisă fixare a locului partidului naţio- tarea sângeroasei întâmplări, reclar cerebrali, vom răspunde cum tragedie a poporului maghiar şi
nai-ţărănesc în configuraţia politică rnând intervenţia drastică a statului s e cuvine în numărul viitor. nu peste mult ne vom trezi că
 Pag. 1 CHEMAREA Nr. 25,

pentru orice nenorocire a vre­ ţiuni şt autorităţi româneşti,

unui minoritar, inclusiv constî- cât cei viza fi ş/ cei chemaţi sunt
pafio, se va apela la Liga Na­ datori sâ acţioneze în judecată
în
Le mal du siècle.
ţiunilor. E curata batjocura ce pe debitorii calomniilor atât de Era pe vremea celor mai crâncene nereiului* . . . etc. etc.
fac aceşti apostoli ai înorăjbirei murdare ! Parchetul trebue sâ se lupte delà Marna. Franţa îşi recrutase! Afirmaţii de felul acesta am putea
şi pentru ţară şi pentru minori­ sesizeze numai decât, fără a copiii de 17 ani. Dintr'o fereastră a spicui cu noianul din coloanele presei,
ministerului marinii de pe place delà i Dar unde e reacţionarea metodică şi
tatea respectivă. mai aştepta vre-o intervenţiei Concorde, Poincare privea îngândurat, pricepută în faţa acestui flagel „la rao-
Cu ocazia anchetelor ce au fă- Magistraţii şi ofiţerii vizaţi nu coloanele de' marş formate din aceste ' dă" ? Unde e iniţiativa particulară sau
cut-o la Lupeni, aceşti pierde- pot trece cu vederea insulta a
;
vlăstare, cari poate nici nu înţelegeau cea oficială? Unde sunt şcolile, bise-
vară au depăşit limita bunei cu- ceasta revoltătoare, ci trebue adânca tâlcuire a rostului unui război rica, unde e statul, unde sunt oameni
viinţi şi în mod iresponzabil au sâ ceara satisfacţia cuvenită. început pe când ei erau încă în fra-1 de bine ?
adus grave injurii armatei, ma- geda copilărie. Şi sub impresia acestui j Ofc ! iarăşi guvernul,, guvernul delà
Nu mai putem tolera nici un ignorant plocon adus zeului Marte, care aşteptăm de multe ori lucruri cari
gistraturei şi în general autorită­ marele om de stat, cu viziunea clară trec peste puterile omeneşti, el pare şi
moment dezmâţul acesta al pre­
ţilor româneşti. Anumite ziare au a zilelor de mâine, a spus-o unei doa-1 în aceasta subtilă, vitală şi extrem de
sei minoritare şi în general al mne, nu mai puţin emoţionată şi ea, | multilaterală problemă, singură scăpare.
afirmat că armata, jandarmeria,
ziarelor obscure cari vor să „ILN'Y A PAS DES ENFANTS" — „nu i Delà si aşteptăm o coordonare şi u»
comandanţii acestor unităţi pro­
pescuiască în ape turburi. Ce­ mai sunt copii". J sistem dc acţiune. Lui îi cerem şi aeel
curorul şi prefectul judeţului au
rem cu ultima energie stăvilirea Blăstămat secol care ai răpit oroe- elan tineresc, desinteresat şi antrenaat
chefuit toată noaptea şi că au nirei copilăria! Nefericită omenire care'care să electrizeze şi cele mai apalice
anarhiei minoritare şi pedepsirea
eşit ia faţa locului şi au acţionat face saltul mortal din leagăn în braţele ! voinţi. La noi iniţiativa particulară, pare
indivizilor defăimători ai auto-
în stare de ebreitate. realităţilor celor mai désolante şi mai | paralizată.
ritàfilor româneşti. descoperite. Deaceia copiii se sinucid, { Prima etapă a guvernării naţ. ţăr.
Este aceasta o insulta atât\
minorele se prostituiază, patimi, cari I ' a încheiat în mijlocul ropotului de
de grava adusa acestor institua Chemarea. s

ar putea fi justificate târziu de tot du- j aplauze al reprezertfanţilor aaţiunei, iar

pace viaţa te-a umilit şi ţi-a refuzat;naţiunea însăşi, cu respiraţia opriÄ
succese pentru cari ai stăruit şi luptat, j pentru eâteva momente şi cu ochii ÎM-
Aspecte din Haga. apar premature, spontane şi scelerate. : lăcrimaţi, a acceptat fără să cârtească
Omenirea nu se mai recunoaşte în i jertfe şi sarcini nădăjduind ziîele
n o u

urmaşii săi. Concepţia despre viaţa a mai bune, cari le vor ajunge cu ade-
5 Aug. 1929. — Nimic în viaţa re- în franţuzeşte şi englezeşte s'a făcut nouei genera(ii pare bolşevizată şi răs- vărat poate numai copiii ei.
şedinţii reginei Wilhelmina nu trădează, "ntr'o atmosferă de plictiseală penibilă. vrătită în faţa tuturor idolilor pe cari Daţi-ne deci posibilitatea copilăriei
că mâine se va deschide una din cele A mai vorbit Snowden, ministrul de şi i-a creiat omul de ieri. Tatăl nu-şi pentru aceia pe cari ii voim cu ade­
1
mai importante conferinţe de după răz­ finanţe al Angliei. La Ï2 / s'a închis
i cunoaşte copilul iar copilul reproşează vărat fericiţi. începeţi mişcarea de asis­
boiţi. Calmul tradiţional al populaţiei şedinţa. La ieşirea delegaţilor, o ar­ părintelui cele mai tăinuite momente tenţă socială pentru moralizarea şi edu­
şi spiritul ei disciplinat dă oraşului mată de cinematografişti au filmat di­ cari s-au repercutat asupra iui. Ceiace care. Faceţi legi, legi aspre şi radicale
celor o sută de mii de biciclete o at­ feritele grupuri. era virtute pentru cei de ieri, pentru a căror aplicare să fie riguroasă. Puneţi
mosferă din cale afară de distinsă. In Pentru după amiazi s'a anunţat prima cei de astăzi este „o poveste care nu-i pedeapsa de moarte pe capul aceluia
Binneuhof (parlamentul) însă şi mai şedinţă plenară privată. mai adoarme". care distramă visurile copilăriei, sau atro-
ales în sala cavalerilor (Ridderzaal) se Aurel Păcurariu Unde ne vom opri? sau poate din fiează şi corupe avăntul adoles- centului.
lucrează cu o febrilitate de nedescris. acest conflict care desrădăcinează ne
Am avut ocazia să admir repeziciunea, Dl preşedinte al conziliului, luliu
vom alege cu o nouă morală? Dar Maniu, a motivat admirabil pentruce
cu care avansează lucrările. Se insta­
lează zeci de cabine telefonice, se ame­ Radio-Buciire şti morala e unică şi limitativă. Bunul direcţiunea teatrelor şi cinematografelor
simţ, care-ţi aduce acel roz pe obraz în trebuie sâ rămână la ministerul săntăţii.
najează săli de conversaţie, pentru zia­ (at) In aceasta epocă de mândră ri- numele conştiinţei, reacţionează de multe
rişti, etc. Biroul de presă mi-a eliberat valizare a statelor pe toate terenurile ori cu preciziunea unei mişcări reflexe. Daţi-ne nouă — cari ne adresăm
imediat legitimaţiile necesare, cari îmi civilizaţiei, progresului şi a realizărilor Prin urmare asistăm la o distrugere, opinei publice prin acest organ tineresc
permit accesul în sanctuarele palatului ştienţifice, noi în România, obişnuiţi la o dărâmare. — posibilitatea ca precum odinioară
medieval. cü o izolare pe cât de neexplicabilă, isralitenii scăpaţi cin robia Egiptului să
Răul grasează şi la noi luându-şi strigăm, văzând renaşterea duhului dătă­
Delegaţii au şi început să sosească. pe atât de dăunătoare, suntem absenţi victimele de unde le găseşte. El e sem­ tor de viaţă curaiă nouii generaţii :
Prima întâlnire franco-germană a şi delà toate asemenea manifestări. Facem nalat pretudindeni cu strigăte de alar­ „Dumnezeul părinţilor noştrii bine eşti
avut loc sub forma unei conversaţii, impresia că ori nu am avea nimic de mă. „Viitorul neamului e în pericol"... cuvântat".
despre care lipsesc până în prezent exportat" ori că suntem cu mult mai Asistăm la sinuciderea unei generaţii"..
amănuntele. Nu este însă greu de ghi­ fuduli, decât să ne dimitem la încopciarea Oraşul mare perverteşte caracterele ti- !. Sălăgianu.
cit, care ar fi putut să-i fie subiectul. noastră în acest concert dintre popoare.
Germania nu are de data aceasta de Să luăm cazul cu staţiunile de Radio-
a face cu frontul unic al foştilor aliaţi, emisiune. După'războiu această splen­
şi Franţa are în mod evident interesul didă afirmaţie a geniului omenesc care Poliofl n a Sibir s a u triumful
să tatoneze terenul. s'a dovedit a fi radioul a început să
^Germania consideră — după cum intereseze toate popoarele. Au început tâlharilor organizaţi.
reiese clar din părerile emise de presa să se afirme care de care, împaianjă- Este vorba de cazul Moga. O în­ a doi martori o formulă de tristă răz­
ei — alegerea Hagei ca sediu al con­ nând în scurt timp întreg văzduhul cu tâmplare diversă pentru o simandicoasă bunare politică, un ecou al ocultei
ferinţei ca fiind cel mai bun augur sute şi mii de unde, care de care mai excelenţă, dar profund semnificativă şoptitoare: „Nici în cârji nu-1 voi aduce "
pentru desfăşurarea ei. Este acesta un variate ca şi conţinut, limbă şi îndeo­ pentru noi, care căutăm întotdeauna înapoi din Basarabia".
element psihologic important, căci sebi tendinţă. Marşurile naţionale, la să dăm un senz moral principiilor de­ Admirabilă recompensă pentru sacri­
prima oară delà armistiţiu încoace cântul cărora cu câţi-va ani înainte se mocratice. Cine este Dumitru Moga? ficiile unui om desinteresat, purificator
Reichul se simte pe picior de egalitate azmuţau popoarele una în contra altora, Este un om cinstit, demn, curagios, de moravuri fanariote.
cu Franţa. se întâlneau în regiunea înaltă stăpâ­ care are 5 copii de şcoală şi pe de­ Credem că a trecut perioada guver­
6 Aug. 1929. — Azi la ora 1 1 a nită de Acel Atotputernic, grăbind de asupra fanatic luptător al partidului nărilor din opoziţie, iar mâna noastră
m. a avut loc deschiderea solemnă a acolo fie care unde era aşteptat cu delà cârmă. Este seismograful moral forte va putea debloca calea pentru
conferinţei în sala parlamentului. Cor­ suflet şi interes. al „Căilor Ferate din Ardeal", fapt realizarea marilor înfăptuiri naţional-
doane de poliţie şi cavalerie ţin mul Aşa am reauzit şi noi Românii din perfect demonstrat printr'o neîntrecută ţărăniste. (Nu este vorba de blocarea
timea curioşilor la o distantă conside­ România-Mare faimosul „Isten áld meg abilitate de detectiv al moralei, ultra­ liniei Braşov—Oradia, pentrucă aceasta
rabilă, neacordând intrarea decât dele­ a magyart" reîmprospătând toate sufe giată de nişte trântori care s'au înfipt are un rost economic mult mai adânc :
gaţilor şi reprezentanţilor presei, cărora rinţele şi amintirile negre depe vremea ca nişte parazi(i împuţiţi în averea sta­ de a împiedeca transporturile normale
li s'a rezervat cele două balcoane. când acest imn era oficial până la tului croindu-şi cu o diabolică metodă în perioada de valorificare a produse­
g£ln jurul unei uriaşe mese verzi se Predeal. Aşa s'au strecurat la noi cele aderenţe în întreaga organizaţie de lor noastre agricole).
află delegaţii. O nervoasă aşteptare se mai grave insulte, astfel asistă toate stat. Ce-a făcut Moga, de este astăzi Strânge chinga die Vidrighin!
reoglindeşte pe cele mai multe feţe şi elementele centrifugare la orice eve­ expediat oa un lepros la Nistru? Să
se împărtăşeşte asistenţei din sală. Lo­ niment din Ungaria „ciuntită", astfel a enumerăm : Pentru dl ministru al Sănătăţii
vitura de ciocan a premierului olandez devenit Budapesta centrul de informaţie 1. A descoperit fraudele nemai po­ şi Ocrotirilor Sociale.
produce o linişte desăvârşita în vacar­ rapidă, centrul de distracţie şi centrul menite ale tâlharului Colţescu.
mul ce domnia până atunci. In cuvinte mărit şi dorit al visătorilor. Astfel a 2. A întreţinut o campanie dârză de
măsurate el salută pe delegaţi şi ex­ devenit Budapesta un fel de Capitală pedepsire a vinovaţilor, dintre cari 9 Invalizii...
primă speranţa, că conferinţa va con­ a României transcarpatine.* inşi sunt condamnaţi de justiţie, unul Cu ocazia vizitelor noastre prin sate,
tribui la întărirea păcii mondiale. El E vinovată Budapesta singură? , a fugit în America, alţii sunt la Par­ cu intenţia de a lămuri pe deoparte
trece apoi cuvântul dlui Briand, care Nu! Izolarea Bucureşti-ului —' şi chet, în nucleul delà Timişoara se ope- ţărănimea noastră, iar de altă parte
mulţumeşte într'un stil de causerie le- în aceasta privinţă de restul ţării — jrează arestări, iar restul trăiesc netur- pentru a ne informa la faţa locului
geră reginei şi guvernului ţărilor de au creiat pe bunăparte, acele situaţii buraţi de degetul răzbunării divine despre feliul cum se restrânge la sate
jos pentru ospitalitatea acordată şi îi cari azi nu ne plac. ocrotiţi fiind de o mână nevăzută dar acţiune a guvernantă a partidului nostru,
felicită (ilaritate) de a nu fi direct in­ Cetim în ziare zi de zi programul binefăcătoare. Pentru toate acestea cauza ni se aduc la cunoştinţă şi câteva din
teresaţi la lucrările conferinţei. Aplau­ staţiunei de radio-emisiune a Bucureş­ lui Moga este de azi înainte cauza plângerile lor întemeiate.
zele lungi sunt brusc întrerupte de ri­ tilor, dar el nu ne parvine; căci sta­ noastră, a celor care am clădit Alba- Astfel invalizii, orfanii şi văduvele
dicarea lui Stressemann. Folosindu-se ţiunea a luat fiinţă din cel mai regio­ Iulia de ieri cutreerând satele Ardea­ de război ne roagă sâ intervenim la
de limba germană, el părăseşte dome­ nalist şi egoist sentiment, ţinând în ve­ lului. Avem garanţia cuvântului dat de cei în drept spre a li se lichida la
niul verbalismului incolor şi face aluzii dere numai interesele celor câte-va sute conducători marcanţi ai partidului, pen­ timp neînsemnatele sume de ajutor lu­
la anumite capitole cu cari conferinţa de mii de cetăţeni ai capitalei, întor­ tru a repara această strigătoare ne­ nar — de câte 40—50 Lei, — cu care
va avea să se ocupe. O frază mai ales când pur şi simplu spatele către restul dreptate, prin readucerea sa la Cluj, societatea omenească înţelege să re­
strârneşte interesul general. Stresemann de 17.000.000 suflete, creiate la fel adevăratul său post de observaţie. Cre­ compenseze jertfa lor trupească pentru
spune că „noi trebue să fim adevăraţi după tipul şi asămânarea Iui D-zeu dem că dl Vidrighin se va sesiza de binele comunităţii din care fac parte.
şefi. Să nu aşteptăm ca 99% ale po­ ca şi acele din capitală. realitate descotorosindu-se de mafia
porului să fie spatele nostru ci să avem Noi interpretăm jalba lor şi pe această
Unde să căutăm alinare şi mângăere? liberală care sabotează sistematic opera cale, adăugând rugămintei lor şi rugă­
curajul să mergem înainte pe calea ce de restauraţie a căilor ferate şi între­
o credem bună". Este de remarcat, că Ungurii se aranjază, creiând legătura buinţează buna sa credinţă ca instru­ mintea noastră a tinerilor din partidul
nici o încercare de aplauze n'a tulburat permanentă cu Budapesta. naţional-ţărănesc : să se facă tot po»i-
Dar noi âştialalţi? ment de retorsiune politică. Dl director bilul ca ajutoarele actuale, moştenite
liniştea ce urma discursului. Traducerea general a binevoit să pronunţe în faţa
Să mergem Ia Liga Naţiunilor?... (ContÏQMiea p . pagina n>a jos)
 Nr. 25. e t l E M A R B A iSBcJ.
acapararea congreselor. Muncitorimea din România.
Credem că e perfect cunoscut, de toţi, Să nu uităm că ţi de data aceasta Să fim sinceri. Am cnut nevoe de în programul nostru de guvernare.
sälul-mare tn care înţelege Ungaria să Ungaria a nimerit-o. La congres, după tragedia delà Lupeni pentru a observe Dar să recunoaştem, promiţând, po­
desfăşoare flamura propagandei în pro­ ştirile aflate, vor participa, vre-o 3000— existenţa neremarcată a unei mate pro­ căirea noastră, că delicateţa şi legalis-
fitul ei şi în detrimentul altor state. 4000 studenţi. bleme de stat, existenţa unei probleme mul câte odată puţin înţeles de noi, cu
Ám amintit şi cu altă ocazie, că se Efectul va fi mare ! ! Căci tineretul grav neglijată, ba chiar ignorată de care unii membri ai guvernului tra­
pane tn serviciul idealului urmărit, toate idealist, senzibil, lesne va înregistra toţi: problema sutelor de mii de neno­ tează pe acei liberali şi averescani, cari
mijloacele eficiente, fie umane sau bar­ suspinele crocodiliene ale ungurilor ani­ rociţi, definiţi prin colectivul simplu de au dus ţara aceasta aproape de stin­
bare, cavalereşti sau necavalereşti cin­ maţi şi nu vor fi puţini aceia cari ar muncitori. gere lentă prin complectă desorgani-
stite sau necinstite. Nu ţin cont de îmbrăţişa cauza ungurească propagând-o. Muncitorimea din România graţie zare şi sărăcire, nu era pentru oameni
nimic, orbiţi fiind de lumina viitorului Credem că considerentele acestea de spiritului advers care i-a guvernat până cu inime negre ca şi ale lor, nu e pentru
trmndafiriu pe care-l aşteaptă ca un oportunitate aruncă destulă lumină asu­ mai ieri, spiritului eminamente capita­ oameni cari nu s'au ruşinat de nimic,
rezultat firesc al propagandei desmă- pra goanei de acaparare a congreselor. list al partidului şi guvernelor liberale, pentru a-şi putea face doldora burţile
tete, dar cu efect. E vie în mintea citi­ Să lăsăm însă să se dapene mai de­ a fost scufundată într'o neagră mizerie, şi pungile lor. Dacă unii membrii ai
torului, falsificările murdare, gathar- parte ghemul congreselor actuale. Con­ până suferinţele lor au întrecut orice guvernului ar fi aplicat sistemul „forte"
éknele afaceri, iar mai nou, ca o do­ gresului studenţesc internaţional, îi va imaginaţie omenească. faţă de ceice au impins timp de zece
vadă că blăstămăţiile sunt înăscute tn urma, congresul internaţional organizat Şi dacă muncitorimea n'a avut parte, ani prin sisteme adevărat liberale pe
mtet neam, sunt noile falsificări de di­ de Asociaţia catolicilor unguri, având decât de foarte puţine bucurii în ţara nenorociţii lor de muncitori la acte dis­
mii descoperite de curând, prin care a ca temă, chestiunea politicei poputaţiei românească, în Valea-Jiului, ei au uitat perate ca cele din 5—6 August la Lu­
fest păgubit simţitor statul sârbesc. mondiale. chiar şi noţiunea binelui. — Trata­ peni, atunci problema muncitorească ar
De data aceasta, vom asista şi la Se aude că vor participa la acest mentul brutal cu care conducerea libe­ fi eşit mai de mult la suprafaţa actua­
imdatul spectacol al aservirii congre­ congres, şi patra episcopi din America, rală i-a exploatat ani dearândul, nu lităţii fără acele 25 de cosciuguri, care
selor internaţionale, cu scopul de a în afară de numeroasele somităţi şi în­ putea duce la alt desnodământ, decât vor vesti mult timp finalul unei mi­
contribui în mod indirect la propaganda alte feţe bisericeşti din Europa şi alte acela al cărui tragedie a avut harul să zerii de zece ani.
mgurească. Vom vedea îndată exacti- părţi. pună pe tapet problema lor, în toată Şi ceeace s'a pztrecut la Lupeni se
tatea aserţiunilor prezente. Dacă eşim Va urma expoziţia horticolă, însoţita goliciunea ei înspăimântătoare, furni­ petrece şi azi, aproape pe nevăzute ia
4m sfera prezentului, aruncându-ne pri­ de o mare excursie făcută de toţi gră­ zând în acela-şi timp şi proba că în cele mai multe întreprinderi, unde dis­
virea in trecutul nu prea îndepărtat, dinarii participanţi. Alt eveniment în lupta lor pentru pâinea de toate zilele poziţiile autorităţilor, care apără mun­
vom observa ca puţină greutate, că delà aceiaş luna: eoncursul internaţional de muncitorimea neavând, ce pierde, odată- citorimea ori se răscumpără încă „în u
• războiul cel mare încoace, majoritatea „Sah" ţinut tot la Budapesta. Dar ce nu aveau nimic, nu se dau înapoi făşie ori se exoperează suspendarea ei,
congreselor internaţionale au fost ţinute cununa tuturor evenimentelor de mare delà nimic. Dar dacă interesele parti­ prin fel şi fel de presiuni.
in Ungaria. Ciudăţenia aceasta, care turaţie propagandistă o va forma, fără dului liberal pretind ca truda şi sudo­ In Italia înainte de venirea lui Mus­
m luna şi anul acesta a devenit fla­ doar şi poate — congresul ungurilor rile scheletelor ambulante depe Valea- solini, capitalismul îşi făcea de cap, în
grantă, e lesne de pătruns, dacă ne din toate colţurile lumii ţinut în săptă­ Jiului să fie transformate exclusiv in dauna elementului muncitoresc; în ace­
gândim la ideile meschine ce mis­ mâna Sf. Ştefan. Şi nu vor zăbovi, aur şi argint pentru Banca Românească la-şi timp îşi făcea de cap muncito­
tuie creerul sernil al Ungariei de după adunându-se mulţi, mulţi de toţi, căci şi nu şi în pâine, şi medicament pentru rimea din Rusia stăpână pe viaţa de
războiu. durerea e mare şi credinţa într'un viitor nenorocitul care-i scormoneşte bogăţia, stat în dauna capitalismului; ruşii au
Budapesta, a devenit un fel de Ge­ trandafiriu e tare. Va fi solemn prilej, n'au decât să încerce să o facă, dar dat înapoi cu timpul, reintregrând par­
neva, Haga, a congreselor internaţio­ de răsuflarea turbată. Adunaţi sub sta­ girul statului românesc nu-l va avea, ţial pe capitalişti în drepturile lor an­
nale. Care o forţa ocultă care atrage tua sfântului, sub care acum un dece­ cât timp î-l vom reprezenta noi. terioare, făcându-i părtaşi la întreprin­
popoarele spre Budapesta"? Banul ! ! niu armatele române dădeau de mân­ Partidul naţional-ţărănesc şi azi ca 'n derile lor. Mussolini a mers în progra­
Căci banul e unealta dracului şi mi­ care nenorocitelor victime a lui Bela Kun, opoziţie este o unitate, cu interese co­ mul său cu un pas înainte, făcându-i
nunate lucruri se mai pot face cu el. deteroarea căruia îi scăpase, vor cere lective bine precizate, este unu şi azi un fel de părtaşi pe muncitorii fabrici­
Jar Ungaria, e darnică, consumându-şi acum cu pumnii încleştaţi: reviziunea, căci în cadrele lui nu există miniştrii lor îmblânzând nesaţul capitalist. Cele
toată vlaga bugetelor numai cu armata sau exterminarta, acelora cari numai reprezentând alte interese ca acele ale două curente extremiste şi opuse, curente
şi propaganda iredentistă. E bine să bine le-a făcut. partidului, care sunt şi ale ţării nu de masse ambele, au dat mână, întâl-
se ştie, de toţi, că are editate până în Dar delà cavalerii Sf. Ştefan, medi­ există nici un gradat politic, putând exer­ nindu-se pe acela-şi teren al cointere-
prezent 400 volume, cuprinzând focul evali, spadasini şi falsificatori ai tutu­ cita o schimonosire şi denaturare a sărei muncitorilor la întreprinderea la
unguresc, adecă pacifismul deşănţat im­ ror monedelor revalorizate, am putea programului partidului nostru. care lucrează, pornind pe căi diverse,
pregnat cu idealul revizuirii tratatelor. oare pretinde recunoştinţă ? Alinarea suferinţelor celor săraci şi câte-va şi ajungând la acela-şi ţel; Ruşii cu
milioane de vieţi omeneşti jert­
Să fim sinceri : oare noi, câte volume Josif Pogăceanu. apăsaţi a fost un punct de căpetenie fite, italienii cu o jertfa disparent de mici,
de propaganda avem ? Şi din câte mai mult pe baza spiritului prevăzător
avem, câte sunt româneşti? al Ducelui lor.
Să nu uităm că propaganda e un
lucru mare dar şi mai mare să o ştii face.
Ungaria a prins binişor metoda !
Ch emarea şi voinicii. Şi noi de ce n'am putea profita de
aici ceva? Cel puţin acum după Lu­
Iată că şi congresele, în mod in­ E î n c ă î n m i n t e a t u t u r o r a t i t u d i n e a tice- î n f ă p t u i t e d u p ă r ă s b o i u l cel m a r e . peni! Acum când avem numai 25
direct îi stau în ajutor. Pentra eluci­ p a r t i d e l o r d i n opoziţie i n ce p r i v e ş t e or­ D a r ce d e p a r t e s u n t e m d e a c e a s t ă utopie morţi. Nu e nevoe să realizăm totul
darea chestiunii, vom arăta câteva din g a n i z a r e a t i n e r e t u l u i ţ ă r ă n e s c î n r o a t e a d e m o c r a t i s m u l n o s t r u ! Zece a n i de zile dintr'o dată, căci nici nu s'ar putea
congresele internaţionale cari se vor de v o i n i c i . A c e i c a r i n u c o b o r a u în m i j ­ o l i g a r h i - b a n c a r i , d e ţ i n ă t o r i de m a r i in­ dar cel puţin să pornim la drum. Când
finea în luna aceasta la Budapesta. locul p o p o r u l u i d e c â t p e n t r u a-i cere v o ­ d u s t r i i , a u e a b a r î t l a i n t e r v a l e c â t m a i
muncitorimea noastră va vedea că par­
In 2 August, s'a deschis congresul t u l pe c a r e nu-l p r i m e a u de diwpt n i c i d i s t a n ţ a t e î n noroiul satelor, a r z â n d s m i r ­ tidul nostru a plecat cu gând serios la
internaţional al esperantiştilor. care va o d a t ă ci n u m a i do fapt, f u r â n d u l , a c e i a drumul resolvirei în mod radical a
dura până la 7 a lunii. Congresul stu­ a u r á m á s stupefiaţi c â n d a u p r i n s c u nă, p e n t r u d e m o c r a ţ i e . Ce î n ţ e l e g e a u a- problemelor muncitoreşti, ei nu vor fi
eeşti boieri, aceşti d e m e n ţ i politici, d i n
denţesc internaţional a început la 10 şi neastâmpăraţi, nu vor fi neîncrezători
u r e c h e a f o r m u l a d e m o c r a t i c ă a diu i ! uliu sufletul şi d i n n e v o i l e ţ ă r a n u l u i ? N i m i c !
va dura până la 24, când apoi, con- în acţiunea noastră salvatoare, şi sigur
gresiştii studenţii idealişti, din toate M a n iu s p r e sate ! Ciuperci fMtrazito, nici n u p u t e a u s ă î n ţ e ­ că prin munca şi aprecierile sforţărilor
colţurile lumii, vor putea să se înapo­ I n t r ' a d e v ă r spre sate, c ă c i t a r a ne este l e a g ă d e o a r e c e l u p t â n d p e n t r u ţ ă r ă n i m e noastre vor deveni mai buni cetăţeni ca
ieze în patriile lor, profeţând mai de­ o t a r ă de sate cu 8 5 % p o p u l a ţ i e s ă t e a s c ă . a r fi l u p t a t c o n t r a i n t e r e s e l o r lor, c a r i mulţi intelectuali, vânători de interese
parte adevărul unguresc, primit de ei Acest m i n u n a t c a p i t a l biologic t r e b u i e or­ toate îşi a u înfipte r ă d ă c i n i l e î n ogorul imediate.
ca exact, netrăgănd la îndoială buna g a n i z a t ct>ntra p r o c o n s u l i i or de ieri. a r e n ­ ţ ă r a n u l u i , a m a n e t a t b ă n c i l o r l o r p e n t r u Problema muncitoreasca este de o
credinţă ungurească. d a ş i n e v o l n i c i ai n e a m u l u i nostru. De m i n u s c u l e şi ineficace î m p r u m u t u r i s u m -
acută actualitate, rezolvirea ei prin în­
Suntem curioşi de finalul acestui con­ a c e e a , c o n s e c v e n t p r o g r a m u l u i s ă u , p a r t i ­ s a r i c e ş t i . A t u n c i c a r e a Jost r o s t u l d e m o ­ fiinţarea unui comisariat nu pare ideia
gres. Dar nu va fi pentru noi mare dul n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n e s c , p r i n c h e m ă r i ş t i i c r a t i s m u l u i lor ? Aceşti boieri d e m o n e t i ­ cea mai norocoasă şi cu acele-aşi sorţi
surpriză, cetind în ziare, manifestaţiu- d i n Cluj, a î n c e p u t o r g a n i z a r e a r o a t e l o r zaţi die .,vitregia v r e m u r i l o r " deoe n u s ' a u de stingere a suferinţelor, neajunsurilor
nile românofobe, executate la momentul de v o i n i c i pc î n t r e a g a t a r ă . E u n capitol o r g a n i z a t î n t r ' u n p a r t i d c o n s e r v a t o r , d e c e şi greutăţilor muncitoreşti, ca punerea
oportun. Noi ne cunoaştem vecinii, dar n o u al v i e ţ i i n o a s t r e politice pe c a r e m i n ­ a u a r b o r a t doctrina, l i b e r a l i s m u l u i politic, în aplicare, treptată, a realizărilor prac­
nu reacţionăm. tea o p t u z ă a m a r e l u i L a m a d e l à Miha.iie.sti de pe u m a c ă r u i a a u banelicilat u n pumn tice din Apus.
In momentul când scriem aceste rân- n u îl p o a t e p r i c e p e , d a r c a r e se î n f ă p t u ­ de hoţi p e c a r i îi poţi n u m ă r a p e d e g e t e ! Dar să o faeem fără şovăire, opoziţia
duri, aflăm din ziare, că studenţimea ieşte t r e p t a t , zi c u zi, î n c h i u i t u r i l e de t i ­ Dece ? Cine v a r ă s p u n d e v a t r e b u i s ă f a c ă partidelor capitaliste din ţară, să ne fie
română nu şi-a trimis delegaţi oficioşi. n e r e a s c ă î n s u f l e ţ i r e şi d e s i n c e r e m ă r t u ­ apologia f ă ţ ă r n i c i e i celei m a i hidoase^ c ă c i cel mai îmbărbătător stimulent.
S'au dus câţi-va studenţi, fiind însă simpli r i s i r i de c r e d i n ţ e politice, f ă c u t e de a c e i a a r i s t o c r a ţ i i noştri, d e p o s e d a ţ i d e m o ş i i l e „Pentru cei mulţi şi oropsiţi", căci
spectatori, neavând nici o misiune spe­ c a r i m â i n e c h i a r v o r fi c h e m a ţ i s ă tri­ lor, s a u p r e z e n t a t ţ ă r i i î n d o u ă p o s t u r i : aşa am pornit şi laluptă acum câţi-va ani.
cială. Şi bine a făcut studenţimeu ro­ m i t ă delegaţi fireşti î n P a r l a m e n t u l p c de o p a r t e d e m o c r a t i s m f ă ţ a r n i c Ia
mână că s'a abţinut. Căci altfel ces'ar Ţ ă r i i . sate, i a r pe de a l t ă p a r t e jefuirea Sta­
a. t. m.
fi întâmplat ? După ce iar fi purtat S ' a r p u t e a r i d i c a obiec ţiuiiea c ă politi­ tului în profitul lor. A'stfel o c n a ş u l F a l -
arătându-le frumuseţile Ungariei, în­ c i a n i s m u l e o p l a g ă a v e a c u l u i n o s t r u de c o i a n u ş i - a r e f ă c u t î n doi a n i a v e r e a î m ­
cheind reclama printr'o delicioasă plim­ o a r e t i n e r e t u l t r e b u i a s ă r ă m â n ă d e p a r t e . p ă r ţ i t ă p r i n lege ţ ă r a n i l o r , i a r pe dl T a n - Mulţumită publică
bare cu barca pe leneoasele valuri ale P r o t e s t ă m energic ! D e m o c r a t i s m u l a d e ­ cred Constiantinescu î n t r u c â t îl s u p ă r ă de­
lacului Balaton, i-ar fi sfidat lovindu-i v ă r a t n u p o a t e e c e r c d e l à p o p o r i g n o ­ posedarea, d e v r e - o e v e n t u a l ă m o ş i e c â n d Ţinem să ne exprimăm şi pe
în sentimentul naţional, prin arderea r a n ţ ă . Î n t r ' o ţ â r ă u n d e ţ ă r a n u l u i h a r n i c a s t ă z i d a t o r i t ă faptului c ă u n d e c e n i u a aceasta cale cele mai vii mulţumiri
tămâiei revizioniste exprimată prin sa- şi c u r a g i o s i s'a d a t v o t u l u n i v e r s a l , tre­ dirijat t o a t e c o m e n z i l e n o a s t r e de f u r n i ­ ale noastre dlui Prof. univ. Dr. Ia-
crosanta formulă „nem, nem soha"!! b u i a s ă i se facă şi o e d u c a ţ i e î n a c e s t turi i n s t r ă i n ă t a t e , e cel m a i b o g a t om cobovici senatorul Universităţi din
s a n s p e n t r u e a a c e s t a s ă fie î n m â i n i l e lui d i n R o m â n i a M a r e ? ! Cluj pentru gestul nobil al Dsale
(Continuarea de pe pagina Il-a) o a d e v ă r a t ă a r m ă de l u p t ă p e n t r u c â ş t i ­ Un ace ea t i n e r e t u l c h e m ă o s t e m â n d r u de a-şi răscumpăra abonamentul
delà un regim maşter nu numai pentru g a r e a şi p e r m a n e n t i z a r e a d r e p t u r i l o r s a l e de m i s i u n e a lui. In s a t e l e p e undle t r e c e m , la ziarul „Chemarea" cu lei 2000.
ei, ci şi pentru ţara întreagă, să fie şi n u o ficţiune. C â n d e d u c a ţ i a p o l i t i c ă a d e l à mic p â n ă l a imare vitn s ă ne a s c u l t e
transformate din ficţiune, ce sunt, în p o p o r u l u i v a t i n d e s p r e d e s ă v â r ş i r e şi c u v â n t u l şi s u b p i e p t u r i l e a r s e d e s o a r e
realităţi. când g u v e r n e l e vor t r ă i 'nu p r i n forţe .şi î n v â r t o ş a t e d e a s p r i m e a m u n c i i r u s t i c e Şi astfel f i e c a r e zii v ă a d u c e o surpriză,
Invalizii, orfanii de războiu şi vădu­ oculte şi nici prin s c l i p i t o a r e b a i o n e t e de v e d e m c l o c o t i n d e n e r g i a c r e a t o a n a de c a r e v ă limitează sfera de acţiun» hai­
vele eroilor noştri, trebue să se con­ jandarmi^ ci vor depinde de p r o g r a m u l m â i n e .
vingă că ei se bucură de toată solici­ lor de lucru, ca în Anglia, şi de votul sriin- ţ d u c e a s c ă . Purificarea pungatorică a popo­
A d e v ă r a t u l d e m o c r a t i s m va începe la rului progresează puternic.
tudinea noastră, şi că aceasta o ştim cer exprimat, — 'abia atunci vom putea noi n u m a i a t u n c i când orgaioiziairea roate- Vil se pare că mergem încet. ? Aveţi' p.WH
dovedi şi prin fapte. aprecia r o a d e l e marilor reforme democra­ j lor de voinici v a fi desăvârşita ! ţină răbdare onorabililor ! D.
 C H E M A R E A Nr. » .
1SÈ
P e marginea reformei adminfetrrtHiyu.
omania şi Descentralizarea şi suveranitatea naţionali
loai&nia este un stat impe- i cercetăm
budgetele statelor şi vom ob-
SÜf A I
{ a apes u apj.
serv» atunci marile sume alocate avia-
E u t 9 p r i
- Reiau sub un alt aspect însemnata tală a României-Mai. Dar aceasta mi­
4ţiei cari sunt supuse unui matematic tea pe care o prezintă reforma admi mai tn teorie. Căci de fapt suverani­
într'un articol precedent arătam că crescendo; iar construirea febrilă de nistrafivă, pentru întregul nostru angre­ tatea naţională n'a existat. »
politica externă a României trebuie să avioane a inimosului Balbo, prietenul naj statul. într'un articol precedent am De ce ? Pentrucă, pur şi simpla, (ái
fie de-o deosebită prudenţă. Inconju Ducelui, a lui Stalin, sau încercările subliniat categoric antinomia care există fost respectat sufragiul universal. AHaf
tată din trei părţi de duşmani, ţara eroice ale D-rului Eckenner să ne ser­ între centralizare şi democraţie, noţiuni bine zis libertatea dreptului de »tut
noastră trebuie să evite orice conflict vească de pildă. cari aşezate cap în cap se repudiază Or, buletinul de vot nu este decât form*
«u puterile limitrofe iar dacă aceasta In chestia înarmării, cel puţin la ni­ constant. Cealaltă faţadă a problemei cea mai puternica prin care cetăţea/ud
ar deveni vreodată o imposibilitate, ea velul celorlalte state ale Antantei, nu este desigur arătarea raportului de in­ îşi exercită efectiv fărâma de suvera­
trebuie să urmeze căile paşnice cari putem admite nici o concesiune. Si­ solubilă consistenţă între descentrali­ nitate naţională ce îi este încredinţaţi,
«lue spre Geneva sau spre alte tribu tuaţi din 1916 mi se mai poate repeta. zare şi ideea de suveranitate naţională, prin însuşi faptul că este părtaş la toate
«ale internaţionale. Aceasta cu atât mai Preferăm să nu mai.purtăm haine fá- Căci, după cum am spus şi în arti­ sarcinile şi drepturile organizaţiei ••'ie
mult cu cât avem nevoie de-o epocă cute din stofă englezească; să nu ne colul „Centralizarea împotriva demo­ stat. "
íáe pace cât mai îndelungată. Realiza­ mai spălăm dinţii cu perii co-hi-nor; craţiei" — principiul suveranităţii na Confiscându-se şi furându-se urnele,
toare a idealurilor noastre de veacuri, să purtăm ghete de toval în loc de ţionale în forma lui efectiv energetică bătându-se şi împiedecând cetăţeni
generaţia actuală trebuie să se gân­ stilizaţi pantofi de lac; să nu ne mai nu poate exista decât într'un regim delà alegeri s'a compromis şi s'a âai-
dească întâi de toate la găsirea coe- petrecem timpul liber în preajma femei­ eminamente democratic. Care presu­ hilat însăşi suveranitatea naţionali.
ziunei necesare topirei într'un tot ar­ lor pudrate cu tocalonadele inutile ale pune în acelaş timp un regim admini Adecă voinţa poporului. Şi aceasta s'a
mane şi unitar al provinciilor şi la în­ industriei franceze şi îmbrăcate în mă­ strativ descentralizator, în care puterea făcut în primul rând cu ajutorul ad­
lăturarea asperităţilor cari încă perzistă tase fraise de Lion, prefera să uităm de a comanda a unei naţiuni să nu ministraţiei centraliste, Care prin însăşi
in ciuda celor zece ani de stăpânire chiar şi greşelile financiară ale Dlui Vin- fie confiscată în mâinile unei clase in­ faptul că a fost centralistă a fost şi
românească. tilă Brătianu, dar generaţia ce se ridică fime de uzurpatori. abuzivă şi distrugătoare. n ,
Dincolo de graniţele statornicite prin nu poate admite să şe neglijeze apă­ Problema clar pusă, apare din pri­ — Centralizarea acumulând ilogic ai
tratatele de pace, în virtutea princi­ rarea noastră naţională, aşa cum s'a mul moment mai mult decât logică. injust voinţa de a comanda (imperiuaş)
piului autodeterminărei al americanului neglijat până acum, ci ea trebue pu­ De ce ? Fiindcă centralizarea s'a do­ a naţiunii în mâinile unei clase baa-
Wilson, — poporul român se întinde ternic întărită, pentruca ţapi ispăritori vedit că e împotriva democraţiei prin care şi mai ales biurocratice, a com­
până departe. Şi totuşi România nu să nu cădem chiar noi. Iar pentru a urmare şi a suveranităţii naţionale. promis — aşadar — însăşi ideea de
poate urma o politică imperialistă căci ceasta trebuiesc trei mari lucruri, bani, Deci suveranitatea naţională ca cheie suveranitate naţională.
această atitudine, deşi s'ar putea poate bani şi iar bani pe cari actualii guver de boltă a aproape tuturor statelor mo­ Noua lege administrativă zdrobind
justifica, nu e nici oportună nici în nanţi vor trebui să-i găsească chiar derne, presupune în acelaş timp ca la cuibul de satrapi din ministere sau r*-
spiritul vremii. Ce foloase am trage dacă ar fi să recurgă la mijloace neu­ temelia statului să existe şi un regim ducând crâncen puterea lor fără limite
dintr'o desmăţată propagandă sistem zitate până acum. administrativ al cărui principiu să fie şi aşezând orânduirea administrativă
Beflen prin care am revindeca restul descentralizarea. pe noui baza, mai largi şi mai demo­
de pământ românesc rămas în mână Memento. Nu cerem o forţă înar­
mată în vederea nici unei aventuri Numai descentralizarea sprijineşte şi cratice, întăreşte suveranitatea n a ­
streină ? Şi totuşi, slavă Domnului am întăreşte vizibil suveranitatea naţională. ţională.
avea ce revindeca. Ce-I neconvins încă imperialiste ci o armată care să ne per­ Numai ea, o face să existe în mod Mai bine zis, intâi o reabilitează —
de acest adevăr să se trudească să des­ mită să realizăm, sub umbra păcii, pro­ practic şi real. căci liberalii au zădărnicit-o şi com­
cifreze o hartă. Dincolo de linia con­ gramul de refacere dictat de împreju­
Câteva lucruri smulse din experienţa promis-o — şi în acelaş timp o a
venţională care şerpuie în şesul Tisei rări spre a ne putea ridica astfel la ultimei decade politice vor lămuri şi doua consecinţă, o întăreşte şi o de­
şi care întră în unghiuri ascuţite în rangul de mare putere economică în mai mult problema. • cretează ca suprema lege a statului.
trupul ţării noastre, în dreptul Aradu­ orientul eurasiatic. — Se ştie că partidul liberal pentru Aşa cum de fapt şi trebuie să fie/î*
lui şi a Orăzii-Mari, spre a satisface Aceasta ne este pretenţia I
Suntem în contradicţie eu spiritul a-şi putea asigura un primat în poli­ orice stat constituţional care a consa­
principiul wilsonian, aceste oraşe fiind tica noastră internă, a trebuit ca întreg crat principiul că „toate puterile emană
în 1919 complect maghiarizate, — din­ delà Geneva? aparatul legislativ să-1 transforme în delà naţiune". i-
colo, au rămas puzderie de sate ro­ Credem că nut
armă de protecţie a intereselor sale. Concluzia? Centralizarea e împo­
mâneşti ai căror locuitori nu o duc Drăuşan Corneliu.
deloc mai bine ca pe timpul lui Horea, Aşa legea administrativă liberală a triva democraţiei. Centralizarea e îm­
Banatul sârbesc deasemenea e o pro trebuit prin concepţie să fie centralistă, potriva suveranităţii naţionale.
pentrucă numai aşa suveranitatea na­ Descentralizarea, fiind antipodul cea-
vincie românească iar limba românească
e vorbită până dincolo de culmile cer­
Pentru dl diriginte ţională a putut fi redusă Ia nimic în tralizării întăreşte democraţia şi suve­
alegerile tâlhăreşti ale guţătătăreştilor ranitatea naţională printr'un ajutor re­
nite ale munţilor Balcani şi până în
stepa fără de margini a Uniunei So­
al Poştei din Uioara şi davidoglilor. ciproc în vederea aceluiaş obiectiv c o ­
vietice. In Constituţie principiul suveranităţii mun : occidentalizarea politică a Ro-
S'a scris de multe ori în ga­ nationale era perfect garantat. Ba mai mâniei-Mari.
Evident că aceşti fraţi ai noştri nu zete, despre anumite maniere ale mult pe el s'a clădit toată osatura sta­ Bazil Gruia.
pot fi uitaţi de noi şi mai ales de ofi­ funcţionarilor noştri, cari compro­
cialitatea noastră. Suntem o ţară mare
şi puternică: a şaptea în Europa. In- mit atât buna reputafie a servi­
lervenirile noastre, când e vorba să ne ciilor noastre publice cât şi pre­ Scrisori delà Redacţie.
apărăm fraţii rămaşi sub vitregia stă- stigiul statului nostru. Exista încă Rubrică permanentă condusă de redactorul nostru special lutankamen.
pânirei streine, trebuiesc să fie con­ la noi mulţi funcţionari, în care Dl George-Escu corn. Fabrica jud. Chi­ Dior plănuitorl Young, Dawes, Sarats"
cise, energice dar diplomatice. Căci re­ sburdâ un temperament chie, Worbehgheoale. com. Haga. Suntem
absurd brituri. Eu cred cft viforul a trecut. Tovărăşia emoţionaţi până la bătăturile picioarele noastre de
petăm: nu e vremea atitudinilor de bună ce aţi făcut v,a prins bine. Era şi logic I splendidele planuri cu care fericiţi ţările Dv. ţ i
cocoşi ofensaţi şi nici a provocărilor de satrapi, cari nu ştiu cum să oricum mâna ocrotitoare alor doi deputaţi şi mai pe celealalte din lume, dar să-mi daţi voe să v 4
ci a refacerii interne sub toate rapor­ se poarte cu publicul din al că­ ales guvernamentali ? trebuie să aibe echou. Eu întreb, ceva bani nu se mai arată ? Că din pla­
turilor. Munca ce trebuie s'o presteze rui buzunar trăiesc. Există atât tn locul Dsale a-şi concedia pe toţi funcţionarii apărare nuri nu ştim zău cum vom putea prepara o
demnă în cazul unei noui încăerări inter­
generaţia actuală e o muncă titanică. la centru cât şi în provincie o din trecut (cum aţi făcut ou Centca) şi m'aşi naţionale, ce desigur va rezulta din multiplele
Acum e timpul să dăm dovadă de mi­ anumită atitudine de obrăsnicie mai întovărăşii cu căţi toţi şi apoi ai naibei să mânilor Dv planuri, mai iute sau mal târziu. Nouă ro­
nunatele calităţi ale neamului nostru fie toţi naţionali-ţirneştii Í Pe urmă ii vom nu ne trebuesc despăgubiri, căci nai
de cari gem până şi abecedarele căci pe cari diverşi funcţionari o adoptă împresura pentru bănuiala de incorectitudine na- numai cât că am fost devastaţi în războiu, Î B -
c o l o . . . pe frontul nostru n'a fost nimic aou...!?t
dacă nici acum nu vom putea găsi în relaţiile lor de servire a cetă­ motivată şi nedovedită. Lăsaţi-vă nu«mai în grija
ritmul necesar desvoltării noastre că ţenilor. lui Tutankamen că o să le arate el naţionaliştilor Fostul ziar: „Biruinţa". .Ce-am avat şi
ce-am pierdut" I ?
popor, care să ne justifice pretenţie Semnalăm azi un caz tipic. E • . . . ! Ce mentalitate Domnule ! Să se ţină de D. Costică Părintescn. Loco. Eu ţi-am spu»
de-a intra în concertul marilor state tine tot cu anchete. Noroc de aceasta ţară că D-Tale, că n'au nici un motiv să-ţi jehiefti
europene, atunci vom avea în spate vorba de Posta din Uioara, unde mai afli şi câte un deputat doi, şi dintre ei, cari copilul. Eu eram sigur că-1 vei găsi. Eu ştiam
blăstemul generaţiilor ce va să vină şi un oarecare conţopist cu câteva nu se lasă greu convinşi... şi nici nu au teamă ce vorbeam şi atunci. D-Ta ca nou sosit n «
soarta popoarelor cari n'au putut scrie clase primare, Mareş, sfidează de demisia în alb. Aceste vorbe ale Dtale îmi ştiai că aici la noi în Cluj nu-i mare lucru să
nici o pagină în cartea de aur a isto­ de ani de zile publicul care i se răsună mereu încă în cap, dar mie nu mi vine se piardă pe stradă ziua la amiazi câte un co­
pil de 8—10 ani. Dar eu am văzut şi trecui
riei universale. adresează cu vre-o cerere justă. să cred adevărătatea lor. Mă voi informa şi peste multe. Mulţumesc felicitările ce mi-ai
Gama refacerilor ce trebuie să le în­ Am fost zilele trecute chiar noi, imediat ce voi afla numele lor — eu auzând de transmis. Dar eu le transpun cu toată admi.
făptuim e infinită. Cunoaştem cu toţii victima unui tratament obicinuita şi bine cunoscuta mea discreţie, n'am raţia mea, aceluia pe care-1 privesc, şi al cărui
obraznic, să vi le spun, decât la u r e c h e . . . . aici în aceasta merit este că copilul D-Tale a fost ferit d«
necesitatea aşezării Statului pe altă te­ peire şi a fost regăsit, le transmit inginerului
melie, cea de până acum dovedindu-se al acestui prost şi nemanierat rubrică de permanentă ventilare a unor chestiuni care a pardosit aşa de minunat — acum câ-
şubredă pentru a suporta România în­ Mareş, despre care se plânge toată cari au nevoie de mai multă lumină şi a e r . . . . te-va luni — podul de fier peste Someş. Al
tregită, — dar atenţie conducătorilor lumea din Uioara. lui este meritul şi al serviciului technic al
D. prof. Dr. C. P. în B. jud. B. Vă miraţi oraşului, care a ştiut să repare aşa splendid
noştrii trebuie să se aţintească argustic
asupra armatei. Cerem dlui diriginte Ştefănescu că în ConstantinopM nu găsiţi nioi urmă de podul încât în gropile formate — să se poala
«iar românesc, atunci când Bucureştii nu mai ascunde comod câte un copil sustrăgându-s«
O fi Geneva cetatea păcii şi mon­ să aplice cuvenita corecţie indi­ poate de cele turceşti. Ei bine Dv. ca un pro­ admonestărei părinţilor.
sieur Briand avocatul ei dar instinctele vidului care compromite bunul fesor bun — cum v,am considerat în tot­ Dr. Bnida medic, Cluj. Dacă venia vre-o des­
omului nu le pot transforma omerice nume al Poştei din Uioara. Alt­ deauna — nu trebuia să uitaţi că regi­ cendentă-, a unei familii domnitoare de peste
declaraţii platonice de pace ci o lungă fel vom reveni. mul actual din Turcia a răsărit pe urma graniţă, nici atunci nu i-ai fi pus la dispo­
înşiruire de ani, plini de muncă intensă ziţie automobilul D-Tale ? ca fiind cea mai
B. înfrângeri grecilor — abia acum câţi-va
deamnă maşină pentru a ospăta, o vlăstară
şi producătoare. Acesta ar fi dezideratul ani. Deci e logic ca grecii să se răzbune în regală ? Noi credeam că eşti român ! Dar după'
păcii perpetue. Dar el parecă va rămânea fel şi chip asupra turcilor. Nu trebuia să mai asemenea; gesturi noi cetăţenii din Cluj, n«
încă mult timp o utopie. Formule „si
vis pacem..." etc. nu e încă demone­ Anunţ. uitaţi apoi că ţara românească în ultimii zece vedem siliţi a te crede vândut definitiv cen­
ani a fost guvernată de descendenţi direcţi ai ţilor unguri, cu cari eşti asociat cu cari pari
a fi o brânză. — Că eşti şi liberal ? Colac
tizată. Deaceea repetăm. Să apreciem Domnii licenţiaţi în drept din Fanarului, greci veritabili aduşi din munţii Pin- peste pupăză ! Mare cinste le faci, şi lor 1 nici
cum se cuvine forţa armată şi în spe­ Ardeal şi Banat cari doresc a dului. Solidaritatea sângelui nu e ceva nou. Se vorbă ! Ca la cinematograf.
cial arma viitorului, aviaţia.
intra în serviciul Poliţiei, pot explică deci răzbunarea Fanarioţilor din România,
Intr'adevăr viitorul războiu se va da acelora cari i-au umilit pe fraţii lor de acnsă din
în slava cerului aşa după cum vestea să-şi depună cererile până la Grecia.. . unde să-i vedem şi pe cei din Româ­ Redactor responsabil:
Apocalipsul. Că este aşa să citim lite­ data de 10 Sept. a. c. la Inspec­ nia cât de repede reintorşi ş i u n d e Dzeu să-; Dr. A. T. MUREŞAN
ratura de războiu din ultimii ani, să toratul Regional de Poliţie Cluj. trăiască într mulţi ani.

Tipografia Naţională S. A., Cluj, Str. Regina Maria No. 36.