h

 Nicolae Chicuş
 Nicolae Chicuș. Profesorul, savantul

 Nicolae Chicuş este doctor în istorie, rector al Universităţii Pedagogice de Stat „Ion

Creangă”
 Studii: Şcoala Pedagogică din Orhei (1970)
Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, Facultatea de Istorie şi Pedagogie
(1973-1978)
 Nicolae Chicuş, rector al Universităţii „Ion Creangă”, este cunoscut în lumea ştiinţifică şi
didactică drept un profesor de vocaţie, dar şi ca autor de lucrări ştiinţifice, de programe şi
manuale şcolare şi conducător de teze de doctorat.
Este autor al primului Curriculum la disciplina Istorie (anul 2000) şi coordonator al echipei de
lucru al Curriculumului modernizat la Istorie, coautor al manualelor de istorie pentru cl. VIII-a şi
a XI-a, autor a peste 70 de lucrări ştiinţifice şi metodice.

Descrierea
Manualul "Istoria Românilor. Epoca modernă" cuprinde acea parte a istoriei noastre naționale,
care se incadrează în perioada din secolul XVII până la 1918. Epoca modernă are în spațiul
locuit de români aceleaşi caracteristici ca şi epoca respectivă din istoria universală, Cunoscutul
istoric român Petre P. Panaitescu mentiona:"Istoria Românilor este o parte a istoriei universale,
evenimentele din tările noastre nu sunt izolate. ci sunt influențate de cele ce se petrec în alte țări.
De aceea, perioadele istoriei române sunt aceleaşi ca şi la cele din istoria universală."
A existat, totuşi, un anumit decalaj cronologic în procesul de afirmare a societății în spațiul
românesc, Astfel, în istoria universală epoca modernă se afirmă în Europa de Apus începând cu
sec. XVII. In Europa de Sud-Est, inclusiv Tările Române (Moldova, Tara Românească şi
Transilvania), în condițiile unui regim de dominație străină, au continuat să persiste relații
medievale până în secolul XIX. Cu toate acestea, atunci când în Europa de Apus începe epoca
modernă, unele elemente ale modernității, preponderent în domeniul culturii, pătrund şi în
societatea medievală tardivă din Tările Române.
Epoca modernă, ca o perioadă distinctă în istoria națională, este plasată de autorii mai multor
lucrări istorice de sinteză în intervalul cronologic 1821-1918 (între revoluția condusă de Tudor
Vladimirescu, ca simbol al renaşterii naționale şi respectiv - realizarea unității naționale depline).
In prezentul manual, autorii au urmat cerințele curriculare, care prevăd includerea în componenta
epocii moderne şi a unei perioade "între medieval şi modern"; prima etapă a acesteia începe în
sec. XVII şi se caracterizează prin afirmarea ideilor umaniste în cultură ("Secolul de Aur al
culturii româneşti"), apoi urmează o nouă etapă ce cuprinde a doua jumătate a secolului XVIII -
anul 1821 şi se caracterizează prin amplificarea spiritului "Luminilor" în spațiul locuit de români.
Epoca Luminilor coincide cu etapa definitorie a formării națiunii române moderne. De aceea,
mulți istorici consideră că anume din a doua jumătate a secolului XVIII începe acea evoluție
istorică pe multiple planuri, care a condus la evenimentele revoluționare din 1821.
İn manual se acordă o deosebită atenție transformărilor modernizatoare în societatea românească
după 1821: procesului renaşterii naționale, a constituirii statului modern român şi cuceririi
independenței statale, a realizării întregirii neamului şi definitivării unității lui național-statale,
Autorii au elucidat de asemenea momente din mişcarea națională a populației româneşti din
teritoriile aflate sub dominație străină - Basarabia şi Transnistria, Transilvania, Bucovina, Banat,
Dobrogea (până la 1878) şi aportul acestei mişcări la desăvârşirea unității naționale de la 1918.
Epoca modernă este reflectată în numeroase şi variate izvoare istorice. Pe lângă documentele
interne şi externe şi izvoarele narative ( atât edite, cât şi inedite, păstrate în arhive), epoca
modermă dispune de noi surse: presa şi publicațiile, care sunt cronici zilnice, săptămânale, lunare
sau anuale ale evenimentelor în continuă schimbare. Surse importante pentru această epocă mai
sunt dezbaterile parlamentare, memoriile oamenilor politici şi de cultură etc. Probleme ale
istoriei moderne sunt studiate în lucrări statistice, sociologice, economice, financiare, de drept şi
de istorie a instituțiilor, de istorie a culturii etc. La întregirea tabloului istoric o anumită
contribuție aduc şi operele literare, publicistice etc.
Pentru istoria Basarabiei şi a Transnistriei prezintă o deosebită importanță documentele istorice,
care se păstrează şi astăzi în Arhiva Națională a Republicii Moldova, în arhivele ruseşti şi cele
ucrainene, ele reflectând multilateral viața acestor ținuturi în componența Imperiului Rus.
Manualul de istorie modernă a românilor a fost elaborat în corespundere cu prevederile
curriculum-ului şi a ultimelor realizări ale ştiinței istorice din Republica Moldova, România şi
alte țări. El este alcătuit din douăsprezece capitole, care includ lecțiile de bază, ce sunt destinate
atât profilului umanist, cât şi celui real, lecțiile suplimentare, rezervate doar ciclului umanist, pe
care le-am marcat cu asterisc, lecțiile de sinteză, studiile de caz. Lecția, cu excepția celei de
sinteză, are următoarea structură: informația de bază, cea suplimentară, destinată ciclului
umanist, notată cu asterisc şi rubricile "Documente şi materiale". La începutul fiecărui capitol
este inclusă rubrica "Lecturi suplimentare".

Concluzie
În concluyie pot spune ca aceasta carte este foarte utila pentru un student de universitate