Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului
Catedra Ştiinţe Fizice şi Inginereşti

Raport
La unitatea de curs: Tehnologii alimentare

Tema: Fabrica Bucuria

Elaborat: studenta gr.TP21Z

Morozov Aleksei

Verificat: lect.,univ., dr.Talpă S.

Bălți 2021
Activitatea
Primii pasi Fabrica de cofetărie S.A."Bucuria" si-a început activitatea în anul 1946, initial activând ca o mica
întreprindere meşteşugăreasca care producea doar biscuiţi si paste făinoase. Ulterior s-a reorientat spre producţia
de cofetărie, lărgind astfel oferta de produse. Apoi procurînd utilajul necesar din Germania, devine o
întreprindere modernizata având drept scop satisfacerea necesitaţilor consumatorilor pe piaţa produselor de
cofetărie.La inceput asortimentul la intreprinderea S.A. ’’Bucuria” il constituia ciocolata si caramela ,iar dupa
1950, gama produselor de cofetărie s-a lărgit considerabil.
Initial întreprinderea era înregistrata ca „întreprindere de stat", mai apoi în 1992 trece la forma de arenda,
în acelaşi an la iniţiativa colectivului de munca si în conformitate cu Legea Republicii Moldova "Cu privire la
societăţile pe acţiuni" a fost reorganizata în societate pe acţiuni de tip închis cu capital mixt: de stat si privat, în
anul 1994 în baza Legii Republicii Moldova "Cu privire la privatizare", S.A. "Bucuria" si-a schimbat titlul de
proprietate si actualmente este privata 100% si se defineşte ca fiind Societate pe Acţiuni de tip deschis.
Întreprinderea reprezintă o ramura importanta pentru economia Republicii Moldova având activitate rentabila,
ce-si onorează obligaţiile fata de Bugetul Consolidat, Casa Naţionala, furnizorii de materie prima si materiale,
colectivul de munca, etc.
Calitate inalta a produselor de cofetărie. Avantajul producţiei SA "Bucuria" îl constituie utilizarea la
producerea produselor de cofetărie a diferitor ingrediente naturale -materia prima specifica ramurii - boabe de
cacao, nuci, scorţişoara, mac, fructe, etc. cu un gust si o aroma excepţionala. Achiziţionarea materiei prime de
înalta calitate si utilizarea acesteea la procesul de producere, garantează calitatea înalta a producţiei. Pe parcursul
activităţii sale, S.A.„BUCURIA" acorda o atenţie deosebita domeniului de calitate.
Astfel, S.A„BUCURIA" a obţinut Certificatul de Conformitate a Sistemului de Calitate, eliberat de către Organul
de Certificare a Producţiei Alimentare a Rusiei „Ros-Test" (Moscova). În octombrie 2001 întreprinderea a fost
certificata în Sistemul International al Calităţii I.S.O. 9001-1994, ce confirma înca o data calitatea înalta a
produselor de cofetărie ale S.A."Bucuria". De asemenea s-au elaborat etapele necesare în vederea pregătirii
pentru testarea Sistemului Calităţii Managmentului în versiunea noua I.S.O. 9001-2000. Cooperarea
internaţionala S.A. "BUCURIA" exporta produse de cofetărie în următoarele tari: Rusia, Belarus, Ucraina,
România, Germania, Grecia, tarile Baltice, SUA, Canada, Israel, Austria. O buna parte din volumul vânzărilor le
constituie vânzările pe piaţa interna, care se efectuează prin intermediul comerţului specializat de firma, dealeri
oficiali si alti cumpărători.
S.A. "Bucuria" dispune de 32 de magazine specializate situate în mun.Chişinău, cît si în diferite judeţe ale
Republicii Moldova ; 30 de filiale dintre care 18 - în mun. Chişinău, 4 - în Bălti si 8 - în alte localităţi a
Republicii.
Sectorul de producere a întreprinderii este constituit din trei hale de producere, înzestrate cu utilaj specializat si
linii automatizate. Componenta societăţii include: întreprinderea de cofetărie "Bucuria" în or. Chişinău, care
dispune de trei subdiviziuni de baza si BSCT - biroul specializat de construcţii si tehnologii cu producere
experimentala (Chişinău), ce permite reprofilarea utilajului în corespundere cu cerinţele pietii; filiala Criuleni.
Filiala "Saturn" Donduseni - specializata în prepararea semifabricatelor din fructe pentru industria de cofetărie.
Prezenta subdiviziunilor ce realizează cercetări le constructive, pregătirea si montarea utilajului pentru industria
de cofetărie, se răsfrânge pozitiv asupra dezvoltării S.A. "Bucuria". Aceasta permite cu pasi rapizi de a produce
utilajul necesar pentru perfecţionarea producţiei, implementînd astfel tipuri noi, conform cerinţelor
consumatorilor, ţinând cont de calităţile gustative, forma, design, în total, în cadrul societăţii activează în mediu
1600 de angajaţi. S.A. "Bucuria" este o unitate economica de perspectiva, dinamica, care pune accentul asupra
calităţii înalte a produselor, preţului competitiv si stabilirii relaţiilor de cooperare cu parteneri de afaceri atît din
tara cît si peste hotarele ei.

Mediul de marketing cuprinde totalitatea factorilor care pot avea o influenţa asupra activităţii
întreprinderii şi asupra cărora aceasta nu poate exercita un control. Ph. Kotler si B Dubois au definit mediul
de marketing astfel : „ ansamblul tuturor actorilor şi forţelor externe întreprinderii susceptibile a afecta
maniera în care ea dezvoltă sau menţine schimburi cu pieţele sale.”
Privit la nivelul intreprinderii mediul de marketing are doua componente- mediul extern si mediul
intern.Cele doua componente, precum si relatiile dintre acestea trebuie permanent cunoscute şi studiate de
către întreprindere.

Mediul extern al întreprinderii

Abordand mediul extern la nivelul întreprinderii el este alcătuit dintr-o reţea de variabile omogene cărora
întreprinderea le opune propriile sale resurse- umane , materiale si financiare- respectiv un set de variabile
endogene.
Unele componente ale mediului extern influenţează pe o arie mai largă mai mult industrii si
intreprinderii, pe termen lung, si împotriva lor întreprinderea nu poate decide acţiuni de previziune sau
control.Ele alcătuiesc macromediul.Alte componente ale mediului extern sunt specifice anumitor industrii
şii pot influenţa unele firme mai mult decât pe altele.Ele au o acţiune directă asupra întreprinderii si
alcatuiesc micromediul.

Macromediul intreprinderii reprezinta ansamblul elementelor din mediul extern al

întreprinderii cu care acesta interacţionează în procesul conducerii activităţii, pentru îndeplinirea misiunii
propuse.

Mediul demografic:Catalaogul productiei intreprinderii se referă la totalitatea populaţiei, indiferent de

sex, vârstă, categorie socială.Datorită faptului că veniturile populaţiei şi veniturile itreprinderii au crescut.In
acest moment populaţia apreciază foarte mult calitatea serviciilor oferite datorită faptului că aceştia se afla de
mai multi ani pe piaţa locala.
Mediul economic: În oraşul Chisinau, nivelul de dezvoltare este ridicat datorită faptului că rata somajului
în 2009 este de 8,6 %. Aceasta este considerată un avataj deoarece puterea de cumpărare a clienţilor se
menţine în cel mai rău caz, dar poate şi creşte în cel bun,veniturile intreprinderii crescând şi ele.

De asemenea şi rata inflaţiei influenţează în mare măsură activitatea prin creşterea preţurilor în mai
mare măsura decât creşterea salariilor. Alături de rata şomajului şi cea a inflaţiei,un factor important în
desfăşurarea bunei funcţionări a firmei este şi cursul valutar care influenţează preţurile materiilor prime de la
furnizorii internaţionali.

Mediul tehnologic: Producţia SA „Bucuria” este elaborată conform tehnologiilor clasice cu luarea în
consideraţie a elaborărilor şi inovaţiilor moderne în ramura cofetăriei. La fabrică sunt instalate linii
automatizate, semi-automatizate, lunii de flux mecanizate, inclusiv de la cei mai buni producători europeni.

Pentru producerea sortimetelor meniului, sunt folosite echipamente şi utilaje de cea mai nouă generaţie şi
suficiente pentru satisfacerea nevoilor clienţilor. În mod constant se investeşte în păstrarea şi dezvoltarea
mijloacelor folosite pentru a satisface clientii.

Mediul natural: Anul 1946 este marcat în istoria ţării noastre de ordonanţa Sovietului de Miniştri al
republicii privind modernizarea şi lansarea producţiei la Fabrica Nr. 1 din Chişinău, fondată în baza fostelor
întreprinderi rudimentare. Timp de mulţi ani fabrica, din motive clare, a existat ca întreprindere de stat, iar în
septembrie 1991 a devenit întreprindere de arendă. La 28 septembrie 1992, prin acord cu colectivul de muncă
şi în conformitate cu Legea Republicii Moldova „Privind societăţile pe acţiuni”, întreprinderea de arendă a
devenit societate pe acţiuni de tip închis cu capital mixt de stat şi privatizat. Astfel întreprinderea a primit
statutul de SACP „Bucuria”.
Amplasarea geografică comodă a Moldovei, ce creează condiţii favorabile pentru promovarea producţiei pe
pieţele Europei, CSI şi a Orientului Apropiat.

Mediul politico-legislativ: Compartimentul juridic are atribuţia de a susţine cu demnitate şi competenţă

drepturile şi interesele legitime ale intreprinderii; respectă secretul şi confidenţialitatea activităţii sale, în
condiţiile legii; promovează orice alte acţiuni în justiţie cu aprobarea conducătorului instituţiei; îndeplineşte
şi alte atribuţii cu caracter juridic stabilite de către conducerea instituţiei.
Pentru buna functionare a actelor economice şi sociale la ’’Bucuria’’este important fiecare
compartiment sa fie bine structurat pentru cele mai bune rezultate.
Mediul cultural:Mediul cultural este format din institutiile si factorii care influenteaza salariile de
baza, modul de percepere, preferintele si comportamentul membrilor societatii.
Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe, condiţionând atât felul produselor şi
maniera distribuirii lor, cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa, ale mesajelor transmise.
Inpactul mediului cultural asupra activităţii firmei este condiţionat de o serie de caracteristici: valorile
culturale fundamentale rezistă în timp, fiecare cultură este compusă din culturi secundare, valorile culturale
secundare se transformă în timp. Principalele valori culturale ale unei societatii se regasesc in conceptiile
oamenilor despre ei insusi si despre ceilalti semeni ai lor, precum si in conceptia acestora despre organizatii,
societate, natura si univers.
Toate acestea se regasesc intr-un anumit stil de viata al populatiei, care nu poate fi ignorat de catre
specialistii de marketing.

Tendintele de dezvoltare a factorului (ultimii 5 ani)

În prezent SA „Bucuria” este cea mai mare întreprindere specializată în fabricarea producţiei de cofetărie.
Volumul de producere constituie aproape 90 de procente din volumul producţiei de bomboane din Republica
Moldova.

Punctele forte ale activităţii întreprinderii sunt:

• disponibilitatea materiei prime şi materialelor;

• amplasarea geografică comodă a Moldovei, ce creează condiţii favorabile pentru promovarea
producţiei pe pieţele Europei, CSI şi a Orientului Apropiat;
• reţeaua ramificată de magazine specializate care menţine activ desfacerea producţiei;
• lansarea unui asortiment larg de producţie de calitate înaltă ce corespunde cererii consumatorului;
• tehnologia de folosire a componentelor primare naturale, ceea ce deosebeşte avantajos producţia SA
„Bucuria” de producţia întreprinderilor străine, unde adesea este folosită o cantitate însemnată de
conservanţi;
• posibilitatea de a fabrica o producţie disponibilă ca preţ.

În ultimii ani asortimentul produselor de cofetărie s-a lărgit, fapt care a influenţat şi cererea. Producţia
SA „Bucuria” a fost preamărită nu numai în Republica Moldova, ci şi peste hotarele ei.

La ora actuală, Bucuria este cel mai mare producător de dulciuri din Republica Moldova, fiind
prezentă la raft printr-un număr extins de categorii de produse precum: caramelă, marmeladă, iris,
sufleuri, drajeuri, ciocolate, bomboane neglasate, bomboane glasate cu glazură de ciocolată, bomboane
glasate cu glazură de cofetărie, napolitane, biscuiti, torte de ciocolată. Toate aceste categorii cumulează o
gamă variată de produse cu peste 250 de denumiri.
 Bucuria detine o retea de 40 de magazine proprii, acestea fiind concentrate în cele mai importate
orase ale tării si 27 de filiale locale.

Piata produselor de cofetărie din Republica Moldova înregistrază un ritm accelerat de dezvoltare,
acumulând o valoare din ce în ce mai mare în ultimii ani. Această dinamică este caracterizată de
diversificarea ofertelor, dar si de numărul mare de jucători, piata fiind vizibil una dispersată.

Strict legat de participatia pe piată, ultimele studii au arătat că produsele Bucuria detin cea mai mare
cotă de piată, aceasta fiind în proportie de aproximativ 37%. Restul pietei este împărtită între alti producători
din Moldova si tările învecitate precum Ucraina, Belarus, România si Rusia, valorile acestora fiind vizibil
mai mici.
Totodată, participatia Bucuria este confirmată si de prezenta pe piată, fiind compania care detine cel
mai mare lant de magazine specializate în toată tara.

Dezvoltarea companiei Bucuria este reflectată de evolutia cifrei de afaceri, care a crescut de la 10,4
milioane euro în 2004 la 18,4 milioane euro în 2005. La sfârsitul lui 2007, cifra de afaceri a companiei a
atins valoarea de 24,1 milioane euro, înregistrând un ritm de crestere de aproximativ 120.7%.

Influienta pozitiva:. Bucuria detine un rol special în contextul pietei brandurilor

moldovenesti, fiind unul dintre putinele branduri care a supravetuit timpului, si care a rămas printre cele
mai cunoscute în rândul publicului. De–a lungul a 60 de ani din momentul lansării, Bucuria a participat
la cele mai importante concursuri nationale si internationale din Bruxelle, SUA, Kiev, Moscova, Franta,
fiind premiată pentru înalta performantă si profesionalism în realizarea produselor de cofetărie. Ca
rezultat, în lipsa unor alternative, Bucuria a fost ridicată la rang de brand national, fiind apreciat în tot
acest timp, drept unul dintre cele mai reprezentative branduri traditionale.

Urmând tendinta generală de frecventare a magazinelor de dulciuri, cumpărătorii fideli ai Bucuria

sunt în marea majoritate femei (aproximativ 83%). Din perspectiva vârstei publicurilor-tintă, nu există o
segmentare foarte clară, dat fiind că, spre deosebire de producătorii internationali, care fac o comunicare
ce vizează un anumit segment de target si insistă mult spre o anumite mesaje si tipuri de produse,
Bucuria vizează un segment larg de populatie, cu venituri medii spre mari. Astfel, marea majoritate a
clientilor Bucuria au un venit net lunar care variaza între 100 si 300 de euro si au vârste cuprinse între 16
si 60 de ani. Conform statisticilor citate în presă, 2,5 milioane de clienti trec anual pragul magazinelor
Bucuria
 Influienta negativa: Trecerea la capitalism a dus, asa cum era de asteptat, la o
schimbare radicală a ritmului de dezvoltare al pietii, precum si a perceptiei publicului despre bradurile
traditionale, care au devenit, dintr-o dată, apanajul unui stil de viată demodat. Pentru că a existat un
interes national deosebit, Bucuria a depăsit această perioadă de tranzitie, dar nu a mai reusit să se impună
lafel de bine pe piata locală. Marea problemă a fost lipsa unor decizii în ceea ce priveste schimbarea
strategii de piată si adaptarea acesteia la noul nivel competitiv. Din ’90 încoace, Bucuria “a preferat” să
păstreze mecanismul comunist, bazat doar pe dezvoltarea caracteristicilor de produs si distributie
planificată, în loc să treacă la o comunicare modernă, care pune accentul atât pe atributele functionale
(pret, utilitate etc.) cât si pe cele emotionale (traditie, autohtonism, valoare).
În ceea ce priveste aspectul interior si exterior al magazinelor, s-a observat o discrepantă similară cu
cea detectată anterior la nivel de vârstă. Astfel, privind aspectul interior al magazinelor Bucuria,
persoanele cu vârstă până în 28 de ani s-au arătat destul de revoltate, oferid chiar si cele mai mici valori
în acest sens. Contrariu, persoanele trecute de 28 de ani, în special cele apropiate de 50 de ani, au atribuit
acestui aspect valorile maxime. O situatie similară a fost detectată si în cazul cotei de satisfactie privind
aspectul exterior al magazinelor. Acest fapt denotă încă o dată orientarea tinerilor către noutate, si pe de
altă parte, statornicia si uneori chiar indiferenta persoanelor trecute de prima vârstă.

Doar o treime din totalitatea respondentilor (36%) au sustinut că le place sigla Bucuria, în timp ce
28% s-au declarat împotriva acesteia. O analiză structurată pe sexe arată că cele mai multe mentiuni
negative au fost acordate de către bărbati în proportie de 42%, fată de femei, în proportie de 34%.

Principalele motive pentru care sigla nu este considerată atractivă sunt lipsa de inovatie si asocierea
culorii rosii cu perioada comunistă. Totodată, sigla pare a nu fi potrivită cu numele Bucuria, aceasta sugerând
bună dispozitie, veselie, spre deosebire de siglă, care este una monotonă, uniformă si rece.

În ceea ce priveste structurarea pe vârste, deducem că respondentii până la 28 de ani asociază în

cea mai mare parte Bucuria cu o persoană demodată (38%) si conservatoare (31%), în timp ce persoanele de
peste 28 de ani dimpotrivă, asociază Bucuria cu o persoană veselă (48%) si care inspiră încredere (24%). În
rest, Bucuria pare a fi o perosană prietenoasă, plină de viată, uneori lipsită de profesionalism si într-o măsură
mai mică arogantă.

Totodată 14% dintre respondenti au afirmat că nu au văzut sau nu au auzit de informatii referitoare la
produsele Bucuria.

Asadar, Bucuria suferă de o lipsă de comunicare, spre deosebire de principalii competitori, în special pe
ATL: televiziune, radio, outdoor si presă.
 În ceea ce priveste gradul de satisfacătie pentru celelate două criterii legate de designul si pretul
produselor s-a observat o decalare semnificativă nu atât în ceea ce priveste distributia pe sexe, cât pe vârste.
Astfel, pentru design cotele s-au situat destul de jos în rîndul persoanelor cu vârstă de până la 28 de ani si
destul de ridicate sau maxime în cazul persoanelor cu vârstă de peste 28 ani. Pe de altă parte în ceea ce
priveste pretul produselelor, raportul a fost oarecum invers. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că
persoanele până în 28 de ani sunt în mare parte tineri care apreciază lucrurile moderne, chiar dacă acestea
necesită un pret usor mai mare, în timp de persoanele de peste 28 de ani devin în mare parte conservatore,
care plac lucrurile asa cum, singura nemultumire fiind la nivel de pret.

Concluzii finale:
* În general, Bucuria are o imagine pozitivă în rândul clientilor. Totusi, din motivul că mai păstreaz stilul
conservator, brandul nu reuseste să se impună la adevărata valoare pe piată.

* Produsele de cofetărie din Ukraina si Rusia sunt principalii competitori pentru Bucuria. Desi acesti
competitori se plasează mai jos fată de Bucuria în ceea ce priveste notorietate, reusesc să fie la nivel egal sau
în unele cazuri chiar deasupra companiei Bucuria, mai ales la nivel de consum.

* Sigla si sloganul Bucuria reprezintă elemente care nu aduc un plus de imagine companiei, deoarece
păstreează linia comunistă din perioada anilor 70 - 80.

* Strategia actuală de comunicare a Bucuria nu are rezonantă în mintea consumatorilor. Sursele de

informare folosite de acestia sunt reprezentate în principal de cunostinte sau de pliantele, brosurile
din magazine.

Decizii de marketing
Decizia unui rebranding se impune ca evidentă în urma cercetărilor efectuate. Analiza elementelor ce
caracterizează activitatea companiei Bucuria relevă faptul că, din punct de vedere obiectiv, diferenţa dintre
acestea şi competitorii clasaţi pe poziţii similare este una relativ scăzută. Însă, aşa cum a arătat şi stiudiu
prezentat, ale cărui concluzii au fost detaliate anterior, diferenţa majoră care face ca Bucuria să nu fie un
brand puternic ţine mai ales de prezenta demodată si lipsa de inovativitate a acesteia.
Prin prezenta strategie de rebranding am putea să aducem un suflu nou imaginii Bucuria, la nivel de
identitate, valori, viziune, produse, magazine si servicii, care să ajute compania să obtină un avantaj
competitiv pe termen lung. Mai mult, putem aplica o viziune de marketing care consideră vânzarea
produselor de cofetărie mai degrabă ca o relaţie continuă cu clienţii decât ca o simplă tranzacţie.
 Obiectivele procesului de rebranding
Ca prim plan în acest proces de rebranding ne propunem o creştere semnificativă la nivelul de
imagine a brandului Bucuria. Implementarea obiectivului mentionat va viza în principal schimbarea
identitătii Bucuria, acesta fiind sustinut si de afisarea unui nou concept de imagine la nivel de magazine.
Un alt obiectiv important al procesului de rebranding este creşterea awareness-ului până la nivelul de
70% pentru populaţia urbană (bărbaţi şi femei) cu vârsta între 16 şi 30 de ani, respectiv 50 şi 60 de ani.
Din punct de vedere economic, dorim o creştere cu 10% a numărului de clienţi pe perioada
prezentului program şi o creştere cu 20% a gradului de fidelizare a clienţilor. Nu propunem aşadar o creştere
explozivă din punct de vedere economic, ci consolidare a bazelor existente.  Strategiile de produs /
serviciu

Produs

Studiul prezentat anterior a arătat faptul că cele mai importante atuuri în cazul produselor Bucuria
sunt reprezentate de caracteristici precum calitate si diversitate, iar cele mai slabe sunt reprezentate de
designul produselor si pretul acestora. De asemenea, consumatorii Bucuria s-au arătat nemultumiti de aspecte
precum, numele produselor, asezarea la raft si promovarea acestora. Pornind de la aceaste premise, propunem
să ne axăm pe următoarele strategii:

1. Îmbunătătirea portofoliului de nume al produselor prin schimbarea treptată a celor mai vechi
denumiri si comunicarea acestora către clienti;
2. Adaptarea designului produselor la noul concept de imagine al brandului Bucuria, astfel încât
ambalajul acestora să contină noua siglă Bucuria, precum si alte elemente aferente imaginii
brandului;
3. Cresterea calitătii produselor si mentinerea acesteia prin adaptarea continuă a echipamentelor de
productie la standardele internatională;
4. Stabilitatea sortimentală si cresterea nivelului de promovare;
5. Cresterea vizibilitătii produselor în magazine prin perfectionarea modelului de merchandising.

Servicii

Diferenţele ce vizează relatia cu clienţii devin tot mai importante, mai ales în conditiile în care un
număr tot mai mare de clienţi caută tocmai serviciul, asociat produsului final achiziţionat. Conform
rezultatelor studiului prezentat, caracteristicile mai putin apreciate de către clienti în ceea ce priveste
serviciile oferite de personalul Bucuria se rezumă la amabilitatea si respectul fată de clienti. Totodată o parte
seminificativă dintre consumatori s-au arătat revoltati fată de nivelul de pregătire al personalului Bucuria,
precum si de gradul de operativitate în procesul de deservire. Luând în considerare aceste aspecte, vom
realiza următoarele:
1. Includerea tuturor angajaţilor, până la sfârşitul anului 2008 în programe de training şi motivare, care
să prezinte detaliat noua politica organizatională.
2. Perfectionarea gradului de pregătire profesională;
3. Schimbarea manierei de abordare a clientului – atitudine, ton, voce, operativitate
4. Crearea unei stil vestimentar care să corespundă noului brand;
5. Corelarea personalui de sex femenin cu cel de gen masculin;
6. Prioritizarea serviciilor online, concretizate în oferirea de consultatii si informatii privind gama de
produse comercializat.
Strategiile de preţ
În general, strategiile de preţ nu contribuie la atingerea obiectivelor de imagine şi nici la fidelizarea
clientelei. De asemenea, în contextul pieţei produselor de cofetărie, strategiile de preţ sunt în general limitate
de densitatea concurenţei, iar din perspectiva targetului ales, acest aspect prezintă importanţă mai ales pentru
segmentul în vârstă. Aşadar, folosirea strategiilor de preţ va fi una redusă.

Strategiile de distributie
La ora actuală distributia reprezintă unul dintre atuurile cele mai importante pentru cresterea
vizibilitătii brandului si consolidarea relatiei cu clientii. Din acest punct de vedere, Bucuria are un avantaj în
plus fată de competitorii săi, fiind singurul producător care detine un lant de magazine specializate, localizate
în cele mai importante orase ale Moldovei. În ceea ce priveste satisfactia clientilor fată de magazinele
Bucuria, cele mai multe nemultumiri au fost făcute la adresa aspectului interior si exterior al magazinelor, o
parte dintre clienti fiind nemultumiti si de accesibilitatea magazinelor. Pornind de la aceste premize vom
realiza următoarele strategii:
1. Extinderea reţelei Bucuria cu 5 unităţi în Chisinău, câte două în fiecare semestru.
2. Etinderea graduală a retelei cu câte o unitate în principale centre urbane din tară.
3. Pătrunderea reţelei Bucuria în mediul rural, cu câte o unitate nouă.
4. Crearea unui concept unic de magazine care să corespundă noii imagini de brand
Bucuria –“minimarket de dulciuri”. În interior, magazinele vor avea asezate produsesele pe toată
suprafata locatiei, acestea fiind împărtite în 3 raioane: Bucuria Kids, Bucuria Life si Bucuria Special
Moments. Fiecare dintre cele trei raioane se va adresa unor nevoi distincte ale consumatorilor.
Bucuria Kids va include produse dedicate copiilor: dulciuri pentru scoala, dulciuri pentru merite
deosebite, dulciuri pentru lectii etc. Bucuria Life va include dulciuri pentru diverse momente ale zilei
si aspecte distince care vizează stilul de viată a consumatorului Bucuria: dulciuri-desert, dulciuri
 serviciu, dulciuri-post, dulciuri-diabet, dulciuri facultate. Bucuria Special Moments va include
produse furmos ambalate, destinate pentru orice moment special: aniversări, căsătorii, celebrări.
5. Conceptul de imagine interior al magazinelor va fi sustinut si de un concept exterior
nou, care săatragă prin îmbinare de culor si design.
Strategiile de promovare
Promovarea reprezintă la ora actuală principala metodă de comunicare si consolidare a imaginii de
brand fiind fatorul imperativ în sustinerea procesului ce rebranding. Studiul efectuat precum si auditul intern
al bradului au arătat faptul că Bucuria nu a avut până acum un teritoriu de comunicare, singurele mesaje fiind
transmise odata cu lansarea unor produse mai importante. Având în vedere aceste aspecte ne vom concetra
asupra unei abordări integrate a comunicări, pentru a putea atinge obiectivele de imagine si notorietate,
înaintate pentru acest proces de schimare.
Printre cele mai importate elemente utilizate în comunicarea 360 vor fi:
1. Campaniile TV, care vor familiariza publicul cu noua dimesiune a imaginii de brand
2. OOH – mech-uri, panouri stradale, publicitate în mijloacele de transport în comun;
3. Comunicarea online sutinută prin intermediul benerelor si newsletter-elor Bucuria;
4. PR – prin materiale de presă si interviuri dedicate;
5. organizarea evenimetelor de amplare în Piata Marii Adunări Nationale din Capitală, în
vedereconsolidării imaginii de brand;
6. CSR – Caravana Bucuria – strângerea de fonduri pentru casele de copii.
În concluzie, trebuie să atentionăm faptul că nu multe companii din Republica Moldova, îsi pot
permite un asemenea proces de rebrandig. În acest demers, totul se reduce la sacrificiu si la puterea de
investitie. O companie trebuie să fie dispusă să renunte la ceva pentru a putea investi necesarul unui proces
complet de rebranding. În cazul majoritătii operatiunilor de marketing, focusul este inversat. Se caută
modalităti care atrag atentia consumatorilor doar pentru o perioadă limitată prin lansarea unui nou produs,
prin schimbarea partială a siglei sau derularea unei campanii promotionale. Toate aceste actiuni au ca rezultat
rapid atragerea atentiei consumatorilor si poate în anumite situatii sporirea vânzărilor, însă în perspectivă ele
nu schimbă problema cu care se confruntă brandul. Anume din aceste considerente este nevoie de o
schimbare radicală care ofere brandului beneficii pentru o perioadă îndelungată, în perspectivă.
Prezentul demers este o încercare de a readuce strălucirea brandului Bucuria si de al ajuta să câstige
mai mult teritoriu în detrimentul competitorilor săi. Avem certitudina că prin implementarea acestuia, vom
contribui la consolidarea branului si implicit la cresterea notorietătii acestuia în rândul consumatorilor