MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

,

Nicolae Eneiu

A.

ISTORIA ROMANILOR

EPOCA CONTEMPORANA JltJj jdu-an

Manual pentru clasaa XII~a de Iiceu

CIVITAS

Chi~inau, 2004

em 94(=135.1) "19" (075.3) E52

Lucrarea a fast declarata cfuj;tigiitoare la concursul de manuale pentru lnvaJiimfmtul liceal ~i este recomandata spre edirare ill. calitate de manual de baza de catre Comisia de Experti a Ministerulni lnvatamantului a1 Republicii Moldova.

Mauualul a fast elaborat conform Curriculum-ului National, Programe pentru mvalamantulliceal.

Chi~i.nau, 1999.

Coordonator ~tiintj:fic -prof. universitar, membru corespondent al A.:;;.M. Demir DRAGNEV

Aparatul metcdic al manualului a fest elabrrrat de Tati""u Mistrea;IIU, grad pedagogic I si Tationa Nagnibida, grad pedagogic superior.

Comisia de evaluare:

Sergiu Mustea/a, doctorln istorie, Universitatea Pedlilgogica de Stat "Ion Creanga" din Chi9inau Tamara Moram, grad pedagogic superior, Liceul "Mihail Kogalniceanu" din Chi°inau

Coperta - $tefan E$ANU

Procesare computer'izata - Vera BOSTAN

Descrierea G1P a Came rei Nationale a Cik~ii Enciu Nicolae

lstorta Rornanllor. Epoca oorttemporana; man. pentru cl. a 12-a de licoo INicolae Enciu: Min. Ed ueatiel al Repu blicii Moldova. - Ch.: Civitas (Tipogr. "Pr~g-3"). 184 p.

ISBN 997.5-936-8--6 Tiraj: ·5000 ex.

94(= 135.1) "1.9" (075.3)

Complexul editorial elVIT AS, btl. Srefan eel Mare ~ Sianl, 133/2; MD 20 12, CW.~inau, Republica Moldova; tel: 23-33-14; 23-72-79; fax: 23-45-41;.

Teate drepturile asupra acestei edlN spartin Complcxului Editorial C1VITAS

La sfar~tu I manualulul sste p rezentata informaVe pu blicitara despre urmroo3Jele instftutii de Tnvajamanl din mun. Chi:?inau: 1 . Academia de Studii Economics din M0Jdova.

2. Universitates de Stat din Ttraspol cu sedlulla; Chi~tnau.

© Text: Nioolae Enciu, 2004

© Aparat rnetcdic: Tatiana Mistreann, Tatiana Nagnibida © Editura CIVITAS, 2,004

ISBN 9975-936-8-6

INTRODUCERE

Prezentul manual de Istorie contemporana a romanilor trateaza fapte, evenimente si proeese istoriee, cuprinse intre anii 1918 ~i 2002, strueturate in cateva etape distincte. Conform traditiei istoriografice, epoca centemperana a romaailer incepe cu anul 191.8, care a -constituit momen.tal decislv in faurtrea statului national roman unitar, prin includerea in componenta sa a teritcriilor romdnesti, aflate p.ma atunci sub deminarie straina. Eotararile de unire din 27 martie 19 aprilie, 15/28 noiembrie §i 1 decembrie 1918 au facut ca, din punct de vedere teritorial, statul national unitar sa devma 0 realitate, marea majoritate a romanilor fiind astfel caprinsa in hotarele NoH Romanii, Romahia Nona, In configuratia obtinuta De harte politioa a Europei interbelice §i consfintit~ de eatre prinoipalele Puteri Aliate prin tratatele din anii 1919-1920, nu a constitait un staecreat in virtutea unor principii abstracto, sinici dear rezultatul victorfilor repurtatepe dimpul de lupta; ei a fest, in primul rand, un raspuns la conditiile specifice din fiecare dintre teritoriile loeuite de romani, 0 finalitate logica a unui proces istoric obiectiv (aprecierea marelui geografftancez Emmanuel de Martonne).

Caderea hotarelor Romaniei Mari in 1940 a marcat inceputul unei noi etape in istoria contemporana a romsnilor, cu grave mutatil politice si sooial-economice, prod use :in consecinta cream Republicli Sovietice Socialiste Moldovenesti .§i reinstalate in 1944, dupa reintegrarea temporara a teritoriului de catre Romania in anii celui de-al doilea razboi monilial. Noua Republica Sovietiea 'Socialista Moldoveneasca se deosebea radical de Basarabia istorica deoareee, dupa mutilarea Romaniei, in acelasi an 1940. a fost mutilat ~i teritoriul Basarabiei, in dublu sens: prin atribuireajudejelor Hotin, Cetatea Alba §i Ismail Republicii Sovietice Sooialiste Ucrainene, iar pe de'alUi parte, prin alipirea la RA.s.s. Meldoveneasca a restului ce mai ramasese din Basarabia

interbelica, .

Procesele postbelice pun in fata 'istericului 0 serie de probleme extremde dificile, deoarece 0 istorie a acestei perioade nu poate fi numai 0 istorie a romanilor din Romania actuala, ci ~i a celor aflati in afara gtanitelor ei,inclusiv: istoria Transnistriei (1924-1940), istoria R.S.s. Moldovenesti (1940-1941, 1944-199.0), istoria Republicii Moldova (1991-2002). De altfel, acest conc~.pt este refleetat in Curriculum-ul de Istorie a romanilor, care a ~i stat la baza-prezentului manual. In plus, pe percursul intregii perioade postbelice, in toate sursele statistice snvietice populatiamajoritara din R..S.S.M. va fi desemnata oficial ca moldoveni. Moldovenii sunt prezentati de autoritati drept diferip de romani, dupa cum diferite Ie sunt, in opinia cereetatorilor sovietici doar, limb a §i cultura.

Elaborarea unui manual de 'istorie contemporana este deosebit de dificija acum din cauza specificului obiectului de studiu, Pe de 0 parte, inca nu sunt accesibile pentru cercetator toate surseIe arhivistice, pe de alta parte mai sunt in viata participantii la evenimentele istorice, impovarati de viziunile lor subiective, iar in societate continua sa mai ramanaactuale unele stereotipuri de gandire din perioada precedenta, in unele tari, de exemplu in Republica Moldova, laetapa actuallimca nu s-a ajuns la un consens asupra aprecierii mai multor momente din istoria naponala. Aceasta presupune anumite riscuri, inerente pentru autorii de manuale, Precum menlioneazl pe buns dreptate istoricul olandez Wilhelmns Petrus van Meurs, oricine i~j exprima opiniaasupra evolutiilor istorice, Iingvisnce, demogtafiee sau eulturale din Basarabia, ulterior din R.S.S. Moldoveneasca si mairecent, din Republica Moldova, devine inevitabil parte in conflict (eu istoricii de alta orientate sau eu politicienii).

$.i totusi, intr-o societate desehisa, pluralista, istoricii pot evita conflictul cu politicienii, urmarmdu-si propria agenda, bazata pe idees ca ceeace are cu adevarat valoare este demersal

3

dezinteresat, in urmarirea acestui demers, istoricii discuta pe baza dovezilor istorice ~i ceea ce pot ei realiza, in eazul eel mai bun, este sa descuree aceste dovezi (opinia savantului englez , prof. Dennis Deletant).

Principiul fundamental ce a stat la baza elaborsriiprezentului manual a fost concluzia Seminarului "Reforms ihvalamantului istoric in Moldova", desfasurat la Chisinau din initiativa ~i cu sprijinul Consilinlui Europei (1-2 rulie 1996), potrivit eareia "bogata experienta istoriegrafiea, n:ationaHi~i universals a creat 0 astfel de traditie in §tiintii, invatamant si epinia publica, dupa care smdierea istoriei unei par!i (in cazul de fala a Moldovei) din spatial romsnese este rezonabila ~i eu adevarat eficienta numai In masura in care se Inscrie in tabloul istorie general al acestei comunitati geografice §"i etnoculturale", Justetea concluziei respective a fast reeonfirmata de Reoomandarea Apunarii Parlamentare a COllsiliul~i Europei din 24 apri lie 2002.

Aparitia prezentnlui manual liceal de Istorie contemporana a romanilor a fost posibila gratie recentelor realizari de exceptie ale istoriografiei nationale ~i din aIte tari~ refleetate partial in bibliografia sumara de Ia finele mamralului si, doarintr-o masura insignifianta si mnltprearnodesta - unor rezultate ale propriilor investigatii,

Dorim sa exprimam, ~i eu aceasta ocazie, sincere gratitudine directorului Institutului de Istorie, membrul corespondent al A.~,M. Demir M. Dragnev pentru pretiosulconcurs acordat in procesul elaborarii prezentului manual 'Importante recemandari au formulatsi membrii Comisiei de evaluare din cadrul Ministerului Invatamantului al Republieii Moldova, fapt pentru care le exprimam sine era noastra recun0~tinta.

Manualul a fast aleatuit conform Curriculum-ului liceal1a istorie, care prevede pentru cursul de istoriea romanilor, epoca contemporana (el. a XII-a) 34 de are, plus 17 oreadaugator pentru profil umanist, Numarul restrans de ore ne-a determinat sa realizam a expunere mai succinta a materialului, Pentru eleviicu profil umanist, in cadrul fiecarei teme sunt prevazute materiale suplimentare, cu caractere marunte, incadrate in textul de baza, De asemenea, pentru liceenii eu profit umanist sunt prevazute lectii de sinteza notatecu asterisc* . in cadrul temeler obisnuite, pe csmp.cu aceleasi caractere mai miei, tot pentru elevii cu profilumanist, sunt plasate materiale adaugatoare, Pentru a facilita intelegetea acestor materiale, de sunt notate cu litere - (A), (B), (C), (D) ... ~i exact aceeasi litera se ami in texrul de baza, constituind, astfel, 0 punte de legatura intre cele doua parp ale textului de pe pagina. In:trebiirile adresate elevilor eu profit umanlst sum notate cusemnul asterisc"; cele notate cu semnul era tima (~ ) sunt prevazute pentru toti elevii, independent de profil

in soopul unei cunoasteri prefunde a epoeii contemporane, recemandam studierea unor lucran de sinteza, eompendii, lectura carom va penni te compararea argumentelor ~i diverselor opinii expuse de autori: [doria romanilol'~ Compendia, Iasi, 1996; Istoria romanllor. Materiale didactice, Chi~inm.u, Civitas, 2000; Constantinescu Fl. 0 istorie sincera apopcrnlui roman, Bncuresti, 1997; Hitchins Keith. Romania. 1866~1947. Bucuresti, 1996; Duradin C. Istoria romanflor, Iasi, 1998. 0 istorie a remantlnr. Studii critice .. Cluj-Napoca, 1998; Istnrla Remanlel, Bucuresti, 1998; Fiser-Galati St. Romania in secolul XX. Iasi , 1998; Georgescu Vlad,lstoria remanllsr. De la orlglnl pana in zllele noastre. Ed.a Ill-a, Bucuresti, 1992 ... Suplimentar, la fieesre tema sunt date unele lucrari specials, recomandate in prlmul randelevilor ciclulul Iiceal ou profil umanist,

Aducem multumiri Editurii Cartdidact, care ne-a pus la dispozitie harta de pe ultima coperta. Constienti de inerentele imperfectiuni ne exprimam disponibilitatea de a luain considerate orice obieotii, sugestii ~i recomandari de natura sa amelioreze calitatea manualului,

Autorul

4

CAPlTOLULI t
.. l. - ,
- - ._ -_. -
EVOLUTIA VIETll P9LITICE A }p,
STATULUI ROMAN IN
...
PER.IOADA INTERBELICA
.1
"7:. »r 7' ;F."',..",.==::..,= • ..,.==,.=.=,._ .... ,.====.=.::.="!-:

ill Le,cturi suplimenta:re* i

. .

'II

I I.

: Maminll. Ion, SCortu loan, Gzlveme~"i guvernanl4 i i 1916-1938, Buc., 199,6..:

I Scurt"u loan. ISIoria Romaniei in anit 1.918-1940.1

~ ... ['

hEvolufia r'eginw/u.f PQ!iUc de fa democratie la Ii

!idictalurd, Buc, 1996.. .: !l ~curtu Joan. fstoria tOmani/or ill timpul~e/orpatnl1 ii'~gJ (1866-1947), vel, 1If, Carol Il, HIlO" 2001. . i II A~ri"g~rOaei!.. Palade Gh. B~:arabja in. cadrull!

!iROn7an." lei fntregi.t .. e. J9. 18.-1940 . .'£::. hJ~It1lt~~ .~993 . Ill .. [i COJocaru Gh. Imegrarea Basarablel tn CadnlJ:

l~:~_~;:i_~~~r:!~:!-~:~.:~~o~~_~~_~~:.~~. __ .~ .. _ .. ~ __ .. _" __ _j

~ Unificarea. politica ~ administratlva ~ Constituiia din 1'923"

•

Parlamentul ~i monarhla

~ Dezbateri petitlce privind cursul

de dezvoltare a Romaniei ~ Partidele- politice

~ Sfa.r!jitul regimului parJamentar ~ Lectie de ainteza: Basarabia

in viala politica a Rornanie:

Harta admtnistrativaa Romfinlei (1925)

/

ARAO Arild

lunOSLAVL\

'I

II

5

CAPITOLUL I

§1. Unificarea polltlca §i administrativa a Rornanlel

• Unificarea politica

• Legee din 14 iunie 1925: descentralizarea administra·tlva prin pastrarea csrecterulu! national uniter af tarH

. .

• Comuna - unltstee de bezii a impartiri; eamtntstretiv« din 1925

• Piasa - unitatea care a realizat cea mai perfecta descentrafizare administrativa

• Legea din 14 august 1938: modificari administrative voluntariste

Uniflcarea pollticii. Datorita unirii Basarabiei, Bucovinei ~i Transilvaniei cu Romania, aceasta a devenit un stat .mijlociu ill Europa.

Romania intregita avea a suprafati de 295.049 km2 (rata de =""""""""~~~,_.,. 137.000 km2 Inainte de 1918); in 1930 populatia ei--era de peste 18 mln locuitori (fata de aproximativ 7.250.000 loouitori inainte de 1918), fiind a apia tara, dupa nnmarul populatiei, din Europa. Romania era un stat national unitar, intrucat majoritatea covarsitoare a loeuitorilor ei erau rornani, alaturi de care traiau altenalionalitati. Din punetul de vedere al structurii etnice a populatiei, Romania rlimanea ~i dupa unirea Basarahiei, Bucovinei, Transilvaniei si Banamlui, un Stat national, niei 0 minoritate naiionala nedepasind ponderea de 8% din populatia

tarii.

S tatul unitar roman trebuia eonsolidat prin diverse initiative ~i masuri de ordin legislativ, economic, financiar, cultural etc.

Unitatea polities a fast in primul rand realizata prin adoptarea unor .referme democratice, Prima dintre acestea a fost refonna electorala de Ia 16 decembrie 1918, care a introdus vatu! universal direct i}i secret pentru toti Iocuitorii, incepsnd en varsta de 21 ani (ou exceptia femeilor, ofiteriler ~i magistratilor). Votul universal a permis participarea la alegeri a cetatenilor din intreaga tara, inclusiv a provinciilor nou-unite. Numarul alegatorilor a crescut de la cca Imln(1912) la 4,6 mIn (in 1937).

Basarabia a fost integrate in Romania pe parcursul anilor 1918-1922. Problemele civile erau rezolvate de delegatul guvernului de la Bucuresti, iar eele militare de comandantul Corpului 5 Armata.

In eompenenta guvemelor Romaniei au intrat oarneni politici din toate provinciile istorice. Constitutia din 1923 a consfinjirdrepturile ~i libertatile tuturor romanilor "tara deosebire de origine etnica, de limb! sau religie".

Partidele politice din provineiile unite s-an integrat treptat in viata politica a intregii tari, prin aliante sau fuziuni cu eele din Vechiul Regat. Partidul National din Transilvania, Partidul Taraneso din.Basarabia ~iPartidul Democrat al Unirii din Bueovina, au depa~t treptat tendintele regionaliste, conlacrand cu cele din, vechiul Regat. In 1926 a avut lac fuzi unea dintre Partidul National si Partidul Taranesc 0. Mihalache), Formajiuni politice regaleoe au infiintat organizajii in provinciile unite.

Primul guvern a/ Romanietrntregite

r.---- ... -----..--,............~-- ... ----------.--- ...... ·-...-,

! • Cine a prezentat Basarabla, Buoo- : i vina $1 Transilvania in aeest guvern? !

I •

:. __ .. __ . ~ .. _~ .J

r;=====i !DOGUmentar

legea pentru uniflcarea adminb;trativ3 14 lunie 1925 {Al

TJ(/uf I

Tmpariir~a terfterlulul regaluh.li.

AUlor:ita\ile administrative ~i elective 10' cale_Autontatf de control,

. ,1. Teritoriul Romaniei S8 imparte I dIn punGt de vedere administratjv Tn Jude1e, §I Judelele in comuns.

2. Comu ale su I: rurale §I urbane.

3. Comuns rurala este alcatuita din unul sau mal multe sate ...

4. Cemunele urbane sunt centre de poputaUe declarate aslfel prin lege. Ele sunt urbane re~dinte de judet §-1 urbane r*dinle. Comunele Urbane re,.§edinte de- 1u1;le1 sunt ~petecomUh8 urbane rn eare. sa .afla prefecture judelPlui. Comunele ur-

6

EVOLUTIA VIET" POLITICE A STATULUI ROMAN iN PERIOADA INTERBELICA

La unitatea politica a larii au contribuit ~i un sir de masuri ecenomice, In 1921 prin reforma financiara a fost introdus un sistem unitat de impozite, s-au nrtreprins masuri pentru desfiintarea barierelor vamale intre Vecbiul Regat ~i provinciile non-unite.

Unificarea administrativd , infaptuirea Marii Uniri 11 pus In fata conducatorilor Romaniei 0 problema de importanta cardinala - integra rea noiler provincii eu Vechlul Regat sub toate aspectele: politio administrativ, economic, social. At1i.t Transilvania, Banatul, Bucovina, c§.t mai ales, Basarabia, fusesera pana atunoi un fel de semicolonii ale imperiilor austro-ungar si rusesc, astfel incat, dupa 19l8, it fost necesara imaginarea unor forme ~i cadre noi in directia integrarii aeestor provincii .istorice ill cadrul statului national unitar roman.

Fiind eel mai putemic partid al perioadei interbeliee, aplicarea masurilor pentru unificarea organelor admiaistratiei de stat in vederea organizarii unitare a vietil politice §i administrative pe intreg teritoriul flrii a revenit anume Partidului National Liberal. in programul politic din noiembrie 1921 P.N L. a firm a cil: intelege sii iniaptUiasca unificarea administrativa primr-c "larga deseentralizare": comuna sijudetul sa aiba viata lor de sine statatoare, iar puterea centrale sa nu intervina in conducerea lor "decat in rnasura impusa de oerintele unitatn si sigurantei statulni",

in baza prevederilor noii Constitntii din 1923, la 14 iunie 1925 a fost promulgata Legea pentru unificareaadministrativa (aplicata cu Inoepete de la 1 ianuarie 1926) - act de exceptionala insemnatate politica, care stergea ultimele raIDa§ite mostenite de pe urma cuprinderii, de-alungul secolelor, a unor provincii romanestiin imperii straine, Legea avea la baza "pastrarea earaeterului national unitar al rarii ~i, iuHiuntrul acestui principiu, aplicarea descentralizarii administrative",

in consecinta aplicarii Legii din 14 runie 1925, teritoriul Romaniei a fast im:partit, din punct de vedere administrativ, in 9 provincii (Crisana ~i Maramuresul, fiind luate u..npreuna), 71 de jndete, 322 de pl~~ 172 de OF~e ~i 1.5.201 sate. (A. C)

Unitatea ce s-a aflat la baza lmpartirii administrative din 1925 a constituit-o comuna ,"0 organizatie politico-teritorialji, formata din totalitatea loeuitorilor de pe un teritoriu determinat, unip printr-o comunitate de interese ~i drepturi, in scopul administrarii intereselor lor locale, careia Iegea i-a acordat personalitate juridicli". Cemunele puteau fl de doua tipuri, 'urbane ~i rurale, ultimele fiind compuse din mai multe sate care, grupate impreuna, trebniau sA Intrueeasca eel pntin 10.000 Iocuitori.

Unitatea administrativa intermediara intre jude] ~i comuns 0 constitnia p1asa - instanta cea mai apropiata pentru coordonare, control, indrutna,re, tutela $i apel in to ate chestiunile administrative, finanoiare, economice, sanitate etc .• emanate de la comuns. in opinia prof. G.Ursu, plasa a constituit, traditional, "autoritatea care reaUzeaza cea mai.perfecra descentralizare administrativa", La plasa ceta~eanu1 i~i solutiona gratuit toate problemele sale pe care nu le putea solutiona tn comuna $i primea indrumarile de care avea nevoie. PIasa a constituit axa in jurul carela a gravirat iotreaga viali de administratle comunala, Tocmai datoriHi acestui fapt, in cadrul elaberarii legilor de unificare adrninistrativa teI:1dinta legiuitorului de a lnzestra pIasa eu drepturile ~i atLibu1ii1e

bane r*din1e de judet, care prin nUlMrul locljltorllor ~i prin Imporla$, lor ecohomica sau culttiralii au 0 niare Tntaurirec asupra dezvolta,rli €Iener,ale a statului se vor declare prin lege municil'lii.

5. Pentru supravegherea apliCarii legllor ~f buna indrumare a aclrniniStraVei. lude~ele sa impart in circumscriP\ll nutnite pla~i, cuprinzand mai mulle cornune iar oomuhele urbane in circumscrip~i, numlte sectoare. Sectoa(ele ~ pl~ile nu sunt pel'sOane juridice ...

9. Comuna §ijude\ulsunt persoane juridice ...

10. Comuna ~j jUde*.l1 i~i administreaza lnteresele lor locale prin consllil cornpuse din consillen1 al~; ..

I 11. Primarul ~ capul .....

administra1iei comunale. EI executa toate

I hotararile consiliului. .. Prefectul este ' capul administra~jei jude\ene ...

13.. Min isteru [ de inleme

indrumeaza. coordone~ ili contrdleaza activitatea oomunelor§i judetelor ... •

C' Culegere de f~xte pentru istoria Romania!. vol. IJ Buc .• 1997. p. 74-81).

Decret·lege pentru refoama

aaministi'atlva, 13 august 1938.(8) 1. Administratia locala se exerblta prln urrnatoarele elrcumscrlptil teriroriale: eernuna, piasa. judetul, {inutul. Comuna 91 judeJ;ul sunt persoahE) juridlce, .. 53. Sunt 10 tlnuturi cu circumscrip~ile terttoriale: 1. Tinutul Olt..,; 2. Tinutul Bucegi... 3. Tlnutul Manr. .. ; 4. linutul

Dunarea de Jos ... ; 5. Tinutul l\IisthJ ;

6. Tinutur PM ... ; 7. Tinutul Suce~va ;

8. TinutU( Mur~.,.; 9, Tinutul Somas ;

H). Tinutul Timi~ ...

54. Desconcentrarea servicillor l11iDII sterelor se face in circumscrip,n cafe sa I corespunda ~inuturilor. •.

15.5. Tinutul sa ingrij8§te de nevo.ue sale ¥.i executa masurila de lnteres general Elrganlzate de organale centrale ....

I AttrTiinistra,ia \inutulul este incredin\ata rezidentului regal §i conslliului stiu.

\

I (Crestomatt'e pentru studiul istoriel mo-

derne §; contemporane< a tomlmi/or. "I la§"i, 1996. p. 391-398).

i -:c~-;;';~;~fj le~ii~-din 1925-~-i1938#'1

I dep1stafl co esta comun §f distlnctlv ! , intra 8cesJea. !

I. Selectatl tinuturlle in care er~! I inc/usa Basarabla conform leg;; din !

1~& ; "" Exprlmat'-va tip/nia: ce elemente ! 1 din organizarea administrafjl/a_ din ! ,per/oada interbellc-d ar putea fl j ; utilizate §I in prezent? Argumentafi. !

~ ~ ... ~ ........ ... __ ..... __ • w_ • ......,, __ ~_'* __ _.,!

7

sale de odimoara s-a vazut eonfruntata ell Interesele de partid, ale earor intentiiau fost de a pune intreaga administrajie itt

serviciul politicii ca 0 creatie a acesteiasi ca un .mijloc eficient de plasare a tuturor elementelor aflate in serviciul partidului,

Aceasta a tacut ca in sistemul admi.nistrativ al Rernflniei interbelice anume plasa sa, fie vedga cea rnai vulnerabila, Constitutia diu 1923 nu a recunoseut caracrerul constitutional al plasei, jar legea de unificare administrativa din 1925 a reclus sensibil drepturile ~i sfera de activitate a acesteia, oeea ce a influentat defavorabil tntreaga administratie publica, Ca urmare, plasele puteau fi ere-ate sao desfiintate prin simple decizii minlsteriale, ceea ce a contribuit la aparitia unor tnstitutii parazitare aHitllri d,e plase, carora li s,·a transferat Q paIic din atributiile aeestora,creandu-se astfel pJaw. functionarismului,

In fine> ill calitate de eea mai mare unitate adminlstrativs, jud~tul a constituit

"un organism politico-teritorial, inzestrat eu atributii de putere publica, si organ de administratis ~i gestiune patrimoniala, inzestrat ell organe reprezentative", avfuld trei sfere de oompetenta: administrali va, legis_lativasi judiciara. in fruntea fiecarui jude! se afla un consiliu judetean ~i prefectul, ca reprezentant a1 guvernului, Administratia judetului se exercita prin consiliul judetean, compus din consilieri alesi ~i consilieri de drepr, Prefeetul repreaenta judetul in toate imprejurarile, semna toate actele in numele judelUlui, ordonanta pl al-Ue , lmocmea ordinea de zi a consili ului, convoca adunarile ~i executa hotiriirile acesmia. Totodata, prefectul exercita controlul asupra funotionarilor judetului 91 ai administratiilor locale. fiind eel mai important funetionar in jude], in calitate de comisar a1 guvernului pe care-I reprezenra ~i de functionar politic, prefectul judetului venea §i pleca odata eu guvernul care I-a numit,

Unifiearea politi ca. ~i administrativa a fast eriticata de unii demnitari din provinciile istorice unite din cauza oaracterului ei centralist, ceca ee prezenta Ul1 obstacolin calea cooperarii antoriHitilor locale cu cele centrale,

Legeo dill 14 august 1938. 0 ultima modificare importanta a imparprii administrative a Romsniei incadiul perioadei interbelice s-a produs in eonsecinta loviturii de slat regale din 193 8 ~i a iuloc uirii regimului parlamentar eu eel autori tar. in cadrul reformei administrative 1nIaptuite conform Legii din 14 augu st 1938, alaturi de vechile unitatL ~ eormma, plasa, judetUl- s-a introdus una nona: finutul. (R.) Au fost create 10 tinuturi, in fruntea carora so aflau rezidenti regali, numiti prin decret de catre Carol al Il-Ica. Acestia se bucurau de largi imputerniciri, _principala lor sarcina fund aplicarea intocmai a hotararilor guvernamentale, asigurarea.ordiniisi linistii publico in tinutul respectiv,

Organizarea adminlstratlvaa ptovinciilor Romaniei conform Legii din 14 iunie 1925* /e.}

ProVineii 'Popula·tie Judl!~e Pla~i Ora~e Sate
Romania J8.052.896 71 322 17.2 15.201
Oltenia 1.519.389 5 2>2- 16 1.999
Mimfenia 4. 02$.'3 O.l lZ I S6 28 3.3.57
Dobrogea 81l.332 4 51 18' 725
Moldova 2):1.27.498: 13 3S 29 2.843.
]3aSl!lllbia 2 .. 803~Q~ y 37 17 1.847
Bucovirur 853.524 5 16 15 341
Transilvaoia 3.217;017 16 8;; 34 2.590
Banat 941.521 ~ i 21 7 588
Cri~ana- 1.390.242 4 32 I 8 911
Maramllte_~' "S.Maouil~ ~i D.G.Georgescu, Populatia ROo m.aniei, Bucure$ti, 193'7, p. 12.

r---' --- -----,-------- .---- .. ---------"- ..•. - .. --.- - - '.',

i * Reportati num~ruJ de sate !ii de ! i ora§e la n~marul popufat}ei fie care; i 1 provinqii. Comparati in care din ele i I erau cele mai multe sat.£!, tele rnai ! i multe ora~e. Comentap tenomenu: : , I

l . __ .• . ._... . __ ... __ .. . ._

Comuna·_ anitate de baZJ§ admlnistrativ~conomicA, alQ~tuita din unul sau mal rnu/lesate ~I condusa de un ptJmar.

Piasa - subdlviziunea unui judet Judel- unitate administraliv-tedtet1ala,_1n componenta c.areia intta mai mu/te ora~e §i camune.

Tinut - unitateadministrati~ noua, introdus~ in consecinfa reformel administr~tive din 14 august 1938.

1------- ~ ----.~--.------. ~ -~_&~&.~~y~~. y-~ ---- - - - - - -~~- ....

j • Expunep·vaopjnia; in ee masUTh : 1 erau nec·esare_ unitatiJe adminisfra- :

i five nominaJizate? Atgumentari. i

I :

, :

••• ~~·"·~_ .. _m§~~·~·~_""'·"_;o.~_·.·,._ ............... _~~~ .... ~_~_~~~ __ ._ ....... ~

8

EVOLUTIA VIET" pounCE A STATULUI ROMAN iN PERIOADA INTERBEucA

• Caracterizat] unitajile administrative ale Romaniei inrerbeliee, prevazute in legea pentru unificarea a¢:oinisttativa din 14 iunie 1925.

• Elabora)i 0 schema care ar reprezenta struotura admiuistrafiva a Rcimaniei dupa 1925; sau reprezentati sub fQrm1l de schema structura administrativa a Romaniei la 14 iunia 1925 ~i 14 august 1938. Comparati-le.

• Identificap. pe haFta ode 9 provincii si judelele l1rovinciilor nou-unite,

• Numiti localitate:; care decade din sirul logic: Tiglrina, U:pu~na, Ananiev, Soroca

• Elabomti a axa cronologiea ~i indicati pe ea principalele evenifneete, ale unificarii Romaniei Mari.

• Reprezentati schematic structura adrninisttativa a unui juaet din Roxn..ania.

* Analizati legile administrative: din 14 iunie 1925 ~i 14 august 1938. Determinati elementele dempc1f\tice din continutul lor.

* Organizati 0 aezbatere au tema: "Juoetele din Romania deveniseraunitap administrative inutile".

Elallorati un esen ell tema: "Impactul procesului unificacii politice administrative a Romaniei asuprs dezvoltarii provinciilor nou-unite"

Conform noli legi, primarii nu mai erau alesi, ci numiti pe 0 perioada de 6 ani,

Asadar, Legea din 1938 a menrinut eomuna ca unitate administrative prin care se exercita administrapa locala, In schimb personalitatea juridiea a judetelor a fast anulatA, aeestea fund considerate "0 creatiene artifieials a legiuitorului" care, neavand resurse financiaee sufloiente, "devenisera 0 unitate administratMi paI'azita.m care i~iJntretinea servieiile prin contributi unea statului, deci fill. putea desfa~ura oaetivitate rcdniea".

in concluzle, legea administrafiva din 19:25 a avutun caracter pozitiv indiscutabil, punand caput prcvizoratnlui care domnea tn administratie dupa L918, prevazand norms uaitare de organizare teriteriala a statului roman ~i Uirgind dreptul oeta~eni10r dea participa la conducerea treburilor locale. Pe de alta parte, unele modificii'i operate conform Legii administrative din 1938 au au fost dictafe de ne"c::esitati de ordin adminisrrariv san de alta natura, ci au purtat, mai degraba,. un caracterarbitrar ~i_ voluntarist.

Cronologie

1918, decemhrte 18 - reforma electorala,

1919, deeembrle 29 - ratificarea de catre.Parlement a Unirii

Basarabiei, Bucovinei ~i- 'Iransilvaaieicu Rom;§nia. 1920 - reuniflcarea monerara.

1923 - adoptarea naii ConstituPi

1925, tunie 14 - promulgarea Legii pentru uniflcarea administrativa a teritoriului Romaniei Mati

1938, august 14 - deere tal-l ege privind refonna administrativa

I·--····-·-··~··--·-~---·--· --.--._- -- ."_. --'-"'--~'-----'-':

I • CompJeta(i crono/ogia au alte evenimente care se refer-ii la :

l.~.~:~~~:~~~.~~~~:~.~~.~~~~~~~~;:~~ .. ~=~:.l~:~_~::~ .~~

EseJ.I - mO,dalitate de cercetare persenaia a unei situa~i, problame istorice, Tnc-are elevul stabile~te raporturi.le de cauzalitate, de in\elegere a esenlei probternel, de utilizars a atgurnentelor ~i explioa1fi1or origihale. Elaborarea unui eseu sa subltnparte in urmatoarsleetape;

1, Determinarea temel problemei; 2. Formularea coreets ~i clara a temei, problernei;

3. Concretizarea :evenimentelor ~r a istorlograftel;

4. Elaborarea planull!i eseu,lui;

5. Re dacta rea , scriereaeseulul;

6. Formularea concluziilor.

Eseul trebule- sa fie ordonat logic Tn parti concrete; lntroducere, (importanta, actualitatea preblemei), dszvoltaraa eseului, (tratarea eseului in fprma originals, expunerea argumE;lntelor., - ldellor unor lstortcl, opiniei proprft), concluzii (se propun cal desolu~onarea problernel, va ri ante. de soluVanare).

Comentarea haT/JI-

1.. Identificarea hartii - stabilirea perioadei §i temei la care S6 refera ea, a sursel dup_a. care esie realizata; 2. Stabilirea legendel har1;ii: a evenimentelor prineipale referitoare le terna, a corela\iei dintre diferite informatii indicate pe harta.

9

CAPITOLULI

§2.

Consti'tutia din 1923. Parlamentul sl monarhla

,

• Constitufia §j principiul separarH patentor in stat

• "Regele domneste, dar nu guverneaza'"

• "Toli ramanii, tara deo.sebire d,e origine etnica de limb.a sau de (aUgle" sum egaliin fata /egii"

• nproprietatea de oriee natura, pre cum si creeniele asupra statului eunt garantate ,.

Ultima paglnfil din GonstftUfJa din 1923

([)OGumentar I I

I

Constttiltia din 29 martie

,

1923* (A.)

lltfur I. Despre terltoriul Romaniei Art. 1. RegatUi Romanlei este un stat naVonat unltar ~i ;ndivtzibil

An. 2. TeritoriUI Romaniei este neallenai)il. HQtar~le Statului nu pot fi sGhlmbate sau rectifieare deca't in I vlrtut.ea unei leg!. . Titluill. P,eAAre drept ... rile rQITIa,nilor Art. 5. RomlinU, faradGioseEiire de

, ongine,etnic;li,.de Umba sau de religie~

s~'b!ilcura,de IIIJerUllea con'$tiin~ei, de Iibermtea: lnvAlamarttuJui, de liboomea pre§ei, de-llbertatea l'ntru-nimor, de llbartaw de asocla1ie ~r de toate,liberUi'file ~i drepturlie stabll!te prin legi (Art. 5

Cansl i8ee). j

Art 8. Nu se admite in Stat nioi 0

! deosebire de na~ler'e sau de clase sociale, TOP romAn)i, fara deosebire. etnioa. de limba sau de religie sun! egali , _.._j

10

Drepturi ~'i libertiifi den'locratice ill Constittuia din 1923 .. La 22 ianuarie 1922 s-a constituit guvernul prezidat de loa l.C.Bratianu, care a organizat .alegeri pentru Adunarea N attonal! Constituanta, Partidul National-Liberal a obtinut 222 de mandate, ceea ce-i' asigura posibilitatea adoptarii noii legi fundamentale a lam Tarn concursulopozitiei.

In ziua de 15 octombrie 1922, guverrrul liberal a organizat la Alba Iulia festivitatile de inceronare a regelui Ferdinand ~i a reginei Maria. Cu acest prilej, la coroana de otel a lui Carol I s-an adaugat insemnele Basarabiel, Bucovinei ~i Transilvaniei. Desi au fest invita!i in mod special de suveran, Iuliu .Maniu {li 100 MThaIache au refuzst sa partieipe la serbanle ineoronarii, afirmend ell aeestea au fost ceborate "la rolul unor simple manifestatii de partid".

Dupa aprige dezbateri parlamentare -1n timpul c&rora nap~ onalii ~itarani~tli au diutat sa impiediee 'desfa§urarea luerarilor Adu.nRrii Deputatilor ~i Senanilu] - a fost adoptata o-noua Ccnstitulie, publican in "MonitoruI ofieial" la 29 martie 1923.(A) Constitupa consacra istorieele hotanlri luate de poporul roman in 1918, stabilind ca Romaniaera un "stat national unitar ~i indivizibil" .. Constitupa recenostea, de asemenea, a serie de drepturi ~i libertati democratic e, prevaz"and ea cetatenii romani, "rara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatfunantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie ~j de toate libeJ.talile~i drepturile stabilite prin legi",

Minoritaplenationale aveau aceleasi drepturi cu romarui,legea fundamentals prevazand ca "deosebirea de eredinte religioase ~i de eonfesiuni, de origine etniea si de limba. nu constituie in Romania. 0 piedica spre 'a dobfindi drepturi civile !,>i politice ~i a Ie exercita", ca. top romanii, rata deosebire de origine etnica, de limha sau de religie ~i erau egale m fata legii, Se Iacea precizerea cii: legile pentru reforma agrara faceau parte din Constitutie ~i ca atare nu puteau fi anulate.

Articolul -S prevedea ca. 10 Romania nu erau admise deosebirile "de na~teIe ~i de-class sociale", in timp ce articolul l ? stipnla ca"proprietatea de orice natura. precum ~i oreantele asupra statului sunt garantate". De asemenea, se mentiona ea statul putea interveni in raporturile dintre factorii de pro duotie , pentrua preveni conflictele economicc I,>i seciale,

Parlamentul $i monarhia: Ccnstitutia din 1921 a marcat un mare pas pe calea dezvoltarii democratice a Romfuliei, eonsacrand pe deplin priacipiile unei vieti democratice, cum sunt:

EVQLUTIA VlET" POLITICE A STATULUIROMAN iN PERIOADA INTERBEUcA

votul universal, direct ~i secret (introdus inca de la sih,;Jitul anului 1918), proclamarea prin lege a drepturilorsi libertatilor fundamentale ale cetateanulu], separarea puterilor in stat; consacrarea pluripartidismului, liberaexprimare a opiniilor politics; inelusiv libertatea presei, dreptul de organizare politica, iotrunire, demonstfatii etc.

Totusi, §i in perioada ednd s-a fundamental, prin intermedinl Constitupei din 1923, In regim politic parlamentar de factura demecratica (parlamentul avand,prin prevederile constitutionsle, un ral hot-arator In viata poliriea a tarii), democraria avea 0 serie de limite prin excluderea de Ia dreptul de vot a unei irnpertante part'i <1. populatiei (femeile, militarii, fnnctionarii. de stat), precum §i printr-o serie de masuri oare a-au injtiat pe parcurs pentru eludarea unor prevedericonstitutienale. Astfel, veehile obiceiuri - instituite 1n vremea.regelui Carol 1- nuau disparut, ci au devenit 0 practica si in perioada .inte~elidi. Ea consta in.numlrea primului-ministru de citre re-ge,constituirea noului guvem, dizelvarea parlamentuhii, schimbarea eondueerii administretiei locale, organizarea de alegeri parlamentaresi di~tigarea acestora de catre partidul aflat la putere. Vechiul adagiu al lui P,P. Carp: "Majestate, da~-mi guvemul ~i va' fac parlamentul", s-a menpnut ~i dupa.l91'8.

Separarea puterilol' in stat. Consritutia menti-nea principiu] democratic al separarii puterilor in stat, stabilit in legea fundamentaHi din 1866. Puterea legislativa era exereitata in, coleetiv de rege ~i de Repr-ezentanla Naponala (parlament),aldituitii din Adunarea Depntajilor ~i din Senat, Puterea executive era mcredintadi. regelui, care 0 exereita pOO intermediul guvemului, Art 87 prevedea oa: "Nici un act al regelui nu poate avea farie daca: nu va fi contrasemnat de un ministru care prin. aceasta ohiar devine raspunzator de acest act". Deci, Constitutia aves la baza principiul englez potrivit camia "regele dornneste, dar nu guverneaza". Puterea executiva era subordonata puterii legislative, intrueat deputati! ~i senatorii puteau adresa intrebari rninistrilor la care acestia erau obUgatJ, sli raspundA, puteau da vot de blam guvernului, siliadu-l sa. demisioneze, Puterea judecatoreasea se exercita de organele ei, hotararile prommplndu-se in virmtea leg-ii.

Constitutia a reflectat schimbarile ce s-au produs in viata econormca, in structura social1i. §i in viata p,olitica. Desi partidele de opozitie - mai ales- Partidul National si Partidul Taranesc - au eritieat-o ell vehemeuta, declarand-o "de drept DUll'i" , ulterior aeesteanunumai-caeurecrmoseut-o, dar au §i guvematjn baza ei.

Aparent, formele demo cratic e, legale au fast re spec tate.

Constitutia din 1923 prevedea: "Regele numeste pe ministrii Sal. El ate dIepttd de a dizolva ambele Adunari deodats. sau numai una dirrele", dar nu stabileanici 0 restricpe in exercitarea acestor prerogative regale. Dar Ferdinand 1, Regenta ~i Carol al Il-lea au abuzat deacest drept, Pe pareursul eelor 22 de ani ai perioadei interbelice au fost schimbate 33 de guveme. In aceasta perioada au exlstat doui guveme (ambele liberale) care s-au menjinut patru ani, faptce arata ca,:in fapt, freeventa sc:hirnoarii gnvemelor afost mai mare de 8 loni, oat indioa. 0 medie generaHl., existfuld guveme care s-au menfi-nut doar cateva saptlimiini sau luni.

1naintes legli ~r dater.! a oontribul far~ deosebire la danle~i sarclnile publice ... , !

A_rt. 11. Llbertalea Individuala I

ests garanlata. i

Art. 13. Domiciliul esle nevlolabl1 ... Art 14. Niol 0 psdeapsa nu poate I fi Tnfiintata, niei aplibata. decat in puterea uneileg1.

Art. 17. Proprletatea de orlce i n,atura, preourn $1 creanlele asupra 1 statului surit garantate .....

Art. 24.1nvatamantul este Jiber in . condi1ii1e s~abilite prin leglle speciale 911 intruoal nu va fi contrar bunelor mora- I vurt ~i ordlnll pubJice.lnI/8~mantul pri- I mar este obligator. In \icolile $tatulul

I aoest-'i'nvaiamaht se va da graWIl. I I Art. >25. Constitu~a garanteaza I

I t\;ltmor Ube~tea de a comunica 'ii publica idella §oi optlunite lor prin grai. prjn serfs, prlll presa, fie care fUnd ra~punz~nor de abuzul aeestor libertMf

in cazuriledelermtnate prin Codicel@:

I pena!., c-ar'e nici Jntt-un eaz nu va putea

! reslrange drsptul rn slne ..

, TitJuJ In. Despre puterlle Stafulul

\ Art. 33. Toale pulerile StatuhJi

emana de fa natiune, care hu Ie poate exero1fa decal nurnai prJn delegatlune§i I dUp~ prindipiile \il regume a~ezate in

Constitu\ia de-lata. I

_ AW.34. Puterea legistativa S8 I ex.ercila coleoUv de caire rege ~f· reprezentanunea na1ionahl. Reprezen-I tallunea nalianala se Imparte, in daua ~dl1nari: SenatlJ! il1 Adunarea DeputeVlor. Orlcs lege cere involrea a cator usl ramuri ale puteni legiuitoare. Niol 0 lege nu poate fl supusa sane;tiUnU regale dec·al dupa oe sa va fi discutat ~i votat

tllber majontatea ambefor Adun.i:iri. I'

I Art. 39. Puterea executive. esle

I fncredinjata regelui, care 0 exerciter in i mod regulat prln Gonstitutie.

Art, 40. Puterea jUdecatoreasca

I se exercita de organels al,

HoUi~rile lor se pronunta in I virtute? legl) ~l sa execu~ in '1umele I regelul. ( .•. )

\ '1Ist0ria :Rornaniei intre ann 1913·1944. Cu- I _!_g~red.~dacum~c.~2..!__e2~~

t .. __ _ .. ~...... ----- ---.-----.-- .. '"

) • Argumentati cerecteru! democratic j ; 'JI articolelor expuse din Constitupa i i din 1923. i

._~,",_. __ ....... _._ •• _ ... _ ..... __ • .. _. __ ....... __ .. ... _, .. ,I. __ , ....... oI.J

11

C,APtTOLUI-I

Rege/e Ferdinand / (1865-1927)

ESfe al dollea rege al Romaniei, nepot de 1taIe~llui Carol J, in 1892 s-a Cl'iisatbrit cu /VIaria, f'l9ROOt8 a reginei Viciorll;1 a Marii Brttanli. A aWl d.ncl copTI, dintre care - ~JinlWl Carol a devenit rege al Romaniei. La 18 cctombrie 1922,. Ferdin<1nd I s-a incol"Onat ca suveran al tuWror romiinilor Ia Catedrala de Ja Alba lulia. Tni11orrnanta! 11! manastirea CUrtea deArQat.

Conform Constitutiei, Parlamentul - expresia vointei natiotuIle,- eraales pe timp depatru ani. Dar, schimbarile deguverne au fast urmate adesea de dizolvarea corparilor Iegj.uitoare ~i organizarea de noialegeri. Durata unui parlament.ales a fest de un an ~i opt luni, in aeest interval au avut lac l1alegeri parlamentare, fapt ce demonstreaza 0 mare fluctuat:ie politicii ~i cares permisca pe bancile Adunarii Deputatilorsi Senatului sa se perinde, in eel 22 de am, nu rnai putin de 4.353 de persoane.

Regimul politic din R.omania interbeliea (1923-1938) a avut un caracter democratic, constitutional. deoarece putereain stat §i drepturile cetajenesti se exercitau pe baza legii fundamentale; aveau un earacter parlamentar, Intrucat parlamentul detinea - in cadrul organelor de stat - 0 pozitie preponderenta, ministrii fiind obligati sa raspunda pentru activitatea lor in fata Corpurilor legiuitoare,

o alta: caracteristica a regimului politic a eonstituit-o existents institutiei monarhiee; regele - pe baza unei succesiuni ereditare - afldndu-se in fruntea statului ~i exercitandu-~i prerogativele in conformitate GU prevederile constitntionale. Aeest regim poli tic - care s-a mentimrt pana la 10 februarie 1938 - a avut un rol .important in procesul de eonsolidare a statului national unitar roman,

Cron%gie

1922,.22 ianum-ie - ccnstinrirea guvemului prezidat de Ion Le. Bratianu, care a organizat alegeri

pentru Adunarea Nationala Coustituanta.

1922,. netombrle 15-17- - serbarea incoronarii regelui Ferdinand Si a reginei Maria la Alba Iulia, 1923,. martie 26-27 - Adunarea Deputatilor ~i Senatul voteaza noua Constitujie a Romaniei. 19.23. martie 28 - Constirntia este promulgata prin deeret regal,

1923, martie 29 - Noua Constitutie a Romsniei este pnblicata in "Monitorul oficial"

I

MORaml. constitutional!

j"--~-""'~~"""''''-~''-- ..._---~- -- ........ - - ... ---~ .... -~&~-~---.--- __ A ~ & ~& ....... ~_~~ ~ __ ~~ _ .. __... & & ~_ ....

! • Compaf'3fi separarea puterilol' tn Romania interbellca [,'u s.epararea puteri/or./n perioad(i de pam) fa 1918. i I Ce schlmbari au tnterventt §1 care este semnificafla Jon 1

j_ .. ~ __ .. ~ __ ~_ .. _ .. __ ~ __ ~ __ .... _~.._ ~_ _ • ~ ~_.~ __ • __ ... _._ _~ ..... _~~ ... __ ~_ .. _~._~· .......... _=7_ .. ......__.. .. __ .. ~ ~ .. .. .., ....

Re gel e.

1n calitate de §lefal statului cu prerogative executive §i legislative numea §i revoca ministrlt, sancttona 9i prornulga legi. era comandant suprern atarmatel,

12

Pute,rea legislati:v3

Puterea executlva

Cabinetul de mini§tti (guvernul), membrli caru;ia erau numill de rege dinrandul parttdului majoritar'inforulJegislativ §I responsablll in fala parlamentului §i regelui.

Parlament bicameral eligibil, membrii caruia reprezentau natiunea romana ..

: .. -;.- .... ~,.,. .~. > - • ~- •

; ,:~-~t, .~:. Voc~'bular

,,' ._~" . -. ,

; ...... ·::H·~··r 1';", ," I

- -

EVOLUTIA VIETII POLITICE A STATULUI ROMAN TN PERIOAOA INTERBELICA

, I

Succesiunea la tron in familia regalii a Romani,ei

:-._-- -----~ ...... --.- .... & .. -~~ ....... y & .... ' ....... _ .. &l1li.10. __ ._ .......... ... ~~~_& .. ~ ~& __ .~. _ ~ ~_____ .... _" __ "_' •• _ ~. ~ _. __ • W~ _ ~ r ~ _ ~~ _ .. _.~ _. ~ ~ __ • __ . __ •• • "!:

! • De cs tegil romiini trebulau sa provina din case ragare str.!Hne? Ce se urm.ilrea prin aceasta? 1

~;""'''''''''''-'--~''-1''''~--'''''''~.'''''''~ ~ -~- ~ ... ---.--. ----~-~ --.....,_ ..................... ~ ~- __ ............... _ .... - _. _._~ ~_._~ ~ ~j

• De ce s-a, organizat incoronarea regelui la Alba Iuii-a,? Explicati:

• Explioapcontiliutul Art. 1.2. din tex:tul Consti tutiei din 1923.

• -4t bazaArl. 33, 34, 39, 40 determinati corelatiile dintre puterile de stat in Romarua. ·neterminati Iocul institutiei monarhice ill structura starului roman interbelic,

• Elaborati un eseu pe tema: "Impaetul Constitutiei din 1923 asupra evolutiei politiee a Romaniei interbelice" .

* Efectuati ocercetare si elaborati un discurs despre viata ~i activitatea unuia dintre regii interbehci ai Rom§:niei: Fer~~ I, Carol al Il-lea, Mihai I sau despre alte personalitati ale famiIiei regale, despre mcorQna.rea regelui la Alba JUlia.

Leopold (1835-1905)

Karl Anton de HohenzoJlern Sigmaringen (1811-1885)

Monarhle constltUtfanala - farm~ de guvernfimartf, Tn cadrul e§rela puferile monarhuilli sunt limitate prln Constitutie. .

Stat' national - stEll interne/at pe ideea nationa/it Canstituie rezultatul suprapunerii procesufui de formate a staturu; cu 0 entitaJe nationalfi, avena un malt grad de ombgenitate din punat de vedere etnic, CUltural, IitTg'listlc.

Stat unltar - slat avifmd 0 guvernare $1 admlnistrape unice, spre aeosebire de un stat faderal tn care puterile Bunt constitulionallmpaFtite fntre 0 gl)vernate centraffi $i 0 guvemare exercltatiJ If} nivelufstateror ce compun fade-ratia.

Promulgare - act prin care §,efuf unul stat dls.pune publlcarea §i Intrare-a 'tn vigoare a unui proiect dfJ lege votaf de- organa/legis/auv. Doar-actul promu/garli face legea aplicabil~ efectiv.

Separares puterilor - principiu care susrine ca p~(erea Ie-gislat/v;}, puterea exeailtililf §i put-erea Jude-eliloreasee dintr·un stat PQt$i tiebuie s,§ aclioneze Independent una de 08lta, avand 0 anu"mlfA interdependentl1 §i dreptul de control reciproc.

Carol I (1839-1914)

dom nitar al Ramaniei (1866-1881) rege st Ramaniel (1881-1914)

Ferdinand I

Rege al Romanle! (1914:1927) casatorU cu Maria de Edinburgh (1873·1938)

Carol alII-lea (1893-1953)

rege'a! Romaniai (1930-1940) Casatorit cu Elena, principesa de Grecia

Mihai I (n. 1921)

rege al Romfmiei (1927-1930 (sub regenta):;;i 1940-1947) casatarit eu Anna de Bourbon-Parma, principesa Cle: Danemarca

Cil.tistltutia din 1866

C Il nstl til fllI diD 1913

Regim politic

Libertafi democratice

Corelapa dintr-e pliterile de stat:

JegiS.lativB'. executivi. iudecij,tor~ascl1.

13

CAPITOLUL I

inceputlll con/rllntarilor de idei. Dupa 1918, in Romania s-a desfasurat 0 reala eonfiuntare de idei asupra modului de organizare si de evolujie a noului stat. Aeeste confruntari aveau lac in contextul schimbsrilor lor survenite in viata intemationala, cu deosebire a Buropei, Ele au fost marcate de prabusirea eelor doua mari imperii multinationale - tarist si habsburgic - care timp de secole au jucat un rol decisiv in ecbilibrul european, formarea de-noi state nationale si intregirea teritoriala a altora, treeerea la un nou tip de regim politic in Rusia. Confiuntarea de ideiavea 0 frumoasa traditie in Romania .. Dezbaterile politice marcau direcjia de dezvoltare a civilizatiei romanesti. Tradiiionalistti, reiesind din caracterul agrar a1 Romaniei, considerau influenta occidentala daunatoare speoificului romanesc. Europenistii dimpotriva, considerau eli civilizatia Tomaneaseli trebuie sincronizata eu eea vest-eurepeana (industrializare, urbanizare, democratie parlamentara), Dezbaterile de idei s-au grupat injurul mai multor orientiiri politice.

La sf'ar~itu1 secolului al XIX-lea ~i incepuml secolului al XX-lea s-au remarcat coafruntarile intre orientarile politice: liberalism, junirnism, poporanism, social-democratism. Dupa Marea Unire, prineipalele curente au fost: neollberalismul, /4ranismul ~i social-democratismul (ma1'Xismul).

Neoliberalismul. intr-o conferinta din 1928 privind doctrina liberala, I. Gh, Duca afirma ca liberalismul TOman a plecat de la formula "laissez, faire, laissez passer ... " (lasap sa fie, Iasati sa treaca), ajungand la interventionismul statului in viata economics ~i social!. .lnterventienismul statal constituia, dupa parerea sa, atilt 0 condijie a progresului, cat ~i un mijloc de inlliturare a anarhiei. Liberalismul absolut, spunea el, era 0 necesitate in vremurile de organizare economics a statelor, Pe masura ce organizarea se desav:~e~ viaja interns ~i .raporturile intemationale au devenit mai complexe, a fost necesara limitarea fortelor in joe, astfel eli din ingradirea si a unora ~i a altora sa se ajunga 1a posibilitatea dezvoltarii normale a tuturor,

Doeumentul oficial de nastere a neoliberalismului roman i1 reprezinta Constitutia din 1923, afuma sociologul si economistul Stefan Zeletin (1882-1934), Constitntia, spunea el, pleaca de la doua puncte de vedere carealcatuiesc esenta neoliberalisnmlui, ~i anume, interventia puterii de stat ~i conceptia despre libertatile

§3. Dezbateri politice privind cursul de dezvoltare a Romanlel

• fnceputul contruntarilor de ide;

• NeoliberaJismul Ji concepfia dezvoltarii "pnn noi tnsine"

• Conceptia "p0rfi1or tieschlse" a national. rarani§tilor

• Social-democratia romsneescs: concepti« marxisM a dezvoJtarii Romanie;

• Parffdul Comunist Roman: exponent al extremei stanga a merxismutul in varianta leninista

• Extrema dreapta romaneasca.; aCfiunl impotrtve instituiiltor democratice tradition ale

,

Mihai/ Manoilesc/,J (1891.195fJ)

Econorrifsi ljii poritr~ian roman, profesor de economie ponties. 91 mini$tru tn dlferite guverne; aTn perioada interbelica. A fdst un ideolQ9 "clasie" al neollberaUs'mului,'(Iar lasf. anllor r30 a acceptat ldeologiile totalitare (teorta orgagiza.{ii mUhCitOriTor in corporatii sub controlul patronUor). Opta pentru interven,ia statului in dirijarea procesulul de industrializare. Autoral !ucrarii heoliberale, R6s(ul ~i destlnul burgheziej romane~ti (1942).

14

EVOLUTIA VIETII POUTICE A STATULUI ROMAN TN PERIOAD4 INTERBELICA

.. '

individnale ca "functii sociale", ca drepturi acordate de stat in rnasura in care ii permit interesele.L Gh. Duea (1879-1933) sublinia ca, in domeninl proprietatii, Iiberalismul roman a plecat de Ia ideea clasica a ptoprietajii sacre si inviolabile, sjungand la formula proprietafii ea "functie sociala", din care au iesit exproprierea si narienalizarea sebsolului. Exproprierea, afirma el este 0 formula de progres social, credincioasa §i principiului doctrinei liberale, fund 0 noua repartitie a proprietatii, si nu nimicirea ei, M Popovici, memhru al Partidului National Taranesc, arata Ca exproprierea nu poate fi justificatd de Iiberali, Esenta principiului liberalismului consta 10 apararea proprietatii, §i nu in exproprierea ei, sublinia M. Popovici. In perioada interbelica, liberalismul roman a actionat pentru aplicarea doctrinei "prin noi insine", pentru limitarea penetratiei capitalului strain, pentru interventia statului in viata economica si socials, proces care ar fi dus la democratizarea societa1ii .rcmanesti.

Tiiriinis1I1ul. Doctrina fiidinistii sau nap.onal-taranismul s-a constituit ca un corp de idei social-politice ale Partidului Nap.onal-Taranesc creat 'in 1926, In urma fuzionarii Partidului Ta.ranesc din Vechiul Regat si Partidului National Roman din Traasilvania. Ideile doctrinei tariiniste s-an constituit initial sub lndrumarea lui Constantin Stere, intelectual cu vederi de stanga, care im:preunii eu altii au crest in 1918 Parridul Tamnesc. Doctrina prelua teza ex.is~entei c laselcr sociale ~j a lnptei de class. Tih"ani~ tii considerau ~aranimea 0 clasa relativ omogena, cu interese opuse mosierilor §i rnarii burghezii industriale. Scopulluptei de class nu era revolutia, ci preluarea puterii pe ca1e oonstitutionala, prin alegeri, ~i constituirea "starnlui taranesc", care ar function a folosind. mecanismele democratice, Doctrina fitranismului considera mica gospodarie taraneasca baza sociala a democratiei romanesti. Lichidarea exploatarii la sate s-ar realiza pe calea extinderii "proprietatii de mnnca", iar depasirea conflictnlui cu burghezia urbana s-ar obtine p calea instituirii cooperatiei de aprovizionare ~i desfacere, Dupa unificarea cu Partidul National din Transilvania, condus de Iuliu Maniu, doctrina a evoluat treptat spre 0 ideologie Iiberala eu o larga deschidere catre problematica sociala, 0 componenta a doctrinei a fast teoria "statului tariinesc". Teoria 0 cunoscat diverse variante -statul tadibesc preconizat de Ion Mihalache, tararusmul in viziunea lui Virgil Madgearu, romjtnismul descris de Canst. Radulescu-Motru, statul taranesc in viziunea lui Const. Stereo Elementul comun, care si-a gasit eel mai bine expresia in analizele lui V. Madgearu, consta in adaptarea situaJiei taranimii 1'1. contextul dezveltarii capitalismului. Astfel, consclidarea micii gospodarii taran~ti era vazuta in perspective modernizarii agriculturii ~j constituirii unui capitalism national. Caraeterul puterii in teoria statului taranesc era detenninat de preponderema taranimij ill societate,

Conceptia social-demacraticii avea 0 raspandire mult mai restransa dedit primele doua, Ea exprima punctul de vedere al Partidului Socialist. Remarcabilul teoretician marxist Serban Voinea scria ill 1922 ca, "pe cand Europa Centrala ~i Apuseana se am. to plina dezvoltare capitalista, Romania abia a arnncatcatusele feudalismnlui, ereand irrultimii ani baza necesara

MBdgea~ Virgil (1887-1940) Economist, sociolog $1 om politic roman. Prot'esor universitar la Bucure§t1. Teoretician al agrariamsmului §I al doctrinei "statului f<iranesc". D~j promotor al taranismului. Virgil Madgearu seria G3 "nu se poate verbi de agrarianism contra industrialism deoarece evoJulia, poporului roman esle inseparablilegat~ de evolutia lndustrtel, Adversar al Giirzii de Fier. a fast asasinat de Isgionari.

f[)OGumenfar

lhc~lJtarea unel baze politice I pentru teTanism, V.Maqgearu a preconizat crsarea unul neu tIp de slat care I ,sa satisfacEl 0 datEl pentru totdeauna ne'Gesitatije ~i aspiratiile- marii mass a populatiej I?i care in acela~j limp s~ admiti:i 09 dezvoltarea economic€! ~I sociala a Romaniei era destinata sa ramanfl diferita de cea a Occidentului capitalist. De aici decurge presupunerea ca ... statui care reprezenta tariihimea ar trabul sa se deOsebeasc.a de structurtle politTce burgheze i?i SOC1- aliste. A denumit noua entlta!e statui ~ranesc.

K.Hitchins, Romania, 1866·1947

15

CAPITOLUL I

~t;. Zli/let,n (f882~1934) $oc)0109. economist i1i filozof roman. A fost profesor la Universitatea din- lasl, in luerarea sa "Burghezia romflna, origines §i rolul el i$torio" a mat ati,udine Tmpotrlva punctelor de, vedere agrariene tradltlonaliste, dernonstrand necesttatea evo- 114iei Romaniel spre cjv)lfza~a industriala. Un rol important avea bCJp~hetia nai:ional~, care trebuta sa aecelereze ritmul tnodernlzarii.

Nae lonescu (1S90-1940) Profesor la Unlversitatea din Bucure1itl, tJirector al revistel "Cuvantu'''. Sustinea ortodoxismul V:1ranesc. Critica inteleclualil orientaV spre Occident. lumea urbana, protestantisrnul fiii eatcliclsrnul ca fenomene incompatiblle cu lumea rom.§nsasea. Gandirea lui filosofica, ldaologica 9i politic~ a fast numita "fnairism".

16

pentru dezvoltarea capitalist! viitoare' . Progresul Romaniei e indisolubil Iegat de propasirea capitalismului, Socialismul nu va putea f realizat la noi dedit dad dezvoltarea capitalista va crea elementele obiective ~i subiective indispensabile pentru aceasta, Dezvoltarea industriei va aves ea rezultat cresterea numerics si calitarica a elasei mnncitoare, pe care teereticienii marxisti 0 considerau prineipala clasa a progresului social.

In acea perioada, de dupa Marea Unite din 1918, burghezia era socetita 0 class progresista, Reactionara era doar "oligarhia" - aeea patuta foarte subtire a marii burghezii care traia pe seama bugetului de stat.

in plan politic, sooial-democratii apreciau eli "democratizarea ~i desavar~jrea vietll de stat" reprezentau "condijiunea principals pentru desfasurarea lib era a luptei de clasa si pentru educatia politica ~i culturala a clasei rnunc itoare". Obiectivul final era ln1aturarea societatii.capitaliste si edificarea societatii democratice socialiste, intr-un viitor indepartat, Pfina la crearea.conditiilor necesare trecerii la socialism, social-democratii se pronuntau pentru extinderea drepturilnr {Ii libertatilor democrarice, educatia politica ~i culturala a muncitorilor In oadrul societatii existente.

Alaturi de aceste conceptii, care apreeiau pczitiv evolnjia Romsniei dupa Marea Unire, Intr-o viziune democratiea, s-au afirrnat si alrele, care negau posibilitatile ei de dezvoltare, pronuntandu-se pentru 0 raSiutllare fundamentala a structurilor existente ~i instaurarea tumi regim totalitar,

Extrema stanga avea drept baza teoretica rnarxismul In varianta lui Ieninista, propagat de Partidul Comunist si sustinea eil Remfinia "este 0 tara inapeiara diu punct de vedere capi talist, cu un nivel putin ridieat al industriei, cu predeminarea agriculturii in economia tarii ~i cu rama,~ite lnsemnate scmifeudale". Dupa multe ~i conuadictorii dezbateri privind stadiul de dezvoltare a Romaniei, in 1931 s-a adoprat teza-potrivit careia aceasta se afla in fata desl'ivlir~iri i revolutiei burgheso-democratice, care va fi Infiiptuita "rara burghezie, impotriva ei, sub hegemonia proletariatului ~i sub conducerea Partidulni Comunist", Prill victoria revolutiei urma 58 se instaureze dictatura proletariatului, care Sa edifice un non tip de soeietate, pe ruinele celei burgheze.

Extrema dreapui era un curent politic eu un Inceput firav ln primii ani de dupa Marea Unire.dar apoi totmai consistent - promovat mai ales de UM intelectuali, eu pregatire socio-umana

- considera ca secietatea romaneascii de dupa 1918 era bolnava,

cllftditil pe a temelie putreda, de oameni batrini, ineapabili sa 'inleleaga~i sa actioneze in conformirate cu specificul national. Din acest punct de vedere este semnifieati va aprecierea fliouHi in Manifestul Crinului Alb publicat in revista "Gandirea" din }·928:

"Ne tuteleaza ~i ne boscorodeste 0 generatie in care nirneni n-a gandit cu adevarat. in capul lor domneste golul, un gol etern ~i iritant, mascat de 0 vitrina de imprurnut ~ imprejtnnit de colbu1 vechimii, al neaerisirii din casele parasite". 0 asemenea generarie a batramJor trebuia inlaturata. spre binele natiunii, si inlocuita eu una tanara ~i nepriMniti'i, plina de elan. Ea avea sa fie "generatia de la 1922", in frunte cu Corneliu Zelea Codreanu, al earei esafoda] ideologic va fi elaborat in deceniul al patrulea, fiind Insusit de Miscarea Legionara,

EVOLUTIA VIETH POUTICE A STATULUI ROMAN. iN PERIOADA INTERBELICA.

Conceptiile ~i ideileprivind evolutia Rornaniei dupa Marea Unire din 1918 au avut un ro1 important in stimuiaree gandJrii ereatoare, caracteristiea unei societitJi desaccratice, pluraHste. Multe dintre aceste conceptii ~i idei si-an gasif 0 aplicabilitare practica, in acte de guvemamAnt, care au eontribuit la madernizarea $o~i~tatli, Ia punerea in valoare a potenpalului uman, material ~i spiritual al Romaniei, Marile progrese inregistrate dupa 1918 dovedesc, lara putinta de t-a,gada, creativitatea poporului roman ~are, dupa secole. de lup~e si jertfe, l§i realizase eel mai scump Ideal al situ, muncind apor cu ravi1a~i pricepere pentru dezvoltarea patriei sale unice ~i unitare - Romania.

Cronoiogie

1921 - Virgil N. Madgeam (1887-1940) publica luerarea 'Tar~nisttnll" (B:ucure~ti) .

. 1923 - OUllQSOUtu! militant ~ teoretician socialist ~erban_ VGm~ (189~~1969) publica studiu! "Socialismul marxist ~i evolutia sociala" (Bucuresti) in care afirnia: "SociaIismul ~tiinti:fic este 0 doctrina. care tinde spre prefacerea ili-n temelii a s~cietatii d~ astazi ~i. prin aceasta, are un caraeter revolutionar, pe cata vreme toate celelalte doctrine au, tn raport cu socialismul, 0 trasatudi conservatoare".

1923- Virgil Madgearu publica studiul "Doetrina tatanistii", in "Doctrinele partidelor politice' (Bucnresti), In aoest srudiu, precum ~i intr-o serie doe alte luersri, a elaborat principiile economice ale 1atanismului. Considera dt ta-rnnimea reprezinta 0 class distincta, diferif.a_ ataf economic, cat si psihologic de burghezie §i deproletariatul urban Si ca, in ceusecinta statuI care reprezinta tariinimea trebuie, de asemenea, sa se deosebeasca de structurile politics burgheze ~i so ci ali ste. Afirma eil sosise Yn s~~itmomentul ~enlnl a crea 0 a treia cale lntrecapitalism ~i socialism. El a mmut noua entitate "statal taranesc ',

1925-s6ciologul Stefan Zeletin (1882~1934)pub1idi iucrarea "Burghezia romans.. Origines ~i rolul ei istoric" (Bucuresti), in care a oferit 0 interpretere econemica a "occidentalizaril" Romfiniei, A aIitaf modul 1n care din proeesele de schimbare economics a apamt burgbezia autohtona, elasa care avea sa ghideze tara prin

toate etapele succesise ~e modemizsrii, .

f"'*·-~~"''''_--'''''-~--.''~---~--~--·----~ -------~ ... -- - .. --y~- ... y~ .. -~--~~~- ~~& - .... ~ - - ..... ~ .. ~ -~-- ---- ... ~-.~

! Cunoa§te!i ~/alle Luerar! §tiintlfiee, Inclusiv publicata tn ulti· ! I. tn(iJledecenii, conssarete .istoriei curenfeJorpo/itice din Romania ! I interbeliCii? l

_~ __ .. ~ __ "' .... _~.." .. _·_ .... __ .. iII_.~_ .. m~ • __ ~ . , __ ~~ ____.....<. __ ~~ __ ,._ ... ~- ...... - .. ~-J

I

Vocabular

NeollberBlism - dootr/~a libera/a lTfaJustatil tn ~port cusctlimeikile CCIr& 'au' avut Joc in docursu/ sac. XX. Modlficarite au fost neceeere penfro a spori afractivjfatea doctrinei in (fmdurile paturilor largl ale popu/atiel, in oonaitijle ascensiunff ide%giei socialiste :;;;i manifest~rii efeGteloi' soc/ale nedQrite ale pol/ricii fibeffJ/e. Fata a- pUne fn cau2a temale fiberale elas/ce, ,doetr/na nlfo lib e'talismbfui ieg/t(meaza ro/ul erescand af statu/uUn ecanQmie §f in politics de protecfie>sociala:

Na.flonaJ~fara'nism - docffina privind rieferminarea vjetii polifice, aponomice $1 sooete de prezenra maslvB a !#iranimii §i rolul ei deeisiv in aeonom/a u_nei flirl. Pttmetu: agffcullurii tmr-o soeietate ar explica nacesitatea una! guvarnan" demoCfT:jfiotJ f;§ranft,§t.i.

Soc1al-democralie nota

eomunti a drvarselor toene de soqiaf-demoara1fe aste e(ortul d.Hl rf);aliza analiza critl_ct! a oap,italisfnulul $i pe aceast§ ba;zi1 reformarea societapi. Spre deesebke de marxism, secial-democrath3 tefUza te.volufia vio/ent~,di!ind 0 aprec./ere potltMi procedurllor legale ala democra1iei, ca my/ate oe rea/izara a Ju~Urlei sociale.

Comunism - concept ee implies id~e"a unai ooci'etaji a justItie; §oeiale inte'meiate pe aoolirea proprfetat1i prlvafe,conslderate sursa relefor socia(e.

extremism de dreapta

atitudine potrtica constand iii refuzul democta(iei libera/e $/ sus(fnerea umli reglm politic forte.

1---'- .- .. -.-- .• ~-" --- •. _ •.. ---- ._-- -- ---- •. --,

: • £Xpn'ma-ti-va opinia: Care dlntr« : : aceste concepti; nu $i-au pierdut 1

1 actuaJi.tatea §i In zilele noaslrer 1

• I

1'1< :

i Elaborati un essu despre confrun~ j

1 tartfe de Idei privind perspectivele dB i ! dezvoltare economieii §i po/itiea a i

! Romanief in terbeJice. !

, .

· .

· .

-i.~~ .. _~ ...... __ ~~ __ ~ ;o. __ • ~_. ...... ~J

17

CAPITOLULI

• Completaji tabelul "Conceplii referitoare la perspectiva de dezvoltare a Romaniei", * Comentati rezultatele.

NeoIibendism

, Part/de ppliriae

Probleme de refe;. rlnt.!i

" Per/ipecriva. i'Je dezvoltdre

Dezveitarea. indus IPie i

Tild.rusm

MarxJs'm

Extreipa stinga EX,trems dreaptil

DezliO/lal'eG agriculilirii

Aspettullipcial:

RofUI bu.r~~~ziej; jn.t.e{r;t:tuallll:!/il'. jaram~ mIl, rnuncltrvnlor.

Personaltlatt marcante

• Efectuati 0 eeroetare ~i elaborati 0 comunicare sorisa sau mala despre una din personalitltile poIitice marcante din perioada interbelica.

'" Qrganizati 0 dezbatere pe tema: "Aspeete politiee si economice ilinperspectiva'dezVoltafii ROnianiei interbelice In conceptia.nealiberelismului ~i~arlinismului".

'" Determinall eonsecintele dezbaterilor politice in precesul modemizarii Romaniei,

'" Expuneti -va opi nia referitor.la Importarna dezbaterilor politiee la modernizarea sneieUitii, Ia ~orificarea potentialului uman, material ~i spiritual a1 Romanle.L Atgutflentati opinia expusa.

'" Comparati aprecierile lui "St. Zeletin ~i Comeliu Zelea Codreanu despre rolul capitalu_Iui finaaciar in Romania interb~lldi. Corespundeau realitittli aprecierile lor? Expuneti-va'~i argumentati-va. opinia.

§4. Partldele polltlce in perioada lnterbellca

• Dezintegrarea ,:Jartidf.!lui Conservator

• Partidul Liberal- eel rna; puternlc partici din perioede int~rbelica

• Partidul National Taranesc - ,:Jrincipalul partid de opozitie

• Diversificarea spectrului politic: apariria unor partide de extrema dreapta §i extrema stanga

rr==ll !DOGument-ar ]1-----.

(A)

D.in ProgramuJ-Partidulul Natronal Liberal (lanuarle 1922)

"Vorn de.savar!1i pentru Virani apllcarea teformei agrare §i vom veghea la imbunat81irea stMi lor rriateriale, cultu-

rale~l morale. Ne vom sjradui sa im-I

18

Reformele politice, eeonomice ~i administrative, lndeosebi votul universal, reforma agrara, adoptarea Constitupei din 1923 ail determinat schimbari vizibile in mentalul colectiv al populatiei, stimuland aetivismnl ei politic .. Pluralismul politjc capita 0 deosebita amp 10 are. Se produc schimbari in configuratia partidelor, se modifies axa rivalitiitil0r dintre partide, apar partide noi, inelusiv oele ale nrinqritatilor najionale. Deceniile interbeliee au cunoseut atat perioade 'de stabilltare politica, cat~i de instabilitate.In aeeasta perioada se cristalizeaza noi doctrine politioe, care acopera intreg spectrul politic, de la extrema stanga ill extrema dreapta, Uncle partide tradirionale patasesc arena politica, (C)

EVOLUT'A VIETH POLITICE A STATULUI ROMAN IN PERlOADA LNTERSELICA.

Panidul conservator. C> prima urmare a reformelor de duparazboi ~i a crearii Romaniei Marl a constituit-o diversificarea vietii politice, fragmentarea spectrului politic, pana atunci stabi 1 ~i dominat de numai doua particle politice, eel Conservator (constituit tn I 871) ~i eel Liberal (1875). Partidul Conservator .ale carui merite in constituirea Romaniei moderne sunt de necontestat, s-a dezintegrat indata dupa efectuarea reformei agrare ~i adoptarea votului universal; guvemnl filogerman al lui AI. Marghiloman (19 mal tie - 6 noiembrie 1918) a cazut dupa reintrarea Romaniei in .razboi; sub presedinpa lui Take lonescu, conservatorii vor mal reveni 0. data la putere, dar numai pentru 30 de me (1922), disparand apoi eu totul din viata politica a larn. La alegerile din 1919, Partidul Conservator a obtinut 3,89% din voturi (16 mandate), Ia cele dIn 1920 nnmai 2,82% (4 mandate), iar in 1922 nu a n,:u~it sa ob~na nici un mandat in parlament.

Partidul Liberal a continuat sa joace 'un important tal politic, reprezentand in practica celmai putemic partid politic al perioadei interbelice, Liberalii au condus neintrerupt din 1914 ~i parUi in 1919 (cu 0 seurta tntrerupere lntre martie-noiembrie 1918), cand, asemenea altor partide liberale europene, au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal. Dupa 0 scurte perioada. de organizare si de extindere in teritoriile alipite, liberalii s-an reinters la putere, carmuind cuautoritate .intre 1922-1928 (eu o intrerupereiatre martie 1926 ~i iunie 1927) ~i 1933 -193 7. Perioada 192>2-1926 a fost epeca celor mai mari succese liberale, guvernul lui lI.C. Bratianu rezolvand eu pricepere problemele dificile ale organizarii noului stat" intregitj ale unificarii celor 4 regiuni, atat din punet de vedere administrativ cat ~i din eel legislativ; au fast de asemenea rum refacerii economice ~j ai aplicarii reformelor; s-a adopter a nona constitutie, (AJ Se poate afmna ea, In 1926, Partidul Liberal se ana in oulmea pnterii §i influentei sale, incheindu -si a misiune istorica Incepu til. 1a "1848. Dopa 1930, de§l indio partid de guvemamjnr, rolnl liberalilor va scadea rusa treptat, lipsit ralld pe rand de conducatori, rnorti In 1927 (II.C. Bratianu), 1930 (Vintita Bratiaau), 1933 (I.G. Duca); pe care ii inloouleste Q echipa nona de oameni politici fie lipsi ti de experienta, fie Influentabili, in orice caz foarte diferiti de vechea garda. Ca urmare, partidul si-a pierdut influenta, fiind mfrfint in alegerile din decembrie 1937, cand cele doua fractiuni iberale au

,

cules totusi 39,81 % din voturi,

Partidul Natiol1fll 7arl1nese. Principalul partid de opozitie al perioadei Interbelice a fost Partidul National T,adinesc, aldituit in 1926 prin fuzionarea Partidului National Rol'nan din Transilvania, condus de Iulin Maniu, ell Partidul Taranese, Infiintat de Ion Mihalache 1n Vechiul Regat (1918). (B) Desi aveau 0 baza sociala mult mai larga dedit liberalii, national-farani§tii nu au guvernat decat foarte putin, Intre 1928-1931 §i 1932-193 3, nereusind sa se impuna ca un autentic si eficient partid de guvemamant, Condus de lideri admirabili din punct de vedere moral ~i patriotic, dar lipsiji de abilitatea §i suplejea poliridi a Iiberalilor, tara.ni~tii au facut mai multe greseli tactics, cum ar fl acceptarea revenirii in tara a principelui Carol (1930) sau e, alianta" electorala en Legiunea (1937), actiuni care au inflnentar in chip .negativ mersul evenimentelor, grabind esecul iocepatoarei democratii romanesti ~i facilitand instaurarea dietaturi i.

bunatatim soarta muneitorimli de la ora~~ ~i sa 0 Ynzestrarn ,pu legiulrlle cerute de netag~duitele el nevol.

Nu vom cruta nlrnlc pentru a reda tarii situatia financiara Is. care are dreptul, potrivit bogaliilor §l traditlilor el.

Vom pune capat risipei banuJui public plin economii ~i vom cautS sa restabilim ectiilibrul bugetar prin revtzulrea completa ~ impozitelor ce s-au pus acurn in lIrma. Vorn sC~Qea ~i

I desfllnta impozitele ce riu erau cu adevarat cerute de oevoile statulul,

Yom urrna o polit!c€! economlca care sa ingaduiasea sporirea productiei §I sainlesneasca exportuJ ei, aducand astfel ~ropa§irea intregir economii nalionale §i prin aceasta ieftinirea

I tralulul.

I (8)

Din PrograrnuJ partidului' Na~lonal·Taranesc (octombrle 1926)

"Productia princlpala a ~rii filnd agricl:lltura,-interesete propa~irii aceste\a nu Vdrii subbrdona~ intereseior wnw indMdlr alism fortal §i artltidal ( ... ).

Se va legifera 'un cod sistematic",1n care vor fi luate toate masuri!e necesare pelilru cea mallarga proteqie a proprieta\ii jarane;;ti ~t, in general. pentru ridicarea procli.JQ\iei agIicele.

Prin a~sta codffica:re agricola se va asigura libertatea drcula~ei ~,-nanlUlui 1Branesc - dupa 0 epoca de tranzi.lii §I protectil- ln scop de selectionare nafutala a cultivatorilor se~i.

Se va i'rilpiedicil de 0 parte pulverlzarea, iar de alta parte acumularea din nov a proprieta~lor nUBle.

I Sa va organlza un crndit rural care

I plin imprumuturi usoare §I ieftine sa faca posibil Viranilor, de 0 parte, inzestrarea .1 proprie~lor lor cu vita §i instrumen1e agricole, iar de allEl parte- sa cumpere

~mant atat de la taranll care vor vol sa ndeT! partea lor, cat ~i de Ia proprietaiii re inten~oneaza a instraina m~ lor.

._ --

I ----- --~- ------- ... - ... -- .. - ... ------------------

j • Efectuati un stuatu comparativ at j ambe/or doc.umente conform aJoga: ritmuh»: - carei categorii sociale sa [ aoorda a a ten tie prioritara; prevederi : ale dezvoJtarii economlei:

l_ •.• •• • • • ._._. __ •• _

19

CAPITOLULI

1--* (C) Legea votulul universal,

1 aplicatl pentru prima oara in 1919, , a condus la a noua configuratie a partldelor politice din Romania:

Ipartidul Gonser.vator

j'. Partld 211 manter prcprietari de parnant, Inf(uen~ difUia a fost graY I afeotaf-a darefarmaagm ~ 1r'l1921 I

[,. La a1egertle pa rlarn entare din 1 922 nu a rel;l~l1 sa [')nllna n;tj un IDe in ' Paliamenl, disparand astfe! ell wtul i din vista po itir.a a tanl

Partidul National Liberal

• eel mal pr..l~r"ic partid ;:lin adperioadei ir,lerbedce care a reprezentat interessle bl.JFgheziei IidllStn-1 ale ~ flnanq:!Bre,

• A candus cu aetcnlate destrnel-e ta Ir

truro 1922-1928l?1 19~3-1937

I· A parlH;;lpat activ 18 e ahara ea :;;1

I apllcarea tuturor reformelor "olitiee lj-; social-eeonen Ice c'1!'I an'j 20 ell I sec X~ I

• Oupa 1930, -de$i inca partid .,It;: {Juvemamanl rolul liDeralllor scade ~rnplat Iipsil rand pe rand de coneur,aton morti in 1927 "ion I C. 8ratlanUI 1930 (VlfUila Briitianu) 1933 (I G Duca).

Partldul Naponal-Taranesc

• Sislemul de idet soC;lal-poJrtfce nauonal-!ar~nlsl s-a delinlll'lst catre sFarsitul prtmu'ui decemu interbshc in urma fUZJonarii in 1926 a Partidulul Taranasc di[l Vechlu Rega! cu Part1- dul Na\lonal Roman dill Translivaill2.

• A reprezenlat Inieresele burgheZiel mioi ~i rnillocii.

• A fast pnncipaJu) partld de opgzitie a [ iberalilor pe parcursul pertoadei I interbelloe I

. • A guvernal Inlre 1928-1931 !;il 1'932-193'3, confronlAndu-se cu eonsectntele c(1zei eco: ornlce din 1929-1933

• fn 11mpul guvemam nalional-bEifantste are IDe acucerea a VOn a lui Caro'f al ll-lea iunle 1930

. G(UP. arile politice de dreapta I

Uga Apararii National Cr~tine a fest format.a In i B23 de Calfe I ·A C Cuz:a. Doctrine n~tional-Gre:;;lina

IlfOpagata de! ea aves ciOU;9·

compenenle de baza na\lonalismul $1 . antisemitlsrnul,

Legiunea Arhanghetului Mlhajl in frtmte au Corl1eilLl Zelea Codraanu ~s.e d.e&prinde in 1927 din rilndurHe Ugii. 11'1 iDeul siSleml.lh.li deMocratit de aleegere " ",nduo.,onlor Iil'" ,,,,,ionan; I pr'Opuneali aplicarea leonel naziste a

-_._._-

20

Grupiiri politice eterogene. lnaf.ara liberalilor ~i tamni~tilor s-au mai perindat la canna~ari1, pentru scurr timp, abe diteva grupari politieeeterogene, cum ar fi Partidul Poporului condus de maresalul AI. Avereseu (1920-1921, 1926~ 1927), Partiau! National Democrat al prof. Nieolae Iorga (1931-1932), Partidnl National Cre§tinal lui Oct. Gaga --A.C. Cuza (1937-1938).. inacela~i timp, inca din 1921-1922, speetrulpolitic a-a diversifieat ~i mai multo prin aparitia nnor partide de e~trema stanga siexrrema dreapta, care nu au ajuns niciQdata sa. guverneze cat timp a dunn Romsnia Mare, dar care aujucat un rol activpolitic, mai ales dupa 1930.

Partidele lie stanga. Inflnenta partidelor de stanga asupra vietii politice romanesti a fest, in general, limitata, spre deosebire de alte tfiri est-europene ca Cehoslovacia, Bulgaria, Jugoslavia, unde atat soeialistii, cat ~i oomunistii au avutanumita influerrta. La 1921, Partidul Social-Democrat !H\ scindat intte partizanii leninismului, ai aderarii la Intemationala a ill-a de la Moscova, sicei ai confirmarii opjiunii s ocial- demo crate ,

Din puner de vedere n umeric, raodurile Partidului Comunist au fost tot timpul rare, scazand de la circa 2.000 pe timpul coogrcsului al Il-lea (1922) Ia 1.500 ill 1931, la sub LOOO pe timpul razooiului. Dupa 0 perioada de oscilatii politice care au durat pan§. in 1923, partidul s-a identificat fidel eu interesele sovietice, unnand aproape f"adi exceptie 0 stridenta politics antiremaneasea; o atare linie a gasit eeou, dupa cum erasi firesc, en preeadere in randurile nationalitatilor conlocuitoasec care din diferite motive, dar cu aceeasi obstinatie, se impotriveau statului format Ia 1918. Partidul Comunist a ramas mereuun partidrnarginal, al carai principal obiectiv a fostdezmembrarea statului creat Ia 1918.

Astfel,ln 1923, Partidul Comunist si-a lnsusit teza Corninfonnului in problema nap ana Ia ~j a dreptului la autodeterminare, adoptiind 0 rezolutie sugerata de N. B uharin, care a ramas in vigoa ~ re pe caata durata perioadei interbeliee; conformaoestei rezolu-pi, Romania era declarata un stat rnalrinational, 0 creatie artificiala a imperialisrnului apusean; en urmare, rezolujiile partidului au afinnat continnu dreptul natiuniler conlocuiteare la autedeterminare "pan§ In completa separate de statul existent in prezent"; reunirea Basarabiei eu tara nu a fost nieiodata recunoscuta; in 192.8, Ia congresul al IV-lea. s-a accepter ~i teza reuuirii Bucovinei cu Ucraina; in 1933, partidul a sprijinit ideea alipirii Dobrogei la Bulgaria, aceasta dup'a ce ani la rand sustinuse teza Cominternului care ceruse erearea unei Dobrqge iadependeate,

Mlscarea legionarii, Procesul de formare a unci drepte romane~ti 11 urmarun ritm mal lent decat Gel de alcatuire a stangii, o miscare de dreapta nu existase in Romariia veche; odata wa eristaliza Hi, dreapta a j ucat un rol inconrparahil mal insemnatin politica intema decat sociali~rii sau comnnlstli.

Desi Ineepururile misearii legion are dsteazz din anii 1922-1923. ca:nd Corneliu Zelea Codreanu a infiinfa,t mal intai Asoeiatia Studentilor Crestini, apoi, impreuilli cu profescrul iesean A.C.Cuza, Liga Apararu National-Crestine (LANC\ aIciituirea sa definitiva a avut loc abia In 1927, cana. a hiat fiinla Legiunea Arhanghelului Mihail, CUlloscuta dupa 1930 ~j s1J.b denuro,irea de Garda de Fier. Interzisapel1tru. un timp, in 1931, apoi din llOUin

EVOLUT1A_ VIETU POLITICE ASTATULU'· ROMAN iN PERIOAOA INTERBELICA

1933, a reaparutca partid politic legal In 193 5 sub mnnele de Tutul pentru Tara. Na~iollalista, antisemita, antioccidectala, promovand un spirit mesianic, un elitism 9i un cult a1 conducatorului cate no edstasera piina atunci in ga.ndirea sau in viata politics romsneasea, misearea legionara avea toate td'isaturile miscarilor de eJ{trema dreaptji contemporane ei, Desi eriginile 9i ascensiunea legionarismului se explid in primul rand, prin canze interne, care nu eran legate sau inftueutate de .nazism sau fascism, este totusi Iimpede ea ascensiunea sa a fostfav-orizata de continua alunecare spre dreapta a vietii politice eurepene ~i de sprijinul direct san indirect pe care I-a primit de peste botare .. Popularitatea Legiuni:i a creseut eontinuu, alitn:~ntata atat de criza economics cat !?i de neputinja vechilor partide politice de a gasi solulii de indreptare a situapei,

Parui('(lat, pais. - ptrl:re; partire - a divide) - organiza{re rlt/aliy dura'Mil, :frmnata dino perssane care impl1ttti~esc aeeeasi conceptie ideologicd. sqbscrhlla unset. ctimunqe valQrF~tacJiQrleliZli perif/'U cuc:.~ritea p.llterli, in yooen!o apiicurii progfamuhii propiu prilJ pMitici in~ernqi externe.

i--c;;;;;;;fi~;~t;:~' fib;;-~-~-~;~;:~S~-~~;;~~----------- ----- --1

j - fn peda.ada inte.rbellca au a/;ternar fa (jllvamare part/dele... ! i • Riispul1ssaurt:

1- De cine era sus,rinut Partidul Camunist din Romania? ! i * Analizal;, cornparafiv, extfasete d-jn Programefe PartiduJuf : i fYarion.aJ Liberal fJ Na~ionaf- Tiiranesc. Oetermina(l simllltudini §J i i de as emf;. i

j ... _ ... ~._ ... .........- ... ...-- __ ............ _~ .. _ .... _ ........ __ ~ .......... ~_. m~ r~ " ... + ... m. __ • ~ ..... .. ~ .. • r __ J

STUDIU DE CAZ

1'-

: elhel care S8 autoirnpune ~i care "nw paate r aJea-sJ de muI1iii1a' Ftln~o-

· flare? l1e-mor;;rati~ a :;;ta\vlul \Jff'na sa

cedeze loeu! oictaturli fI;Hailtare

I Garda de Fier _f! fast nowil I denurrvre preh..lata de Legiulloo Man-

I ghelulu: Mlhail il'l 193{t CametelUl orgamzatiel era ,antisemii. na~ionalist. aritj)~beral. antiocclde-nlal A promovet

rna-sianisl""l1I,Ji, tuJtuJ person~litalli,

, antlcOf!lUI\IS!'l1ul.

\ Gruparile politice de stanga

• MJ~carea de stanga s-a scurdat th 1"921 cand a IQst Great Partidui Corrtuni'sl Roman - grupere extremista cia stanga, eu caraeter rotahtar ~l Q!J csntrul de aondl.J~re 1"1 Moscava (sec!ie a Comll")temuIUl) §i Feder.;lt1a PartidelDf Socialisre 9ih Rumania, transfaflliata fn t927 in

Parndul SoGial-Democrat din 1

Roma-nra.

• -Scfzlunea mi$'car!1 de- ~t~nga a avut d-fej:ll urmare minim-alizarea influshlei ambe1uF aripi ale li'i~c8rll in special a .qelel eonumtste. Astfel, randurile Partiduloi Comunist au scszut de Ie 2.000 msmbn in 1922 Ie 1.000 In timpul celul de-al dol\ea ~bol monoial.

· Uoii roomeri a! P.C.R au ftiSt1olosi~ de

· ssrvlciile secrete aie U R.S S. peruru I I mlsillnl de s~l::maj ~i diversiunl

: impotnva Rom anlei. I

Personalltati politice din. Romania Interbelica

BratiaDu 10D l.e. (20 august 18-64, Florica, judo Arge~ - 24 noiembrie 1927, Bucuresti), A fast eel de-al treilea nascut, dar primal fiu al iui Ion C. Bratians, Dupa absolvirea colegiului "Sf. Sava" din Bucuresti (1882), in toamna anului 1883 Bate trimis Ia Paris. Urmeaza un an pregatitor la clasa de matematici .speciale a Liceului "Sainte-Barbe", doi ani eursurile Scolii Politehniee, apei Scoala de

poduri ~i_l?osele. Inanul1889 devine inginer specialist in construetia de cai ferate.

i .. Intra in 'po1i.ti~a in cadrel~~P~tidului~ational Li~eral: deputat [(din 1895) ~l Ministru al Luerarilor Publiee (31 marne 1897 .. 30

martie 1 899:). Impunandu-se treptat intre fruntasii partidului, reuseste

21

CAPITOLUL I

sa atraga grnpul de intelectuali din condncerea Partidului Social - Democrat al Muncitorilor din Romania ("genero~ii")~ intarind aripa de stanga aP.N.L. (1900).

Dupa razboaiele balcanice, prin scrisoarea publica din 7 septernbrie 1913", anun1A programul liberal de reforme, agrara si electorala, pe care 11 9i demareaza la illceputullloii guvernari, cand este Presedinre al Consiliului de Ministri (4 ianuarie 1914 - 11 decembrie 1916).

Bratiann conduce treburilc ¢ri:i 'in anii razboiului de intregire. Seful delegatiei romane la Conferinta paeii de la Paris (1919). Are un Tal esential in aetiunea de organizare ~i structurare a institutiilor Romaniei Mari, Presedinte al Consiliului de Ministri (29 noiembrie 1918 -12 septembrie 1919; 19 'ianuarie 1922 - 27 rnartie 1926; 21 iunie - 24 noiembrie 1927).

Membru de onoare a1 Academiei Romane (7 iunie 1923). ineeteaza din viata 'in urma unei Iaringite infectioase,

Mihalache Ion (18 februarie 1882, Topoloveni, judo Muscel- S/6 martie 1963, Ramnieu Sarat), Urmeaza ~Goala normals "Cam11" din Campuhmg, judo Museel. Invatator, conduce inaeelasi limp .reviste §i publicarii pedagcgice .

....----===---, Mihalache se lanseaza in, politica in calitate de presedinte al Asociatiei geaerale a inva.tatorilOI (1914). lnrazboiul de intregire este deeorat ell ordinul. "Mihai Viteazul' ~i Inaintat la gradul de capitan. In decembrie 1918 fondeaza Partidul TaranCSc; deputat (din 1919).

Ministru al Agriculturii ~i Domeniilor (16 decembrie 1919 - 12 rnartie 1920; 10 rioiembrie I 928 - 7 iunie 1930; 7-8 iunie 1930; 13 iunie 1930 - 8 octombrie 1930); Ministru de Interne (10 octombrie 1930 - 4 aprilie 1931; 11 august - 17 sctombrie 193.2; 20 oetombrie 1932 - 8 ranuarie 1933).

Dupa fuziunea din 1926 eu Partidul National Roman, Mihalache este ales vicepresedinte al Partidului National Ta:Tanesc. Presedinte al P.N.T. (2L

. noiembrie 1933 - 23 noiembrie 1937).

Dupa razbo! se opune satelizarii Rcmsniei de catre V.R.S.S. !?i comunismului sustinut de trupele bolsevice, Este arestat la Tamiidau Ia 13 inlie 1947. In urma unui proces politic (octombrie - noiembrie 1947)~ Mihalache este condamnat la temnita grea pe viata. Moare 1n ~----'-;;:-":TI inchisoarea de la Ramnicu Sarat.

Maniu Julin (1873-1953"). Om pelitic roman din perioada interbelica, Presedinte al Consil i ului Dirigent al Transil vani ei (1918-1920), presedinte al Partidului National Roman (1918-1926) ~i al Partidului National-Taraoesc (1926-1933,1937-1947). A militat pentru un reginr parlamenrar - constitutional ~i a respins tendintele extremiste ~i dictatoriale ale vremii, Lupta lui Iuliu Maniu impotriva oamarilei regale a demonstrat integritatea rnorala a liderului national-taranist. Imposibilitatea stoparii autoritarismulu.i carlist l-a obligat pe Maniu sa apeleze la legionari pentm a se opune planurilor dictatoriale ale regelui.

Dupa 1944 s-a opus sovietizarii Jarii. A fast invinuit de tradare, 'iar Partidnl National T~ranesc desfiintat, A murit in inchisoarea de la Sighetul Marmatiei. Memhru de oncare a1 Academiei Romsne.

Cod rean u Cornellu Zetea (1899-1 ~3 8). Om politic roman de extrema: dreapta, 'Ideolog ~i lider al organizatiilor nationaliste Liga Apararii National-Crestine (1923), Legiunea Arhanghelului Mihail (1927), devenita Garda de Fier (1930), apoi partidul Totul pentru Tara (1935).ldeologia Garzii imbina un nationalism romanesc co un socialism populist. Codreanu a ajuns la concluzia ca democratia "sfarma unitatea neamului' romanesc", "pune In imposibilitate pe ornul politic de a-si face datoria catre neam",

Miscarea Legionara a fost perceputa ea un pericol pentru democratic, frind sceasa de mai rnulte eri in afara legii. in 1938 Codreanu a fast condamn at 1a inchisoare pentru calomnie ~i apoi asas.inat din ordinul lui Carol al . lI-lea (noiembrie 1938).

22

EVOLUTIA VIETU POLlTlCE A STATULUI ROMAN iN PERIOADA INTERBELICA

• Complerap tabelul:

Orlentare politiC'il.

P~d pOlitic Aiml constituirii

£crsorutlitali l!rogram economic Program politiC

L 2. 3. ·4. s .

I;

. • Organizati 0 conferinta de~presa imaginara cu reprezentarqii partidelor po U tice din Romania interbelica, *' Efectuati o. cercetaresi elaborati. un dlscurs despre v iata ~i acti vita tea unei petsonalitap marcante a viet;ii politice din Romania interbeliea,

• GOl1,lpara'ti programeleecenomice ale prineipaleler particle politico din RolIlAnia interoelica. Care din "elc eorespundea cel mai lime (1l1ai nmlt) intereseler Romfiniei. Argml1entati-ya opinia,

d~l~lltedactati un ·eseu:~oma,.nia; interbelica - pluralism politic autentic.

!i. , .

§5. Sfariitulregimului parlamentar.

Monarhia autorltara a lui Carol alii-lea

• De fa monarhia constitufjonalii la monarhia autorttara

• Carol et ll-tee ~ Usalvatorur' na1iunji?

• Anularea princitJiului separar;.; puterilor In stat

• Desfiin1area partidelor politice

• ifestrongerea dreptului de vat a/ cetatenilor .. Constituirea Consitiului de coroene

Sjii:r:§itull'egimului parlamemar. La 10 februarie 1938, avand convingerea ca prirrcipalele partido democratice - Partidu! National Taranesc si Partidul National Liberal- nu-i vor opune decat 0 rezistenTa fonnala, d~clarativa. regele Carol al IT-lea a hotamt sa lichideze regimul dernoeratic sustinur de partidele politiee, care dainuia in Romania de sapte decenii.~i sa instaureze UDDOU regim, in care momul1ia sa aiba rolal decisiv, Aclionanq energic, regele a eonstimit, In noaptea de 10/11 februarie 1938, un nou guvem, prezidat de patrUubul Miron Cristea, din care faceau parte, ca ministri-seoretari de stat, sase fo§ti presedinji ai Consiliului de Ministri, - Arthur Vairoianu, Alex:andru A verescu, Alexsndru V aida- Voievod, Nicolae Iorga, Gheorghe T1Wirescu ~i Gheorghe Gh. Mironescu, Dintre prim- ministrii care erau In viata. Iuliu Maniu ~i Octavian Gaga au refuzat sa accepte demnitatea oferita de Carol al Il-lea, iar Barbu Srirbey nu It fast solicitat de rege,

Regele Carol sl it-tee

S-a nascut la 3 octombrie 1893, fiind p,rimul copil al regelui Ferdinand §j €II reginei Maria .. $i-a facut sludiile la

23

CAPITOLUL I

Noul regim aL monarhiei autoritare a debut at prin introducerea starii de asediu pe intreg cuprinsul tiirii., autoritatile militare avand dreptul de a face perchezijii "oriunde ~i oricand va cere trebuinta", de a "cenzura pres a §i orice publicatii", de a "1mpiedica aparitia oriearui ziar san publicatii, sau numai aparitia unor anumite stiri sau articole" > de a "dizolva orice adunari, oricare ar fi numarul participantilor ~i oriunde s-ar intruni". :in aceeasi noapte au fost numiti noi prefecti de judete din randul ofiterilor superiori ~i a-fost revocata convocarea corpului electoral.

Prill lovitura de stat de la 10 februarie 1938 regele Carol at IT-lea era prezentat CR "salvatorul" natiunii, ajunsa in pragul destramarii ca urmare a Iupteler dintre partidele politice,

Constiuuia din 27 februarie 1938. (A) Noulregim a fast institutionalizat prin Constitutia din 27 februarie 1938. Aceasta mentinea unele principii ea: suveranitatea nation ala, separarea puterilor in stat, responsabilitatea ministeriala, Recunostea, de asemenea, unele dreptnri ~i Iibertati demoeratice precum: libertatea constiintei, a invatamantului, muncii, presei, intrunirilor de asociatie, libertatea individuals, inviolabilitatea domiciliului, egalitatea In fata legii,

Regele devenea un factor politic activ, implicandu-se nemijlocit in activitatea guvemamentala, E1 era declarat "capul statuLui" ~i in aceasta calitate exercita puterea legislative prin Reprezentanta Nationala ~i puterea executiva prin guvem. Acesta era numit de suveran ~i raspundea numai in fata sa, ministrii nemaiavand 0 baza parlarnentera, Regele putea refuza, fara rnotiYare, sanctiunea legilor adoptate in parlament; in timpul cat Adunarile legiuitoare erau dizolvate lji in intervalul dintre sesiuni, regele putea sa emita decrete ell pusere de lege; semnarea tratatelor politice si militare eu statele straine nu mai avea nevoie de acordul parlamentului, Erau, totodata, mentinute drepturile pe care suveranul le avusese prin constitutia anteriaara: convocarea Aduaarilor legiuitoare, deschiderea sesiunii prin Mesaj, pronuntarea inchiderii sesiuuii, amanarea convocarii ~i decizia de dizolvare a acestora; de asemenea, potrivit Art, 46, regele avea dreptul de a micsora pedepsele in materii criminate, de a numi si confinna in functii pub lice; el era capul ostirii, avea dreptul de a deelara razboi 9i aincheia pace, conferea grade militare ~i decoratiiromsne, acredita ambasadorii ~i ministrii plenipotentiari, putea bate moneda,

Constitutia a restrdns dreptul de vot, uroand cenzul de varsti de la 21 1a 30 de ani. AlegMorii erau impartiti in trei categorii, in functie de lndeletniciri - agricultura si munca manuala, comer] si industrie; ocupapi inteleetuale - prin care se incerca 0 organizare corporatist! a parlamentului, Mandatul deputaplor era prelungit de 1a 4 Ia 6 ani. iar al senatorilor de la 4 la 9 ani. Regele avea dreptul de a numi jumatate din numarul membrilor Senatului, la care se adaugau senatorii de drept, in randul carora au fast Inclusi top principii majori ai familiei regale,

Din factor politic esential, parlamentul a devenit un organ mai mult decorativ, despuiat de principalele lui atributii, Membrii Adunarilor legiuitoare erau obligati, sa depuna juia~ant de eredint! fala de rege. Deputatii ~i senatorii aveau dreptul de a adresa intrebliri ministrilor, la care acestie erau obligati sa raspunda; dar nu puteau da vot de blam unui ministru san guvemului, Adunarile legiuitoare aveau dreptul dill a vota bugetul, dar daca nu-l adoptau

liceul milltar din ja~i, iar mai apoi cursu rile de istorie la Universitatea dln Bucure~ti. Inainteaza in grad in armata rornana, ajungand In 1920 comandant al unel unita\i de v~fllltori de rnunte, A creat famillei regale ~J oamenilor politic) din tara probleme serioase, casatorlndu-se in 1918 cu lilca unul general roman, Zizi Lambrjno, de§! ca print rnostenlter nu .avea dreptul de a se casatert cu 0 romanea, In 1919 Curtea Tnalta de casane a anulat aceasta ~satOl"le, 1n 1921 SEl casatore~te cu prlnclpesa Elena, din familia domnltcare a Greciei. orn aceasta' dlsatorle se naste Mihal - vlltorul r.ege al Romaniei.

Din cauza neintele,gerilor, easatoria este anulata in 1928, In 1925 Carol, care duces 0 via1a personala nedernna (eenoublna], escrocherli eto) renunfa la tron, ral11anand in strainatate, iar Parlamentu Iia 4 lanuarie 1926 accepta ca tronul sa ravine. fiLllul sau Mihal, care dupa moartea lui Ferdlnand in 1927, domneste sub.o regenta, Tn 1930 revine in tara, flind proolamat rege Carol al ll-lea. ln 1938 Instaureaz6 in Romania dictatura p-ersomila, care a: fast, in prilTlul rand, rodul ambi~jjlor sale, dar ~i al evolullei vie1i1 politice rom{m9§ti. Ra~luirile teritonale din vara anului 1940 §I orlza de gUverhare au condus la abdlcarea rege!ui. Carol al II-lea la 6 septembde 1940 ~i la trecerea prerogatlvelor regale fiL,Jlui sau Mihal, in va'rsla de aproape 19. ani.

Oarol a deceda! la 4 aprilie 1953 §i a fost inmorman1a~ in olsertca Sao Vicence-dln Lisabona.

r~-E~pii~p--d~--~~:- in-;ofid:;-~jetii-f

I aventuroase §i a renulIfi.Mi fa tron, I i ullefe forte polftice au sustinul! : revenifea lui Carol al II-lea la 1

\_~~.~_~~~~~ t~ii. .. _ .. _.1

24

EVOLUllA VIETII POLITICE A STATULUI ROMAN iN PERIOADA INTERBEllCA

"in timp util" l aeesta putea fi stabilit de puterea executive, Astfel, o parghie esen~ala - care orienta politica economica a statului - putea fi scoasa de sub decizia parlamentului,

De,fJjliutmea partidelor politice;.R-elw'me anti':!. demoeratice; La 31 iha:ttie -r93 8 a:fos publiear decreiul-lege pentru dizolvarea tuMor asoClatii1or~ gruparilor sau partidelor po- 1itice. ( ) Acest act temerar, prin care se unnarea lichidarea unci componente fundamentale a regimului democratic, rm a provocat aproape nioi a reaepe a opiniei publice, iar opozitia liderilor unor partide a fast deciarativa 91 inefieienta, Pe linia institution alizarii noului regim, este.de remarcat faptul oil la 30 martie 1938, s-a constituit Consiliul de Coroana, ca organ permanent, alcatuit din membri desemnati de rege, care primeau 0 remuneratie, Consiliul avea un r01 eonsultativ, botararile sale nefiind obligatorii pentru suveran.In Consiliul de Coroana au fost nutnip, fo~tii pre§edlnP ai Consiliului de Ministri care mcusers. parte din precedentul govern, precum ~i alp oameni politici devotati regelui Carol al IT-lea.

-----

Sindicatele au fast dizolvate iar prin decretul-lege din 12

octombrie 1938 s-au creat bresle de lucratori c'onari particulari ~i meseria_~i~;;-eau ca obiect apararea ~i dezvoltarea intereselor PIoiesiQnale ale membril_m:....Decretul men tiona. de asemenea, d. breslele "l§i exercita activitatea numai pe plan national", ele "nu vor putea fi afiliate organizatiilor eu caracter international sau sa fie reprezentate la manifestatii sau congrese intemationale rara autorizatia expresa a Ministerului Muncii".

Prin decretal-lege din 15 decembrie 1938",toti baietii intre 7 ~i 18 ani ~i toate fetele intre 7 ~i21 de ani erau obligati sa faea parte din Straja Tarii, al carei comandant supr.em era regele caruia strajerii trebniau sa-i jure credinta. La 19 octombrie 1939 a fost infiintat Frontul National Studentesc, in care au fost inscrisi, in mod automat, top: studentii, !

Pentru a da un s)mQI.t.P..Q_litiCJ:e~uluisau'l Carol al II-lea a hotarat sa constituie.da 16 deeembrie 19381. Fr_.ontul ReIJ;.i!~terii Natio:(lale (F.R.N.). lInnarind sa dezinregreze vechile partide pelttice, decretul preciza ca F .R.N. era "unica organizape politica in stat", orice alta activitate politics deoat aceea a F.R.N. fund socotita elandestina. Numai F.R.N. avea dreptul de afixa ~i depnne candidaturi in alegerile parlamentare, administrative si profesionale. Seful suprem al F.R.N. era regele; la ceremonii ~i activiu . Qfl~ membrii F.R.N. purtau uniforme albastre. in ziua e 9 mai 1939 a fost publicat decretul-lege asupra reformei eleefo ale: se faCe'a pI'e"ei'zarea t:a aveau drept de vot nnmai stiutorii de carte, ceeace Insemna 0 sericasa limirare a, numarului de alegatori, in aoelasi timp, primeau drept de vot §i femeile, pentru prima data ill istoria Romsniei.

Sistemul politic instaurat dopa 16 februarie 1938 avea un caracter antidemocratic, hibrid, in care regele era figura dominanta, intervenind efectiv in activitatea de guvernare. El poate fi numit regim de autorirate monarhica sau al monarhiei active. Nu a fast tnsa un regim de autentica dictatura, ill care regele, proclamat "capul statului" decide, jar rninistrii executa. Se desfasura mai eU1'ftnd un proces de consultare in care, de regula, punctul de vedereallui Carol al Il-lea era acceptat de guvem.

Constitutia din 27 februarie 1938 (A)

• Raglmul parlamentara fast inlocult GU un regim au torttar. Nu Illal pasli'a practic nfrfilc din vechile Institulii Clemoeratice introduse pnn Gonstitu~iiI.e din

. 1866 !iii 1923.

.. A fast anulat principiul separarii.puterilor in stat. Regele nurnea guvernul. exerclta puterea legislativa prjn Reprezentanja Nallonah1i, era eapul armatei, guvema Prlh deerete ~ legl. etc.

• Partieele polltloo au fast desfrin,ate. dar tetu§i §f.-au menlinEit structura organlzatorlca, reruzand sa colaboreze ou nou I r8gim.

• L.:ocul partldelor tradi~io'liale a fest luat de Fronttll Rena§terii Nationals - unica formafiune politica autDrizata. Tn care aU fost eh~matJ sli sa inserte toti retatenli §i, in primu! rand, fune~onarii de stat, Apartenenta la Front a devenit condi\fa ooligatorie pentru promovarea socials. Catre lnceputul anulul 19391 randlJrile"acestui partld nurnarau CiFca 3,5 rnllloane de rnernbrl. Liden! partideror tra,Clllionale au refuzat sa se asoeleze noii mi§car:i (Iu. Maniu, Dinu Bratlanu, I. Mihalache), cerflIld revenirea la regimul parlamentar.

G-1.-D~-c-;~g~-a ,~';~rs /~/i~it~~~;l

j democratiei "omiine§ti? Care au fast : ) urmariJe acestei mas,)r/? ! 1 2. Apreciatr caracfer£ll reforme/or i

: enumeret«. i

, '

........ __ ....-&_ ~.J. ... & __ .. _~ ... __ ... ..... _ .. ~_ .... ....... ~ ......

Vocllbultlr

Monaro/e (gr. monos - sihglJr; arche - conducere) - fOl11i8 de gWBmamant 11'1 cam puterea SI!p!f3m8 C!P8rfi1'!B unei singuf9 persoane. manamu/(rege, impara1, far, §8h etc.}. MODarhii de~n pozilla for in llirflltea etedif~piffjnia dlnastkiflj, iarmandatLJllor nu este limitat in limp. Formele istorioo majore ·ale monarfilel sunt: monarhIa absoluta §i mona/'hia ronstitlJfionaf~

RegimuJ parmc in care monamu/ sa lmplica efectiv In adviIatea guvemuluf sa numegte regim de autorltate monarhica.

r~-- ix;~~;;i:'~-~¢~i;;-~~~te -ff-~~;~'-i

) acceptata monarhia constftujionata ca i I ~orma efec'liv.a de guvermimanf ill :

i e?oc~_=~!!temp..r:..r.~!!~~_. ~. __ i

25

CAPITOLUL I

Cronotogie

19'30, Iunle 8- urcarea pe tron a lui Carol at Il-lea, fiul mai mare al regelui Ferdinand 1. Actul de renuntare Ia tron dill 4 ianuarie 1926 este anuiat,

1930~1938 - urmarind scopul de a conduce in mod autoritar tara, regele intreprinde mcerdiri de a fragmenta ~i de a-si subordona partidele politice,

1938, februarie 10 - folosindu-se de slabiciunea ~i lipsa de autoritate a partidelor politice, de nemulannirea maseror populare, de politica promovata de guvernul Goga-Cuza, de graveledezordini comise deIegionari, Carol al Il-Iea instaureaza dictatura personals,

1938, februarie 27 - regele publica 0 noua Constirupe, care este supusa unni referendum. Textul este

aprobat eu 4,.289.581 voturi, contra 5.483, prin vot obligatoriu §i public. 1938, martie30 - eonstimirea Consiliului de Coroana.

1938, martle 31-dectet-lege privind dizolvarea tuturor asooiatiilor; gnqJarilor sau partidelorpolitice, 1938" august 14 - deeretarea noli reforme administrative.

1938, decembrte 16- - Carol al II-lea constituie Frontul E:en~terii Nafionale drept "unica organizati€ pglitica in star".

1939, mai 9 - deeretarea reformei electorale,

1940, septembrle 6 =abdicarea regelui Ga(Q1 al Il-Iea ~i trecerea prerogativelor regale fiului sauMihai.

I·· ~ - .. - --.--- .. _-- -.- .. _-_ .. - _ _._._. ._._ •. _.-- .. _ _- .. -.- .. --- -----.- -_.- -----.--.----._-- --------------·--1

! ' Cum credep, care dintre schimbarile enumerate au a/ectal cel mat grav regimul democr.atic din Romania §i i ! au conttibuit la in:stautarea rJiataturifrega)e? i

1 _ .. - __ ~ _. __ . _ .. ~ _ .. ~ ._ ~ __ ~ ~_,. __ .. .. __ - __ 0; ~ ~ __ ~&&. . ~~ ., __ ~ .. .. _ j

• Elucidaji. evenimemele de la 10 febtuarie 1938.

• 6aracteriiali GOnStitlltia am 1938.

• Campara!i Constitu:pa din 1938 c'll ConStitutia din 1923 cureferinta: 1a: 'reg'ifn politic, drepturi ~i libertap democmtil}f:! coraporml dintre-puterile de, stat; Cotl1entaftdeos.ebirile.

• Caracteriza{i-regimul politic mstitu{ionalizatprin constitntia din 27 februarie 1938.

*' Determinaji intetdependenla cauzalli dintre activitatea partidelorpolitice §i instaurarea dietaturii regale. *; Elabota:p un eseu ~<Regele Carol al II-lea - personalitate contradictorie"~

rr=""'======I: STUDIU DE CAZ 1i""'=~~~~~!"!!!iI

Dlversltatea etnlca ~i eultnrala a Romsniel interbelice - solntil politice

in aptilie Basarabia; in noiembrie Bueovina, ~i la 1 deeembrie 'Iransilvania, s-au unit"CU R.on)ania,

poporul roman vazandu-~i astfel aspiratiile implinite. Minoritatile.naticnale an fast prezente 1a adunarile I de la Chisinau ~i Cemauti eare au hotarat unirea Basasabiei ~i Bucovinei ell Romania. Astfel, din eei ] 50 • de membri ai Sfatului Tarii inn-unit la C~inau peatm a hOUiTI destinul Basarabiei, 45 apartineau . nrinoritiitilor nationale (ucraineni,evrei, rusi, germani, bulgari, gagauzi. armeni, polonezi, greci),

Congresul general al Bucovinei, care la 28 noiembrie 1918 a hotarat, in unanimitate, unirea acesteia cu Romania, era format din 100 deputati, dintre care 26 apartineau mineritatiler nationale (germani,

26

EVOLUTIA VIETII POLITICE A STATULUI ROMAN iN PERIOADA INTERBEucA

, . , . _.. . - ~

·Iu~a~eni, pol~nezi, evrei), La 8 i~uarie 1919. sa~:~~niti ~~ M~ia9' ~i ap~i -'lai 0 ~-gus-t 1919, svabii adunati la Timisoara, si-auexprimat adeziunea la actul unirii Transilvaniei cu Romania, Declaratii de sustinere astatului national unitar roman au tacut representantiievreilor ~i pganilor. Doar liderii minoritatii maghiareauadoptar 0 atitudine de "rezistel1:1a pasiva", pentru a 0 abandona dupa semnarea Tratatului. de la Trianon (4 iunie 1920), prin care Conferinta de Pace de Ia Paris a confirmat unirea . Transilvaniei eu Romania.

Mares Unire din 1918 a. adus, pe linga populatia majoritara de nationalitate ramana, si populatii de . alte origmi etnice.In special maghiari, germani, ucraineni, evrei, bulgeri etc .. 1n 1930 din totalul popnlatiei f3,rii, romsnii reprezentau 1J% dupa limba materna ~j 71,9% dupa etnie. Minoritattle naticnale, de!;>i mnlte .Ila nU!?iar, erau dispersate pe teritoriul tiidi, formand masecompacte doarin cate 0 regiune sau alta.

In Basarabia, rcmanii reprezentau ~ in 1930 ~ 56,2%, in timp ce uerainenii ~ 23>3%~ evreii- 5,7%, ,.Ibulgarii - 5,7%-~i gagauzii ~ 3,5%.

·1 Cercurile conducateare au inte1es de la inceput ca Romania, 1n noua sa structura, trebuie sa asigure

egalitate de tratament tuturor locuitorilor statului, indiferent de nationalitatea lor. Imediat dupa Unire, prin decretal-lege privitor la cetatenie, din 30 decembrie 1918/12 ianuarie 1919, s-a recunoscut tuturor cetatenilor din tinuturile dezro bite, ratA deosebire de nationali tare, deplinatatea drepturilor lot civile ~i politice, Deoarece decretul-lege privitor Is cetatenie intampina uneledificultaji in privinta incetatenirii evreilor, prin decretal-lege clin 28 mai J 919 se recunosteau evreilor nascup_ in Vechiul Regat aceleasi drepturi consfintite la 30 decembrie 1918H2· ianuarie 1919, ce se objineau printr-o procedure foarte simpHi.

Cum prin Unirea sanctionata de Conferinta pacii de la Paris in componcnta Romaniei intrau si locuitori de: origine etnic~ maghiara, germana, ucrainearra etc. ce fusesera stabiliti pe teritoriile respective de mai mnlta vreme, la £) deeembrie 1919 Romania a semnat, iar la 30 august 1920 a ratifieat Tratatul t minoritatilor, princare acestora Ii se garantan libertati si drepturi egale en cele ale romsnilor,

I Cdnstitutia.Rom~_ej, am 29 martie 1923. a reconfirmat, prin Art. 7, drepturile tuturor ceta~eni1o[

!t~i, indifer~n:~ de~Gredinte r~li.~ioase. ~i oonfesi.U?e,.?e 0!i~7. e~ ... :.di ~i d~ Iimba, .. s.ta.?ilin .. d, prin a.ceIa~i

• articol, oondijiile in care stdilml puteau fi naturalizati, Principiile mscnse III Constitutia dill 1923 au fost

dezveltate in legeaprivitoare la dobsndirea ~i pierderea riationalitatii romane, din 24 februarie 1924, care reconfirma tuturor cetatenilor din provinciile unite, dacii ei nu optasera pentru oetitfenie straina,. ceUitenia

r-omana; totodata, eaadmitea romanilor din localitatile care, prin trasarea frontierelor de stat' ale tarii,. ramHsc$era In. componenta altui stat, posibilitatea de a ebtine c€1atema 1'OmMa, da.di ei optau pentm aeeasta.

Minorilatea 1naghiarii. Cea.mai importanta minoritate etnica din Romania interbelica a for- ' mat-o cea maghiara cu 1.425.507 suflete, sau au 7,9% din totalul.populatiei tarii, eu 0 pondere de 11,2% la erase §Ii de 7,1 % la sate.

Dup~ sernnarea Tratatului de la Trianon reprezentantii minoritatii maghiare au inceput sa se .

I, ?rg~izeze pen:ro .a-~ .. i pro~oya propriile inter.ese.}n ian. uar~~ 19.21 s-a creat U niunea M ..• aghi~a., i.ar in ' rume 1921 s-ainfiintat Partidul Popular Maghiar, In febmarie 1922 s-au pus bazele Partidului National

I Maghiar, care in decembri_e acelasi an a fuzionat cu Partid. ul p .. opular Magh.iar, lumd astfel fiinta. p. art. 'idul . ~ Maghiar din Romania. Partidul Maghiar pretindea ea reprezinta intreaga minoritate maghiara din !

lRo~ania, desi ~ii ;epreze~t~ti.~i <:!ce.steia. avea'll: 0 orient~e .. politica diferita, aeponand mai ales in Partidul Comunist din Romania l}l 10 Federatia Partidelor Socialiste,

I •

La alegerile din 1928 candidatii Partidului Maghiar au obtinut un nnm1k de 172 .. 729 voturi, 16 man-

date de deputati ~i 6 de senator:" iQ_ 1931 - 10 deputaji §i 2 senatori, iar in 193 8 ~ 8 deputati si 3 senatori ..

I. . .1f!in.,!ri.tatea.g__erl11ana,~ G~mtanii, in liumar de 745.421~e to-at! tara, se giise-au risp~diti t.n ! Transilvama (inclusiv in Banat ~l Crisana ~ Maramures), unde numarul lor era de 543.852, Transilvania .

: coneentrand 7~'~o/~,din num~l totalal gerrnani!or~ rest~ fiind plasati ~ cat~va grup~ in Buco~ lji in [sudul Basarabiei, In septembrie 1921 a Iuat fiinla U111W1ea Gennanilor din Romania, condusa de un

I Consiliu National. Uniunea t~i propunea sa rezolve problemele eulturale, religioase, politice, eoonomiee -aleacestei minoritaJi Exponentul politic al Uniunii Gennanilor din Romania era Partidul German !prezidat . de Hans Otto. Roth. Acesta aeditat organe de presti proprii, cele mai importante fund

! "Kronstaeter Zeitung" ~i "Siebenbnrgisch Deutsches Tageblatt",

I A vsnd 0 indelungata experienta istorioa de minoritate nationals ~i ducsad 0 yiala comunitara i intensl:\:, popularia germanas-a aeomodat user noilor eondirii survenise dupa 1 decembrie 1918. Din punet

27

CAPITOLUL I

de vedere politic, Partidul German a adoptat tactica colaborarii cu partidul de guvernamant, apreciind eli astfel putea obtine mal lesne satisfacerea revendicarilor specifice,

Minoritatea evreiascii: in ordinea importantei numeriee, evreii se plasau pe locul al patrulea, Eireprezentau 4,Q% din Intreaga populatie a lrui.i ~i anume: 13,6% din oea a oraselor ~i 1,6% din J'lopulajia satelor, Dupa romani, evreii reprezentau cea mai concentrata pcpulatie urbana din Rom!nia.

Situatia evreilor in Romania interbelica a fast complexa, Cei din Veehiul Regat erau inflnentati de eultura romana, cei din Transilvania se formasera in spiritul eulturii §i ideologiei maghiare, cei din Basarabia erau adeptii culturii ruse.Iar eei din Bncovina ai celei austrieoe. Evreii din VechiulRegat aveau o organiztie proprie - Uniunea Evreilor Pamdnteni - inca din 1909. Taotica acesteia a fost colaborareacu partidele romanesti, In primul rand cu cele de guvemamant, integrarea in eadrul acestora _pentru a obtine satisfacerea dezideratelor specifice, ceca ce a oonstituit a problema discutata in perioada interbelica.

In preajrna adoptarii Constitntiei, Uniunea Evreilor pa:m.mteni s-a transformat in Uninnea Evreilor din.Romania (februarie 1923), avand in frunte pe dr. Willy Filderman, Organul de presa al Uniunii Evreilor din Romania era "Curierul israelit",

In 1924 s-a creat Uniunea Siam sta a Romaniei, sub condncerea lui Auolf_Betnhard, care se ocupa mai ales de adnnarea de fonduri pentru cumpararea de pamant ill Palestina §i de pregatirea evreilor pentru a ermgra.

Orientarea lor politic! nu era unitars; multi evrei s-au Inscris in Partidul T-adinesc si Partidul National Liberal; in acelasi timp, unnumar impertent a aderatla organizatiile de stanga ~i extrema stanga.

Problemele econontico-sociale ale minoritiitilor nationale au fost similare en cele ale populatiei romane majoritare, Existau ~i in sanul minoritatilor discrepante sociale frapante; alaturi de dl.tiva oameni extrem de bogati (proprietari de banci, fabrici, paduri etc) traia 0 masa de 0 conditie materiala medests sau chiar la limita saraciei (tarani ·tara _piimfult, servitori, cersetori etc).

Constitutia din 1923 prevedea: "Top factorii produetiunii se bucura de egal! ocrotire' (art. 21).

Datorita uner evolutii istorice, industria, bincile ~i comertul in.Romania se aflau, in mod precumpanltor, in posesia minoritatilor nationale.

Astfel, in anul1923 in Basarabia, numaml intreprinzatorilor industriali in mediulurban era de 305, dintre care 3-6-romam, ia:r 279 apartineau minoritatilornationale. Potrivit unei alte statistici, din 1925, in Transilvania numarul industriasilor romani era de 1.272 (12;7%), iar eel apa.t:1inftnd minoritaplor nationale era de 8.714 (87,28%). in fapt, dupa unirea din 1918, capitalul industrial si bancar apartinand minoritsrilor nationale a continuat sa prospers, in timp ce etnicii romani au lnregistrat progrese lome.

Vuua culturalii a rninoritatilor narionale dupa 1918 s~a derulat intre traditionalism ~i modemitate. inviItlimantul a fost 0 eompenenta esenpala a vietii cultnrale, avand un rol decisiv in procesul de instruire a copiilor ~Ii tineretului, ~ooli1e romanesti, de toate gradele, erau frecventate §i de minoritati nationale, in acelasi timp, functionau scoli cu limba de predare a minoritatilor nationale. Insu~irea limbii romane +Iimba oficiala a statului - era 0 necesitate ~i 0 obligatio legala.

In 1920, Universitatea maghiara din Cluj ~i Universitatea germans din Cemauti au devenit universitati romanesti, in eonformitatecu nolle realitap. generate de forrnarea statului national roman. Aceste universitati, ca ~i cele din Iasi §i Bucuresti, an fast frecventate de un numar insemnat de studenti apartinand minoritatilor nationale, Statul roman a acordat importante subventii pentru biserici, inclusiv pentru cele aparpnand minoritatilornationale (catoliea, unitara, ealvina, luterana, musulmana etc.).

Presa a fost un domennr in eare minoritatile nationale s-au manifestat plenar. Unele ziare romanesti de mare tiraj, "Adevarul", "Dimineata", "Lupta", se afiau in proprietatea unor persoane apartinand minoritatilor .nationale, mai ales evrei, .Exista l;Ii a bogata presa ill limbile rninoritatilor natienale. Astfel, in 1922 se tipareau in Romania un numar de 657 ziare ~i 524 reviste, dintre care 181 ziare $i 75 reviste in limbile minoritatilor nationale,

• Identificati principalele etape ale constituirii Romaniei Mari, Care sunt similitudinile intre actiunile unioniste din Basarabia, Bucovina ~i Transilvania?

• Comparati atitudinea mineritstilor nalionaie fata de statul roman. Au fast, oare, oprimate minoritatile narionale in Romsnia interbelica? Argumentati,

28

EVOLUTIA VIETli POLITICE A STATULUI ROMAN iN PERtOADA INTERBEUcA

~ t _

• Precizati partidele politice ale minoritaplor nationale ~i maniera lor de acjiune,

• Considerati benefica existenta unor partide politice alcatuite pe criterii etnice? Argumentatiraspunsul.

i * Elaborati diagrame referitoate la componenta etnica a populatiei romanesti, 1a structuri etnice in contextul ramurilor industriale.

* Elabosati un eseu pe tema: "Romania interbelica - pluralism cultural autentic".

* Efectuati 0 investigatie ~tiintifica si elaborati 0 comunicare referitoare 1a simaria unei minoritati nation ale in Basarabia interbeliea,

-

."

[EeTIE DE SlNTEZA

Basarabia in viata polltica a Romanie;

• Etape/e integrarii Basarabiei in viala politica a Romfmiei

• Viala polifica din Basarabia interbelica

Integra Ilea Basarabiei ill viatu politicii a R-omliniei. In oonsecinja reintegrarii in I spatiul romanesc, teritoriul dintre Prut !,'i Nistru s-a incadrat plenar in viata politica a Romaniei, Prin I

I votnrile exprimate in alegerile parlamentare din 1919, 1910 $i 1922, populatia Basarabiei si-a manifestat atasamentnl fata de fortele politice exponente ale intereselor sale. Asrfel, in cadrul primelor alegeri parlamentare din is tori a Romaniei lntregite (noiembrie 1919), din oei 500.879 de basarabeni Inscrisi pe li stele electorate s-au prezentat la ume 361.588 sau 72.30% din total, ceea ce a lnsemnat in realitate manifestarea adeziunii la noul regim politic romanesc. 90 de deputati $I 37 de senatori basarabeni alesi in

I primul Parlament a1 Rornaniei Mari reprezentau toate etniile conlocurtoare ~i raportnl de forte pe arena !politica a Basarabiei, 80% din deputati $i 94,6% din senatorifigorand llclistele Partidului Taranesc. (A.) Deputatii $i senatorii Basarabiei alesi in 1922 au partieipat Ia elaborarea principalelor legi de t consolidare a statului national unitar, printre care Constitutia din 29 rnartie 1923, Leges inva1amantului primar de stat (din 26 iulie 1924), Legea de unificare administrativa (din 14 iunie 1915) eto.

Un aspect esential al integreni Basarabiei in viata politica a Romsniei a reprezeatat fuziunea partidelor politice basarabene, organizate intr-o faza imediat urmatoare Unirii, conform principiului regional, cu formatiunile politice apropiate ca obiective $i conceptii prograrnatice din tarli, in scopul l promovarii intereselor nationale majore. Catre sfarsitul anului 1923, in Basarabia erau prezente cele mai I irnportante fGI1e politice din Romania - Partidul National Liberal, Partidul }:adinesc, Partidul Poporului ~i Partidul National Roman, difuzand in rnediul populatiei locale, :fie ~i dintr-o perspective de partizanat politic, valorile $i principiile democratiei ~i adncand mai rnultii lumina asnpra adevaratelor interese nationale ale societatii romdneeti.

AlegerJle din iunie 1926 au fost primele la care au participat partidele politice din Basarabia in calit:ate de fruale ale partidelor din Romania. La aeea data numBrul partidelor ~i gruparilor politice basarn- I bene ce concurau pentro obtinerea mandatelor de deputati ~i senatori se micsorase de doui ori. De-a lunguJ 'intregii perioade interbelice activismnl politic al populatiei Basarabiei a fost relativ stabil: in aIe-1 gerile pentru Adunarea Deputajilor procentul votantilor a variat intre 70-77%, iar in Senat - intre 54-75%.

I . Partidele l!0!itic~ din B~uiUrttbia: De rand cu Parti~~ National Lib~ra~ P~duI Ta_r~es~~ I Partidul POpOnUUl §l Partidnl National Ramah. care au intrunit ill permanenta adeziunea maJontafil I electoranilui local, in Basarabia interbelica au mai existat ~i diverse organizatii socialiste, comuniste, I I revolutionare, care Insa n-au reusit sa puna bazele unui partid viabil, Maj oritatea formatiunilor de extrema

stanga erau finantate de Moscova si premovan politica acesteia, Dependenta aceasta a continuat ~i dupa intrarea organizatiei bolsevice din Basarabia in. cornponenta Partidului Comunist din Romania (august, L922).

29

Oameni politici basarabeni

CAPITOLUL I

Au ftmetionat, de asemenea, ~ cateva formatiuni politice de extrema dreapta, Astfel, in decembrie 1920 a fest in:fiintata Liga Crestinilor Basarabenicare, In 1923, s-a Incadrat in Liga Apiharii National-Crestine (L.A.N.C), ereata lie prof. A.C. Cuza in acelasi an .. in eadrul alegerilor din iunie 1926, L.A.N.e. a obtin'Ut in Basarabia 2,03% din totalul voturilor, in 1927 - 2,32% $i in 1928 - lA3%-

La mceputul anilor '30 se atesta 0 anumita orestere a .influenjei !V1iJ,l.carii Legienare, in special1n judetele de sud ale Basarabiei, La alegerile din vara anului 1931, Miscarea Legionara a ebtinut 24,Q3% din voturi ln judetul Cahul ~i 14,66% in judetul Ismail,

o importanta influenta in Basarabia a avut-o ~i Partidul National Crestin (P.N.C.). Cele mai active

. organizatii judetene ale P .N.C. in Basarabia au fost cele din Balti, care 1n 1937 avea circa 15. 000 membri, din Orhei ~i SorocaIn timpul alegerilor din 1937 P.N.C. a obtinutin Basarabia 22,37% din voturi. (B) Privita pe ansemblul perioadei interbelice, viata politidi din Basarabia integrata 1n competitia politica nationala aservit popuiatiei lectii de alfabetizare, familiarizand-o atat cu regulile jocului demo- . [cratic, cat ~i - inevitabil - ell viciile Inerente democratiei romanesti in proces de constituire. Oamenii

I politioi .basaraberu - Pan ~aliIJPa •. lon Pelivan, ~O? In~ulet, Co~tantin S tere ~~c: - au particip.at mereu, fi~ de la tribunaparlamentara, fie din scaunul ministerial sau din eel al. opqZlj:iel 1a dezbaterile celor mal. rmportante ehestiuni ale l[rii, cnntrib:uind prinatitudinile adoptatesi prin eforturile depuse la fortificarea transparentei regimului, la consolidarea politics a societatii romanesti. Erau supuse eriticii dnritatea ~i coruptia orgatietor administrative din Basarabia.

HaIippa Pantelimon (I august 1883, Cuba ita, judo Samoa - 30 aprilie 1979, Bueuresti), Urmeaza ~cnala primari In satul natal, ioaala spiritual !I din Bdiaet ~i Semlnanrl teologie din Chi~iniiu. apoi se inscrle la Facultatea de $1iinte Naturale a tJniversill!.~fi din Dorpat (Estonia). Yn 1905 se afla tn. fruatea unui grup destudenti c.e~~i prepune tede~teptarea spiritu1ul national a] . rotilanilor basarsbeni, Exmatrlcular, Halippa se tntoeree 1a; Chi~lnli:u ~i contribute la apantia ~ pub)icatiei "Baserabia" (1906). Elite arestat de autafifitile tariste §j. dns Ja llichisoarea BururSki

I

din Mescova. Reu~.~te sii-§i incheie studiile univeraitare la FiI.$;rultafea de Lite~ din Ia§i

(1908-1912). Revenit la Cb.i~i.n1itl> inipaza ~j candace revista, (apoi tiarul) "Guvlint moldovenesc'.' (1913). Ha1ippa joac.ifi un tal important In misearea nationa1ifi a romsnilor din Basarabia ~i in unirea -acesteia cu Tara: seeretar generalal Partidului National Moldovesesc (aprilie 1917); yiceP1'elcdinte (21 tioiembrie 19J.7) fi presedinte (25 no.iembrie 1918) al SfaMui Tam; presedinte al PO!-1't:iduJul TlIr!inesc din.Basarabia (eugust 1918 - mai19.2J); membru carespendent al Aeaderniei Romine (15 octombrie 1918); deputartn ParlamentulRomsniei (din 1919) ~i senator. in iulie ] 921 se angaje3zli politic' in cadrele Partidului T'arnnesc (I.MihaJache), iar dupa 1926ln aceleaale Partldulul Na;ional T.arllne1!e. A ocupat 0 sene de posturi ministeriale importarite (M:inistru de Stat, Ministru al Lucrarilor Publiee etc.), Dupa razboi Ralippa este de mai multe eri arestat in leg!itur~ eu proeeselefruntasilor P.N.T.ln noaptea de 5/6 mai 1950 este arestatdln nou ~i intemnijat Ia Sighel~ p§nii11l iunie 1952, cand este predat alltorilatilOF U:R.S.S.

Este eendamaat la 25 de ani muneli silnidi in Siberia. Predatdln neu guvemalui roman (1955), este tnchis la Gherla {pina in 1957). Dup1ieliberare, Halippa i~i redaeteaza mcmoriile privind Sfatul T~Jii $1 unirea Basarabiei cu Romlinia.

Jneule] Ion (5.aprilie 1884,jud. UipU~lla - 18 nolembrie 1940, Bucllte~ti). iovai3 la.Setninaml teologie wn <;hi~imiu, pe care-I absalve~e In 1906. Se Inserie'apci.la Facu1tatea de Teologie din Iuriev, de unde treee la F."":~="'E"'~;;;;=;;=~..--:I Pacultatea de ~1:iinlll din Petersburg unde studia,z1i. fizica ~i matematica. in 1914 ocupa. pO§!u1 de. fizician la Observatorul meteorologic ptineipa] din. Rtlsia§i pe acela: de pmfeso:r In S"oala

. eomerciala din Petrograd;candideata ap6i la postul de profesor de fLZiolia Facnltatea de ~tiinte dinaeela§i or~. Adept a1 ideilor soeialiste; dups izbucnirea revolutiei ruse din 1917, lncule; intra in Partidul Socialist - Revehqionar ~i este ales membru "in Sovietul deputa\ilor, rnuncitorilor, laranilor ~i soldajilor,

to august 1917 se tntoerce la Chi'$:inau, fiind numit ajutor de cemisar gubemial al Basarabiei, Este ales presedlnteal Sfattllui 'farii (2lnoiembde 1917 - 27 martie 1918) /ji .pre~edinte al Republicii Moldovene$ti E2 deecmbrie 1917). Oontribuie la actul de unife· a Basatabie! eu Romania. (2.7 martie 1918), fiind desetnnat ministru al a$steipl"Ovfntii In guvemul rOm'ijn. Mernbru al AcademieiRomliue (10 octambrie 19L8).1n perioada 19J8-1940 a ecupet 0

30

sene de functii tnlnisteriale importaote in guvemele Rominici (Mlnistn; de Stat, Ministru a1 8l1.nBtat!i ~I Ocrotirilor Soeiale, Vicepresedinre al Cl1nsilhlluide Mini~tri etc.).

'Deputat (din 1919)~j senator. Din ianuarie 1923 Inculet se lncadteaza 1n Partidal National Liberal, devenind unul diutre rnernbrii mareanti al aoestuia. Dupa uitimaUUllurUR.s.S. care a dus la ruperea Basarabiei din trupul't1irii, Inculej este chemat.din nQU in guvem, ca Ministru Secretar de Stat (28 iunie - 4 iulie 1940).

EVOLUTIA VIETII POLITICE A STATULUI ROMAN iN PERIOADA INTERBELICA

Nr. man- % din 00-
Nr. voturi % d.intotal date tal
Partidul Tiir1inesc 2.44LB04 79,3 72 80,6
Partidul Independent 429.227 14,0 11 12,3
Parti$lllL D(l)l1()ctal-M u]]~itbr 135.451 4,4 3 'p
Partidul Cdnservator- 74.627 2,3 4 4,4
Nit~ionalist Rezutt'3.tele scrutinului parlamenter din _noiembrie 1919 'in Basarabia pentru alegerile in Ad:unarea Deputatilor (2-4 noiembrie 1919)* (A)

3.081.109 voturi valabile

500.879 alegatorllnscri$i pe Iistele electorale

361.5R8 participanti 1a vot (72,2% dill totalulcelor inScri$j) 179 de candidatisi 24 liste depuse pentru 90 de mandate (2candidati 1a un mandat vacant)

f---- .. -y-W-- ............. -~-~-------- -..i __ ...,.. __ ~ __ . __ &.,....,.~_~ .. ~~_~ •• __ ~ __ .... ~_. ~----.,j--l

i • Comentatf f&zlJltatele .alegerllor din 2-4 noismbrie 1919. 't'

, '

jm .... '-_~~_~ ~~ ~~~._~ .J __ ~ ~~ __ .~ .. ~_.., ~ ~ ...... ~ _~ ....... _ ~ .~._ • ..o!

>I< N T.I()hesclI, Alegerile parlatneht«re difll1Oie'mbrie 1919. Ptlma ap{icplirme a vo(fJ.iut abyt.ese in Roman.ia II "Bufetmul statistic 0.1 RiJmtiniei ", seria IV, vet. xv, fir. 3, 1920, p. 3-39,

• Cru:acterizati preeesul de integrare a populatiei basarabetiidn via1a p,01icica a Romsniei,

• Enumerati partidel« politice ee activau pe teritoriul Basarabiei ~i caracteri:zap programele lor.

• 'Elabor-ati o a.~a c.ronologjca .si notappe ea etapele integrarii Basarabiei ttl viata politica a Romaniei.

• ~An.aliza}i tabelele ~i comparali reiultateJe alegerilor din 1919 ~i 1937. Ce schimbari senmifieative s-ail produs ~i care este impottanJa lor jlentruevolup.a politica a electoratului basarabean?

* E:fJ.urnerati trei aspectc privind integrarea Basarabiei in viats golitica a -Xomaniei. :Blaborap. un eseu "Integrarea culturii Basarabiei in cultura romsneasce m perieada interbelica".

:I< Efectu,ap. 0 ceroetare. $i scrleti un discuis pe tema:"Rolullui Llnculetin \fiata politica romaneasca 'in perloada iriterbeliea" sau "Rolul lui Constantin Stere in viata politica rom!neasea in pecioadamterbeJica.l·

r-- .. [[)oflumentar -,

~AtTn presa timpulul a fost sub1iniat' earacterul pleoiscitar C!I aQJ:,!'stor alegeri, la care a parti4ipat majoritatea CQvar~ito~re a p~p\ilatiei locate, con-I sliintind astfal inca 0 data prin voturlla sale unlrea defll1itlv~ a 8asarabiei eu statui romari~. (Gh.E.Cojocaru. Integrarea Basaratliel in cadnJl Romanief (1918~19'23), Editur.a: Semne. \ BUQure!jiti, 1 !il97, p. 105)'.

r----- ------------ -----.-------- .. --- a a • ·"-1

i · Lamurlfi de ca alegerile din 10919 ail ! ! avut tn Basarabia lin cQf"f,lcter i t p1eb/sc1tar? i

~ ~ ..... ~, ~ __ ~_ .. ... .. ~_ .... _;o.~ .:

(B) Re-zultatele alegerUQr legislative din 20 decembrie 1937 in Basarabia* Partiaiparea la vat

Jud.~e insed~j Nr. Votanti %
Basarabia 7.12.091 367.7'27 51,6
B1ilp 90.0!l8 ~1.988 46;6
Cahill 48.396 2U70 43~7
Cetatea Alba 8'7.991 57.474 65;3
. Hotin 1'00.226 64.730 64,6
Ismail 60.077 _35.705 59,4
Liipu§1la: !i16.932, ~32.839 33,9
Grher 70.209 29.320 41,8
, I
'Soroea 81.089 49.53R. 61..,1
Tigllina 77.113 34.963 '4'53 * C.Enescu, Semniflcatla alegerl/or din deeembrie 193Tln evolutia p0ntioi!J a neemului rom#lnesejl "Soeio/ogi~ romimea sea ", an. lt, nr. 11-12, noiambrie4eaamfJrie 1937, p. 526.

31

CAPITOLUL II

VIATA ECONOMICA ~I SOCIALA

~ , A _

IN ROMANIA INTRE AN1I1918-1940

1~"'''!C.:'''''''''''···:=:.:::::=.",:::·::.:::!'.;~·-.;:.::;~~:,..:.=.:.:·~.:..:.::;.:··o:.:.~~'''=·-:'::=::·'=~,l

11 Lecturi suplimentare* i

I J

t Hltchms Ketb. Romania, 1866-1944, BUC.11

II '

: 1998. j

! ~a~d.ru D . Reforma agrard din 1921 in I! I\Romama. Buc. 1915. : i' ~all~ D. Saiul romdnesc intre anii 1918 ~iti :11944. Iasi, 1996. ii II Enciu N. Basarabia 'in anti 1918-1940. \i llEvolupa demografica ~i econamied; Chi~inii.u, il·.i. !11998. ! II Turcanu Ion. Rdafii agrare din Bas-arabia ih Il !ianii 1918-1940, Chisinau .I

t"=~~·,=.~"",,~=~=~..-.;=~ ... ~~ ..... ~=~-=:="==.~"')J

~ Caracteristicile eeonomiel ramane~ti in perioada interbelica

~ PrincipaleJe ramuri ale economiei nationale

~ Ro'lul statului in modernizatea economiei. Politica soclala

a statului roman

~ Lectie de slntaza: Evolutia

, ,

econornlco-soclala

Centrele economice ale Romaniei interbelice

L~'.

! Cenll'll de lndustrte palrolisra * Ce nUe de I ndus'ttle pnergnll ci

CI Cantre de IndUslrle prelucrMo:are B. U L GAR J A

32

VIATA ECONOMICA ~I SOCIAL~ TN ROMANIA INTRE ANI! 1918-1940

§1. Caracterlstlclle economiei natlonale in perioada lnterbellca

• Restructorarea eeonomiei 1n primif ani de dupa razbai

• lncsarere« noitor provincti in economls nationala

• Doctrine "prin noi in§ine"

• Crjza din an!i '30

• No; evo/urii economiee

• De la It,ara eminamente agricola" la stat agrar-ilJdustrial

Refacerea economicii en primii ani lie dupli

riizboi. Unirea din 1918 a condns la intfu:lrea potentialului

economic al Romanie], a creal condi!iile necesare valorificarii la nivel national a bogatiilor solului ~i sub 5 olului, a accentuat rolul industriei in ansamblul economiei natlonale, Legaturile economice traditionale au capatat dupa 1918 un nou cadru geograflc-statal in noile hotare, ceea ce a asigurat pietei nationale un caracter unitar. Acest {apt a determinat 0 restructnrare cantitativa ~i calitativa, 0 intregire a sistemului industriei ~i agriculturii, a sistemului de transport ~i de eomanicatii, a marit cantitatea mijloaeelor de productie din fiecareramura.a com_pletat structure intern! a unora dintre acestea, ca sia organismului economiei naponale In general. Provinciile romanesti reunite cu tara. s-au incadrat treptat in economia nationals, (A) Tinute in trecut in situatia de anexe, furnizoare de materii prime ~i pia~a de desfacere _p.tmtru produsele industriale din regiunile dezvoltate ale marilor imperii vecine, ele au cunoscut, in perioada dintre cele daua razbcaie mondiale, datorita eforrului economic al stanilui roman, un proces ascendent de dezvoltare. Bfortul statului roman reintregit este cu atat mai concludent daca se iain calcul faptul cli, in primii ani postbelici economia romaneasca asa ca ~i a celorlalte state din centrul ~i sud-estul Europei, a fost confruntata eu probleme economice deosebit de grave.

Nivelul de la care pleca economia romaneasca era foarte scazut; in 1919 se realiza doar 20-25% din productia anului 1913, ceea ce insemna - dupa aprecierea economistilor - 0 involutie de 10-15 ani. Practic, intreaga economieera dezorganizata; Romania, care Inainte de Iazboi era unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Europa, a fost nevoita sa importe in anul 1919 grau pentru mana populatiei, Trebuie, de asemenea, avute in vedere dificultaple create de blocarea tezaurului romaaesc la

Moscova (* Stndiu de caz),

In perioada imediat urmatoare unirii din 1918, tn fata econo-

miei romanesti se puneau doua probleme esentiale: refaeerea ~i vindecarea ranilor prieinuite de razboi ~i de ocupatia straina, si integrarea 18 scara nafionala a tuturor ramurilor eoonomice, valorificarea noului cadru politico-statal taunt in 1918. Politica guvernamentala s-a caracterizat prin aplicarea doctrinei "prin noi insine", care viza asigurarea independentei economice a Romaniei.rnodernizarea structurilor economiei 1)ationale, prin cresterea interventiei statului in viata economica, fapt reflectat ~i in sporirea ponderii ministerelor eeonomiei in structura guvemamentaIa. A fost adoptat un.ansamhlu de rnasuri in directia urrificarii economico-financiare, administrative, culrurale, pentru consolidarea

1)ooumenfar ~

I

(A) "Rornanla de maine va fi un I stat economic €omplet, prin folosirea irrtregului nearn la propa9irea economica .: prin bogaiiile naturale deosebite pe care teritoriile dobandite te- aduc in lara, exeluslv agricole de pana ierl"

Vfntilli B,iiti4nu (1919)

I "lntre eele d0ua r8$0aie mpndiale RQm~ I nia a prezen1at contrastu\ izbitor d\ntre 0 Tnapaiere adi!!lnc fnradacinata, pe de 0 parte :;;i inflorirea chiar daca inegala. a industrializani §i urbanizStii, pe de alta parte. structl.ua sa econornlca ~i sociala a pastrat in IInil fl'larl COhfjgura~a de dinalnte de razboi. Agricultura a ramas baza eoonomiei tari! 9( organizarea acesteia 5"8 schimbat prea p!.l\in in eiuda une! reforms E}grBre cuprinzatoare. Mares majo;wrte a popula~iei a continuat sa traiasca la jam ~i s;li-9i ob~na ventul in primul rand din aglicu!tura".

Keith Hitchins. R.omania. 1866-1947.

Bue., Humanit~s, 1998. p. 333

: ••• -- ------ - --- ••• -- .• ---- -- ------------ -. --' -----1

! • Comparati ide-i/e de ba.za expuse in. i ! documente p(ivind ilspecte/e dezvoJ· ! 1 tarij ecQmice a ROlf/fmiel. i

;_ ~ J

Tabelul I

Valoarea productlal globale industria Ie in a. 1938 (7n mii de lei) (B)

Tara Valoarea Jll"odutpei
industria Ie
Austria 400.000.000
Poronia 74.000.000
Cehoslovaoia 875.000.000 33

CAPITOLUL II

Romfiniei intregite au fost puse in valoare - chiar daca nu in intregime - noile posibilitati create de Marea Unire. Dezvoltarea economiei unitare, in cadrul careia naile provincii ~i -au gasit locullor firesc, reprezinta mea un argument deosebit de important in demonstrarea caracterului necesar al Marii Uniri. In acest context, LN. Angelescu afirma: "Avem toate conditiile care se cer unei tari industriale: materiile prime cele mai variate ~i izvoarele de energie cele mai bogate. Industrializarea Romanie! nu este numai posibila, dar si necesara".

Dezvoltarea economicii: Ca urmare a eforturilor ~i sacrificiilor faoute de poporul roman, a capacitatii sale de a pune in valoare bogatiile de care dispunea tara. refaoerea economica s-a lncheiat io linn mari in anul 1923, dupa care a urmat 0 dezvoltare acccntuata a fortelor de productie, In 1929 productia indnstriala era de 2,3 ori mai maredecat in 1913, un ritm mai accentuat de dezvoltare cunoscand industria grea, textila, extractiva ~i de prelucrare a lemnului.

Sohimbarile survenite 'in perioada interbelica demonstreaza o evolutie pozitiva a economiei nationale. In 1938, industria prodneatoare de mijloace de productie detinea 0 pond ere de 45,5%, iar cea producatoare de rnijloace de consum de 54,5% din totalul productiei industrials, ceea ce indica 0 sensibilaapropiere intre cele doua mati grupe,

Fe rarnuri, valoarea producjiei se clasaastfel: 1 chimioll. (incluslvpetrol), 2 l.neta.I1JJgic~; 3 textila; 4 ele'cttotehruca; 5 pieliirie; 6 h;1rtie ~i arte grafice; 7 alimentara.

Ramuri Ie neagricole (industria, constructiile, transpornrrile) aveau a pondere de 50,8% la produsul social ~i de 41,7% din venitu 1 national. Aceste date probeaza eli Romania ineetase sa mai fie un stat agrar, devenind un stat agrar-industrial,

Indicatorul eel rnai concludent privind dezvoltarea economidi a unei !ih:i este venitul national. In 1938 acesta se prezenta astfel: Romania - 110 dolari (altesurse indica 94 de dolari); Turoia - 62 dolari; Grecia - 76 dolan; Portugalia - 81 dolari; Bulgaria - 89 dolari; Polonia - 94 dolan, Jugoslavia - 106 dolari, U ngaria - 108 dolari, Franta- 146 dolari, Anglia - 490 dolari, S.u.A. - 512 dolan (eel mai malt din lume la acea data). Aceste date arata Iimpede ca, desi era in unna unor state dezvoltate ale lumii, Romania se gasea tntr-o situatie avantajoasa cornparativ ou statele vecine, de care a lega un destin istoric comnn.

Este in afadi de orice mdoiala faptul ca economia romaneasealnterbelica a cunoscut un proces de crestere, In pofida distrugerilor din timpul primnlui razboi mondial~i mai ales a ravagiilo.r crizei economice din 1923-1933 ¢. a presiunii monopolurilor straine,

In perioada crizei, guvernul luliu Maniu a aplicat doetrina "portilor deschise' , merrita sa atraga investitii straine in ?u'a. Guvemul a recurs la un Irnprumut extern de 100 de milioane de dolari, aconcesionat telefoanele, soselele etc .. Aceste masuri erau Indreptate spre stoparea inflatiei ~i stabilizarea monedei nationale.

Datorita economiei sale predominant agrare, Romsnia a suferit mat mult dedit tarile industriale dezvoltate. (C)' Dependents de exportul de cereale, tara era la discretis pietei intemationale. TariJe industrializate auimpus tarife vamale maxi produselor

Tabehdll Populafla ocupata in agricultura fala de totalul populatlsl active (in %). 1938 (q

'['ara %
Anglia 6
Belgia 17
Olanda 21
Danemarca 35
Grecia 54
Romania 78
Jugoslavia 79
Bulgaria 81 • A nalizafi coniinutul tabelelor ~I stabillri tocut Romaniei in contextul altor tar, europene.

Vintila Bratian~ (1867-1930) Econemis\ §i am politic. A promovat concep1ia nsollberala in Constitui1a dln 1923. A oondus Partidul Liberal intra 1927 §I 1930. ALIter a\ doctrinal "prln noi in~ine·'.

34

Vocabular .

V1ATA ECONOMICA. ~I SOCIALP. IN ROMANIA lNTRE ANll 1918-1940

agricole romanesti, pentru a proteja propriii lor agricultori, Aceasta a afectat gray stabilitatea economiea ~i financiara a Romaniei. Efectul crizei a fost ruinarea gospodariilor ~ar.ane§oti, scaderea salariilor, somajul, Criza a afectat indeosebi Bas~a~~a, care avea cea mai numeroasa'populatie rural! din toate provinciile romanesti.

o noua perioada de dezvoltare a econorniei romane§ti tncepe in 1933. In depasirea crizei 0 important! deosebita a avut-o interventia statului in economic, care a luat masuri in vederea creditarii masive a productiei, consolidarii .monopclurilor $i eartelurilor. Catre 1938 Romania a atins nivelul maxim de dezvoltare economics, fiind in aceasta perioada 0 tara in curs de dezvoltare eu 0 economie agrar-industrials,

~~=1-l STU DIU DE CAZ :~~~

Tezaurul Bancil Nationale

,

In sedinta Consiliului de Ministri din 12 septembrie 1916 s-a aprobat transportarea in Rusia a tezaurului Bancii Nationale, pentru a-l feri de eventuala captnrare de cafre PUteri1e Centrale. Pe baza conventiei ruso-romane din 14/27. decembrie 1916 a fosr evacuat stocul metalic al B.N.R, in valoare de 314.580.456,84 lei aur efectiv, ~i bijuteriile reginei, evaluate la 7.000.000 lei aur. La sfarsitul lui iulie 1917 a fost trimis la Moscova un al doilea transport continand bunuri ale B.N.R. (apreximativ 575.000 lei aur efectivdin stecul metalic, arhiva Bancli - 500.000 lei aut, aproape 1.600.000.000 lei aurtitlnri, efecte, depozite ~i alte valori proprietatea Bancii) ~i 7.500,000.000 lei aUI, reptezentand numercase bijuterii, tablouri ~i alte diferite depuneri Bcute Casei de Depuneri de particulari, institutii publice ~i private. Adunand cele .doua transporturi, rezulta suma total! de 9.416.417.177,83 lei anr, Adevarata vsloare este greu de estimat, deoarece era vorba de documente de arhiva, mannscrise, cfu1i rare, piese de muzeu, tablouri din Pinacoteca Statului, din muzee si colectii particulare, Care nu pot fi _pra<:tic evaluate. Guvemul rus se obliga sa-l pastreze §i saA inapuieze Romaniei, obligajie de care nn va tine seama Puterea Sovietica, Bloearea tezaurului ~aru a zguduit edificiul financiar national, mgreunand series .amplu~ proces de redresare a economiei nationale. S-a apreciat ~al tatziu ca stocul metalic at B.N.R. evaluat arfi fost suficient pentru a realiza stabilitatea monetara din 1929~ tara a apela la finanta stralla.. In. anii 1935 ~i 1956 au fost expediate ~n Romania nurnai. cateva titlurl de proprietate, documente din arhive, valori ist9rice, de alta aplicata, decorativa ~i plastica ~.a.

r·.,._.,_ ... ----~--~-----·------ _-_ .. _ ----- .. - ....... - _ .. - --_ - ... ~-'- ~ ---~ -~----- .. ---- - ...... --- - -----,..-----:

l • Stabi/ifi consf!cinfeJe pierdsrll tezauruJUi penfru dezvo/(area so - ;

f .claJ-economica. a Romaniei. i

I * Expunefi-Ita etitudtne« fafs de evenimentul deserfs. !

~ __ '"'_'"'- __ ' __ ,.__ ~ .. _ _ .. _ .. ,._~ .. __ __ _~ .. J

Dezvolta(e - Rareepetea. fntarzlerii economice a unor fan In raportCIJ a/tele; acumu/ari istorico'6oonomioe, socia/e) po/Woo til culturale.

Modernlzare - racordare.~i tntegrare la nou, in rltmul $; direcfia de avolufie globa/lt a civi/izafiei umene.

Industrlalizare - proces de transformare a unei tarl agrare. tntr-o {ani indt:istria'~ dezl(oltailf din punct de vedere economic prln creere« mapl lndustrlf mecanfzate; prelL/crare industna/a a unor materii prtme, trahsformarea lor in produsa industria/a; apJlcaroa Unor meta de, proaedee specific industriale tn site remuti.

Ve-nit national - vetoeree nou creaia tn ramurila product/e; materia/e; el oanstitUie acea parte din produsul social global, care ri!im/me i'n stare mlj/oacelor de product/a, con§umate.rn preGesu/ de produotis a mljloacelor de product/e (a materiel prime, cQmbustiMu/ui, energiai e/ectrice etc.)

(nffafie - depree/area banHar ca urmere a emftar;i r:mei mase monetere, pare depa~e$te nevoile rea/a ale drculatiel bane9-ti, sau ca urmare a reduceril vo/umului productiei §i a scaderii puter:ii de cumparare a populafiel.

Cri;zii economlca - meetihires sau defegfarea actfvJUttii economics in utma neconcordanfelor saU a contradiofiilor economice.

_____ • "" .. __ ~ _ .............. _ ...... 1'" ....... - ---- --... ~ .. -- .. -~

i * co aNtorul dicfionarulu; enci- [ i elope die sau a/ aftei meraturf supli- r l men tare camp/etati vocebuleru! $i cu l i eit! termeni referitori la economla de- ! ~ piata. AlcatuiP un mic dicponar f ! termln%gie, fo/oslnd cuno~tintele i

: din economia aplicata. :

. .

! .... ~ v....__._ __ ~ .. ...__.~ ... ~~ ~_

35

CAPITOLUL n

Croll%gle

1918~1913 -perioada refaeerii economice; economia romaneasca a atins aivelul antebelie 1)11924. 1920, august - retragerea din circulatie a rublelor ~i coroanelor, realizarea unificarii monetare, 1921- intoemirea prlmulul buget a1 Rornaniei intregite.

1922 - s-a echilibrar balanta eomercialaextema a Romdniei, dUp'a care s-an wegistrat exeedente eonsiderahile.

1924 .. 1929 - perioada dezvoltarii accentuate a fortelor de productie. in 1929 productia industriala.era de 2,~ on mai mare decat in 1913, jar productiaagricola eu 140% mai mare decft in 1922.

1929 -1933- anii erizei economice; in 1932 nivelul prodnctiei industriale a scaZlltpina la 57.7% fata de anul 1929, iar al produselor agricole pana la 55,1 %.

1934-1939 - perioada ineheierii, in linii mari, a primei faze a industrlalizarii, acelei a tndustriei usoere, ~i trecerea Ia faza industriei greIe. Fale. de 65,2% in anul 1929, productia industrlale. romaneasdi ajunge sa satisfaca, ill 193 8, 7~.6% din necesitaule interne la produse industriale.

~~-.~- -~~ -_. ... ~ ~ ~ ._~~~~~ .... ~ • • .. _..... ~_ .. ._~_- __ ~~ .~._ .... ~~ '"' __ ...... . -oil

! * SiClcl"Onizap ~:tapefe evolutiel economlce a Romanief cu evolu!ia economica a altor tiiri europene_ ! ! Expunett.va opinia tmr-un plan de idel. !

~ .. ... _~ __ ....... _ .. __ • __ , .. _ .. ~& ... !'I .. ~ ... ~ ... __ ...... ~01 ...... _~ __ &_ .. __ ........... __ .. ~ ~~_~_ .... ~._ ..... _ .... ~ .... __ ........ ~ ... _ ..... +_ ...................... __ .... ~ ~ __ ._ ...... ... ._. ..... ~ ~ __ ... -~_~_.~.,.1

• Determinati direcfiile principale ale dezvoltarii economice a Romamei fu perioada inrerbelica,

• Explicali aportul provincfilor unite eu- Romania Ia 1918. in dezvoltareae~dnomib:ita larii.

• Utilizaji tabelul r ijli II; textul propus ~i stabiliti 100ul R.omaniei in ~cQnomia :europeana. Comentati reznltatul investigatiei,

-lndicati pe hartl1 centrele fndustriale ale Romaniei Interbelice,

• Descifra# conpf:t:utul §i detennina1i diferenta dintre nojiunile '1ara- emlnll.D.l-ente a:gticola" ~i "stat ag:l'a! industrial" .

* Demonstrati existenla:unei interdependente dintre unirea provinciilor romanelti la 1 9}'8 ~i realizarile economiei romane.~ti in perioada interbelica,

*Apreciap_nivel1l1 dezveltirii economice a Remsniei in perioada interbeliea. 'i\rgnmentati-va oQ:inia.

• Utilizand datele statistice, privind datele economiee a Romaniei 'elabo.rati. 0' diagI¥'.Qa: "Dezvolatrea ecofiomica a Romanlei tn anii 1918-1938".

%

100 90 SO 70 60 50

1913 1929 1938

1~13 In9 1938

agricultura

industria

36

VIATAECONOMICA ~I SOCIALA TN ROMANIA TNTRE ANII 1918-1940

§2. Principalele ramuri ale economiei natlonale

• Masur; vi:zand retecere« productiei tndustrtel«

• Dezvoltarea industriel lmr-un ritm ridlcet

• Progrese In domeniul transporturilor

• Modificari in structura producliei agrico/e

• Evo/utla fluctuanta a finantelor

. ,

• Cataeterul aetiV al ba/anlei comerciale

Industria romanetlsca. In perioada dintre cele doua dizboaie mondiale, industria a reprezentat sectoral cel mal

dinamic al aetivitatilor economice, beneficiind de ===== un sprijin suspnut din partea statului, Masurile vizind refacerea produetiei au urmarit In acelasi 1'iWI~~,,'"

timp ~i realizarea unui organism economie unitar ~i functional. (Al fuca din ianuarie 1919 a luat flinfa Direcpa Refacerii in cadrul Ministerului Industriei si Comertului, prin care guvemul s-a implicat 1n achizijionarea ~i transportul marfurilor din stramatate. aeordand prioritate produselor absolut Decesare eeonomiei nationale (utilaje, materii prime etc.), Un rol important a avut Societatea Nationals de Credit Industrial, constinrita in 1923, care prin politica de credite a sprijinit dezvoltarea industriei. Cu ajutoruL

statului au fast infiintate mati intreptiaderi liii~i~::~~~~!~~II~!

rnetalurgice eu prooese tehnologice complexe,

mtre care Fabriea de Sanna de la Campia Turzii (1922), Uzinele Titan-Nadrag-Calan (1924t

Cop~aMica - Cugir (1925), precum si intreprinderi eonstructoare de ma~1ni din randul carora se remarca; Malaxa - Bucuresti (1926), I.A.R - Brasov (1926). Potrivit datelor statistice, aproape 60% din totalul intreprinderilor industriale existente In 1930

fusesera infilnjate dupa 1918.

10 anii 1923-1938 industria romaneasca s-a dezvoltat.intr-un ritm de 5,4% pe an, unu1 dintre cele mai ridicate din intreaga lume. to perioada l/lterbelica. Romania ocupa prirnul 100 in Europa ~i locul sase din

lume la prod~ctla de petrol (nivelul maxim de extraetie filnd de 8,7 milioane tone in \936); loeul al doilea in Europa la extractia de aur (5.355 kg in 1937), dupl!. Suedia; acelasi 100 (dupl!. l.1.R.S.S.) Ia extractia de gaze (256.491.042 m3 fu 1931). Romania dispunea de 0 indnstrie petroliera Ia nivel mondial in ceea ce priveste extractia, prelucrarea, transportul; in rafinariile din tarii se prelncra 95% din titeiul extras. Romania producea negro de fum (ptaf utilizat in industria de prelucrare a caueiucurilor), cauciue sintetic, precum §i opt tipuri de locomotive, vagoane de toate categoriile, autobuze, motoare electrice, aparate de radio, cazane cu aburi de variate tipuri, elicesi piese speciale pentru eonstrucpi navale, -==....:;:=-====;;;;.;.:;:_==~~=~=='-''-'-'-';.;...==-,;;..:;..:;o=

instalatii petroliere Ia nivelul tehnicii mondiale, Dintre realizarile Sonde pl'ltrolfere 11'1 Morenl (1936-1.940;

~pect ai uzine/or MALAXA. inf1lnlate Tn 11:121.

Prcduceau tn speclal utitaj ferovlar

37

CAPITOLUL II

de vat! ale perioadei de dupa Marea Unite se.remarca avioanele romanesti, eonstruite La l.AR. - Brasov, eu performante similare oelor produse de statele foarte dezvoltate din [l'!1f-;=:-y;~;;;;;;:;;;;~~~tt:-~~~~~~;;;;:~1 punct de vedereeconomic, Astfel, avionul JAR. - 80, . cu UQ plafon de 11.500 rn ~i 0 vitez1i de 530 km pc od era pe leeul '3 In Emopa., iar I.A.R. ·81 se afla, sub raportul vitezei 71' •• :.1 de zbor, ,pe lecul 4 din lume ..

Potrivit aprecierilor Iac\lte deecenemisti, in 1938 productia autohtons satisfaeea 80% din necesitatile de produse industrials ale Romaniei.

Transparturlle; Transporturile au

cunoscut ~i ele 0 evelutie pozitiva .. S-a realizer, ~~""!ll-fL4 mai ales intre anii 1929-193"3, 0 retea rutieta moderns, s-a inttodus transportul interurban cu autobuzu] ("'mca din 1921). Progrese importante au

A..._;....._..::...;:....:::..::.c=:..::::..:....--, fost 1nregistrate in domeniul transporturilor feroviare, prin modernizarea sistemului de semnalizare 9i dirijare, acoperirea necesarului de vagoanesi locomotive, S-au construit noi Iinii pentru caile ferate (Ilva Mica -

Vstra Domei, Caransebes - Re~ila, Tulcea - Babadag, Efbrie Sud - .Mangalia), a inceput construirea liniilor Bumbesti - Livezeni si Slava- Viseu, carese vor termina dupa anul1944.

Romania dispunea de un important transport prin conducte (de circa 760 km), care legau zona petroneta din Valea Prahovei ell Bucurestiul, Constanta $i Oltentta, De 'asemenea, dispunea de un transport aerian modem, eu 9 Iinii Interne; in J 920 Romania a ereat, lmpreuna ou Franta, cea dintii companie aviatica internationals din lume (pentru traseul.Paris ~ Viena ~ Budapesta ~ BeIgrad - Bucuresti - Istanbul).

Transponul pe apa era asigurat de Nayigapa Fluviala Romana $1 de Serviciul Matitim Roman" companii care se bucurau de increderea calatorilor romani $1 straini,

In 1927 S-<:i. inauguratprima centtala teleloruca automata (in

Bulevardul Dacia din Bucuresti), iar prin constrairea Palatulni Telefoanelor (ca unnare a concesiunii aoordate.firmei americane International Telephone and Telegraph din NeW' York), care a intsat in functiune in 1931, Romania dispunea de 0 aparatura la nivelul tehnicii mondiale ..

Agricultura. Agriculture a ramas principal a ramura a economiei natioaale. In structure praprietatiiagr.ate s-au produs modificari substantiale. Djncele 9.242.930 ha, eat repre·zentall mo~ile de peste 100 ha, s-au expropriat 6.l23.789 ha, adica66,2%. Prin aplicarea reformei agrare din 1921, 1 ,4 milioane famil1i au primit 3,7 milieaneha teren arabil, Ia care se.actaugau 2,7 milioane ha-reprezentilnd izlazuri eamunale -, Lotul media al unei .gospod[rii~Tine~ti era de 3,8 ha, in timp ee o gospodarie independenea din punet de vedere economic trebula sil aih1i minimum 5 ha. Prtlprietatea mica (sub 10 ha) detinea 73,7% din totalul sopweleiagncole a jiirii. Q putemiciMnA' in ealea modernizirii agriculturii a /ost suprapopulatia agricola, adica acea f0rtii de lTIOIlOa dispenibiladin lumea saruhii, care nu-~j ~sea plasarnent in alte ramuri ecenomice,

S-au depus eforturi, pe linie guvemamentala, .pentra sprijinirea micilor proprietari, dar rezultatele au fast modeste. () ap'UlDita contributie la dezvoltarea agriealmrii au adus Tnstitutnl de Cercetari Agronomioe, Camerele de Agricultura, Consiliul Sa-

perfoada interbellca

LowmotivB de tip Malaxa, 1934

Av/oane afe sQcietatii Uniile- Aerlene Romane Expioatate de Stat

38 .

Contributia ramnrilor eeonomlei nationale la produsul social §.i venltul najional tn 1938

VIATA ECONOMICA ~I SOCIALA. iN ROMANIA INTRE ANII 1918~1940

perioral Agriculturii, Institutnl National de Zootehnie. A incepnt productia interna de batoze, semlinatori si alte m~ini agncole, care in 19.38satisrncea 80% din eecesitatile Romaniei.

Productia laha a cunoscut 0 etestere sensibiHi in perioada 1921-1938 (de III Mi chl;itale la 12;5 chintale la griu, ~i de la 8, I chintale la 13,6 ohintale la porumb), dara ramas in eontinua:re cu mnlt sub mediaeuropeans. Productia globala a:spotit de Ia 7,1 rnilioane toneJa 13,6 milioanetone in 192.9 (nivalnl maxim din perioada iilferoelica). Romaniase afla pe prirnullooirt Europa ~i pe Iocul al cincilea pe glob Ia productia total:1 de porumh, pe locuL al patrulea din Europa §i pe Iecul alzecelea din lume la productia de gnlu; pe locul intili in Iume la preductia de floarea-soarelui.

Finantele. Finantele au cunoscutevolutii fluctuante. in 1920 s-a rearb:at un:ificar~a monetsra prin retragerea din .circulatie a rublelor (in Basarabia) ~i coroanelor (in Transilvania ~i Bucovina), Dupa repetate lncercari de revalorizare a leu lui la cursu1 din 1914, In 1929 s-a realizat stabilizarea monetara 13 un CUIS de 32 de ori mai We cred.t eel anrebelic, Treprat, s-a inregistrat un proces de devalorizare, care a ajuns Ia 36%, iar in 1938 1a 56%. Lenla ramas a moneda liber - convertibila, .participand la operapunfle de bursa din Europa ~i S.U.A ..

Datoria exletnli a crescut de la 2.9 rilHiatde lei'tn 1921, la 141 miliatde tn 1933 (eel mai malt nivel), soaz§nd apoi la 80 rniliarde lei in 1938. Daea in 1933 datat~a exl.enia absosbea 3:8,4'}1. din buget,Yn J 938 ponder€{! acestsia s-a redus la 7%, fi'ic:'i.nI.'J achitarea eisupottaoilil. peutru cenrribuabilii romani.

Comertu] exterior. Comertul exterior al Romaniei s-a aflat la un nivel foarte seazutjn 1919, dupa care a eunoscu t er€~ ted .notabile, Balanta comerciala a fast in general activa. in. aniicrizei economice s-a practicer 0 politic! de fortare a exportului, desi preturile .produselor TOJnane§ti cunosteau o reducers sensi hila (1n anul 1929, valoarea unei tone exportateera de 4.000 lei, jar in 1932 de 1..800 lei; daca ill 1929 seexportau 6,6 tone de produse romanesti pentru 0 tona de produse straine, in 1933 raportulera de 15;6'tone pentru 1 tona).

Ca urmare a schirnbarilor survenite in economia nationala, cerealele an pierdut primul lac la export, fiind inlocuite de produsele-petroliere (en 0 pondere de 42% din totalul exportului romanese), 0 aWl: caraoteristica 0 eonstituie cresterea controlului de stat asupra comertului exterior, care in 1934 viza 9/10 din totalul acestuia, In acela~i timp s"a imegistmt a crestere a lmportulul de materii prime (de la 9,6% m 1930, la33,8% in 1939) ~j 0 scadere a importului de fabricate(dela65% in 1930, la 33% in. 1939).

Impnrtut, erportut ~i IInI9Jltu comerclalii din- anu 1921-1938 (liallUir~ tn filii tei)

Anul Tmporlul Exportul -.1 Diferllllta
1921 f2.14:S.405 8.263.009 -3.882.396
1929 29.628.031s- 28.960.005 -6/lS',(}3j
1'933 11.741.850 14.\70.828 +2.<128.978 (Du.,pa Anuarul Stlitis'tie I'll Romdpici, [93~r91l.0, p. 575.)

Produsul Venitul
Ramura sodal(%) D:lItio~al
(%)
Industria 39,0 30,S
Agriculture ~i 3D,1 38,\
. S1 lvi cnlttna i
Constructiile 5,4 4,4
Transportutile 6,4 6,5
Circulatia 1l,2 14,9
marfurilot
Alte ramnri 7,9 5,3 g)'OGumentar

I IVUlmil Mhnolescu despre-evolufia

I

,I principalelor ramurl ale e1!ou.omiei

ll,jJoll'lle (A)

... I nten sita.te a modemjzarii rru 'a I fast egaia in toate compartlmentele productive. Pe cand industria fnsese nevo-

i ita a proceda la ample- madifici3'ri

I slrUdturaJe, penlru a ob\ine o'oeZ\foltare '

I §ii Piele. avahtajoase, in agricultura mo- !I I dernizarea nue: fast spectacutoasa, . I aces1 dorneniu inregistrand dear un pro- I . gres moderat... A:;;a 1ncai faotorul :

I ooreiarii celor dou'a rarnurt eeenemtee I I devenea un coeflerent de importanla'

majora pentru 1ns8§i reaJizarea procer sulul (je dezvoltare §i modernizare eccnomlea ...

1

BalanJa comerciafii - raporlul (jintre vetosre« genera/a a f1xportullJj §/ Importufui unei [ari.

Credit - re/etie banE/ascii fntre creditor, care ·acDrtNi' un fmprurnuf, vinde marflJsau presteaza sefVieii pe detorie ~I debitorul si1u.

39

CAPITOLUL II

Cronologie

1919, Ianuarie - Crearea Direc~iei Refacerii in cadrul Ministerului Industriei ~i Comertului. 1919-1921- Reforma agrara

1923 - Constituirea Sooietapi Nationale de Credit Industrial

-1926 - iiIfiintarea intreprinderilbrconstructoare de masini - Malaxa - Bucuresti ~i l.A.R. - Brasov 1927 - Inangurarea la Bucuresti a primei centrale telefonioe 'automate

1918 =Inaugurarea postului national de radiodifuziune,

1938 - Romania atinge eel mai malt myel at dezvol tarii principalelor ramuri ale economiei nationale ..

;---"--~- ------.- .---.--,--.--- -- -.----------. ------------- -.--------- ---- --- .-----------~----.------- -----_-----------.-.- "'1

i • Completafi cr:cmoJogia ~i cu alte date pe care Ie cunoasteti despre enumiie rea/izari fil economia Romanlei !

L~~_~~~~~:~ .. . . --------------,_._ .. . ._,J

• Enumer.ati ::gerfonnanlele la nivel mondial ale ramurilor economiei romanesti.

• Evid€nliap. barierele in calea modernizarii agriculturii romanejti manU interbelici.

• COID}!letati tabelul:

Realizii ri 'in ami '31)

~muri eeonomiee

Realidri in anll '20

Industria:

Q. - b. -

Transperru!

Comertul

Comentarll

* Sunteti de acord eu afirmajia lui M.Manolescu ea corelarea dezvolHirn iadustriei cu cea a agricu1tuJ:;ii este 0 sarcina majora a modcrnizsrii economiee? Argumentati-va o}Jinia.

* Analiza!i tabelul I ~i determinati apb.rml ramurilor economiei (ramlirilor ptitlcilra1er ale eoonom1ei) la prodnsul social ~i venitul national. Com:enta-p raspunsul,

*10 baza tabelului n ~tabilip corelatia intre valoarea importului §i exportului ~i evolutia.eeonomiei rom!ne~ti in ani] 1921-1938.

* Demonstrati interdependenta dintre proeesnl de modemizare (refonnele esonnmiee) ~i lieaIizlhile economiei rotllllne~ti in perioada interbeliea,

40

§.3. Statui §i societatea

V1AlA ECONOMICA §I SOCIALA iN ROMANIA tNTRE ANti 1918 .. 1940

• Evo/utia strueturttor soc;aJe

• Doctrine economice ./ntervenlion;smuJ de stat in eeonomte

• Protectia de catre stat a diverselor categorli sociale

Structuri sociale: Romania Mare avee 0 populatie de 15,5 milioane Lata de 7.250000 pana la 1918, in 1939 nutnaruI Iocnitorilor ajunge la 20 milioane. Majoritatea populatiei locuia la sate: 77,S% in 1920 ~ 71,8% fu 1939. !ntre noile provincii se mentineau deosehiri privind modul de viata, nivelul culturii, structnra soeiala. in Basarabia predomina populatia sateasca, In 'Iransilvania era mai numereasa elasa de mijloc, iar in Buoovina '

eran cei mai multi Intreprinzatori sttaini.

Pe parcursul perioadei interbelice si-a conselidet rolul economic ~i politic clasa de rn.ijloc .. Se afirma burghezia mica ~i mijlocie, tiber profe- ,

sionistii, funetionarii, in.telectuali i, In schimb, iJl UIn."La reformeiagrare si-au diminuat influenta marii proprietari,

De asemenea, in urma reformei a sporit : nUOlarul gospodariilor mici ~i mijlocii larane~ti '

(89,5%), s-a miesorat dependenta eelor saraci fata de marii proprietari funciari,

Sehimbarl vizibile se produc in viata cotidiana a satelor: creste receptivitatea fata de, realizarile vietii moderne in inva.!amant,cl,!ltura. Cu toate acestea, en §i inainte de r~boi, satul romsnesc continua sa duca Iipsa unei alimentatii variate (sa consume exagerat porumb {li eartofi), ceea ee se rnsfrangeaasupra sanatatli locuitorilor, Invat~tu1 primar obligatoriu avea 0 extindere defi.citar.a; .a saptea.parte din.eopiii de varsta ~co1arii nu erau alfabetizati,

In urma dezvoltarii industriale se afirma tot mai mult muncitorimea salarizataj care la 1938 reprezenta 11,5% din populatie, Criza eoonomica din 1929·1933 a produs tensnmi seoiale, exprimate in ~cpuni de protest, inclusiv greve ale muncitorilor Ia Lupeni (.1929), Valea Prahovei .,i Atelierele Grlvita din Bucuresti (1933)..

Rolul litatllilli in modernizarea eeonomiei.

Problema daca. statul trebuie sa·.,.i asume functii sporite in domeDiu} economic s-a impus dupa primnl razboi mondial ln Romania, precum ~i in alte taxi !n dialogul liberalism - interventionism de stat 9'1 etatism au fostantrenati politolegi, scciologteconomisti, oameni, de stat ~i de partid, opioia publica. Toli inter1ocutorii au tinut cant de noile fenomene social-economice $1 politice intervenite ill societatea europeana. In analizele lor ei pomeau de la preeizarea temeiurilor deconti.nuitatecu. structurile anterioare !}1 mal ales au investigat ~i precizat adaptarea, modernizarea, transformarea eomunitatilor nationale, vazuteca organisme unitare, complexe de funetiuni,

Muncitorii de la ~Grlvlta· bariceaari iii alellere in tlmpul grevel dIn 15-1 (j februarie 1933

2IJ '"

18

16

14

12

10

8 .F 6 'iA;, .;

2

I) -1"'-...I!:f"1.....II:;=O-'9===;'"

pan;! 191B'IS3!1

IB

191B !!J mn Jocultorl 'I

r-----~---"---------------·'·------·--------:

I ·ErJUmera,i ·cauzBle cretjteril papu' i

l/afiei. l

I ' ,

~ .... .... ~ ._iII. .. _ ..... Ii __ '_ .. _ ..... ·_·_~·_· ........ _ .. · ... !I!.J

41

CAPITOLUl II

S-a statomieit 0 adevarata sociologie eoonomica, s-aelaborat WI nou limbaj politic ~i social-economic, s-an constituit sisteme multiple. doctrine ~i asertiuni economice izolate - un adevarat tablou a1 orientarilor de actualitate in gandirea economica, Se cuvine de precizat ca~ in deceniul al treilea mai ales, 0 parte a economistilor - sustinatori ai doctrinei Iiberale, cu modificarile ~i adaptarile considerate firesti pentru o lume in evolutie - au snstiaut completa nepregatire a autoritatii centrale pentru a prelua noi atributii economice. Este oazul lui G.Ta~ca ~i N.Leon, P .N.Panai-

tescu, N.Da~covici, ing. G.Gane. Astfel, N .Dascovici considera ca "statul nu poate face nimic din ceea ce face initiativa privata. El sa ramana laatributiile sale de pazitor al signrantei interne ~i externe". 0 aIta parte a economistilor,

r Iuand in considerate oerintele obiective ale propasirii, eu tmplicatii in ansamblul sm::ietatil, faptul ca asigurarea dezvoltarii productiei ~i ca~tigarea unui loc de frunte in demarajul economic al statelor nu putea fi lasat Ia bunul plac al 1lm~~::~2::~==::!:t~~~~~~~~~~ .initiativei private, au pledat pentru interventia

acnva a statului in economie. Economistii si, toto data, oamenii politici roltlani - D . Draghicescu, ~ tefan Zeletin, P'Andrei ~_i MManoilescu au propus modele teoretice pentru un necliberalisnr romanesc .in economie, N.P.Arcadian a fonnulat dezideratnl Interventionismului de stat in economie, care era generat de .nevoile dezvolrarii societatii ~i care chema statuI nu numai la 0 pelitica generala de incurajare a vietii economice, ci ~i la 0- activitate proprie, situata deasupra prevederiler de partido

Partidul National Liberal, aflat Ia guvernamant in deceniul a1 treilea ~i 0 mare parte de timp din perioada dintre cele doua r!liboaie mondiale, a solieitat statului sa-~i intareasc-a functiile economice ce le avea ~i sa. preia altele noi, Erau cerinte objective, menite sa inHireasca unificarea statuluisi consolidarea pezitiilor marii burghezii autohtone. in industrie, de exemplu, fundurile disponibile pe piata pentru investitii nu reflectau deoat partial necesitatile dezveltarii, De a-ceea, din inipativa guvemamentala s-a creat Societatea Nationala de Credit Industrial (S.N.C.I.).

StatuI s-a implicat direct in activitatea intreprinderilor controlate, Dintre cele financiare, mentionam: B.N.R., S.N.C.I., Creditele Funciare. EI participa la aceste institntii de interes general ~ care functionau In baza unor legi speciale. Le supraveghea operatiile, fie prin delegajii numite ill consiliile de administratie, fie prin organe speciale - ccmisari ai guvemului. Exereira un control preventiv pentru ca operatiunile financiare efeetuate de aceste institurii sa nu atinga interesele permanente ~i generale ale statului, Din aceastii categoric faceau parte ~1 tntreprinderi industriale, ca de exemplu "Prima Societate Romdna de Exploziv", indnstriile de alcool, zahiir,

bere etc. 0 alta categoric de Illtreprinderi - dintre cele ajutate de stat, ca de exemplu: "Petrosani", "Lupeni", "Creditul Carbonifer" etc., benefieiau prin eontraete de eomenzi de stat. Functiile eeonomice ale statu Lui se exercitan direct asupra intreprinderilor de st"t (menopoluri), rezervate exclusiv ini~vel ~i

eondueerii statului, Din aeeasta eategnrie fiiceauparte: Cane Fer;i.te, regia Monepolurilor Statului, Posta, Telegraful ~i telefonul, Atelierele §-i atabilimentele-tnilitare (Arsenal, Pirotehnie.Pulbersrie) etc. Fie ea aveau un

SUG(Jrssia Ford de la Bucurs§ti, constru/t/J in anii 193(J·1932

.. ([)oGflmsnlar !

Din "Legea pentru organizarea Ministerului §iOcrotirii Soc1ale"

30aprilie 1920 (A) •

"Ministerul Muncii ~I Ocrbtirll Sociale are ca seop pragatirea, apllcarea ~i supravegherea aplicarii tuturor legllor ~i regulamentelor priviloare la aSigurari soclala ~j mutualltatea ibera; oeronrea ~i brgafliz;area muncn, cocperatla ara§je'nease8'; asistenta sociala precurn !ii a orl~ror legl 91 re_gulamehte de preved"ere 9i oorotlre soclala care ii yor fi date in atrlbu(le".

r-- --.-- ... ---- - - --~ --~ _._._ -~-- ~--~~---- ..... -.~ .... _- - ... - ---- --1

I • Care emu direct/ite de actlvltate ale: t Min;sterulUl Oc,.~tirii Sociala? i

.. .. _..1 .. ~ __ ,...,_~ a .. ' .. ,. __ ~ .. .. __ j

42

, VOc{lbular

VIATA ECONOMICA $1 SOCIALA TN ROMA.NIA lNTRE ANU 1918-1940

earaeter fiscal, fie unul national, monopolurile ocupau un lac apartein sisternulvietii economice,

Partidul National radinese, aflat in fruntea lim in perioada crizei economics, a promovat cu rnai multa insisfenta fimcpile cconomice ale statului, Noua lege a eomeroializarii (1929) a urmarit, princrearea .regiilor antonome, .nunumai rentabilizarea intreprinderilor economice ale statului, ci !;Ii pregatirea aeestuia pentru a putea prelua asupra sa intreprindeci1e capitallste private care aveau uncaracter de menopol. Suita de masuri prevazute de Legea: comereializarfi unnarea o mai bund gospedarire a verrirurilor proprii ale statului, exrinderea functiilor acestuia la scara coordonarii intregii economii nationale, Guvemele P.NT au aceentuat politica de invesritii de stat in economie, Numai in anul1929 s-au finantat diverse intreprinderi, eu 0 sums total! de 333.509500 lei, prin. intermediul B.N.R., pe care nationaHa:rani¥tii doreau sa 0 ·scbata. de sub centrolul finantei liberalesi sii 0 etatizeze.

Masurile- ou caracter economic, initiate de guvemele perioadei interbelice.au vizat proliferarea masinismuhii, a tehnicii avansate ill sectoarele de munca manuala, concentrarea ~i eentralizarea preduejiei ~i eapitalului §i erganizarea marelui capital in societali monopolists, - toate acestea contribuind esential la dezvoltarea ~i modemizarea economiei m(tionale.

Politica sociala 1I sfatulrri romftn. Guvernele Romaniei interbelice s-au preocupat, de asemenea, de elaborarea ~i aplicarea unor masuri care sa asigure 0 mai bUDa proteetie a diverselor categorii sociale, Asrfel, la 29 martie 1920 a fost inftiDta;t Ministerul Munci: ~j Ocrotirilor Soeiale, care avea misiunea de a asigura "echilibrul secial" in tara; acest acttnsemna recunoasterea rnuncitorimii. ca 0 categqrie socials de sine statatoaree, eu objective soeial-pclitice distincte, ale dire-I probleme formau obiectul preocuparilorguvemamentale, (A)

in ziua de 5 septembrie 1920 a fost prornulgata Iegea pentru reglementarea ccnflictelorcelective de munCH, eunoscuta sub numele de "Iegea Traneu-Iasi", dupa numele ministrului muncii ~i oerotirilorsociale din acel timp, Psin aceasta lege se interzieeau grevele eu caraeter politic ~i se introducea arbitrajnl obligatoriu in cazul unui conflict lntte muncitorii si patrenii tntreprinderilor "de utilitate publica" (de distributie a apei, transport, sonde $i distilsrii de petrol, uzine de gaz ~ielectricitate, mori, abatoare s.a.), in cazul in Care reprezentantii muncitorilor '$1 patronatului nu . a:jungeau la un acord, hotararea~ra luata de presedinte (care era reprezentant a1 statului).

Se cuvine mentionata, de asemenea, Jegea pentru reglementarea repaosului duminieal $i a sarbatorilor legale, din 18 iunie 1925" prin care se stabilea - pentru prima datil: in Romania ~ obligalia intreprinderilor de a acorda salariatfler, in fiecare zi de dumirrica, un repaos continuu de 24 de ore. La 13 aprilie 1927. a fost a-doptata legea pentru organizarea Serviciului de Inspeetie a Muncii, care avea rolnl de a supraveghea cenditiile de lucru din lntrepriaderi ,]_i a asiglIDl respectarea legislajiei privind proteetia muncn.

o importanta l;1lasura de protec-pe sociala din eadrul perioadei interbeliee a fost legea pentru ocrotirea muneii minorilor §Ii

Poli(jr;ii socia/a (pOlittc; sooia/e)

1. Ansamblu at my/oace/or intrebl"II'n· tate de stat -$1 de co/ectfvtrSllle /ocale pentriJ alenuarea inegalittili/0r socia/e, considerate ce InacceptabHa din fJ_unct de vadera 81 Justit,el' .soafare· §i, Tn acela§i timp, pentrsli a asiguf'a. accesul marginafizafilor s(Jcietafii fa bC!JIlorile indispensabile;

2. friterventii publice §1 private rn vlata socia/a ce se fnscriu tn fogica §ietica fer:Jis(ribatril sociala. [nacest sans, se are 1n veder:e:

a) kirmarea fJnui sls.tem de protectia soci:afa fasigurtjri, pensii, a/ocatii de §omaj};

0) fixafea unuf seteaiu minim garimtat;

0) infervent!i privind rapartitia venituri/or;

d) aSigurarea dreptufui la munC'(§ "fira unu! tol af sindica_telor in eLabof8reB politieilor;

e) solufionarea probfeme/orearB fin de aurata zilei de munoa, locuin!fJ, folos_irfJs fimpu/ui .fi/:Jer, <ilc(i'ilitateil cu/fumfs.

,Etafism doctnna politica ce pteconizeaza rolul statu/ul In rntreaga viatti' economica§i socialit

Croltologie

1920, aprilie 30 ~ Constituirea Ministerului Muncii ~i Ocrotirii Socials. 1920. septembrie20 - Adoptaree legit pen.,tru reglementarea conflictelor demu.nea.

192 7, apr:ili~ 17 - Adoptarea legi i pentru organizarea serviciului de inspectie a rrmncii.

1928, aprllie 13 ~ Adoptarea legii pentnr ocrotirea muncii minorilor si femeilor ~i pentru d:urata muneii.

1929; august 6 ~ Greva minerilor din Lupeni.

19:21) Adoptarea legii

comereializarii.

,. ~ ~-------------------- -- .. ---- - .. ---- --""'·"'-1

" Expunefi-va apinla: de 09 In pof/da i I a doptiirii 'unor IfWi despre prQtectia i ! mUClcli, in 19~9-1933 s-au produs i : cete met marl greve munci.tore§ti? i ~ ~

1. ~~_ •. ~~ ..... __ .. __ ~_ .. __ ........ _ .. ~ ... ~_. __ .,.. __ ~J

43

LECTIE DE SINTEzA

-

CAPITOLUL II

I I

~=~===l1 STUDIU DE CAZ I~=====~

Prlnclptlle neoliberalismului romflnesc prtvind intervenp.onismul statului in economie, expuse de economistuIN.P.Arcadian

1. statul sa: actioneze pentm 0 libera dezvoltare a unitati10r industriale;

I .2. sa~~i.~ume rolul de Indrumatcr superior a1 indusrriilor in sensul interesului national, social ~i eeonOIDlC al, tarii- '

I 3.si prdtejeze ~i sa incurajeze industria;

4. sa subordoneze regimul industrial poltticii oationale;

5. sa urmsreascs eel mai mare profit national prin protejarea dear a industriilor de baza, rentabile, ad1ca acele industrii care fransforma materii prime nafionale;

6. sa '1:n!eleaga industria ea farta eoonomioa in dezvoltare - complementaraagriculturii, adlca sa I sus:prta industrializarea pana la limiteleconsumului intem si Ia industriile cuproduse necesare exportului .

... --~~- .. - ....... ----- ... ~-~ .................. ~ ~- _ .. -~- ---- ~ ~--- .. ~-. -- - --_._-- ~----- ~ .-~-.& ---- ~~ -----~ ~&_~ .. -.--~-.&_ .... ~~- .. -----~---~ ~~--------.-~ ... -.------

! • A.nalizati documenful ~i determinafi pentru ce tip de stat p/edeaza autoruJ. .

1, • Compar<ilp' C)J statui roman existent In parioada lnferbeliea. Gasifl tangante fjj deo$ebfrl.

I •

I .

_____ • • • • _ "'~_ __ .. _ .. _~ "' _~ ~ ~ ~. _ •• __ p .. ~ • __ __I!"--.- __ .~..._r_;_._ ~..,__~. _ - .. ' .. ._....,.'" ~~ __ _:.,, _ _..._ ~ .. '*~_

• Caracterizati schimbarile ln structu;ra sociaUi din perioada inlerbelica.

• ArialiZafi cele dona doctrine privind roluI stanrluiin i1ezvoltarea eCoi1omiCih Ex:putLep-va: ~i argnmentap-va opinia,

• Determinati scopul ~i consecintele politicii legislative active a statului ,:roman ih Q:-omemW sl)¢fal iii ann '20.

* Elaborati un aseu pe tertia: "Refofme sociale - viziune pozitivl de perspectivli istorica",

Evolutia ecenomlco ... sociala a Basarabiei in cadrul RomanieiMari

~

+ ReaJizarea reformei agrare

• Urmarile reformei agrare ln agricultura .basarabeana + Sltuatia industrie! Basarabiei la 1918

• fncu':ajarea dezvoltar;; industrie; Basarabiei de catre statui roman

• Realizi§rile lndustrie! basarabene tn perioada .interbe/ic.a + Specializarea economica a unor zone ale Basarabiei

.Reforl1lft agrar« si eonsecintele ei: Din punct de vedere economic ~i social, factoru1 determinant care a contribuit efectiv la consolidarea unirii din 1918 I-a constituit proclrunarea de catre Sfa tul Tarii ~i realizarea, pe parcursul anilor 1918-1924, a reforrnei agrare radicale, consideratf drept "reforms poziriva cea mai simtita", "piat:ra de temelie" a aetivitatii statului roman in Basarabia.

Reforma agrara a afectat 1139 de sate din cele peste 1800 existeate in aeea vreme in Basarabia, in af!lra opempi1or de • !"mpropneL~rire ram§niIDd circa 100 de localit3\i. S,a produs, astfel, 0 medifleare radical!i.a veehiului raport dintre pil.mIDlt Iii munca, creandn-se p.foprietiitii filIlcial'e un non echilibru social. Daca in anii anteriori refoanei agrare proprietatea cilprinsa intre ;

44

VIATA ECONOMICA §I SOCIALA TN ROMANIA iNTRE ANII 1918-1940

0- 100 ha ~onstituia 55,9% din total mjA de 4A-, I % delinull de catego.rHle de peste 1 OG he, atunci In tezult~tuJ .reft:IllD.!:lci, raportul I diatre proprietatea t1irnneasC!~i marea proprietate devine de;gl,§% fat~ de numai 8,5% din total. I

Desi a purtat un caracter naJiQnal, .reforma agrara basarabeana, ca ,i cea realizata in uitreaga Romaaie, nu a acordat nici un regim preferential ilallonaliUitii rornsne, dominanta cavar~itorca numar si nu a prejudiciat drepturile naponalitaplorconlocuitoare, minoritare. Din totalui celor 357.016 Iocuitori caTora li s-a recunescut dreptul de a fi impreprietiirip in Basarabia, minoritarii au eonstituit 94.480

persoane, cifr·a ce corrstituie tntalitatea populatiei minoritare care a solieitar pamant. I

in eonsecinta trecerii de la marea proprietate Iatifundiarii la mica gospodarie tfu'aneasca, a fost putemic stimulat interesul tafanului pentru folosirea mai bana a pamantului, pentnr ameliorarea mijloacelor ~i rnetodelor de cultivare.in pofida caractenrlui deficient aI refonnei agrare, majoritatea pamanturilor mosierestl au trecut in posesia ~raniloI lara sau cu putin pamant. Reformaagrart; a contribnit 1a marirea ~i consolidarea proprietatii tarane§ti bazate pemunca sateanului, a familiei sale.

in eomparatie cu perioada anterioata reformei agrare, W1 numar sporit de tarani reusesc acum sa-si asigure mijloaee de trai din raunca preprinlai pamant Dar 0 mare parte a gospcdariiler !'fu:ane§ti (posescareal-S ha pamant) nu dispuneau de mijloacele neeesare pentru a-si intrepne familiile in mod corespunzator,iiindnevoite sa-§ioeaute surse de venirin afara agriculturii, Gospodariile larane§ti sufereau din eauza obhgatiunil0r fisc ale cresciinde, insuficienta.piejei agricole de desfacere a pro-ductiei. Pe de alta parte, gospodaria Jiiraneasca, din stadiul patriarhal de pana la reforma, care l§i producea singurao mare parte din bunurile necesare, s-a transfermat 1ntr~o clienta a industriei ~i ccmertului.Jndustria a g~sit astfel

· prin reforma agrata. un eonsumator permanent in taranul'improprietiirit, dar si 0 parte din brate1e de munea

· date de sporul populatiei rurale, (A)

Grape reformei agrare din 19'18~1924, agriculture basarabeana interbelica a reusit sa obtina anual cantitap. marl de produse agricola. Produetia a variat Ia eereale intre 1,5~3,O milioane tone, la yin intre 1~5~3,2 milioane decalitri etc.; fata de eelelalte pnuturi romane~ti. Basarabia detinea primuI loc la cultura plantelor, fructelor ~i vitei-de-vie. Fireste, .in calculul judecatii reformei agrare nu pot intra dear tonele de cereale, fructe ~i yin, ci trebuie adaugete, chiarevidentiate, c3'~ti,gurile materiale ~i spirituale ale tiiriinimii

improprietiirite, ca$tiguri care au fost apreciabilesi eu multiple eonseeinte pozitive asupra fSIanimjL .

Evolutia industriei basarabene. Desi Ineadrata in9a din anii 1861~1890 pe calea j industrialiearii, prceesul in causa nu a produs careva efecte notabile asupra dezveltarii eeonomiee a Baserabiei deoarece, fiind aprovizionat eu fabricate din centrele industriale din regiunea Odesei, acest tinut a r,amas eminamenteagricol. Stares pl'ecara. a industriei basarabene la 1918' se exp Hca nu numai prin influenta anilor de r~boi, ci prin originea ei 1n "programul politic, pe care guvernele ruse l-au avut tot timpul de la anesareca sa nu-lase ca Basarabia sa devinf 0 forti economica eu caracter independent".

Situatia data a determinat statul, roman in primul deceniu postbelie sa~§i indrepte eforturile spre

, consolidarea noli unittifl econornice nation ale prin dezvoltareaeehilibrata a tuturor jimnurilor tarii, prin promovareasi incurajarea dezvolfarii industriei romanest], gi anume: legi speciale de incurajare, prevazani:l. anumite privilegii, eomenzi de stat :facute industriei autohtone; ere-elite preferentiale acordate industriasllor, protectie vamala, masuri restrictive privind comermlexterior etc.

Cu toate ea Baserabia' a eontinnat sa-~i pastreze un pronuntat caraeter agticol, totusi, judecand situatia industrlei basarabene comparativ cu perioada anrcbelica, rezultatele devin evidente. Aslfel, 54,5% din tota:llll intrepPQderilor industriale SIlU 15.252 in cifre absolnteau foot Inflin!ate in anii 1919-l930 ~i doar 8,8% in anii 1914-1918; 1n acela,§i timp 69,O%.sau 20.440 de intre:prinderi eornerciale ii 67,8% din totalul mtreprinderilor de credit au fost

· tntemeiate dupii 1919.incep§.nd eu anul 1919. numaml tntreprin.derilor lndcstriale a orescut la 147.1%, acela al industriei metafurgice.la 151,7%, al industriei lexlileJa 68.7%-~i ;iiI iadustnei chimice Ia 70%.

Lafinele perioadei interbeliee, in Basarabia industria mare era reprezemata de 196 intreprinderi cu un capital investit de 782.321 lei, eu 0 forta morrice tQtalii de 12.971 C.P., ell: un personal total de 4,127 persoane ~i eu 0 valoare a producfiei de: circa·l.500. 000 lei .. Majoritatea lntreprinderilor industriei mari a constituia cea din industria alifnentarii. ou t 44 de ti1treprinderi. in asa mod, dezvoltarea industriei. Basarabieiln perioada dintre cele doua razboaie mondiale s-a aflat intr-o legatura Indisolubila eu ocupatie

. de capetenie a Iocuiterilor 1}1 eu sursa principaIa a acestora - bogafiile solului de 0 fertilitate deosebita, , Daca subsolul tinutului era relativ saracin zacaminte naturale, atunci pamantul prodacator de cereals, fructe, legume lji nutreturi pentru cresterea animalelor a dat nastere unei vaste ~i diverse industrii a:limentare, precum ~i altor categoriide lntreprinderi industriale legate de pro du ctia gospod!riilor agrieole sau care prelucrau materia prima aflata in abundenta la fata locului.

45

C.APITOLUL II

Inregiunea agrogeografica a Basarabiei de Sud.unde existau efective insemnate de ovine, deci ~i la~ uu in cantitati considerabile.uu luat fiinli1 intrepsinderi textile eu 0 mare capacitate de productie, in aceeasi regiune, unde se practica pe larg cresterea rasei vacilor rosii pentru lapte, 0 amploare considerabila a obtinut industria laptelui ~i a branzeturilor, De asemenea, in regiuneaagrogeogsafica a Basatabiei de

, Nard, unde productiacerealelor detinea un loc important, 0 dezveltare Iaseara larga a obtimn .industria moraritului, eu capacitali considerabile de produotie, In fine, in renumita regiune pomicola a Basarabiei din vale a Nistrului ("California Remaniei"), cu ooncursul Ministerului Agriculturii ~i Domeniilor au fast construite maimuIte uSGaiorii sisternatiee de fructe in satele Talmaz, Copanca ~i Chitcani, iar la Tighina a fast construiUi 0 fabridi pentru prepararea magiunului din fructe, astfel ineat lecuitorii diunumita regiune au obtinut posibilitatea de .a-si usca fructele din propriile livezi la uscatcriile stetului ..

Oplnle despre reforma agrara. 1:n Ba.s.arabia (A):

"Dar data fund conjuncturn econamioa ~j geopolitir;aa Romanjei (:;;i a, Basarabiei ea parte integranta a ei) defa-V'orabili!. evolutiei normale a agrieulturii, reforma.nu a pumt, in ulti"llla instanta. sa. contribuie substanjial, ba nici mil..car sii lnsanato:;;eascapalpabil'atmosfera sociala dela sate, necunrsa contribuie laasanareaeconomiea atinutu1ui ~i a liirii. La 0 privire deta:;;ata :;;i patrunzatoare, reforms pare-sa fi fost un.moft infat;1 evolutiel inexorabile, spre diferentiere

cetegorica a propriet!i1ii funciare :;;1 a polarizarii sociale distincte", .

Ion 'lurcan.u Rdatii agrare dill Basarabia in anii 19]8·1940. Chi.I,iniiu, 1991, p: 206

j---~~~--.-.'-~--_&~-~ ---~&.&.~ _. ~~--.- ~-~~-~- -~,..... - -~ ~ -~--- --- --- -r - ~W_ ---- --~_&_~-~-_&_--_&_-----~ ---~.--- ~- .. -~~~ y~~~- .. ~ ~"---~~·l

! ·Exprrmil-tiatitudinea fata de opinfaexpusa rna; sus. !

L __ ...........,_.._ .... ...... ~ ~ __ ....... __ ; ~"" ~ _. ~ ... _~ __ ..,...~ __ ~ .. ~_... .... ~_~ _ ____' .... ~_~_.:i __ ""'""" __ ~ ~_. ,_ .. .J~~~~r __ ~~.=~~ ~_~ _]

Opinie despre integrarea Basarable] in Rom.ania. Mare (B):

"in. anil '29 ~l '3"0 cercetiltorii rom§ni au folosit extrem de multe date pentru a demonstra conditiile de viatJi mult rnai bune ale basarabenilor sub conducerea romaoa siera, de fapt,adev&:tat c1\ viaja.aeestora se.imbunJH.atise mult in perioada juterbeliea '( .... ). Proieotele ob§te~ti fusesera toate accelerate ( ... ).. Fusesera introduse trenuri noi, care Iegau €hi§inaul de Bucuresti si alte ora~e romane~ti. produsele basarabene putand fi. astfel comercializate pe pielele din Vest, in. vechea Moldova. §i in intregal Regat.'En anii '30 fusesera construite salt infiintate drumuri noi, poduri peste Prut, aeroportnri, linii telefoniee §i staiB de radio in Basarabie. Fuseser~> de asemenea, fufiinlate seoli, cursuride educaj1e pentru adulti ~i camine culturale (. .. ). Totusi, Basarabia nu a re~it niciodatli sa se ridice la nivelul Transilvaniei saual Regatului. Bflsarabia aves cea mal nnmeroasa popul<J:tie rurala din mate provineiile rom§ne$ti. Ap_r:orim.!ltiv 8.7% din populatje traia to amra oraselor ( ... ). La sfil1litul anilor '30 unul din patru oetateni romsni aveau curenteleetric in locumt1\, dar ill Basarabia cifrele indicau unul din sapte ( .... ). Dificult'atile economice ~i de infrastructura mep.pneau ~i ele Basarabia lntr-ostare deploiabHii.. Multe dintre aceste problerneau fost mOl;ltenite de Ia Imperial Rus .. Inainte de unire eu Romania, nu existau mai mult de 180 Ian de sosea asfaltatil. in Basarabia ~ drumurile noroioase care strablitetl.u provincia deveneau impraoticabile pe vreme pjojoasa. Rusii construisera aproximativ 1200 km de cale ferata. in gubernii.lnainte de 1.917, dar caileferate aveau mal d~grabi1,o important! sttategica deeat f;conomica C .... ). Veniturile.din preduetia de vianri, domenj1,l. extrem de important al economiei Inainte,au sciizut din c;u;~pierderii pietei in.Rusia Sa.vietioa ( •.. ). Administraj:ia [Omana puterniea ~i campti prezentii ~i in alte parp ale Regatului parea sa fie ~j .mai puternica ~i mal corupta in Bas arab ia" ..

Charles King. Motdovenii. Ramdni«, Rusia ~j politicQ tultura/Q. Ednur« ;4.1'1;;, Chi~inau, 2002, p. 4042.

,-.' .. __ ... ........ .,0.;_" ~ __ .. , , .. __ ~ ~ .. _ ... ... ~~ ........... _. __ ... _ ..... _..,_. .. _. __ ._._.;. .. _ •• _ ........... + .. _ .. _ ... _ .. ,,_ ... _~_. --1

1· Depistafi din opinia istol'icuJai americancontemporan Charles King realizatlle ~i def;cientefe in dezvoltarea j i social·economica a Basarabiei interne/ice'Fn comparalie cu alte provincil romane§ti. i

!II , !II _._ ~~ ~ _ __ ~ .. _II _~_, ~ •. .. .' • ~ • __ .. __ _.iI .. ~ "~:"""._." . ---,. --~---

• Carilclerizap: refOm.1a agqu-a ill BliSarabia.

• DetePTIinali BPfeClifil?u1 refOIrQ~ ~i ·efectUl. ei &supra moaemizfuii agricalturii,

• Comparati a~le ;Rolitieii ~e ~i polnicii economice a statuluirom,§n, ill Basarabia,

• ComPa.TlI.ti oezvol~ economica a B<\SarabieL ¢U 'a altei provincii (Trtms:i1Vanill, Dobrog~ Bu.co_). Determinatiasemanarile ~I deosebirile,

* Efuctuap. oinvestigap.e ~i elaborati un discurs istbric: referitor la tlezvolf.aroa UDei 'mrrru:riecononllce in Basambj-a

intetbelica (sau a unei intreprinderi), .

* Utilizati infbrmatiile din text ~i elabJlUl1i 0 diagrama care ar ilustra dezvolerea industriei basarabene.

46

.,

ROMANIA TN CONTEXTUL INTERNATIONAL INTERBEL1C

,

Romania inaUantele regionale

~ Directiile principafe ale politicil externe a Romaniei

~ Romania §i aliantele regionale.

Pactul Ri bbentro-p-M 01 otov ~ Lectie de sinte:za: Basarabla

~

in contextul relatiilor

romano .. sovletlce

M'~

w.""" iI1 .q R F A

$Jq1,.IONICA

:r?,::,;:'?':~"",:,:::,:,;:,,.~:::"~:- -----. -:;:':':;=:-;::':=':·::~-:':':-~::-""';::;~!:j:;~':'::;::~-::='::'::'''::=:·''::':'':'::~1

iI ,Lecturi suplimentare* Ii

:1' 11

:,: :1

ii' ,~i~er.G.aI .. ap St. Romcmiain se .. colul alXX./e4. 11 lIa~l, 199:8. I,

;1 Dobrescu V.F. Biitiilia diplomatica pentntli i!Basara~ia (1918.194.0) '. Iasi, 1~91.,.' , , , I! :1. Brnhls M.RomiimaF Baserabia. 1912,1918, 1'1 1"1924, 1940. Chii~inau, 1992. i !I Si~canu L F4ptul Basarebiei; Chl~inau, 1993. Ii =.1 Ctestoma, 1i,e 10 Isterie rorruinilo1". 1917.1992.1, ! :- ... - 9-3 II

ll:~~:~~,~~!~~~~~~-,,",~=.~=~~~"="~""~=jj

1 it r A,

47

CAPITOLUL III

Obiectivele pollticii externe a R 0111 un iei, Obiectivul principal al politicii exteme a Romdniei pe tot parcursul perioadei Interbelice a fost mentinerea frontierelor trasate La SIar~ftul primului razboi mondial. Tratatele de pace ~i Pactul Ligii (Societatii) Nathmilor au creat, intr~o raaniera generalji, conditiile, cadrul juridic pentru mentinerea statu quo-ului tentorial al Romaniei. Ca membru fondator a1 Ligii (Societiitu) Napunilor, Romania a urmarit cu deosebita atentie aplioarea articolului 10 al Pactului: "Membrii Societiiipi se angajeaza. sa respeote ~i sa mentina, contra oriciirei agresiuni externe, integritatea teritoriala ~i independenta politica prezenta a tnturer membrilor Sociedi'jii".

Din primii ani de activitate a Ligii Natinnilor, striidaniile Romsaiei au vizat demecratizarea.si eresterea rolului forului de la Geneva, prin reafirmarea ideii ca la baza activita1ii sale sa stea prineipiul egalitatii statelor membre 9i prin sporirea puterii de initiativa ~i decizie afiirilor mici 9i mijlocii, Activiratea desta§urata de Romania la Societatea N atiuniler in periaada interbelica ofera exemple semnifieative pentru cresterea rolului statelor mici $i mijlocii in viata intem!J..lionala, dar ~i oanumita ineficienla a organismului genevez,

Bste de remareat faptul oa in perloada dintre cele doua razboeie rnorufiale, toate partidele politiee romAne~ti1 eu exceptia Partidnlui Comunist _~i a filogermanei Garzi de Fier, au fast sustinatoare consecvente ale sistemului tratatelor de pace de la Versailles - ]le.?;itie care a dictat alegerea alia1ilor siaasigurat continuitatea politicil externe din anli hnediat inainte de izbucnirea razboiului. Politicienii romsniau considerat Franta §i, intr-o mas_ura mal mica, Marea Britanie, drept principalii gar.anp ai acordurilor de pace ~i s-au bazat peele pentru a contracara amenintarile la adresa statu quo-ului teritorial din Europa de Est din partea Uninnii Sovietice, Germaniei ~i statelor revizioniste mai mici - Ungaria ~i Bulgaria.

Ronu'il1ia In cadl'lIlaliantelol' regionale ri a" relatiilor diptometice bilaterale: Guvernele romane~ti au urmarit sa pastreze Sistemul de la Versailles ~i prin alte mijloace, Sprijinindeforturile de a. transforma Liga Napuniloriu apadl.tor de nadejde al pAeii~i stabilitapi In Europa, R-omAnia a promovat aliante regionale (Mioa lntelegere, Intelegerea Balcanica), pentru a deseuraja revizionisnml din Europa de Est. Liberalii, nationaHaranijtil ~i ehiar Carol al Il-lea recunosteau ca fronrierele Romaniei Marl vor fi sigure atata timp cat echilibrul politic stabilit in regiune in 1919 nu va fi destabilizat .,i astfel, urmareause

§t. Dlrectllle principale ale politicii externe

.. Recunoa!Jterea de cat,-e msrit« puter! a integ.ritiitii teritoriale !Ii a suveranitatii nation ale a Romania;

,

.. Mentinerea stetuquo-utui stabiJrt in urma tratate/or de pace de la Versailles .. Activitate,a in vederea stiivilirii reviuonismului maghia'r §i bu/gar

.. Tentativele de solutionare a problemei basarabene pe caJe diplom a fie a

Nico/ae Titufescq:. mwe.dlplomat rom§n ('4 martie -1/I82,_CfalQva ~'17 mattie 1941, Cannes)

A fost fiul omului politic_~i magis' \tatuJui Ion Titulescu, Uimeaza scoata ~rlo:tara :;;i Lli::eul "Carol I" din Craiova . (bacalaur.eatul in 1900). dupe carerPleaea Is. ParIs. unde objine-doclort;ltur

tn drept. Pmfesor de dreptciVir la Fae. de Drept din la?i (1904-1 !:i09), apol (din '29 lanusrls 1.910) la Fac. de Drept din Bocbre~ti (unde- preda pahili Inanul 1.92.7),

Titulescu se -angajeaza pontic in Pai1idul. conservator- Democrat; dspulat (din 1912). ln anii neOtrallta:tii (1914~1916l se pronunia pentru In1ra~

- rea ~rii in actful)e de partea Antantei.

Minislru at Finan{eJor,. 10 lulie 1917 ~ 26 lanuarie1918. Tn varaanului 191 e, pleaca ta Pans, undeactioneazifin favoarea cauzel natlpnale: fa~ paf1:e din delegati a Romaniel Is COrlferinja de pace de la Paris (1919). Minlstru al Flflanlelor. 13 iunte 1920 ~ 13 decem' one 1921,

Este J1umlt Trimis extraordinar il MiniStru plenipoten~iar la Londra (16 dec(fmb]ie 1921); delegat permanent al RgQlaniei I_a So!;:ietatea Natiunilor

.. ,

48

(1 aprilie 1924). Mfnlstrul Afacerilor Straine, 6 tulle 1927·30 jLllie 1928.

Este ales pre§edlnte al Adunarii Generals aSoeietatii Natiunilor (10 saptembrie 1930 §I 7 septsmbrle 1931) §i numit membru al Cur11i permanents de aroitrajde-Ia Haga {i6 oetombrie 1930). Mlnisttul Afacerilor Str~iine, 20 oct. 1932 - 12 Ian. 1933; 14 ian. - 9 nov. 1933; 14 nov. 1933 - a tan. 1934; 5 ian. - 28 sept 1934; 10 oct. 1934 - 29 aug. 1936.

Membru al Acadernlel Romane (28 mai 193-5). Tn ian. 1938 se inseris Tn Partidul National Fl.ranesc.

ROMANIA iN CONTEXTUL INTERNATIONAL INTERBELIC

iInpiedice atat Germania oat ~i lJniunea Sovietica sa domine politica din aceasta regiune.

Romania fn cadrul relatiilor bilaterale. Diplomapa romaneasca a unnarit sa-$i Uirg~asca reteaua de tratate ce-i of ere au un plus de securitate. Astiel, in martie 1921, Romania a semnat Conventia de aliantA defensiva eu Polonia, care prevedea la art. 1 ca "Polonia si Romania se obliga a se ajuta reeiproc in cazul csnd una din ele ar fi atacata, fiira provocare din parte-i, 1a fromierele comune din rasarit. Ca urmare, in cazul c§lJd unnl din cele doua s,tate at fi ataeat lara provocare din parte-i, celalalt se va socoti In stare de razboi ~i -i va da ajntorul cu armele", Tratatul a fast reinnoit in marne 1926, capatand un caracter general.

In aoelasi sen'S s-a incheiat ~j Paetul de amicijie $i de

eolaberare cordiala intre Roma.nia $i Italla (6 ....."..------------------,

septembrie 1926), care a fast imediat unnat de ratifiearea, de catre I talia, a tratatului international prin care se recunostea unirea Basarabiei. Pactul romano-italian prevedea, ca in cazul cand sigt1!anta sau integritatea uneia dintre PaI1ile contractante SUIlt amenintate, ca urmare a unor ineursiuni din afara, cealalta parte se ohliga a-i da, odata cu binevoitorul sprijin, ajutorul sliu politic ~i diplomatic, In seop de a face sa Inceteze cauza extema a acestei.amenintari" .

Desi conducatorii romani au oontinuat sa se bazeze pe Franta pentru a contraeara orice amenintare Ia adresa sistemului Versailles, interesul politic al aoestei fari faJ;li de Romiinia a ramas destul de moderat, desi Romania era 0 membra a sisteraului de aliante din Europa de Est sprijinirde Franta. Lipsa de interes a

Franjei este sugerata de faptul eli Tratatnl de alianta ~i amicitie en Franta (lO iulie 1926) a fast semnat doar la opt ani dupa incheierea primei conflagratil mondiale, Chiar ~i atunci, romanii au fest cei care au avut initiative. Ei au propus garantarea statu quo-ului teritorial si promisiunea din partea fiecarei parp de a veni ilL ajutorul celeilalte _in cazul nnw atae neprovocat, Dar gnvemul francez nu era interesat de 0 alianta militara cu Romania. deoarece considera armata acesteia incapabila sa intreprindA 0 campanie militara senoasa. Desi tratatul semnat in 1926 nu angaja Franta sa vinain ajutorul Romaniei, conducatorii Romaniei l-au considerat ca avand 0 valoare politica deosebita, deoarece, presupuneau ei, aeesta exprima comunitatea putemica de interese intre cele dona fari. Reinnoit ill 1936, trata tul of ere a put me modalit!ti eficiente de a pune in practica simboluri §i presupuneri.

Relatiile politice intre Romania si Marea Britanie au avut 0 intensitate redusa. Marea Britanie nu a avut 0 strategie politica clara in Europa de Sud-Est in cea mai mare parte. a perioadei interbeliee ~i abia ill mai 193& Foreign offlce-ul (Ministerul de Externe) a analizat posibilitatea unor angajamente politice si economice fata de Romania, ca ras_puns la cresterea pericoLului german, In orice caz, guvernul botanic consideta Romania ca aflandu-se in tetalitate in orbita Frantei; deci nu merita a fi cultivata, In schimb, Marea Britanie avea interese econornice putemice in Romania. Amploarea investitiilor lacea ea rolul jueat

Pa/atu/ SocietaW Nat~nilor de la GeneVa

==1.[ [[)oGumenfar ]f-==

I

"Polltlea extern a a Romaniei nu

! e nici monopolur unui om, niei apanajul I unui partld. E a poJitlca profund I nationala, ale carel regull, metode 11118-

luri l§i trag origjnea din rnteresul patriei" N:.'Iitlllescu

"Polltica extema nu e nlcl politica unul am ~i nle! politica unui partido este polit1ca unui neam intreg. este 0 polttica na1ionala. avand drept obiective permanente apararea frontierelor Illi apararea paoil"

Gil. Tiitilrf$cu I

-f"oR--~-.~~ .... _ .. .. _ .. .... __ ................. "_ ....... " ........... _ .. _ .. '.i

• Care SU17t- aspecte'e comune ale 1 : vtziunikir aces tar cement politic; i , asupra esenfei po/itieB exteme a i

: _!!_c:"!.~_'!!~~~ . ~ __ .. _j

49

CAPITOLUL III

in dezvoltarea economiei romanesti sa fie depa§it doar de Germania, Punctul de atractie principal era petrolul romanesc, Si in ceea ce priveste comertul, Marea Britanie se afla pe locul d~l (10% din exporturile ~i importurile Romaniei) dupa Gormania (25%). Totusi, luand inconsideratie interesele britanice peplan mondial, aceste activi:tap financiare si comereiale apar ca fiind de a importantl1 modesta,

Participarea Romsniei la actiuni pentru mentinerea piicii. La 27 august 1928, la Parisj reprezentan!il a 15 state de pe toate continentele au semnat Tratatul mul~teral pentru renuntarea 1a razboi C"Pactul Briand-Kellogg"), pnn care "Partile contractante dec lara solemn, in numele popoar.elor lor, c~ condamna recurgerea la razboi pentru reglemenrarea diferendelor iuternationale .~j ca var renunta la el ca instrument de politic! nationals l~ relatiile lor reciproce" (art. 1). Guvemul roman si-a dat adeziunea.la tratat 1a 4 septembrie 1928, mentionand oa "orice violate a tratatului multilateral de catre una din partile contractante degajeaza de dreptpe celelalte puteri semnatare al~ tratatului ~e obligatiunile lor fa~a de puterea care va fi violat angajamentele din acest tratat". (A)

Neirrvitata la Paris, Uniunea Sovietica a avansat p~optiiierea sernnarii la Moscova a unui Protocol, prin care paotul Briand-Kellogg sa ne pus in vigoare anticipat.in urma.djscu~ilor pa~ono-s.?vietice- despre care guvernul TOman a fast infonnat de aliatulsau si aavut in felulacesta posibilitatea sa-~i expuna punctul de vedere - aria participantilor a fost extins~ ~i Ia a1ti veeini europe~ ai U.R.S.S-., printre care ~i Romania. In preambul~l protocolulu~ d~ la Moscava (1929) se exprima dorinta semnatarilor de a contribui la mentinerea "pacii existente" intre ei (formula ce dadea satisfactie punctului de vedere romanesc, care sustinea CR intte Uniune~ Sovietica si Romania nu fusese niciodata stare de razboi) si, in acest seop, de a pune in vigoare "lara in:tarziere" intre popoarele acestor tari Tratatul de retmntare la.razboi c~ ins.trutnent de politics nationaJa. Articolul 1 prevedea mtrarea ill Vlgoa:c a Pactului Briand-Kellogg in momentul ratificsrii protocolului de catre organele legislative competente ale sta~elor contr~ctante, independent de intrarea in vigoare a Tratatulm de la Paris (art. 2) ..

in perioada dintre cele doua razbeaie mondiale, dip10m~p'~ romarra, N.Titulescu, au avut 0 aetivitate deosebita in cadrul Ligii Natiunilor, opunandu-se invadarii Chinei (1932), Eti?piei (~9~6) ~i ocuparii Renaniei (1935). Urmand exemplnl Frantei, Romama a reluat in 1934 relatiile diplomatice cu Uniunea So~ietie~,.' pregatindu-se chiar in 1935-193.6 sa. semneze un pact de aSlstenfa mutuala romano-sovietic, care ar fi garantat indep{)ndenta teritoriala a llirii,m granite le trasate la 1918. Inlinii generale, pana in cea de-a doua jumatate aanilor '30, diplomatia romaneasca a urmat fide1 transpunerea in viata a principiului politi~ii extem~ exprimat de N.Titulescu: "Vrem prietenia tuturor Manlor Puten fiira deosebire: a Frantei, a Marii Britanii, a Italiei, a Germaniei ~i a U.R.S.S. Suntem gata sa dam tuturor acestorputeri dovezile concrete ale sincerei noastre dorin]e de a trai cu ele in pace ~i prietenie. Dar in schimb nu vom rennnta ni~iodata itl.f~voarea ~ci uneia ~j nici chiar in favoarea tuturor Marilor Puteri mlpre.una la principiul egalitatii statelor, adiea la dreptul suveran de a dispune

Vocumentar I==J

Paotul Briand-Kellogg sau Pactul de la Paris 27 august 1928 (A)

Pre~edintele Reiehului german, pre~edintele Statelor Unite ale Americii, malsstatea sa regele Belgiei, presedintele Republ!cil Franceae, maiestatea sa reqela Marii B rita n if, al lrlandei ~1 al , teritoriilor britanlce de dincolo de mari, lrnparat al lndlilor, malestatea sa regele ltallel, malestatea sa Tmparalul Japoniel, presedlntela Republicii Poloniei, presedlntels Republic1i Cehoslovace ...

Au hotarata incheia un Tratat ~nn acest scop 1 ... 1 plenlpotentiarf! au cazut de aeord asupra articolelor urrnatoare:

Art. 1. inaltele. parti oontractante declara solemn in numele popoarelor lor respective ca condemns recursul la razbol pentru regularea difere:ndelor

I lntematlonale ~i renunta la el ca insttument de polltica na\ionala in relatlunlle lor rnutuale.

Art. 2. lnaltele parti cantractante recunosc ca regularea sau rezolvarea tuturor diferendelor sau confIictelor, de ortce natura sau de oriee origine ar fl . ele, care se vor putea i.vi intre ele, nu va trebuj niGiodat1l. urmarita decat prin mljloace paclflce.

Art.3. Prezentut Tratat va fl ratlneat de lnaltele part! contractante de~ semnate in preambul, conform cerintelor constitlIiiilor lor respective ~i va lua efect Tntre ele de lndata ce toate instrumentele de ratifh:::are vor fl fast depusa la Washington ...

Fac-ut la Paris la 2] augusl1928,

Crestomatla fa fstariafRomanl1or 1917.1992,Chi§intlU, 1993, p. 105--106.

r~-c~~:~t~-if ~01~·;;~~;~1 ~;~~/~i~;;;i~-l

i punct de J&der~ ale inter&selor poli- i i tice ale Romimlei.

I

~ __ .. .. _~~ ~ __ ~ ..... _ ... 00- ... _

50

Vocllblllul'

ROMANIA TN CONTEXTUL INTERNATIONAL INTERBELIC

1921 - Conventia de alianla defensiva romano-poloneza, inlocuita in 1926 cu un tratat de garantie, 1926 - Conventia de amicitie ~i arbitraj romane-franceza, completata cu 0 convenjie militara ~i protocol privind angejamentul de neagresiune fata de u.R.S.S., bazat pe un statu-quo teritorial.

1926 - Pactu1 de a"inici'p.e ~i colaborare cordial! romano-italian.

1928 - Romaniaadera la pactul privind interzicerea razboiului ca. instrument al politicii intemationale ("Pactul Briand-Kellogg", semnat Ia Paris in 27 august 1928 de catre reprezentantii a 15 state).

1929 - Acordul intre U.R.S.S., Romania, Polonia, Letonia, Estonia etc., prin care acestea se obliga sa puna in, aplieare "Paetul Briand-Kellogg" tara sii mai a~tepte ratificarea Iui de catre toate statele semnatare (''Protoco1ul de la Mescova").

1934 - reluarea relatiilor diplomatice normale dintre Romania ~i u.R.S.S.; ambele gnveme i~i garantau reciproc deplina ~i latreaga respectare a suveraaitatii ~i abtinerea de la orice amestec direct san indirect in treburile interne.

1939 - Marea Britanie ~i Franta acorda garantii unilaterale privind frontierele Romsniei.

fieeare de soarta noastra ~i de a nu primi niciodata 0 hotarare care sa ne priveasoa, Ia care noi nu amfi consimtit",

Reorienturea politicii externe a Romliniei. Evolutia evenimentelor internationale, cresterea rolului Gennaniei, inactivitatea demoerajiilor occidentale I-au foqat pe Carol a1 Il-lea sa inceapa dupa 1936 0 oarecare reorientare a politicii exteme a ROI:naniei, menita a evita izolarea diplomatica a tani, N. Tiruleseu, identificat cu politica franceza ~i eu Liga Natiunilor, a fost inUituret de Ia conducerea Ministerului de Externe (1936), iar planul acordului ell U.R.S.S. a fost a:bandonat.

In~a mod, in momentul instaurarii dietaturii regale (1938), clasa politiea romaneasca era, in chip evident. lipsita de unitatea de vederi pe care 0 avusese paoli atunci, scindata Intre adeptii continuarii veehii politici exteme ~i cei ai apropierii de reglmurile totalitare, Da:c,a: Iuliu Maniu, ~i cu el vechea generatie de oameni pelitici, considera ca este "direct criminal acel roman care direct sau indirect vrea sa duca politica externa a Romaniei in orbita politicii germane" (ianuarie 1938), atunei Comeliu Zelea Codreanu declara eli "SUIlt contra marilor democratii ale Occidentului .. La 48 de ore dupa biruinta miscarii legionare, Romania va aveao alianfa cu.Roma ~i cu Berlinul" (1937). Nu e de mirare, in acest context, ca regele a sperat sa gaseasea in dictatura solutia salvatoare pentru eriza care 'bautuia la finele anilor '30 ata! politics interna, cat ~i eea externa a. Romaniei,

In linii generale, politicii externe a Romaniei intre ce1e doua razboaie mondiale i se poate reprosa, probahil, 0 anumita lips a de realism, un optimism exagerat fala de pozitia intemajionala a tArii, o viziune usor megalomana (grandomana) chiar asupra acestei pozitii, I se mai poate imputa, de asemenea, "romantismul" de care a dat dovada fata de aliantele asa-zise traditionale,

Nu este, insa, mai putin adevarat ca, in ultima instanta, eferturile diplomatiei ToIIiane~ti au avut de lnfruntat, intre 1918-1940~ obstacolele unei situatii internationale complicate 11i tensionate. Falimentul Romaniei Mari a insemnat, in fond, falimentul principinlni nationalitatilor $i al intregului sistem politic construit la Versailles si ar fi incerect ea esecurile in Ian] ~i pierderile teritoriale suferite de Romania in cursul anului 1940 sa fie puse exclnsiv tn sarcina clasei politice romanesti.

Cronologie

So cieta tea Nat/unllor

organ/zarie intemC!/ionala, creatlj prin hotara(ea Gonrerintei de Pac.e de /a Paris (,1919), avand sedlalla GenevB. La baza activftBW sale a stat Pactul Soc/efiit" Nat/unilor. votat de Conreriota de Peee de la Paris, la 2813prille 1919. Intrarea in vigoare a Pactului, la 10 ianuarie 1920, a insemnat §i Tnceputul Org/3l'1fzatiei. Societatea Natiunl'lor a av:ut ca membri tondalor/ 26 de state, in general neutre, cate au obtinut (freptul 'de a EJdera fa $bcietatea Natiuni/or in decurs de 2 lun!. Romania s-a numerat firintre mambn! fandalar! ai Ofganizaflei.

Statu-quo - termen f%sit pentru 8 descde politic-a e')(te nC§ a I.Inui stat al caru; tel esie pastrarea distrlbutiei puterii existente Tn fume. Gonce-ptul deriva din termenuN:Jip!omatlc "statu quo ante beltum" - clauza inserata in tratate/e de pace, care semnifica restaurarea condiJiilor existente dfnainte de dizboi.

!·:;A~~li~d-i;~~n;;ti~f~-/~-din ist~;;;"-l

I , I~ d ,,' I . I untversa a, emonstrBtJ cerscteru i

I neef:ectl.v 011 act,ivitiitil Societlitii i : Na'(iutJilor in pastrarcia integrltftfii I ! teritoriale a farifar europene. i

~~--- ... -----~--..,-~-- .. --_£_.~~- .. -~-__..!

51

CAPITOLUL III

• Comentati obieetivele principale ale politieii externea Rom1lliei.

• Enumerati aliantele diplomatice ale oaror membra a desenit Romania in perioada iri.terbelic~,

• €e scop unnarea diplbmatia !Omana in proeesul incheierii tratatelor bilaterhlecu Polonia $i Italia?

• Determirrati asemana:ri ~i deosebiri intre relatiile dipiomatice aleRomaniei eu Franta ~j M.Britapie. in perioada interbel1ca.

* Numip eel putin trei obiective ale politici exterri.e remanesti dill perioada inter15elica.

* Cnmparati opiniile lui N.Titu10sCU $i Gh.Tafaresou referitoare la ltofitic'a extemaa RQmfuriei. Detenninaji tangenle, deosebiri, ideea principals,

* Cum credeti, Pactul Briand - Kellogg $i Protocolul de Ia Moscova corespundeau intereselor politice natiQ,nale ale ROlmtniei?Argumentati-va opinia,

* Efectuati 0 investigatie $i elaborati un discurs "Romsnie -m~mbruactiv al Ligii Natiw;ti1oj", ''N,Tjfu.1eseu - personalitare diplcmatica de rang mondial",

>II Elaborati un eseu pe tema "Nicolae Titulescu $i Liga Najiunilor"?

§2. Romania ~i allantele regionale.

Pactul Ribbentrop-Molotov

• Mica' fntelegere

• - organizarea une; reactil comune in urma une; eventua/e agresiun; maghiare

• - bar;era atat Yn fafa unet GermanN doritaare sa distruga Tratatul de la VerM

sa illes, cat §i a une! eventuate aliante a ei eu Rusia Sovietias

• inte/egerea Balcanlca - 0 prelung;re spre sud a Mie;; in.telegert

• Pactul.R;bbentrop-Mo.Jotav:

• - ~~Actul de brigandaj al secolului xxn

• - Delimitarea stere/or de iofluenla In Europa

• - Consecintele Pectulul de neagresiune de la Moscova asupra Romanie;

Sesil/nea ConsiJiulul"Pennanent €II Micii fnte/egari Praga, 29 mal- 1 iurrie 1933

~Mica Intelegere constituita 1111921 ea 0 retea de tratate bilaterale mcheiate mITe Romania, _.:r.·_ ... ·1 Cehoslovaciasi Jugoslavia avea drept obiectiv explicit organizarea unei reactii comuns a celor trei state participante in unne unei eventuale agresiuni maghiare, indreptata lmpotriva vreunuia dintre ele,

Pe pareursul deceninlni al treilea ,i La inceputul deceniului at parrulea alsec. XX, statele Micii Intelegeriau depus eforturi deosebite pentru a-si concerta actiunile de »olitio3. extema ~i pentru a-si dubla alianta politica ell 0 alianla militara. in 1930~ la Strbke Pleso, reprezentantii

celor trei state au semnat un Acordcomplementar 18 Tratatele de amlcitie ~i alianta, care con-

52

ROMA'NlA TN CO'NTEXTUL [NTERNATIONAL INTERBELIC

stituia un pas pregatitor catre semnarea Pactului de nrganlzare a Micii infelegerl, definitivat la 16 februarie 1933.(A)

Prin interrnediulacestui pact, Mica Intelegere 1~ dadea 0 organizare mai solida*i mal ooerenta.cu un Consiliu permanentsi ell obligatia asumata de cele trei state membre ea "orice tratat politic al fiecaruia din statele Mieii intelegeri, orice act unilateral schimband situajia politics actua1:a: <a unuia din statele Micii 111telegeri fate. de un stat tert, precum *i oriee acord economic care are conseeinje politice imp ortante" , sa fie semnat numai cu consimlarnantul unanima1 Consiliului.

Totusi, dincolo de aparentele optimiste, aetiunile Midi lntelegeri nu au fost nici pe departe !J.tat de eficiente pe eat ar fi fest de dorit, Cauzele unei atare situarii au fost de doua feluri: unele interne, !in dud de puterea economica, militata ei de aspiratiile politiee ale statelor membre; altele - mult mai importante - legate de contextul intemajional.jn care marileputeri europene erau.In fapt, aeelea care decideau soarta eontinentului, micilor .state fiindu-le rezervat, in eel mai ferieit caz, rolul seeundar.

Ambele tipuri de eauze au marcat semnificativ aetiviratea Micii lntelegeri §i relatiile dintre statele ce 0 alcaruiau, In plus, nici unul dintre aceste state -~i niei toate impreuna - nu aveau 0 putere ecenomica destul de mare pentru aputea sustine efortul eomun de 'immnare ei de pregarire militara. Cu exceptia Cehoslovaciei - unde functionau uzinele dearmament Skoda - toate celelalte state ale Mieii intelegeri aveau economii preponderent agrare ~i industrii aflate intr-un stadiu incipient de dezvoltare.

Pe masuta fncordarii situatiei internationale, devenea tot mal evident pentru reprezentantii Micii Intelege):i ea tarile lor nu erau eapabile'sa inf1ueIi~eze evolutia raportului de foqe pe plan internatienal. Dezmemlirarea Cehoslovaciei decisa la Mnnchen de catre reprezentantii Marii Britanii, Frantei ~i'ltaliei (septembrie 1938), unnata de ocuparea intregului teritoriucehoslovae de catre annatele naziste (15 martie 1939), au pus cap iU ,. in mod brutal, atilt Mien Inte1Meri ea organism international,cat ~i iluziilor micilor state Ca eforturile lor diplematieear putea irrfluenta deeiziile marilor puteri,

a soarta asemanatoare a avut ~i Intelegerea Baicanica, constituita la 9 februarie 1934, la Atena, eu participarea Romaniei, Iugoslaviei, Greciei ~i Turciei, (B) Inlelegerea Baleanica fusese -conceputa de catr€: initiatori! ei - dintre care eel mal aetiv 'a fost ehiar reprezentaotul Rornaniei, Nieolae Tituleseu (1882-1941) ca o prelungire spre.eud a Micii lntelegerl. Totusi, .colaborarea in cadrul intelegerii Balcanice a fost marcata de imposibilitatea concilierii intereselor po1itice divergenre d.intre statele semnarare, Aoeasra imposibilitate s-a refleetat chiar in textul pactului de organizare, in a cand anexii secreta, Turcia i~j_ exprima lipsa de disponibilitate de a participa la un eventual conflict cuU.R.S,s.

De altfel, aceasta a reprezentat PllllCtul slab al rtuturor alianteler mcheiate de Romania in perioada interbelica. Daca Mica 1ntelegete viza ac\i:unea concertata a statelor semnatare in "azul unei agresitmi din partea Ungariei, iar inte1egerea Balcanica fixa cadrele unei colaborari analoage- ill cazul unui atac al Bulgariei, nici unul dintretratatele dealianta semnate de Romihtia

I(Al CfJoc'/Jmentar I:

\ ~iqa il11elegere va oonstitlli bariera atat in fa.1a unal Germ~hll dorltoare sa

I dlstruga Trafatul de la Versallles, cat §i al unel eventuale alian,s- a ei eu Husia 80\(letll;:a; in momentulln care Gerrfla~ nia va fi suficient de potemica pentnl a trece la violarea teatate-lor, ea va anexa

I Austria,iar Buda!1esta va deveni princi-

, pall,ll sau aliaf rn Europa Centrale" I

'fake loneselJ

Pac.tul in~elegerli Balcanice Atena, 9 februa'rle 1934 (B~

r

, Pregei:lintele Hepublic1i Eline,

I n:iai9statea sa regele Rom~niel, preseI ointeie HepubHe\l Turee §imai.estatea

sa regele Jugoslaviei ...

Au, ho'lar.at sa tncheie un Pact de Tnle-Iegare Baleanica. 1 .. .1

A(t.1. Grecia, ~oFl1~mia, Turcia 9i'

IIugOSlavi9 i!ji garanteaza mlltua1 slguranta tirturcrfruntarlllor for balcanice.

I Art.,2, Inaltele Pan;icon'ractanle

I: se, obliga s-~ sa s.tatulasca asupra rnasurllor de luat il')fata unor impr:ejlJl'ari Ice ar putea atinga Interesele lor asa 'I cum sunt definite _. prin pr~zenlu~ a:o~, .

Ela se oblige sa rlU'llitrepnnda rucr

o actlune polflioe fata de oriee iara I baleanlca fara consimt1lm@.ntul celorlalI te Pflt!i co ntractante.

Art. 3. Prezentolacord va intra in vigoare indata dup§, semnarea lui de toate Puterlla eentractante !ji va fi ratifj~ oat cat mal repede cu putin(a; el va, fi deschis oric~rei altefan baleanlce, a earei aderareva face oblectul unel caroelM tavorablledln partea Par1ilorcon- , traotante, ~I va avea efect de indaUi ee I eelelatte ,aJi semnatare i!ji vor 11 notificat asentimentul.

Drept car-e, zJ~ii plenlpotantlarl au

I ssrnnat prezentul pact, (Urmeaza semn'liwrile)

1 Crestomalis la Istoria Romatll1(J}r 1

1917~1992, CfIi§.inau, 1993, p. f19-120.

i

L

I· '.-p--- .• -.--- ------- .. -- .---.---- --------_. ,------ -~-:

,- Come mati continuwl Pactu/ui din i :aspectul intereselor po/itifle .afe!

: ~~m~!~~_" _"_. .. _. __ ... _. ~ __ J

53

CAPITOLUL III

nu-i oferea garanpi de seeuritate, in eazul unui atac sovieue la granita sa de nlsiirit.

Diplomatia romaneasoa Dua reusit sa. gaseasca soluti,i la aceasta problema. Tendinjele de disolutie aaliantelor regionale - devenite, Ia smr.,>itul deceniului patru, complet ineficiente - s-au accentuat dupa criza miincheneza ~j

r.. .. IIIIIi'dezmembrarea Cehoslovaeiei. Cadircitatea pactului Micii :intelegerieat ~i a. cel.uial Inlelegerii Balcanice s-an resimtit dureros pentru Romania, eu ocazia manifestarii pretentiilor teriteriale ale U.R.S.s., in iunie 1940,ca1il.d statele membrealeaiianjei i-au cemt sacedeze pentru "a nu ameninta pacea in Baloani",

Atit Mica lnlelegere, cat ~i lntelegerea Baleanica .au fast expresia dorintei fenne a statelor din centrul si sud-estul Europei de a apara statn-quo-ul stabilit la Versailles ~i de a-si asigura pretectia granitelor proprii In bfa unei eventualeagresiuni a statelor revizioniste din regiune, in speta Ungaria si Bulgaria.

Pactul Ribbel1trop ... Mo!otoll. in ziua de 12 august 19391a Moscova au inceput tratative mtre delegatiile militare ale U.R.S.S:, Marii Britanii ~i Frantet, care tnsa au esuat, Aproape simultan ell anunlareae~uarii eonvorbirilor tripartite de la Moseova, opinia publica intematicnala a aflatcu stupefaetie de mcbeierea pactului de neagresiune tntre Uniunea Sovietiea ¥i Gormania -"aeM de brigandajal secolnlui", cum Intr-o formulare inspirata.avea sa fie denumie de istorici, Documentul a fast semnat de cei doi ministri de Exteme, Veaceslav Molotov ~i - 10 a chim von Ribbentrop, in prezenta lui L V. Stalin. in noaptea spre 24 august; la ora 200, purtsnd msa data de 23 august 1939 ..

La prima vedere, prin partea sa lacuta :publica, Pactul Ribbeatrop-Molotov paEea un obisnuit tratat de neagresiune incheiat de Uniunea Sovietioa eu Germania pe 0 perioadl1 dezeee ani, au posibilitate de prelungire.Paetul de neagresiune sovieto-german, confirmandu-l pe eel din 26 aprilie 1926, redaetat in doua exemplare originale=urrul in limba germana ~i altul inlhnba rusa -a fast publicat la 24 august 1939 in oficiosul sovietic "Pravda". Pun acest document, cele doua part,i seangajau sa st:: abtina de I~ erice viotenta, de la orice actiune agtesi'va una centra celeilalte. in oazul oarrd una din piiqile contractante facea obieetul unei aetiuni armatc din partea unci terte puteri cealalta parte ecntraetanta 01:1 trebuia sa suspna aceasta putere, sub nici 0 :forma. Pactul era semnat pentra 0 perioada de 10 ani ~j putea fi prelungit automat pe inca cinei ani. Nici una din partite contractante nu-l putea dennnta inainre de expirarea lui. Pactul intra in vigoare imediat dupa semnarea lui.

Paetul a fast insa ins01it de un Protocol aditional secret, prin eareeele douaparti 191 delinritau sferele de influcnla in Europa, de la Marea Baltica la Marea Neagra, Aceste documenteauafeotat infr-o rnasura decisiva situatia Europei de Est, contribuindin chip hotarator la modificarea configuratiei teritoriilor ODOr tao din zona ~i, deopotriva, predeterminand sehimbarea pentru mai multe

Semnaroa Pactulu/ Ribbentrop· Molotov la Moscova

Analiza imaginilor -:"'1. ldentificarea itna-glnii~ perioada '~i tema Is care se 'roefera; natura iiTlagini.i - fotograft.e, desen, document etc. 2. Analiza imaginii: -Subiectul reprodus, atltudlnea ata de acest subject, oerelatla inf6nTla1fel de pe Imagine cu tema I~ oare se refera, evenlrnentsle reflectaie in imagine·

etc. .

9)oGumenfar -I

"PactLJI de neagresilJne de la Mosoova va avea consElointe ~i asupra Romaniel, care va tre ui sa cedeze Transilvanla.si Basaratiia~

I v». Tilea de la Londra, j

___ :P' 23 'C9"S~3j

54

ROMANIA TN CONTEXTUL INTERNATIONAL INTERBELIC

•

decenii a regimurilor social-politice ~ economice din statele respective.

Articolul 3al Protocolului secret prevedea: ':In privinta Europei Sud-Estice, partea sovietiea subliniaza interesul pe care-I manifesta pentru Basarabia, Partea germaua t~i declara totalnl dezinteres politic fata de aceste regiuni". (A)

Ineheierea Pactului sovieto-german a creat Rornaniei 0 situajie de 0 gravitate rara precedent, schimbandu-i radical pozitia politieo-militara ~i micsorandu-i considerabil posibilitatea de a se manifesta in conformrtate cu optiunileproprii.jntregul fundament juridic al raporturilor rornano-sovietice, sistemul de aliante ~i aeorduri pe care se sprij inea securitatea tarii au fost, practic, anulate. Prinsa intre V.R.S.S. $i Gormania, legate printr-un tratat pe multiple planuri, Romania nu mai avea niei 0 posibilitate de manevra diplomatica care sa-i permita mentinerea in afara evenimentelor si pastrarea integritatii reritoriului national.

Ca urmare direct! $i imediata a Pactului Ribbentrop-MolotOY, la 1 septembrie 1939 s-a deolansat eel de-al doilea razboi .mondial, prin agresinnea Germaniei asupra Poloniei, In timp ce armata poloneza se opunea ofensivei hitleriste, la 17 septembrie armata sovietica a patruns pe teritoriul Poloniei, actionand in confonnitate eu punctul 2 a1 protccolului secret, aditional "tratatul ui de neagresiune" sovieto-germanIn urma discutiilor angajate de aceiasi Ribbentrop ~i Molotov, ~i tot Ia Moseova, de data aceasta 1a 2 7 ~1 28 septembrie, s-au semnat 0 declaratie comuna ~i un tratat germano-sovietic "de amicitie ~i frontiera", Granita dintre cele doua tari urma cursurile raurilor San ~i Bug. Dupa dizolvarea statului polonez, cele dona guverne considerau "ca sarcina a lor exclusiva de a restablli in aceste teritorii pacea ~i ordinea ~i a asigura nationalitatilor de acolo 0 existents pasnica ljIi corespunzatoare atributelor etnice". Polonia a suferit dupa expresia lui Henri Michel= "cea de-a patra imparpre din istoria sa".

Pdibu~irea Poloniei a privat Romania de singurul Sall prezumtiv sprijin, prevazut in sistemul aliantelor ~arii impotriva unei agresiunidin Rasarit (alianta din 1926 en Polonia - reinnoita 'in mai multe randuri - avea drept scop prevenirea unei agresiuni sovietiee), Deasemenea, prin ocnparea Poloniei de oatre germani ~i sovietici.granita Romaniei ell U.R.S.S. s-a extins de 1a 812 km la 1.158 km, ceea ce a ingrijorat enorm cercurile guvemamentale IOmane~ti inJegatura cu imprevizibilitatea 'intentiilor de viitor ale sovietioilor,

f";;':~;ii;;ti-;;~ti~-;;~/-~~;;;;~t~i~;:---'------------'--------- ... -:

1 • Demonstrati la haria schimbarlfe terttortate. planificate. , j * Aprecia.(i daracterul acestfJi protocol din aspecteJe ;.nteresefor !

j politice ale CehosJovaciei. URSS, Poloniei $; Romaniei. i

! * Atgumentap-va oplnia. :

r · ~_.~ __ _ __ ~ __ ~ __ _ "" ~ .. ~_. __ __ _~ .....

Pr.~:::~:=-1

23 augpst 1939* ( .

Ou ocazla semnarti Tratatulul de nsagr~si!,me dintre· Reichul german !9i U.R.RS., plenipotentlarJi sernnatarl din partea calor doua parti alJ discurat in cadrul unor convorbiri strict confidentiale problema delimitarii sferelor lor respeG!ive de interes in Europa rasMteana. Ac.este convorbiri au dus la urrnatoru' rezultat:

1 . ln eazul unei transformari teritoriale ~i pOlitice a teritGtiilor apal"\inand Statelor Baltiee (Finlanda, Estonia. Letonia, Uluania), frontiera normca a Lituaniei va reprezenta frontiera sfsreter de interese ale Germaniei, cat !9i ale U.RS.S.

In legalura cu aeeasta, Interesul Lituaniei 1a1a' de terltorlul Viln0 e$te recunoscut de ahlbele pMi.

2. In cazul unel transformari terltorials sr politlce a teritoriilor apai\inand statolul polone.z, sferele de interese-atat ale Germaniei. cat ~i ale U.R.S.S., 'lor fi delimitate aproxlmatlv pe linia rilurilor Narev, Vistula !9i San.

Problema daca in interesel~ ambelor part! ar f1 de dpnf rnentlnerea unul stat polonez rndepenoent ~1 a rnodulul ·in care 'lor fi trasate frOTltierele acestui stat poate fi solutionata deflnitlv nurnal in cursu I evenimentelor polltlce ulterioare.

Tn oriee caz ambele guverne 'lor l"ez6Jva aceasta problema pe calea unor inlelegeri prietenestl.

3. In privlnta Europei Sud-Estice. partea sQvielica subllnlaza interesul pe oare-l manifesta pentru Basarabla. Partea germane i§li declara totalu! dezlnteres politicfala deacesteteriiorii.

4. Acest protocol va Ii considerat de ambele perli ca strict secret.

t. Ribbentrop V. Molotov

* Crlstoma(ie la istorla -romanilor (1917-1"992), Chi§cmiiu, EdituTa Vnille1'sitas, 1993, p. 123-114

55

CAPITQLUL III

~~~~==I1 STUDIU DE CAZI~~===~

Destinul textul ui Protocol utili atiitiontt/ secret

"

Partea a doua a Paetului de neagresiune sovietc-germanera seereti ~i a riimas secreta pap-a dupa terminarea razboiului, a_e~ unele informatii au devenit eunoscute opiniei pub lice chiar in zilele imediat [urmatoare, Astfel, ziarul ameriean t'Daily Express", deexemplu, din 25 august 1939 a mentionat existenta pretoeolului aditjonal secret, Care cnprindea reorganizarea Europei Orientaleintre Marea Baltica ~i Marea Neagra,

U.R. S.S. a respins muha vreme oriee informatie san .aluzie care ar fi putut-o implies inimpartirea I sferelor de influenta. S~a sustinut chiar ell documentul secret nici n-ar fi existat, desi alte doeumente fac I ample referiri la el, iar evenimentele ulterloare s-an desfasurat conform hotaranlor de Ia .23 august 1939 .. S-a afirmat, de asemenea, ea documentul original ar fi disparut in timpul bombardamentelor masive ale

. aVialiei occidentale asnpra Berlinului, dar existaeopiile lui, facute la Inceputul anului 1943, din ordinul lui Ioaehim von Ribbentrop. Microfilmele all fast expediate in Turingia, unde, dupa.' razbei, un eolaborator al Ministerului de Exteme german, Karl von Losch, le-a remis unui grup de cercetstori anglo-americani. Filmele au fost developate fa Lomira ~i, in baza lor, s-a Iacut un raport special pentru Winston Churchill. Pozitivele sau "oolectia Losch" se gasese acum In Arhivele Nationale ale Americii de Nord, iar negativele la Ministerul de Externe de la Bonn. Ele sunt in numar de 19 §i se observa foarte bine textele protocolulai secret, 1:n limba germa:na ~i in limba rusa, Si semnaturile celor doi protagonisti - Joachim von Ribbentrop ~i Veaceslav M.Molotbv. Deci, docnmenrul "contestabil" exista :in una din formele cele mai incontestabile, ca majoritatea dccumentelor istorice din lume. De altfel, foarte recent, presarusaa lansat ~ti:reaca, in sf'ar$it, originalul tratatului Molotov .. Ribbentrep a fast gasit inArhive.Ie, sovietiee.Deci, numai ex.i:sta nici un dubiuin legatura cu existe_n~a lui.

I . __ ~ ~ ~ . __ . __ ~_ ~ ~__ __._~_..,-_,_~~ ~~ -...., .. ~ __ ~~ ~ ~~_ .... __ . _~~w_~ -=~ -~_~__..._~ .. __ ~- ... ~-~ _ "'~ __ ~~~ ~----~-'I

i • Gum creded, de ee URSS a contestat mults dec-enii existenta ProtocoJului aditional secret aJ Pectuiut de- i

r ' t ~ ,

ineagresitme? !

i* Cunaa~te!i isto lia altor documente secreta ale sec. }(X? ;

I __ Io_ ... _· ~ ...... ~_ .. '__. __ ~ • _~ ~ o; ~~_. __ • _ __ ... __ ............. _ ... __ ....... __ .. ~~ __ .... ~~. ~ ......... _~ .......... __ ~_~ ~ ..... j

C ronologie

1921 - Semnarea Corrventiei de alianta defensiva. romano-cehoslevaca. tmpreuna cu Convenjiile de alianta roman.o-iugoslava din 1921 ~i eelroslovaco-iugoslava din 1920 au format baza Micii lnte1egeri. 1934-Semnarea de dtrerepreze:ntantii Romaniei, Iugeslaviei, Greoiei ai Turciei a.Paetului intelegerii Balcanice, care stipula.intre altele, ca statele semnatare "i~i garanteaza mutual securitatea frontierelor balcanice" .

1934 - Couferinta. a rntelegerii,Baicaniee, la care se elaboreaza starutul Pactului BaIeanie, precum ~i statutulde funetienare a Consiliului permanent ~i se creeaza un Consiliu economic consultatic,

. 1935 - Declaratia taeuta de N.Tituleseu ziarului "Izvestia", cu privire la pozitia Miciilnt!,legeri ~_i in~elegerii Baleanice in care spune, printre altele: "Aceste intelegeri, precum si alianta noastra eu Franta, aleatuiesc fundamentul politieii noastre. externe, Amieitia lnu'c Romania !ji Uniunea Sovietic'ii ~i dintre Uniunea Sovietiea ~i Franta garanteaza functionarea normals a tuturor aces tor alianje, care nu sunt indreptate impotriva nitnanui, din contra, constituie 0 garantie de pace 1n partea Europei in care taI'iJe noastre-sunt situate".

1939, august 1'9- Berlinul si Moscova semne~za 0 Conventie economicasi comerciala,

1939, august 23 - Ribbentrop $i Molotov semneaza Pacta! de neagresiunesi eolaborare economica pe 10 ani. Misiunile militare franeeze ~i engleze paras esc Moscova.

1939, septembrie 1 -lnceputul celui de-al doilea razboi mondial.

56

ROMANIA TN CONTEXTUL INTERNATIONAL INTERBELIC

.. Corespundeau obiectivele lntelegerii Balcanice ~i ale MiciiThtelegeri-c1J;obiectivele politicii exteme a Rom.aniei?

• EJt:plicati care a.fost p)lllctul slab al alianteler incheiate de Romania in perioada interbelica.

• Analizati continutulpactului ~bbentrop-MolotoY~i comentati impacfullui asapra situatiei Romaroei.

• Evidenjiati im:patrtul articolnlui 3 din.Protocolul aditional secret asupra sistemulni de aliaflle §i acorduri al Romaniei.

• Detemrinati<relati,a'de cauzalitate dintre semnarea Pactulni Ribbentrop-Molotov:: ~i inceputul acttu;rtilor fuilitare diri 'iunie 1941.

• Completati tabelul: "Romama1n eontextul acordurilor .intematicnale interbelice".

Consecinte1e llcntru Romanil!.

Denumlrea acordulul

Conditiile de adcl'are

Statele participante

Obiectivele

Data

* Elaborati un eseu pe tema: "Consecintele Protocolului aditional, secret al Pactului de neagresiune so'Vieto-gennan sunt dureroase (vii, vizibile ..... ) ~i azi.

* Modelati o hana 'cu semne conventionale pentru teritoriile indicate in Protocolul adi1ionai secret.

Basarabia In contextul relatlilor, romano-sevlettce

• Caracteru/nejustificat $1 ebuziv el pr-etenfii/or Rusiei SovieUce esupre

Bsserebie!

• lncercsr! de normelizsr» a reietlttor romano-sovietice

• E§ecul conferintei romano .. so~;etiee de la Viena (1924)

• Stabilirea relafii/or dlplomatice dintre Romania c§l U.R.S.S. (1934)

• Semttsre« Protocotulul din 21 iuit« 1936 dintre Romania!ii U.R.S.S. in care sa decJara ca trupele sovtetice "nu vor putea trece niciodete Nistrul" fara 0 cerere din partes Romfmlei

Semnarea Tratatului de la Paris din 28 octombrie 1920, prin care marile puteri - Franta, Marea Britanie, Italia ~i Japonia - recunosteau unirea Basarahiei cu Romania, a asezar pe 0 nous baza relatiile rornano-sovietice, din punctul de vedere a1 normelor dreptului intemational,

Dar regimul de la Moscova, care se declarase 1n teorie pentru dreptul popoarelor Ia autadeterminare, nu era dispus sa: recunoasca in fapt acest drept, Astfel daca 1n zona vesrica, securitatea frontierelor Romaniei recunoscute prin Tratatele de la Saint - Germain ~i Trianon se jntemeia, pe langa Pactul Ligii Natiunilor, ~i pe Tratatele generale.si regionale de securitate, atunei frontiera de est, en U.R.S.S .• a avut 0 situatie precara, detenninata de pozitia agresiva a puterii sovietice fara: de Romania inca din decembrie 1917 - ianuarie 1918, cand Petrogradul a decis.in mod unilateral ruperea relariilor diplomatice cu Romania ~i confiscarea tezaurului romanesc, depus spre pastrare la Moscova in anii rhboiului. Relatiile romano-'Sovietiee au fast grevate in continuare de revendiearea necontenita de cstre U.R.S. S. a Basarabiei - considerata <iplimant rusesc", anexat de Romania prin forta annelor in martie 1918 - ~i de refuzul .,estituirii tezaurului, Prin absurdele sale pretentii teritoriale, puterea sovietica a cteat falsa "problema" a Basarabiei, teritoriu care, reprezentand parteaestica a Moldovei, n-a aparpnut Rusiei dedit in baza unui

57

CAPITOLUL III

- !DOGUmentar r-===a

I Conferinta -sovieto~'l:OmaDa~ V.ella, 27 lllartie-1924*

Partea sovietica: ... , Guvemul

sovietic Insista asupra solut1onarij proI blehlei esen1lalmente litfgioase, adica a I problemei Basarablel, pe calea unul I referendum al poPula1r~i basarabene

orqanlzat in mod legal ~i in conditil care sa garanteze deplina libertate ~i caraeterul normal al aeest.e! manlfestarl a vOinter sa I e,

Guvernul U.R.S.S. subliniaz8 cs I in problema basarabeana el nu sustine deloe teza drepfurllor sale ist.orlee fata

· de Basarabia, dreptul care i-arn fost I transrnis dupe. caderea tarlsrnulul.

Guvernul eovlefle nu insista deloe asupra men\inerll Basarabiei in sanul U.R.S.S. Dar Guvernul sovietic are motiVe bine intemeiate pentru a orede ca rnajoritatea populatiel Basarablel su-

· porta eu greutate incorporarea sa artlficiala la Romania. Toema! pentru aeeaste guvernl!1 sovtetic insists pentru referendum".

Partea rornana: •... Oelegatia sovletica prezln1a propunerea de pleI blscit ca conlorm<i poUticii urrnate - in I mod sistema1ie de guvemuJ Uniunli SovieHce ~i de guvernele-sovietiee care l-au preceda1.

Delegatia rom€ma nu a vSzut totu~i ce guvemele acesteia ar fi int)'ebujn\i3t referendumul ea mijloc de. rezolvars a dificulta1ilor politiee.

r Nu prin acest mljfoc guvemele Isovietiee §i-au instaurat puterea lor,~j l aceasta observafie este ~dtaratoare-

· pentru aceasta problema; a asemenea, nu prln aeest mijloc ele au hotarat soarta populatiel vechtului Imperiu Rus 9i nlcl a oelor careau fost1nglobate ulterior in Uhiunev•

* Crestoma/ie la istoria romani/or

(1917-1992), p. 104-105.

.---.-~"'-"--~- ..... ----~-~- ..... - .. -~----i

: • Analizap documentul. i , • Apter;hi!i in1eresele URSS ~i afe Ro- !

maniel pentru Basarabia. i * E)(pune,i §i argumentat10pinla i propria re_feritoare la adevliru/! istoric. !

_._ ............... _ ... ~ .. · ..... ""n~~ __ • .. """" __ ~ .. ~ ""w J

58

Ttatat nul ~i neavenit din cspul Iocului (1812), fund smuls prin foqa si mita,

La 1 noiembrie 1920, guvernul sovietic a dat publioitatii a deolaratie prin care contesta valabilitatea tratatulni din 2-8 octombrie, preeum ~i acto 1 unirii Basarabiei cu Romania, din 27 I marne 1918. Replicind la 10 noiembrie, guvemul roman

I amintea ca Basarabia "s-a unit cu patria-mama din propria ei vointa. exprimata prin reprez:ntant~ ei. Aceasta .e_ste Unir~a care, conform eu dreptul public. a fost recunosouta de marile I Puteri prin Conventia semnata 1a Paris. Unirea Basarabiei eu

Romania este astfel 0 chestiune definitiv ihchisa, ~i guvemul roman nu lntelege sa 0 puna in diseutie",

o prima declaratie publica, oficiala, in eadrul unei

I conferinte intemationale, :P.icuta de guvemnl sovietic prin care nu recunostea integritatea teritoriala a Romaniei s-a produs in cadru1 Conferintei de la Geneva din 9 aprilie - 19 mai 1922. Seful delegatiei romane, Ion I.e.Bratianu, a propus ca normalizarea raporturilor dintre Romania si Rusia sovietica sa aiba 1a baza urmatoarele principii: recunoasterea de catre Rusia sovietica a puterii suverane a statului roman asupra teritoriulni sau; netolerarea pe teritoriul celor dona state a organiziirii unor bande inannate ce ar pregati actiuni ostile contra celuilalt stat; restituirea integrals de catre guvernul sovietic a tezaurului confiseat. in ~edinta din 17 mai 1922, G. V. Cicerin a dat urmatorul raspuns: "Respeetul statu-quo-ului intre Ucr-aina $i Romania, de exemphr, nu echivaleaza deloe, pentru Rusia, cu recunoastereastatu-quo-ului teritorial actual al Romaniei si, in particular, cu recunoasterea ocuparii prezente a Basarabiei de catre Romania".

Dupa multiple negocieri, s-a convenir organizarea unei coaferinte romano-sovietice la Viena (27 martie - 2 aprilie 1924). Desi obiectivul conferintei f-a constituit problema reluarii "relatiilor normale intre cele doua tari", Uniunea Sovietica a folosit acea conferinta "ea 0 tribuna de propaganda ~i oa un prilej bun de a cere plebiscit, recurgand astfel la 0 idee inutila ~i provocatoare de agitatie ~i neliniste". Astfel, ~eful delegatiei sovietice, N .N. Krestinsky, a declarat, Ia 2 aprilie 1924,ca "guvemul sovietic continua sa eonsidere Basarabia ca o parte a teritoriului U.R-S.S., dat fiind cil. el nu poate desigur reeunoaste eli ocuparea Basarabiei efectuaHi In 1918 de trupele Romaniei prin foqa si vio1en¢ ar _fi creat pentru Coroana Romaniei oarecare drepturi asupra Basarabiei", in consecinta, N .Krestmsky a cerut inceperea discutiilor asupza cenditiilor organizarii unui plebiscit in Basarabia, tn replica, seful delegatiei romane C.Lan_ga-Ra~oanu a reafirmat punctul de vedere al.guvemului Romamei, ca tratative1e trebuia sa plece de la prineipiul respectarii statu-quo-uhii teritorial: "Caraeterul eminamente roman a1 Basarabiei, cat si actele repetate de autodeterminare fae inutila ~i jignitoare erice propunere de plebiscit". In asa mod, Conferinta romano-sovietica de 1a Viena a esuat,

La scurt timp de la esuarea Conferinjei de la Vi en a, in ziua de 29 iulie 1924, Biroul Politic al Partidului Comunist (bolsevic) a adoptat hotararea eu privire la crearea RAS.S.

ROMANIA iN CONTEXTUL INTERNATIONAL INTERBEUC

•

I Moldovenesti, in cadrul R.S. S. U erainene. Se preconiza c~ granita apuseana -~noii republici sa fie pe raul .Prut, ceea ce vadea intentia u.R.S.S. de a anexa Basarabia,

Con com itent, conduoerea sovietica pregatea declansarea unei actiuni de amploareImpotriva Romsnie], care ar fi oferit pretextul pentru 0 interventie a Annatei Rosii, Planul de aetiurre a fost aprobat de Comintem, Conducerea generals a "revolutiei" era incredintata unei "troici" alcatuita din Badulescu, Goldstein ~i Kaliforski. De realizarea pracrica a operatiei se ocupa comisarul Andrei Kliusnikov, zis N enin, Acliunea a fast declansata in sudul Basarabiei. Din, U .R. S .S. au fost aduse anne. munitii, materiale explozibile care au fest trecute clandestin eu barcile peste hot arnl Romaniei,

In dimineata zilei de 11 septembrie 1924, un grup ;;-::;::;:'ir;;-t,~0i0::"'"';;:;;J:i~~~::::;::;:;:;;;;;;;;;G1

inarmat a ataoat targu1Nikolaevka dinjudetul Ismail, dar actiunea a fost reprimata de armata ramana. lnsa actiunea a fost reluata la Tatarbunar in seam tile de 15 septembrie, ~~11'iEIJ1I[

Grupurile armate au ocupat primaria ~i au proclamat Republica Savietidi Moldoveneasea, in compotrenta V.R.S.S. Din ordinul lui Nenin au fast adusi loouitori la primarie, carom Ii s-a comunicat ca Basarabia s-a declarat republica sovietiea, Dar rascoala nu s-a extins cum se preconiza de eatre organizatorii ei, asupra intregii Basarabu. Armata romana a intervenit in _loqa ~ a restabilit ordinea, arestand 489 persoane (inclusiv 9 moldoveni), Dintre acestia 85 persoane (toti de origine alogena) au fost condamnati la diferiti termeni de Inchisoare,

Despre aceasta actiune Partidul Comunist Roman n-a fest reluarea relatii/o! diplomatice romlmo-sovietice

(1934)

pus la curent. Seeretarullui general Elek KOblosconsemna :

"Cu Tatarbunar nu am obtinut nici 0 legatuta. Pentru noi era 0 surpriza. Nici tovarasii nostri din Chisinau nu stiau nimic despre aceasta. Ulterior am emis un ape! pentru Tatarb-unar in treilimbi (~i rusa)",

Cu ocazia reprimarii rascoalei de la Tatarbunar propaganda sovietica a tnobilizat partidele eomuniste din intreaga lume ~i uneleperseane marcante, preeum Henri Barbusse, Romain Rolland, Louis Aragon, avocatul roman e.G. Costa-Peru in actiuni de condamnare a guvemului Romaniei,

La finele anului 1931 ,:~i inceputullui_1932, in spirituI Pactului Briand-Kellogg (27 august 1928), intre guvernele Romaniei ~i UR.S.S.au avut loc 1a Riga tratative privind incheierea unui pact de neagresiune intre cele doua liiri. Cu acest prilej, reprezentantul roman, Mihail Sturdza, a cerut excluderea dintr-un eventual document a oricarei mentiuni privind existenta unui litigiu teritorial mtre cele doua state. La rfuldul san, delegatul sovietic B.S. Stomoniakov a precizat: "Rusia sovietica nu va Incheia riiciodata un pact de neagresiu!_le cu Romania care sa cantina termenii urmatori: 1) integritate, 2) inviolabilitate, 3) suveranitate".ln asa mod, tratativele s-an Intrerupt.

o ameliorare a relatiilor romano-sovietiee se va produce doar la 9 iunie 1934 cand, la Geneva, s-a produs un schimb public de scrisori Intre N.Titu.lescu ~iMLitv.inov, care consemna reluarea raporturiJor intre cele doua tan.

Cu acelasi prilej, cei doi.ministr! au confinnat in seris un acord, care consemna cit au convenit asupra unnatoarelor: "Guvernele tarilor noastre i~i garanteaza mutual plinul ~i intregul respect al suveranitatii fiecaruia din statele noastre §1 abtinerea de la arice imixtiune, directs sau indirecta, in.afacerile interne ~i in dezvoltarea fiecaruia dintre ele ~i in special a oricareiagitatiuai propaganda §i a1 oricarui fel de interventitmi sau de sprijin al acesrora",

Stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania ~i Uniunea Sovietiea, dupa 16 ani de intrerupere, a . reprezentat un moment esential pentru ambele state, contribuind La diversificarea raporturilor dintre ele, Astfel, IIi vara anului 1934 a avut 100 0 oonferinta rommo-sovieticaprivind dezvoltarea relatiilor econcmice; In 1935 Romania a ridicat orice prohibitie aplieata importnlui, antrepozitarii sau tranzitului rnarfurilor din u.R.S.S.; aufost recunoscute drepturile de proprietare pe care supusii sevietiei le avean in Romania. In 1935 a fost reconstituit podul dintre Tighina ~i Tiraspol, facilitandu-se astfel transportul de pasageri §i marfuri intre cele dou! tari.

NfCQ/ae Titufescu ~i Maks/m Lltvlnpv discutlJ.

f ..... ~ - .... .........._ .. - ... -~ .................... ..__ .. _ ........ ~ ....... ----.- ....... _-- ... ------ i

! • ~numeraf; fac_torii. care au anihilat i i procesul de aproplere diIJtre U.R.S.S. j I Ji Romilda. i

._~ ~ _~ ~~ ... _ ... __ ....... _ .... _ .... ......__............_~ J

59

CAPliOLUL£II

La 15 se:ptembrie 1934, Uniunea Sovietica a devenit membra a Ligii N ap.unilor; guvemul sovietic se obliga "sa respecte ~i sa Ulentina in contra oricarei agresiunl externe integritatea teritoriala ~i independente politica existent! a taturor memhrilor Societapi". Angajamentul guvemului sovietic era, evident, valabil ~i in eeea ee priveste Romania, care se numara printrernembrii fondatori ai Ligii NaFunilor.

De asemenea, Protocolul din 21 iulie 1936 de la Montreaux, dintre Romania ~i V.R.S.S, - care cuprindea principiile de baz! ale unci preeonizat pact de asistenta mutuala =consemrreaza acordul de. principiu convenit Intre ministrul de Exteme a1 Romaniei, N. Titulescu ~i omologul sau sovietic M.Litvinov, asupra unui act de asistenta mutuala bazat pe respectarea reciproca a .independenjei §i suveranitatii eelor doua state. Dupa conventia de definite a agresiunii din 1933, Protoco1ul din 21 inlie 1936 era 0 confirmare clara a recunoasterii granitei de rasarit a Romaniei, deoarece doeamentul consemna: "Guvemul u.R.S.S. recunoaste c!, in virtutea diferitelor sale obligatii de asistenlli, trupele sovietice nu vor putea trece niciodata Nistrul tara a cerere formala macest sens din partea Guvemului regal al Ronraniei ( ... ). La eererea Gnvemului regal al Romaniei trupele sovietice trebuie sa se retraga imedlat de pe teritoriul roman la est de Nistru ( ... )".

in ju stificarea drepturilor Romaniei asupra Basarabiei, N. Titulescu a prezentae 0 eonstructre juridica

interneiatil pe urmatoarele elemente:

1) principiul nationalitatilor - Basarabia fiind locuita in mare rnajontate de romani;

2) votul reprezentativ al Sfatului ram din 27 martie 19 aprilie 1918;

3) Protocolul de la Paris, din octombrie 1920;

4) Conventia de la Londra de definire a agresorului, care preciza ca prin teritoriu trebuie sa se inleleaga teritoriul pe care se afla un stat in aoelmoment istoric;

5) dreptul international in vigoare - cand V.R.S.S. a fost primita 111 Liga Natiunilor, nu a formulat nici 0 rezerva~ asnpra Basarahiei;

6) cand.Romania a.devenit membra a forumului de la Geneva, ea poseda deja Basarabia prin votul parlamentului de Ia Chi$inau ~i prin tratatul din octombrie 1920.

in august 1936 N.Titulescu a fost illUi.turat din functia de ministru de Externe, din eauza, in primul rand, a esecului politicii de securitate colectiva, OR urmare a atitudinii conciliatoriste promovata de Marik:

Puteri occidentale fata de politiea agresiva a Germaniei ~i Italiei.1n aceste imprejurari, situatia Romaniei devenea tot mai difioila, mai ales ca Polonia se orienta deschis spre Germania, iarIugoslavia spre Italia.

1nIaturarea1ui N. Titulescu a fost perceputa la Kremlin ea 0 schimbare a politicii exteme a Romaniei. Apreciind di M.Litvinov mersese prea departe in demersunleoomune cu N.'Iituleseu, guvernul de la Moscovaa profitat de schimbarea aoestuia pentru a dezavua .intelegcrea convemta ~i a reveni la mtransigenta in.iJiala.

Cenvingerea lui N. Titulescu a fost ea Ronraniei.li era necesat un ttatatcu Uniunea Sovietica, inainte ea aceasta sa ajunga La 0 inte1egere ell Germani a sau sa fie atacata de ea. "Si acest tratat - arnta N. Titulescu - trebuie sa fie facut in timp util, altfel apropierea ruso-germana se va face impotriva noastra" . Pactul de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939, insotit de Protocolnl aditional secret, au demonstrat eu prisosinta eapacitatea de previziune a ilustrului om de stat roman.

I' _ _ ~ ---- ------'"" "' -~ _ .. _ __ - --- ------- - ----~ -~- - - ~ --- - _., - ;o.r_ -"1'1---"- -- .. ~-- - _ - ~- - .. - --~- .. ~ ~ ----- .. ----

i· ComentatJ argumente/a aduse de N. Ti.fu/escu in justiflcarea dreptut#or Romaniei lnterbeficeasupra ! i Basal'lfbfei. Suntefl de aeord? Dal Nu. Argumentaf/-va opinfa. i

.. ... ' .... ~ ... _~_ .... .. __ .. ~ __ a .... ..,4 __ ,,'a ... _"" ~ __ .. __ • __ .... 10 .. _ ............. _ ... _ ... _ ... ~ • ~_ .. _. ~ .. .... _ .......... __ ........... _ ....... __ ~ ~ .. _~ .I'

.:: Vocabu/{l}'

Caduc/tate - ineflcacitatea unul aU jiJridlc ce urmara a sUNeniril unui even/ment ulterior rocheleri/lul. De Jure - (lat. - de drept) - looutiune prin c~rese desemneazll ositualie previizuttJ de Jeg~.

Pleblsc;t (lat. plebis scftum) - consajtare a ceMten/for dlntr-un terltoriu, cafe urmeazl§ st1I se pronunte prin UdaU S/ilU "nu" asupra apartenen(ella un anumit stat (dec1a.tarea IndependetJrei sau recunoa§terea autbrl(i1fil altul stat asupra acestui teritoriu).

60

Crol'loiogie

ROMANIA TN CONTEXTUL INTERNATIONAL INTERBEL1C

1920,. octombrie 18 - Tratatul de la Paris privind recunoasterea unirii Basarabiei eu Romania. 1924, martle - Conferinta romenc-sovietica de Ia Viena,

1934, Iunle 9 - stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania ~i U ..R.S.S. ~

1936, iulie :11- perfeetarea protocolului privind pactul de neagresiune intre Romania ~i u.R.S.S. In

document se preciza, de patru ori, ca granita de stat intre cele doua tan era Nistrul,

1936, august - N. Titulescu a fost inlaturat din fruntea Ministerului de Exteme al Romaniei. Acest fapt a fost interpretat de Moscova ea "0 schimbare a politieii externe" a Romsniei.

1939, mal 3 - Ma,ksim Litvinov este inlocuit de catre Veaceslav Molotov.

1939, august - V.M. Molotov declara eli "ill partea de sud-est a tarii existll probleme nerezolvate, dar care vor fi solutionete in. eonfonnitate en interesele vitale ale n.R.S.S.".

1940, Iunie 26 - Ultimammul sovietic de evacuate a Basarabiei si Bucovinei de Nord. 1940, tunle 28 -lnaintarea Armatei Rosii in teritoriul Basarabieisi Bucovinei de Nord.

I ....... ----- ... __.·-~~-- .. ---~-~-----------~-- ..... __ .. _ ..... _._ .... .. __ .. _~ ... ......,..._._ __ .... _ .. ____. __ .. r~ ~_ .. ~ ~ ~ ,._· .. _f

! • E:xpunep-va opiniB dBCii a fast pasibilii a altii evoJulie a relafii/or romiino-sovietice din <Ieee perioadii. i ~ Argumentali·va eoncluziile.

. .

....... .._ .. __ ...... --.-!"' .. - ... -_ .. _-- .. --- ----- ........ --~ .... _-_ ...... _-- .. ------- --------- -- _ .. --- .. - .... -~ ...... ---~ - ...... ~ - --_ .. _&_~ .. ~-.-----.-------- .. ~-- ..... ~ ...... _--- ... _'"'_ ........... --

Data

z,

Consecinfe. declzjj

• Com'pletap tabelul: "E\l'enimente·diplohi.atice .refetitoare la problema Basarahiei' .... san '~vefLi.mente ale re atiilor d~lomaticeromano-sovietice".

Evenimentul

Prebleme abordafe

• dijIe a fost; In accept-in lui N.Titu.lescu, construetia juridicii ee justifica drepturile Romfuriei asupra Basarabiei?

* Organizap. 0 <iezbaferepe tema"Problema Basarabiei -problem..a istoricaartlficiala", san "Problema Basarabiei =aspeet'istoric sau politic?":

* 'Efectuati 0 .investigatie ~i elaborap 0 comunicare .istorica referitoare Ja unul din evenimentele diplomatice sovieto·romane,

• Redactati un eseu; "Problema 'Basarabiei in relatiile romano-sovietice din perioada interbelica

61

,101 .• ,
CAPITOL lJL IV
-
CUL lURA ,~l ~TIIN'TA IN PERIOADA "
IS
INTERBELICA I,
i'
i'j T~ '_ ',' :;; :'~~",~ :lb...~. -~"'.t,~",:".:
,. - ~ Trasatur] generale. inva~amantul, literatura §j arta

~. Realizari in domeniul stllntetor exacte

. ~

§i al celor umaniste

~ Studiu de caz: Personalltatl

J

basarabene

~ Lectte de sinteza: Cultura §i §tiin1a in Basarabla Jnterbelica

rF"":::--""'===C-=::==;;'=-"""---'=~-=="":==-"""="'l

11 Lecturi suplimentare* Ii

:: ·1:

II Llvezeanu L Culturiifi na.{ionqlism in Ii ilROmtinia Mare. 1918-1940.13uc. 1998. II ! King Charl, Moldovenii, Romania,;! ilRusia ~i politiea culturald. Chi'~inau, 1'2002.

il Colesnic Iu. Basarabia necunoscutd.

lIChi~inau, 1993. I

'l !'

· .

· .

· .

· .,

1~--.-.:.-.;:~~ ~=.~.! .... ~..;_==-:: ... -:o:,:-:-=-:=-=.:==-.=-==-.;;;;.·Jj

Harta stiutortlor de carte din Romania (1930)

c::J. Sub 20 020-25 t.::::=t 25·30 D 30-35 I~ ~_J 35-40 t;m 40-50 milS0-BO III 60-70

70·80 "Peste80

62

CUl TURA $,1 §TIINTA IN PERIOADA INTERBELICA

"..

§1. Trasaturi generale. Invatamantul, llteratura §i arta

• 0 fJoua etapa In viata splrituaJa

• Cultura $; §tiinta romaneasca interbeUca: expa-nsiune, va/oare. integrate europeen«

• ExpJozie de ta/ente .§i reaJizari inteJectua/e

Triisiituf'i genl'ule. Accelererea procesului de rnoder-

nizare asocietiipi, eIiberatea rnariler energii spirituale incatu~ate

de-a lunguI secolelor de dominatie strarna, unirea tuturor fortelor spirituaLitatihomanesti, esiguraeea unei beze materiale mai Bolide, setea de cultura a poporului roman,au permisinregistrarea unui adevi rat salt calitativ in dezvoltarea invalamantului, ~tiintei 9i culnn ii.(A)

NouI spatiu statal a benefieiat de contributia neingradita a tuturor provinciilor la valorilestiintei 9i culturil romanesti, Este cunoscuta unitatea culturala care exista ell mult timp inainte de 1918, unitate care n-a exolns anumite partieularitati, de la o provincie 1a alta. Aeeste partienlaritati, ce nu-i alterau unitateafuodamentala, 0 imbogateRl.;l ~ii dlideau un farmeo aparte, Descatusand energiile spirltuale, Unirea din 1918 ~i politic a statului roman au realizat - in pofida unor obstructii si neimpliniri - 0 solidarizare a provinciilor ~1 partieiparea La viata culturala §i ~tiinti:fica a ettiicilor romani 9i a minorifaplor nationale, tara niei un fel de discriminare ..

Eferveseenta intelectuala s-a manifestat printr-o veritabilii explozie a tipariturilor: revistele, ziarele ~icartire editate impunandu-se nu numai prin candtate, ci ~i prin oalitate. Liviu Rebreanu i~i exprima, in marne 1923.increderea deplihli in dezvoltarea vietii spirituale, oa urmare a elibetarii nationale, Marele prozator ,~i am de actiune in planul politicii culturale afirma: "Viitorul e al

nostru, Pana azi no-am luptat cu veacurile 'ca sa ttaim. De-aici incolo vom dovedi lumii ca ttaim aievea, prin cultura romsneascf".

f:>upa 1918, oomplexele provineiale au displirut cCl;I repezieiune, dupa cum seeietatea romaneasca s-a eliberat in mare masura de problemele locale, regionale, largindu-si aeeesul Ia viata spirituala europeana 1}i mendiala. "Mai ales scum, dupa intregirea

politics, toate natiunile pama:nttilui ai}teapta sa vad-~ ce _.- ...

vrem sa tim ~j ce 10c voim sa ocupam incadrul istoriei univers ale " , preciza Simien Mehedinti In incheierea discursulni de reeepj:ie la Academia Roman!, rostit Ia 6 iunie 1920. "Tara nQastra a devenir apta-aconsemnatmai tatziu, cuautoritatea-i bineounoscuta, Tudor Viann - sll: intre in marele dialog universal at culturilor, aducandu-si eu mal multa rodnicie oontributia la refommlarea 1}i solutionarea unor probleme-cheie ee confnmtau con~ti1nta umanitajii",

Cultura§:i stiinta romfuli interbelica pot fi caracterizate sintetic prin cateva ouvinte: expansiune, valoare, integrare eurepeana, Desavar~irea unitiiJiinationale

Dooumeniar I-=-~

"Romanla Ma:r~ nu este numal un apogeu PQlitic !J'f mllifar, oi $i 0 ~are I impulsjune dfitEi energiei roma-ne~ti'l Ace.asta lmpuls1utle se va resimti in eu-

ff:l .. nd, Toate puterile. ae.-muno.a, in toate I direcliile, se vor Intensifica. Va fi 0 incordare urla~8, incordarea unul nearn intreg, caruia I s-au daramat zagazurile. I Fo'1ele clese8tu~ail~ vor navali tumultuoase pe'toa:te taramurile de actlvttate, Pretutinderii vom vade ea energiaroma-I rreasea eldinzandu-§i manitestarea. In vlafs eeonomlca, prscurn ~l in caa ' finaneiar~, in viala poiitfci'sau culturala I vom Tntalni puterile aceluia~j neam, desfai}urafe in toataarflplo_area spre a erea",

Pathfil.!ieicaru, Pr.inci'pii dapolitica halionala (1919).

i • Demonstra~ cu exemple concrete ! i din dive,rs·e domenii ale aulturii ro- ! i matle§t; interbefice- realizarea prezi- : ! cer;; lui Pamfil $e;Cflru. 1

~ ~_& - .,_~.II! _ ~ _ _ ~~_ ~

Mfron Cristae primul patrlarh al

RomfJniai

Gurfe' Grollu Mitropolftul 8asembiel

63

CAPITOLUL IV

a contribuit la avantul deplin a1 creajiei. ~timjifice si telmice, la dezvoltarea mvatfun:antului de toate.gradele, a literaturii si arrelor.

o eontributie insemnata la afinnarea spiritua1italii roman~ti a adus Biserica, Rolul eia crescut odata en adoptarea legii despre organizarea Bisericii Ortodoxe (1925) ~i alegerea primului patriarh al Remaniei - Miron Cristea (l925~ 193 9).

inviitiimiintul coastituie domeniul fundamental pentru ridicarea nivelului de cultura a poporulni, pentru formarea de cadre necesare eeonomiei, :vie!ii administrative, activitatii soeiale, pelirice, stiintifice, Din aceste considerente, dupa 1918 preocuparea tuturor guvernelor Romaniei interbeliee a: constituit-o dezvoltarea mvatijrnantului primar, sporirea numarului stiutorilor de carte, Iiehidareaanalfabetismului, (A) Astfel, 'inVat!mantul si-a marit, eorespunzator .noului stat, numi'lrul deelevi ~i studenti; scoala de 7 ani a devenit obligatorie sia incepur sii functioneze si in lirnba minoritaplor natienale, s-a reintrodus bacalaureaml (1918), iar la Cluj, Cemauti si Chisinau, capitalele provineiilor isteriee reunite, au luat fiinta instirutii de Inva!all1lint superior.

Grape efortului statului roman.ritmul de raspandire a ~tiinlei de carte s~a intensificat dupa 1930. Buni1oarit, in anul ~colar 1936/l $137 functiooou 2.104 grlidini1e de stat eu 125.350 copii, la care se adiiugau 171 gd'dinile partieulare frecYentate de 8.954 copii; existau 15.630 ~ooli primare ale statului en 2.338.851 copii, L407 icoli particulare en 141.240 copii; la aeestia se, adaqga 2.043 eop:ii pTlWaraj:i in famine ~j prezentap la examenele partieulare pnutein scolile primare ale statului. Comperativ cu anu1191.9, primm an de dupa:

Unire, mrmarul eleviior a crescut de 4 ori, sl corpului didactic de peste 5 ori, al ~colitor de circa 4 ori. Copiii apartjn§,nd minpritittllor n,aponale sveau asigurat dreptuJ de a 'invi1.ta; astfel, tn 1930, din totalul copiilor care frecventaq wallie primareale statului, 1.912 .. '189 erau romani, 113.070 - maghiati, 57.958 - germaai, 29.025 ~IU~i, t'f3_178 - ruteni ~i uerainem, 59.522 ~ bulgeri, 51.054- eyre.i. 21.997 - turei ~i tiitari etc.

Luand in caleul procentnl mediu de crejtere a stiutorilor de carte, se desprinde coneluzia dt in 1939/1940 numarul acestora ajunsese Iacirca 80%, Aeest procent era mai mare decst al multor stateeuropene: Pormgalia ~ 34,8%, Uniunea Sovietica ~ 51,.3%, Grecla ~ 5617%, Spania ~ 57%eto.

Literaturu roman·aa atins performante cu adevaratexcepponale, dstorate unor seriitori cu.reala voeatieuniversala, precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Unul dintre-promotorii avangardismului pe plan european

,...---'''' •• 11 a. fost poetul rCiIllan Tristan Tzara, initiatorul miscarii dadaiste.

in critiea ~i istoria Iiterara s-aueviden-

. fiat George Calinescu (autorul monnmentalei lncrari Istoria literaturii roman:e de ta origin.i ponti In present, 1.941) ~i Perpessieius, initiatorul publicarli editiei complete a operei lui Mihai Eminesou.

Presa a cunoscut a diversificare spec-

, taculoasa, Numarul peciodice1or a creseut de la 16 (rn 1918) la 2351 (in 1935), iar tirajele ei au -atins cota de 4,5 milioane, Se publican periodice independente (''Universul'', "Dimiaeata", "Adevarul")~i de partid r'Vii~

V06umenfa, 1==="""'=:1

L.;pgea odes pre invafamantul prlmar' aL i

l' statulul Ii, i inv.a1amantului normal primar. 1924 (A)

I. IflVi!i.V~_mfmtul primer formeaza pHmul grad al rnva~amantulu!. Ei

cURrinde:

1) ~coara de Gop1i rnlel (graQini{ele

'I de'co.pii)i 2) :;;c081a primara;3) §coalele· §i cursurlle de adult!; 4) §coalele §i crasels speclale pentru copiii anorrnall I educabill. I

II. Tnvatamantul primer se preiUi:

Tn "ljlcoalele stalului (.§coale publica), in i §cb~lele s~·uinstitutele partlcula re sutorlzste de stat §I in familie, conform

: legii inval~manlUlui particular.

V. TnvaVirpantul primar este unitar tn 10t cuprinsul tarii.

VI. TnvgtamantuI primar asia obJlgatorlu §l gratul! in conditiunlfe pNlvazute de aeeesta lege.

VII. InvalamMtul prlmar in §lcoelate statulul se pred~ in limba romana. tn comunele cu populatla de alta limba decat llmba romana, Minlstar:u!1 nstrucliunil Publice va infiinla §coale primare cu Iiml1a de predate a PQPuJaliei respective, Tn aceeasl PrOgo'1ie ca §i in eomunele remanestt. Tn aceste §coaJe stw;Jiul limbii romane va fi Tnsa ob1igatoriu ...

(Cfesfolnatie pentru sluditll istoriei . moderne_# conlemporane' a romahiter in i)lY~~m_ifnlillpretmiV_er.stti:lr), I~ [996, p,358~3S9

... ~~~ "''''~r--~- - ~~ ~~- ~-_& _-- - -----~--~_ -~- - -~- - _~~ - -~.

i • Comenta'ti arlfcolele sob asp.ectui :

I -. ' - I

i reaflzi§ril dreptullJf /a 1nvJf.itura. I

~~ ... - .... - ...... --- .. ~ - .... "'---- ~ ---..-------------- .... -----~ ........... j

Uvlu Reb~liinu (1885-1944)

MinaR Sadoveanu (1880-1961)

64

CUL TURA §J §TIINTA TN PERIOADA INTERBELlCA

torul" - P.N.L., "Dreptatea" - Partidul Poporului, "Neamul Romanesc" - Partidul National Democrat, "Lumea noua" - P.S.D. ~.a.)

Universul plastic. Dupa Marea Unire, artele plastice au cunoscut $i ele 0 dezvoltare impresionanta, Dintre realizarile de maroa se cuvin a fi relief ate eele dator.ate lui Constantin Brancu~lunul dintre cei rnai prestigiosi seulptori ai tuturor timpurilor. Ansamblul de la Targu-Jiu (Masa taoerii, Poarta sarumlni, Coloana infinitului), realizat in anii 1935-1938, este 0 opera artistica de exceptie, ~i un omagiu adus poporului roman, luptei ~j jertfelor sale pentru iaurirea statului national unitar.

M utica. Prin George Enescu, muzica romaneasca a intrat eu adevarat in universalitate. Lucrarile sale, in primul rand simfoniile, exprima sufletul ~i aspiratiile _poporului roman, peisa.jul ~i frumusejile patriei, pe care le-a faeut cunoscute pe toate meridianele, Opera sa "Oedip", prezentata in premiers mondiala

la Paris in 1936, a deschis noi cai in dezvoltarea teatrului liric universal. Alta dirijoralii a fast ilustrata de Ionel Perlea, George Georgescu, Antonio Ciolan, care s-an aflat la pupitrul celor mai prestigioase orchestre din lume.

Teatrul: in teatru s-au impus actori de talent ea: C.Nottara, Tony Bulandra, Constantin Tmase (fondatorul teatrului romanesc de revista); pe scenele pariziene au jucat eu mult "''IJ--=~. succes actritele romance Maria Ventura, Elvira Popescu, Alice Coces.

Ce/oana inflnitulul

George Eneseu (1881-1955)

Marlle capodopereale 11.11 Constantin Bl"ancu§i:

Poatta sarul:uluf

Masa lacen;

65

CAPITOLUL IV

.::'t:"~ ::~:.. If

'::' . :.{ _ . Vocabular .

" ~ .

A vahgard/sm - curent intelectuai, caracteristic sec. XX, Gare lupta Impottiva forme/or ~i tradftii/or consacrate. Dadaism - curent artIstic care nega once legtlturll aintregfindire fit e-xpresia artlstica.

r-:-~-~;~- ;:;;~;;~n-;;~~i- a7a~~~;~~~-~nt~-~ult~raJ~a;;;;t~~~-~f~-;;;ijn;~-i~~~~~~~~~~---.- .-----.--"- --------1

, ,

i, ~ ~~~ .. ~ ~~ ~ _~~ ~ _ &.~ .,........_~~~ "' ..,._~ .. ~~ & • • __ ~ ~ __ ~ .. ~~ ~ .. & :.. _ Ii._J

Crollo1ogie

1919, mai 25 -prima anditle la Bucuresti a Simfoniei a Ill-ade George Bnescu (dirijor: compozitorul) 12 septembrie -decret-lege privind infiin~area UniversiUitii din Cluj. Primul rector: Sextil Puseariu. 1920-1921- Liviu Rebreanu, "Ion" (2 vol.),

1920, apriJie 4 - prim ul film de de sene animate romanesc, "Pacrua in Luna". creat de desenatorul Aurel

Petrescu,

1921- Ovid Densuseann, Literarura roman! modema (vol, I~II); vol. 1Il- 1936).

1922 - Liviu Rebreann, "Piidurea spanzuratilor". Lucian Blaga; "Culturasi cunostinta", 1922-1924 - Constantin Kiritescu.vlstoria razboiului pentru i'ntregjrea Romflniei" (2 vol.).

1923, hmie 28 - Legea asupra proprietatii literare ~J artistice, care _proc1am.a principiul respectarli ~i

garantarii p.(opnetapi creatiilor intelectuale,

1924-1925 - Engen Lovineseu, "Istoria civilizatiei romane modeme", vol, 1-2 (vol. 3-1926). 1925 - M'Sadoveamr, "Venea 0 moara pe Suet".

1926~1929- Engen Lovinescu, "Istoria literaturii romsne eontemporane" (5 voL). 1930 - L,Rebreanu. "Rascoala"

1933 - G.Bacovia. "Poezii' (editie definitiva),

1934 - C.Briincu~i i'nc-epe ansamblul de la Targu-Jiu; M.Sadoveanu."Fratii Jderi", vel. I; TArghezi "Versuri' (editie deftni'tiva),

1936-1937 - Dupa planurile arhitectului Duiliu Mereu se censtruieste la Bucuresti, pe Calea Victoriei, cladireaBibliotecll Aeademiei Romane. realizata in baza uneiceneeptii moderne atiit :in ceea ce priveste depozitarea dirtilor, dl.t 9i consultarea lor,

1937 - Gh, Opresou, "Pictura romaneasca din seeelul a1 XIX-lea",

_~~ ~~~ ~ ~ ~ ~ r ~,~. ~~., ._. __ ~_~ _. ~~~ __ ~_~ __ r •• ~ __ "m ~_ ~~~ ~ _~.~ ~ ~ _ ~"&~ ~~ __ a __ &_~ __ ~ __ y_~~_&. __ ~_~,~_"'_~_~

" ,

:- Completat~ tabeful cuett» denumiri de opere artistlce pe care fe cunom$leti, realizate l'n Rom~nia interbeJica. i

: 'I

, ,

J,.. .. I1 ... __ ..... • ....... ._ _._._....... _ ....... _ .. _~ .... ...._I. .. oI._. __ ..... .. ...... ..._. ~...___ .. .. .......... .. .... _. ......... _ ........ .,. _. - . .. .,..- __ .,.;

• Evidenp:ati prineipalele directii ale culturii ~i ~tiin!ei romane :interbe1i~e.

• Bnumersti realli:ari in domeniul uwatfunantului ~i argI:Lmentati importanpllor in perspectiva de-zv:olt!rii social- economice-a Romaniei,

• Elaborati tabelul: Liieratura,¥l arta romsneasca in perioada interbelica.

Autor

Curent artistic

Opere importante

*Demon'Stratl existenla unei relatu ·interHependente intre reaIiZiirile economiee, politic~~i eulturale ale Romaaiei,

wEfectna1i o in estiga'p-e~tilnpfica. $i elaborati un discurs oral san scris referitot la activitatea unei personalitati de cultura din Romania interbelica sau un eseu; "Constantin BJMCU9i - cx.PQnent a1 artei romane~ti~~i universale,

66

I

CULTURA §I §TIlNTA IN PER10ADA INTERBELICA

§2. Reallzari in domeniul stllntelor exacte !ji al celor umaniste

Vastele acumulari cantitative de la star~itul secolului al XJX·lea ~i inceputul celui de-al XX-lea, conditiile create dupa • Marea Unire din 1918 au permis realizarea unui adevarat salt oalitativ in stiinta romaneasca. tn perioada interbelica (ineeputu! perioadei este mareat de actele de UIlITe din cursul annlui 1918, iar incheierea acesteia, fn ce priveste cultura, include chiar l1i anumite realizari de dupa 1944, rezultat ale acumularilor anterioare care, prin spiritul lor, apartin perioadei interbelice) s-au afirmat putemic scolile romanesti de matematica, medicina, istorie, geografie, sociologic, filozofie, au trait ~i creat marl personalitati care au imbogapt tezaurul ~tiintei §i eulturii universale,

Matematica: inaceastaperioada au luatat oreatorii scolii matematice romanesti: Gheorghe TiJeiea, Traian Laleseu ~i Dimitrie Pompei, cu contributii remarcabile 1n dezvol tarea acestei . ~tiinte pe plan mondial. Gheorghe Tite-ica fondatorul geometriei diferentiale eentroafine, a realizat Iucrari remarcabile r=-:--,,=~=----:- ... in domeniul geometriei diferentiale, .introducand noi clase . §i siLprafete, curbe §i rete le, care ii poarta numele. Traian Lalescu este unul din fondatorii teoriei ecuatiilor integrale, recunoscut ea atare in planul stiintei matematice universale, Dimitrie I~-~_. Pompei a adus. contributii fundamentale la teoria r ....... -. __ functiilor ~i a ealculului functional; a definit functii, r--_ care ii pearta numele, precum §i notiunile de derivata r--- .... - areolara ~i distanta intre doua multimi incruse. Scoala I-_'~"'matematica romaneasca si-a ca§tigat un autentic I-~---=--=-:----:;:--,;;----;:P-~

prestigiu international, a contribuit efectiv Ia B~~~eJ!Ijit!!lll.!!II!!I! dezvoltarea acestei ~tiinte fundamentale.

M edicina. Medicine romaneasca a fost ilustrata de savanti prestigiosi precum Victor Babes - creatorul scolii romanesti de morfopatologie si microbiologie, §ilon Cantacuzino - fondatorul scolii naponale de imunologie ~i patologie experimentala, Gheorghe Marinescu- intemeietorul scolii romanesti de neurologic - a aplicat, printre primii in lume, metode histolegice §i metoda anatomoclinica In cercetarea ~tiintifica. Constantin Ll'arhon - creatorul scolii romanesti de endocrinologic ~i unul din fondatorii ei pe plan.mondial= este autorul primului tratat de endocrinologie din lume, a eercetat batranetea §i tratamentul ei, fund unuI dintre mtemeieiorii geriatriei -ea 0 noua ramura a stiintelor medicale.

La ameliorarea starii desanatate a poporu1ui roman a contribuit Institutul de Seruri ~i Vaceinuri infiir$t in 1921 de dr. loan Cantaeuzino. Un succes important a fest obtinut prin eradicarea uneia dintre cele mal teribile boli - malaria. - prin eforturile medieilor .romani in fnmte eu Mihai Cines. Nicolae Pauleseu a facut cercetari sistematice asupra diabetului, rensind sa descopere

• §coa.la matematica romaneasca

• Marl realiziirl In medicina, bi%gie, geografie

• Aplicarl practice ale reaJizariior in §ti/ntele tehnice

• ~cofi ,; sinteze in domeniul §tffnfe/or umaniste

Gil, file/os

Fsr.;ultatea de medlcina dIn Bucufe§tJ

C.I.Parhon

67

CAPITOLUL IV

medicamentul pe care l-a numit panereina; r-ezultatul experien[elor sale a fast publicat ill august 1921 intr-o revista internationala de specialitate din Belgia, cu opt tum inainte de canadienii Fr.G. Banting ~i Ch.H. Best, care au anuntat descoperirea insulinei (echivalentul pancreinei), in 1923 savantii canadieni au obtinut Premiul Nobel.nesocotindu-se prioritatee savantnlui roman.

La randul sau Stefan Odobleja este autorul primei variants elaborate a conceptiei cibemetice generalizate, expusa pe larg in cartea saPsihologia consonantistd, tiparita in 193810 limbafrancezn, Pentru a descoperire similara, matematicianolamerican Norbert Wiener, care in 1948 a pub lie at lucrarea Cibernellca, deci cu 10 ani mai tfirziu, a primit Premiul Nobel.

Stiintel« tehnice. Cercetatorii romani au adus contributii remarcabile in stiintele tehnice, multe dintre deseoperirile lor avand largiuplicapi practice. Aurel Persu a construit primul automobil aerodinamic rara diferential din lume. Traian Vuia a realizat generatorul eu aburi cu ardere interns. in camera inchisa, care Ii poarta numele. A. construit (in 1918 ~ 1921) doua tipuri de elieoptere, inzestrate ell rotoeoale perfectioaate ~i stabilizator orizontal. Stefan Procopiu a adus contributii notabile in domeniul electromagnetismului, opticii, geomagnetismului ~i termodinarnicii; in 1921 a descoperit depolarizarea longitudinala a 801utiilor coloidale ~i a suspensiilor cristaline ("fenomenul Procopiu"), fur in 1929 discontinuitatea magnetizarii unni fir feromagnetic strilbiitut de un curent electric altemativ Ctefectol Procopiu"). Henri Coanda a adus contributii fundamentale m demeniul aerodinamieii experimentale $i a constructiei de avioane, Elie Carafoli afondat scoala.romaneasca de aerodinamica, a efectuat cercetari minurioase mmpra aripilor de avian, a adus contributii importante la proiectarea $i construirea avioanelor romane§ti la IA.R. - Brasov, unde a indeplinit molt! vreme functia de director tehnic, invafMorul sas Herman Oberth a fundamentat constructia, functionarea si utilizarea motoarelor - racheta in astrenautica ~i in tehniea militara, fiind considerat fondatorul astronauticii e plan mondia1. in 1925, Radu Stoika a construit primul hidroavion romanesc,

Gheorghe Cartianu a pus bazele seolii romanesti de radiotebnica ~i radiccomunieajii. in 1926 au fost realizate primele emisiuni radio sub conducerea profesorului Dragomir Hunnuzescu, eel care avea sa devina presedintele Societatii de Radiodifuziune; la 1 noiembrie 1928 si-a ineeput activitatea sub conducerea sa postul de radio Romania.

Geograficto ~n geografie s-a impus Simian Mehedinp - intemeietorul scolii romanesti de geografie - care, in Iucrarea sa Terra (2 vol., 1930) a fundamentat 0 conceptie proprie, cu larg ecou international, potrivit careia parnilntul se prezinta ca un ansamblu unitar de fnvelisuri planetare. Vintila Mihailescu a elaborarprima sinteza asupra geografieifizice a Rominiei (1936).

Biologia. Scoala de biologie a fost ilnstrata de Ion Borcea (care a pus bezele scolii romanesti de hidrobiologie), Emil Racovija - creatorul primului institut de biospeologie din lume (1920, la Cluj), participant la explorarea Antarcticii, Dimitrie Voinov - :intemeietorul ~eolii romane~ti de citologie.

Ttslen VlJia

flenFi Coandi!J

!jtef.an Procopiu

68

CUL TURA ~I ~TUNTA iN PERJOADA INTERBELICA

Gdndirea social-politicd: Curente jilozoji<:e.

Perioada interbelica s-a caracterizat printr-o adevarata efervescenta a gandirii social-politice, care a evidentiat vocatia romanilor spre sinteza actului de cultura, Operele publicate de Lucian Blaga se constituie in veritabile contributii privind filozofia existenjei sau ontologia misterului, filozofia cunoasterii, a culturii, a artei, filezofia mitnlni §i filozofia religiei, Constantin Radulescu - Motru este fondatorul unei conceptii proprii - "personalismul energetic'<- conform careia menirea filozofiei este ca odata cu integrarea persoanei umane in natura, potrivit cuceririlor stiintei, sa satisfaca §i nevoile subiectivitatii, subliniind valoarea persoanei, a individualitatii omenesti in univers, Mircea Eliade si-a inceput in perioada interbelica uriasul travaliu care avea sa-} ilnpuna ca un mate specialist in istoria religiilor, orientalistica §i metodologie.

in filozofie, optiunii prooccidentale de dezvoltare a tarii se opune eurentul traditionalist. Un promotor consecvent al

traditionalismufui a fast Niehifor Crainic care eonsidera ea cultura crestina este cea mai inalta dezvoltare a spiritului uman, .iar .......... -------........".------........,

viitorul societ1ttu romjnesti se aft! in eredinta ortodoxa ~ in refuzulla occidentalizare. Un adept al lni Crainie a fost Nae loneseu - fondaterul. eonceptiei "trairismului" ce sustinea ortodoxismul tiriinesc ~i legatura lui cu romsnismnl, A criticat vechement civilizajia occidentala. ViziunUe lui filozofiee an fost utilizate de misearea de extrema dreapta.

Sociologic: .s co ala romaneaaca de sociologic, intemeiatll. de Dimitrie Gusti,s-a bucurat de un autentic prestigiu international. Gusti este fondatorul metodei "monografice", aplicata in special Ia stndiul viejii rurale, prin cercetari repetate ~i indelungate pe teren, in eehipe complexe, interdiseiplinare, A avut rolnl decisiv in crearea Muzeului =;..;.;..;~~-,:::.;..;-=..:~--"'-"'------..,._.j Satului, deschis in Bucuresti (1939); sub indrumarea sa a aparut, intre anti 1938-1943, monumentala lucrare Encielepedia Romaniei ( 4 volume).

Istoriografia. Istorlografia romaneasca a fost dominata de personalitatea lui Nicolae Iorga, recunoscut ca unul dintre titanii culturii universale. Opera sa numata circa 16,000 de titluri, eu 0 tematica extrem de variata: sinteze ~i monografii, colectii de Izvoare, probleme de istorie politica, economica, militara, literara, culmrala etc. Autorul Istoriei Romaniei in 10 volume (1936-1939)i a integrat istoria romanilor in istoria universala §i a adus contributii majore Ia studierea istoriei universale,

Vasile Parvan a intemeiat seoala romdneasca de arheologie, lucrarile sale - Getica (1926), Dacia (1937) §i lncceputurile vieJii romans la guriie Dundrii (1923) - aducand contributii fund amentale la cunoasterea istoriei vechi a Romaniei, precum ~i a zonei pontice in general. Gheorghe Bratianu a cercetat numeroase aspecte privind isteria Romaniei - indeosebi continuitatea romanilor in vechea vatrii dacioa, intemeierea starelor romsnesti, precum si universale - istoria Bizanpilui, a Mahi Negre etc.

Lucian Blaga

Nico/ae .Iorga

Nichifor Crainic

69

CAPITOLUL IV

Cron%gie

1920,aprilie 26 - irlfiitlt:ate.a la Cluj a primului institut speologic din lume,

1:921-Stefan Pmcopiu comunica La Paris descoperirea depolarizarii longitudinale a luminii decatre solutiile coloidale ~i suspensiileoristaline ('~fenomenul Proeopiu")

- Petre Andrei. "Sociologia revolutiei :}i Problema fericirii, Fundamentul san etico-sociologic".

1924 -fnc·ep sa,.piHurile arheolcgice la Ulpia - 'Iraiana - Sarmizegetusa subauspiciile Comisiunii monumentelor istoriee ~j ale Institutuhri de arheolegie din Cluj.

1925~ Ale lac La Paris €I demonstratie en prima lceomotiva acp onats de corestizarul some al lni George

(Gogu) Constantinescu.

- Traian. Vuia.realizeazs generatorul cu aburi, cu ardere in ca:mer1ilnchisa~i ardere instantanee; 1925-1928 =Alexandru Philippide, "Originea romanilor" (2 vol.)

1926-1928 - Nicolae Iorga, "Bssai de synthese de l'histoire, de I'humaaite" (4 vol.),

19.26, ionic 24 - Inaugurarea primei linii aeriene ci vile (Bueuresti - Galati) ell, avioane italiene de transport. civil "Ansaldo".

1926, scptembrie 14 -prima locomotiva de cale ferata construita 1a Re~ita.

1930 - Stefan Procopiu descopera efectuL circular al disoontinuitatilor de magnetism ("efectul Procopiu"),

1933 - Henri Coanda realizeaza ~i experimenteaza ptimul model de "aerodina lenticnlara", bazata pe folosirea "efectului Coanda",

1935- Gh, Marinescu ~i A. Kreindler "Reftexele conditionate",

1935- Folesind un aparatI.A.R.·- 16, aviatorul Alexandru Papanazboara la altimdinea de 11.631 m, .realizand primul record aviatie mondial romsnesc.

19-36 - Soeiologul.Dimitrie Gusti (1880-1955)) ill colaborare eu Henri H.Stahl, Victor 10;0 Popa si ath.

Florea Stanculescu, pune bazele Muzeului Satului din Bueuresti, unul dintre ceie mai marl .,1 mai renumite muzee etnografiee ill aer liber din lnme, Muzeul, care se lntinde pe 0 suprai'atl1 de 10 ha ~i cuprinde circa 70 de complexe go-spodare~ti, peste 300 de eonstructii ~i 22.000 de obieete casnice ~i de mobilier, reflecm imaginea satului romdnese, din care se desprind vechile ocupapi ale laranului roman, bogata sa viala spirituals si de creatie folclorica.

1937 - Uzinele 1.A.R. din Brasev fabrica primu1 motor romanesc pentruavioane (K-9).

1937-1943 - Apare la Bueuresti "Marea enciclopedie agricola", lucrare in cinci volume. cu 6 bogata informatie in acest domeniu,

1938-1943 - Apare "Bnciclopedia Romsniei", ih patru volume, editata de un colectiv condus de sociologul Dimitrie Ousti.

I-----~ .' ..... -~--- _ ----- ......... __ ....... &;O< &~_.~_~ .. __ ~ .. _.............,.&,.........._ .. ~ __ ~_~ •• _:.~_ ....... __ ~~ .................. ~.&~-. ............. __ ~_ ......... ._ ............. y~ .. ~_'_)_ •. ~.-- ..

! * Folosindu-va de Guno~tfnrele din tstori« universaUi, numil; domenii/e ~tiin,,1ice in care §tiinla romaneasca 1 !detinea intiUetatea. 1

"- .:....__ ... _~ _~ • __ .. _. __ ........ _~ .......... &. o; ............................ &_~ .. .........._ ........... _~ .. _~ __ ~ ..... _.·_· ............ Io,.._ __ .. _ .. ;o...__.__· .... _~ .. _ .... )0. ...... __ ...............

• Ela.borafi 0 tabe1iii "Realizari ~tiinpfice tn Romania interbelicj",

Personalitatea

R~li, descoperiri

* 'Efectuati 0 investigatie §.tiintffid. ~i eJabarap. 1lI1 diseurs serfs desgre unlit 'din. curentek ftIozdfice, S!lU oespre 0 personalitate din domeniul ~tiinfei ;roman~ri.

'" Analiz.atLrealizarile ~tiinlei rom(in~~ti 1n perioada interb~lica ~iapreciaJi nivelul ei, cQI9parativ cu realii:arile ~tijntei mondiale.

* Sintetizaj! realizarile ~tiintei romane~ti $i determinati eanzelecare au facilitat dezvoltar"(:R ei,

'" Efectuati 0 fuvestigalie $um\!fica despre persop:ruit1li - ale culfiIrii Tomane§_ti- ioterbelice- care rmau fast acc::eptat-e de. regimul co;rm.mist.Argumenta_f.i, Expuneti-vij opinia.

70

CULlURA ~I ~TIINTA IN PERIOADA INTERBELICA

LECTIE DE SINTEZA

,

.: ~

Culturasi $tiinta in Basarabia Interbellea

Integrarea Basarabiei in cadrul statului national unitar roman a avut multiple consecinte positive in domeniulcultural ~f ~tiinfific., Dupii 106 ani de rusificaresi deznajionalizare foqata, l'opulalia Basarabiei a obtinut posibilitatea revenirii 1a valerile istorice ~i culturale romfnesti, la constientizarea apartenentei sale etnice ~i lingvistice, Ceea ce s-a produs dupa 191& in Basarebia a fost considerat, pe bum\. dreptate, "0 adevarata revolutie culturala'',

in perioada dintre cele dooa razbcaie mondlale, cnltura ~1 $tiint.a in Basarahia s-an dezvoltat atat in

baza actiunii de stat, precum $i a promovarii activWiti:i diverse lor asooiatii pb~te$ti, culrurale .$J a initiativei r--:.-----~:r------___:-~-7""'"'"':"___, private.

fnviitiimlintilL In domeniul instruirii s-a aotionat, in primul rand, in direetia sporirii numsrului scolilor primate, a eorpului profesoral ~i at elevilor inscri~i in aceste ins titu tii. Prin introdncerea in Basarabia a invatamantului primar obligatoriu s-a reusit desehiderea, practic, in fiecare sat a unei scoli

1H~11~r:~~{'~J¥:'~::: ,.,....""-.;~_Id'"'-, primare; in unele sate mai mari au fast deschise chiar scoll medii, iar fiecare centro judetean avea cateva

II'.II'.I .... -~N· institut:fi de 1uvatamant mediu general ~i special, La

'1=llm_II~~¥~~~1 finele perioadei interbelice, grarie actiunii de stat ill

il domeniul 'iuva1amantului prirnar, In Basarabia

-'===~F;';::;a;';;cu:"ft;':;at~e";'a"':d:""e;_Te~b"';fo":'{j-le':';d-in-c:;;'h:;':;'i~_;in'::';<,r-u-"=-=::""""..::.J functionau 2, 718 scoli primare in care aetivau 7,581

tnvafatori ~i avand un, contingent de 346.747 elevi inscrisi. DOaT in rmmicipiul Chj~inau functionau 44 de scoli primare, 3 gimnazii, 11 licee, 9 institutii de inva'ta:man't mediu de speeialitate ~i,doua facult1iti ale Universitatii run la~L

o aita directie prioritara a aetiuni! de Stat in domeniul cultural a eonstituit-o dezvoltarea inviitfunfu1tului mediu ~i a eelui de specialitate, in vederea pregatirii corpului didactic au fast infiintate doua ~coli. elementare de meserii ~~i 13 gimnazii ~i Iicee industrials, fata de cele 4 scoli profesionale CJe au functionatfn Basarabia pana Ia 1918, La finele perioadei interbelice in.Basarabia existan 17licee de bii.iep, 9licee de fete ~i 24 gimnazii ~.i sceli medii.

Un rol important in progresul cultural §oi stiintific a1 Basarabiei a apartinut scolii superioare - facultatilor de Teologie §i Agronomic ale Universitatii din Iasi, precum $i eelor trei conservatoare particulate "Unirea", NaJ:ionaI$i Munici-pal, care all constiruit adevarate a~eziimiote de-invaramiint superior. SoIetnnita.tile prilejuite de inaugurarea 1a Chisinau a Facllltapj de Teologie au avut Ide la 8 noiembrie 192-6, iar deschiderea Facultavi de Stiiilfe Agricole s-a produs la9 aprilie 1933~ .. r--:--____,.",------.,......., ill ziua celei de-a 15..a aniversari a unirii Basarabiei eu Romania.

Doal' 1n c.!itiva ani de acti vi tate, Faeultatea de Agronomie din Chi~inau a reu~it-.Ilfi 1nttun.eascli 21 de profesori ~i conferentiar], 3 I ~efi de lucrm~i asistel1ti ~iera fnic:ventatii de 400 studenp ~i studente .. Biblioteca centtalli a facultatii dispunea de i 0.500 volume din toate domeniiie ~tiintetoragricole, i8."[ campurile de exper.ient<\, fe[meie, ptpinierele ~i ville ce r"".;~~1"':.~

apartineat'l. nutnifuiirnltitutii cuprindeau 0 sllp.rnfata de circa 200 ha teren _agricoI.ln cadruJ eelor R catedre IIle-faoulta(ll a fast de&f'~l:lrat~ de rand cu aCI~vitlilile-practice, 0 amplli. mnnca de cercetare ~tiin~fidi, qgHndltli in eeledoua volume aparute, in'Care aufbst publicate 65 de luerari originale, in total, pana la finele perioadei interbelice, Facultatea de Agronomic din Ch~inau a _pregatl:t 510 ingineri agronomi,

De rand ou institutiile mentionate, ill Basarabia intcrbelicaa funetionat ~i un a1t eentru important de eulturii. - Universitatea popular4 din Chi!}inau, infiintata Ia 18 februarie 1918 de un grup de lntelectuali in frunte ell Pan !----~~= .....

Alexandru PI!Jm~deall!J . Halippa, St.Ciobanu, l.Pelivan, P .Brhan, E.Alistar, N.Alexandri ~.a. Institutia

r

71

CAPITOLUL IV'

data a: fast considerata, pe buna dreptate, eea de-a cineea universitate a Romaniei dl,lpa cele din Bueeresti, Iasi, Cluj si Cernauti, in cadrul ei organizandu-se numeroase eursuri pentru masele largi ale populatiei, em participarea unor astfel de personalitati preeum V.Harea, S.Cujha, St.Ciobanu, Iustin_Fra!iman, L.Eoga, lNistor, Rom, Cioflec, S,P-anaitescu etc. Deasemenea, cu eoncursul prefesorului de la Universitarea din Cluj Onisifor Ghibu, in Basarabia int'erbelidi a fest intemeiata aseciatia eulturala "Astra", care a urmarit, pe futreg parcursulexistentei sale, "cunoasterea amatlUllpt'a a Basarabiei, cu toate larurile ~i nevcile ei de to ate eategoriile",

Extlnderea actil'itapi cn/tul'fli-tlrlistice. In aceiasi aniin

IBasmabia se atesta 0 febrile activitate cultural-artistic a, apar in limba ramana 0 serie de ziare, revi ste, efu1i li terare si stiintifice.se tin conferinte, se jOl1ca piese de teatru, se dan eoncerte. Au luat fun11\. numercase

fonnatiuni coral-artistice precum: Soeietatea "DOIDa" condusa de preotul .__ ----"-='-- __'

Gheorghiu-Sulima, corul C.F .. R. dirijar de Mihai Stegaru, corul Liceului Eparhial dirijat de compozitorul Al.Cristea, corul Catedralei condus de preotul Berezovschi etc, In 1921 seulptorul Al.Plamadealz creeaza

. Soeietatea de Arte Frumoase din Basarahia. Ulterior Al.PHlmiideala orgaaizeazli 11 expozi1ii ale operelor . sale in diferite Iocalitati din Romania. Realizeaza monumentul Iui [Sletan eel Mare (1927). bustul lui

...----------..."Mateevici (1937) precumsi diverse denumiride sculpturi.La Chisin!u se rnfrintea-za de asemenea Societatea Filarmenica, 1nitiata ~i condusa deprof Ana tolie Cotovschi, Institutul Social Roman din Basarsbia sub mdrumarea lui Pan- Hslippa, teatrul "National", eu sediul in fosta eladire a nobilimii basarabene. Un aecestot maiJar_g Ia viata culturala.si sociam a Baserabiei il objin femeile, aiciactivand filialele Reuniunii femeilor romane, sub

, ...... ,"'""","" presedinria Eleonorei Halippa, a Societapi ortodoxe a femeilor romane, condusa de Iulia Siminel-Dicescu, a Soeietap:i Crncii Rosii,condusa. de kfIi.~Wl Maria Pelivan etc.

Un important eveniment artistic sicultural al Basarabiei interbeliee l-a constituit infiintarea, la 14 decembrie 1939, a Sooieta-tii scriitorilor din • Basarabia, avand in calitate de presediate pe Pan Halippa, de vicepresedinte pe Iorgu Tudor ~i In cea de seoretar general pe Nicolae Costeneo, in ~~f'f!l~ aceasta societate au fest inscrisi 35 membri oflciali ~i avea grupuri literare

in toate judetele Basarabiei, inelusiv la Bueuresti ~ la Iasi. In opinia

NieGlae Castaneo secretarului general al Societatii seriiterilor din Basarabia, lnfiintatea

organizatiei in cauza a fast necesata "pentru a da putinta spiritului local, basarabean, sa triumfe eu toata originalitatea ~i specificul care it delimiteaza 'in spela, Iaraa~l mpe din sanul familiei latine, rom iine$ ti" . ..

Presa basarabean ii. Un important ro1 in prornevarea culturii nationale in. perioada interbelioa a apartinutpreaei ~ periodlcelor. 0 analiza sratistica pentru anii 1917-1927 anna ea in Basarabia au aparot 58 tie ziare, din care 24 romanesti, iar 34 rusesti; din eele remanesti, 1 Oerau cotidiene, iar din cele rusesti 32. DOa! in mimicipiul Chisinjiu, oatre luna iun:ie 1940 apareau 3 cotidiene Fomane~ti ("Bas~abia'\ "Gazeta Basarabiei" :;;i "Viata Basarabiei"), dmla ziare siip-tamanale ("Ouvant Moldovenesc" ~i '"'Raza"), precum ~i 13 reviste si 11 buletine, exceptand periodieele in limba rosa. Ca ~i in intreaga lara, erau

Taspandite ziarele de targa circulatie: Universul, Dimineata, Curentul, Adevarul etc, .

Asadar, ill cadrul parioadei interbelice, inBaserabieau fost Inregistrate rezultate hnpartantein toate [domeniile - literatura, arte, presa, invalfimant, ~tilnta, Indleatorul sintetic al tuturor acestor re.alizari l-a [censtituit, pe de 0 parte, sporirea gradului de culturalizare a maselor largi ale populatiei, iar pe de altaaparitia nnei veritabile elite inteleetuale basarabene care, in pofida prigoanei feroce la care va fi supus! de 11a rsanexarea Basarabiei de catre U.R. S .8., va juca un 1'01 hotarator in declansarea proeesului de renastere ~i de elieerare nap_onaia de 1a finele anilor '80,

Alexandru C(istea

• Redactati un eseu: 'IOa11Ieni de cltlturii $_i §tiinlii diil Basarabia interbelicii:"

72

CULTURA ~I ~TIlNTA IN PERIOADA INTERBELICA

STUDIU DE CAZ

Oameni de ~tiinta basarabeni

Stefan Ciobanu rJ883-195tJ). S-a nascut la 11/24 noiembrie 1823 la Talmaz, 0 localitate din apropierea Nistrului. A urmat scoala primara din Talmaz, scoala normal! din Bairamcea, apoi sooala normal a din Chisinau III paralel cu Liceul Dr. I din aceeasi localitate, tn particular, pe care I-a absolvit in anul 1905.

in 1907 Stefan Ciobann s-a inseris la Facultatea de 'Litere, sect!~ slave-rasa, a Universitatii din Kiev, pe care a absolvit-o in annl 1911. In aeesti ani va fi remarcat deacademieianul Vladimir Peretz, care-l va '1lldruma pe calea cercetarii, documentelor privitoare la istoria literaturii ~i culturii romanesti, aflate in arhivele din Ucraina, Rusia ~i Polonia.

In anul1917 Stefan Ciobanu a revenit in Basarabia, unde va fi angajat ea profesor secundar la Bolgrad. Purtat de evenimentele politice, Stefan Ciobanu a ajuns lntre fruntasii basarabeni ai luptei pentru unire. A fost ales in Sfatnl Tarii, apoi in Comitetul director al acestui parlament al Basarabiei, unde, datorita pregatirii sale, a fost numit sef al resortului lnviWimant.

Dupa unirea Basarabiei eu Romania, ~t. Ciobanu ~i-a continuat aetivitatea pe tar1lmul invatamantului. intre 2.IV.1918 ~i l.ll.1921 indeplinind funetiile de director general ~i secreta! general al invatamantului din Basarabia. lotre 1926-1938, St.Ciobanu a ocupat postul de profesor titular 1a Catedra de istoria Iiteraturii remane vechi si eel de profesor suplinitor la Catedra de Iiteratnra religioasa modema de la Facultatea de Teolcgiedin Chi~inau, facultate ce apartinea Universitatii din Iasi; din toarrma.anului 1938 J1 gasim.la Bucuresti ca profesor titular Ia Catedra de istoria literaturii romane vechi de la Facultatea de Litere §i Filozofie a Universitatii.

La 10/23 octombrie 1918, ~t. Ciobanu a fost ales membra a1 Academiei Romano, sec tin literara, Ca ministru al Cultelor §i Artelor in guvernul lui Gh. Tawescu C11 mai - 3 .iulie 1940), Stefan Ciobanu a fost cbemat sa participe la cele doua Consilii de Coroana din 27 iunie 1940, pronunpindu-se pentru neacceptarea ultimatumnlui sovietic ~l mobilizarea ostirii in vederea rezistentei annate intru . apararea hotarelor tl1rii.

A parasit guvernul 1a 3 iulie 1940, revenind la Catedra de istoria Iiteraturii .romane vechi de la Facultatea de Litere si Filozcfie a Universitajii din Bucuresti, Se va pensiona 1-:;;~iiii:--1 in 1949, subminat de 0 boala necrutatoare. S-a stins din viala la 28 februarie 1950.

Ntcolae Morosan (19(}2-1944). Profesor ~i publicist, director al Gimnaziului M.Eminescu din Chisinau. Geolog, colaborator al Institutului Geologic din Romania, membru al Comisiei Internationale pentru Studierea Omului Fosil, membra corespondent al Academiei Romane, delegar al Societatii Preistoriee Franeeze pentru Romania. Si-a facut studiile de specializare la Paris. A participat la mai multe congrese §tiintifice internationale. A facut cercetari geologiee, paleoutolegice ~i preistorice prin Basarabia, Moldova si Dobrogea, A publicat peste 40 lucrari stiintlfice in tar~ ~i strainatate. in 1940 devine profesor al Institutului Pedagogic l.Creanga din Chi§iniu ~i director al Muzeului de etnografie. Moare la """"'=. ....

Moscova in 1944. Nicolas MOfO$an

Nicolae Doniei (1874-1960). S-anascut la U14 septembrie 18741a Petricani,:in Chisinau. Inca din copilarie a ramas orfan, De educatia lui s-a ingrijit sora mamei, Elena. Ea nu rmmai l-a incurajat sa faca studii, oi i-a eliruit mosia Dubasarilor pentru ell. sa-~ realizeze visul, adica sa creeze chiar acolo un .laborator astronomic.

$tefan Ciobanu

73

CAPITOLUL .IV

La 16 ani a pus temeli'a observarorului astronomie de la Dubasarii Veehi; la 21 de ani, absolvind co .. mentiune universitarea, se eonsacra cercetarilor astronomice, analizei spectrale a astrilor, preferand Soarele ~i Luna.

Nicolae Doniei a fest primul reprezentaat al astronemilor rQm:ani In Uniunea Astronomicii. • lnternap:onala; la coagresele intemationale ale astronomilor a condus de fie<;are data sectia "Soarele".

Este curios faptul cil N.Donici prefera sa lucreze numaiin observatorul sau din Dubasarii Veehi, De aiei pleca in lungiexpedilii prin Spania, America, Indochina, Tureia etc. Revolujia 141 gasit la Dubasarii Vechi, mosia urma sa fie expropriate 10 legatura CQ nona lege funciara, Dar primirea lui U,:i tlmdurile membrilor Aeademiei Romane (1922) ~ adresarea savantilor francezi catre Rege co rugiimintea de a pastra intacta acea oaza a stiintsi, au salvat Observatorul de la Dubasarii Vechi de ruinate.

Bvenimentele din 28iunie 1940 l-au determinatpeN.Don.ici sa paraseasca Basarabie.Iassnd totul in voia soartei. La finele celui de-al doilea razbai rnondial, familia Donicia pleeat in Genn:mia~i de acolo a reusit sa ajunga Ia Paris, unde prietenii francezi I-an angajat pe N .Donici Ia observatorul astronomic. S-a . stins din viala la Nisa,inn-un-azil de battaru. in aou11960.

~ Vocabular

" ,

Sacieta te (cult{jra({j;~tJinJiff'Cfi, literafil) - organiza1le benevolfi nonguvemamenta14, constltuitfi'Tn baza ·unui statu! (regulament) 'de tin grup de ·perSbane, care desia$Oara 0 aotlvita(e de caracte[.general In scoPI4/ promovMi valon1or ou/tura/e, ~tlin(ifice, literare-, arli stioe etc.

Cronologie

1918, februarie 18 - -infiintarea Universititii Populace din Chi~inau.

1918 - Fondarea Ia Chisinaue Scolii de Me Plastice, condusa de ALPliimiideala.

1921- Infiintarea Societii1ii dearte frumoase din Basarabia 1921- Crearea la Chisinau a Teattului National i:n baza fuzionacii Teatrului popular cu trupa locala "I.LCara;giale" 1926, nOiembrie8-Inaugurarea la Chi~inliu a Pacultat;ii de Teologie.

1933, aprllle _9 - Infiin:tarea la Chi~inau a Facultap.i de $tiinte Agricole.

I---- ... ·~---- ~----. -~--- ... --- .. -- -----.;"- .. -~"" .. ~.--- ........ "~_"""'''''"'''''''''''_·_''~_· ~_''~'''''~r __ .r--",,--+. -~-_._"""m_~_~-"""'''''''_'_"'''--'''''''''--''-'''''-·''''''-''-''.---'''''''''''''i

1 * Area1uiti un tabel sincronic at evenimentelor cuJtural-e din Basarabia §i din intreaga Romanie. j

: l

i • AnaJiza1i tabelu/ $ci elaboral; un disclJrs (oral sau seris) la tema: ''lhtflgrarea Basarabiei'in viata culturaia a i

i~~~ i

.----- .... - ..... -~~ ..... y--~---~- ........ ~-.---~-----~ .. ~--.------ ... ---- '"".--.___------~-!I! ._ ....... .. .... ... ,. ,- ....... I!l' , __

• Evidenliati scopul politicii de stat a Romdniei in dezvcltarea culturii din 'Basarabia in p'crioa& interbeliba,

• Elucidat_i aspeete cantitative ~i calitative Intervenite In jnva~antl11 din Basarabie dupi 1918. Expuneti-va opinia,

;I; Efectuati 0 investiga1ie ~i elaborati ocomunicare orall .sau scrisa des pte viata: ~; aetivitatea 'unei persqualitati a eulturii basarabene s~u despre osocietateculturaJli bas~a,beariii.

* Completaf tabelul '~Soc~etati culturale ~i ~tiinfifice din Basarabia interbelie,a".

• edacta~i :uil e:seu: 'fS"p'ecificul tlezVoitlli:ii euharale-e Basarabiei m eadrul Rommliei mfregite ...

l

i

Me.mbri

Acd.vitiifj

74

'['''''""''''"''.''"'''''' "'='"="'"""."""'""'''"="''-'''''''''-='''''""='''' •.

! Lectll.ri suplimentare* I!!

i i

II Dragnev D. ~,a. Din. istorla Transmstriei. : ! Materiale didactice, Chisinau, 2001. 11 II Rr:.,!,an~atea transn~treanii. Antolegie, edifie Ii :i1ngnJlta ~I note de Florin Rotaru. Buc., 1975. :

II Moraru A. Istoria romdnilor. Basarabia §i i ilTransnistria. 1812-1993. Chisinau, 1995. ji I! Bruhis M. Rusia, Romania ~i Basarabia. : i 1912,1918,1924:, 1940. Chi~in!iu, 1992. i

tl:;~==''!"~-=!\! __ ~~="~=-="",,~~",",,,,"-=== •. =~~=~ .. l

F
t:APITOLrJL V
., ...!'c~ ~ .. ~,
....
VIATA SOCIAL-ECONOMICA ~I POLI- ~
~. • A ....
TICA IN REPUBLICA AUTONOMA
I::~
SOVIETICA. SOCIALISTA. MOLDOVE- ~~
NEAScA (1924-1940) ~
I~\ •
~ Transnistria dupa ravolutta rusa din 1917

@I Crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene§ti ~ Experimentele bolsevlee tn R.A.S.S.M.

~ Leclie de slnteza: Represiunile §Ii deportarile in R.A.S.S.M.

HartaRASSM intocmita de Comitetul Central Geodezic al RASSM

"... La vest hdtaru\ acestei republici coincide ClJ frontiera U.R.S.S. Noi consideram, ell aceasta amnita nu trace pe Nistru, ci pe Prut, De~l capltali~tii tin. vrernelnic, in ITTalnife lor Basarsbta - aceasta este 0 stare de fap!. dar nu stars de drspt, Dreptatea e de .,"" partsa noastra, P~ ~arta IMi noastre 8asarabi(:l este •

contura;ta 911 unte re;i11e, Yntrucat aa trebuie sa (:lavina .

parta Ins('lparabila ·a, R.A.S,S.M."

ZII:Jnll "Pravda", 280clQmbrie 1924

75

CAPITOLULV

Revolutia rusa din, februarie 1917 a dus Ia prabusirea Imperiului tarist, popearele oprimate declansand amplemi~caride eliberare nationala, Transnistrienii .au intrat in contact ell fratii lor moldoveni, munteni,ardeleni ~i bucovineni, ceea ce a tre~it La aeestia constiinta solidaritatii nationale. La· amplificarea luptei politics nationale din Transmsti'iaau eontribuit doi faetori esentiali: apartenenta Basarabiei la Imperiul [arist in urma anexarii din 1 B 12, cu populatia ei maj oritarii~i cdmpact'4 romaneasca ~i cu 0 seama de personalita.p proeminente care s-an situat in fruntea acestei lupte pe de 0 parte, iar pe de altaparte, prezenla in Rusia a peste-120.000 de prizonieri rommi-erdeleni ~i bucovineni, - a forta considerabila care a actionat cu foata energia penttu formarea sratului national unitar mmin, una din formelein care s-a concretizat acet,tsta lupta fund constituirea Corpului voluntarilor romani ardeleni ~i bucovineni,

Promotorul principal al ideilor .renasterii nationale a romarulot din Transnistria a-fest Parti.~!1ional Moldovenesc, meat in aprilie 1917. Programul acestuia prevedea 'TIecesitatea dobandirii drepturilor ceUitene!'ti si nap on ale pentru moldovenii din Basarabia ~i de dincolo.de Nistru", Printre ideile fundamentale de program figura ~i un punct special: "Moldoveailor de dincolo de Nistru sa Ii se cheza~luiasca aceleasi drepturi nationale pe tiinlln eultural, biseric~tic ~i economic, pe care le "or avea In Basarabia loeuitorii de alt neam", (art, 10),

La Odesa, Comitetul ostasesc moldovenesc.din Iocalitate a hatarat In $edinta @L2ffseite.m~'-1917, ~vocarea Congresului ost1i$esc meldovenese, ea forum pentru stabilirea principiilor organizarii $i cenvocarii Sfatnlui Tarn,

Congresul ost.ii~esc moldovenesc s-a desfli$urat intre 20~26 octombrie 1917, la Cbi$inau, fiind un moment important allUptei nationale, unde s-a declarat autonomia Basarabiei $1 s-a adoptat rezelutia privind constituirea Sfatului Tani, struetura ~i prerogativele sale ca . organ reprezentativ autorizatal peporului constituit in a:dunare naponaHi. S~a votat, totofl.ata; 0 mctiune prin care S-3 hotarat a: intretine Iegaturi stranse cu organizatiile romanesti de peste Nistru ~i de a se pune la dispezitia romsnilor transnistrieni 10 mandate in S fatui Tarii din Chisinau, Congresul a mai hotanlt a se cere guvernului provizoriu din kiev .$1 Radei (Parlamentului) Ucrainei sa recunoasca romaniIa! de peste Nistru, din Caucaz, din Siberia .$i din aIte Parti undes-ar .gasi~ aceleasi drepturi pe care romfinii basarabeni 1e recunosteau minoritajilor etnice din Basarabia autonoma.

Cu ocazia Congresului ostasesc de la Chi~inau s-a inregistrat un fapt deosebit; pledoaria ostasului transnistrian Toma Jalba, care a dimas memorabila in istoria neamului nostru. "Dar en va.

§1. Transnistria dupa revolutla rusa din 1917

• Acpunile romsnilor transnistrieni pentru afirmarea individualftafii natfonale fJi

a unitat;; politice

• Congresul de /a Tiraspol: lISa ne unim cu fral;; no~tri din Moldova"

• Represiunea bol§evica. Problema romenitar trensnietrten! in Rada Ucrainei

• "No! n3manem ca soerecet« in gura motsnutui?" (Toma J~/ba)

r - !/Jooumenfat:

I La Gongresul inva~atol'ilor romani dlrr R4sia, care s-a ~inut la Odese intra 29 mal - 2. lunls 1917, profesQrul qin Chi~Jnau lustln Fra~iman a propus, §:i I '(:ongre"5u.1 a aprooa!, urma.loarele puncta.

privitoera la fEirnanii din Transnislria: I

- in biserlcile din satele rom§ne~ti ! serviclul divin sa sa ofleleze in llrnba ; fcQrnana, d.8 caIre preQ11 ,i tlerici romani:

- sa S8 infiinteze in aceste sate

. ~co!l conouse de rnva.latori romani, care sa predee in llmba romana:

- Inspectoral l;colar aparte penfru 9colile romi!ine~tl din Transnlstrla, condus de un inspector roman, corespondents purtandu-ss numal in limbe romana;

- infiif)tarea Ia Dubasari a unai I apiscopil roman~tl ayarjd in frunle un

episcop roman;;. ·1

- pentru pregatlrea preo~lor 'ii invatato:rilor sa sa desdhldi'i class paralele Ia Semlnarul din Odesa, in cafe Tnvalaman~ul sa S8 desfa~lOartl 11'1 limbs romana, cu profsseri !=lIn Trans(listria sau adU§li din Romania;

-participarea tnva~atorilor transntstrienll~ cursurne de limba romana, ce se )lor organlza !e Chi9inau Intre 15 tunle §I 15 august 1917.

j-------------~--y-~--- &....------------+--,..._--...._--t

1 • Analizat; clocLimentut

; • Comeota!i ,;erinrele romiinifor din !

; stanga f'iistrulul. !

. ,

~ --~-~-.~----- ---_ .. ..--,-- - ............... ~- ... -- .. --- ... -- .. -- ~--.~

76

VIATA soctAL-ECONOMICA $1 POLlTICA TN RASSM (1924-1940)

intreb, fratilor, care sunteti moldoveni, cum ne lasali pe noi moldovenii, cei ce vsuntem rupti din aceasta Basarabie, sa traun pe celalalt mal a1 Nistrului? Noi ramanem ea soarecele in gura motanului? Dar sa §titi, cil de ne veri nita, not vom sapa malul Nistrului si vom lndrepta apa dincolo de pamantul nostru; caci mai bine sa-§i schimbe raul mersul, decat sa ramanem noi despartiti unii de altii?", Era 0 manifestare vibranta a ~~~i:i::~~~~~~~~;i~~~ constiintei nationale, a dorintei fenne de nnire politica a

tuturor ramuritor natiunii romme.in eadrele granitelor sale etnice,

Unnarea fireasca a acestor constante preocupari ale basarabenilor pentru sitnatia nationala, politica ~i culturala a romanilor transnistrieni au fest doua realizari importante. Pe de 0 parte cooptarea to Sfatul Tarii de la Chi~inau a zece romani de peste Nistru; pe de alta parte, infifntarea la Universitatea din Odesa a unci catedre de istorie Si literatura [amana, unde au fost numiti ca profesori IOD I. Nistor, pentru .istorie, ~i Nicolae Banescu, pentru literatura,

Treziti 1a vial! nationala propria in urma propagandei cnlturale romanesti, frnntasii miscarii nationaLe din Transnistria au organizat 0 adunare pregatitoare, care s-a desfasurat la 19 noiembrie 1917 la Grigoriopol. Acolo Comitetul National Roman a decis, Inurma discutiilor Insufletite care au avut loc, convocarea pentru 17 decembrie 1917> la Tieaspol, a Cengresului romaailor transnistrieni. (A)

In dimineata zilei de 17 deeembrie 1917, "din toate partile, prln to ate barierele intrau in oras bulucuri, bulucuri, moldovenii eu traistile in spinare si cu caciulile pe ceafa, veseli ~i cantancl, eu gandulla e viall! mai buna", Delegatii Iacongres au cerut ell hotiirare unirea .imediata a romanilor transnistrieni eu basarabenii, cu intregul neam romaneso, aratand ca acesta este mandatul eu care au fast lncredintati: "Sa ne nnim eu fratii nostri din Moldova. Oamenii de la lar.a sunt trimisi cu aiasta verba, sa fim eu Dumneaveastra i'mp_reuna. Cu aiasta vorba ne R§teapta pe noi La sate" :Ch~sa luerurile evoluau paraleJ eu cele din Basarabia, iar momentnl era acela al proclamarii autonomiei nationale si provinciale, participantilor li s-a spus eli Unirea se va hotari la un

ali congres, va fi realizata intr-o etapa ulrerioara. in, acesr sens, punetul s al hofar§.rii prevedea ea la 9 ianuarie 1918 sa se convoace 0 noua adunare romaneasca "pentru a hotari despre Republica Moldoveneasea". Aspiratia de unire a dominat desfasurarea lucrarilor congresului.

Cele mai de seama urmari ale Congres:ului au fest: functionarii au tneeput sa vorbeasca roraaneste eu populatia 1n eadrul oficiilor lor publico, iar locuitorii au impus folosirea ~j respeetarea limbilor. Preotimea a Inceput sa arate mai mult interes poporului, caruia Ii cauta prietenia ~i a inceput sa faca slujbe religioase In limba mmana. Comitetul Na~jonal Roman considera Transnistria una ~i aceeasi provincie romaneasca eu Basarabia ~i a actionat in consecinta. Prin grija acestuia s-au deschis 52 de scoli in sate, in care a inceput sa rasune "limba vechilor eazanii". Rada ucraineana din Kiev a aprobat folosirea manualelor romanesti tiparite la Chisinan cu 1itere Iatine, iar Comitetul Reman a infiintat depozitul de carti rornanesti de pe langa Zemstvadin Tiraspol, "de

Delega/ii Congresului Moldovani/or din stanga Nistruful

Programul national adoptat de Congresul romjinllor transnlstrtenl din 17 decenibrie 1917 (A)

1. A/egerea a opt I'Bprezentanp in Rada Ucraineana.

2. Crearea ae !jcoll nafionale, CU preaare ih limba {om§na fjl fo/osirea alfa-betului latin.

3. Introducerea litnbii romane- in blserici.

4. Tmp8rfirea drept8tii sa se fuca. de caIre judecatorf eaFe sa aunoasCa IImba romana, ter legile sa fie tredus« In aceasta IfmM.

5. Sanatatea poporului sill fie incredintaflJ grijii meiiici/or romani ~i daschlderea de no/ spitale.

6. fmpartlrea mo§iilor I~ tarani.

:-·-·------------·-----------------1

i * Demonstrati ca acest pregram • l avea un cerecter prov;zoriu pe Q I

L~e~oa~~~~~~ ~.~~~~ea U.~iri~ __ j

Ion N/stor

77

CAPITOLULV

unde toate sarele au fest satisfacate in masura sUficienta". S-a procedat, de asemenea, la 1nfiintarea bibliotecilor sate~ti.

Teate aceste succese au fost interpretate ~i apreciate de Iocu.itori ca 0 mare eucerire a mi~carii nationale ,a ro-manilor transnistrieni, "Din acest moment apare convingerea eli toate hotararile congresului, care formanesenta derintelor romsnesti de peste Nistru, vor firealizate. Cw:ajul it!. sufletul Iuptatorilor creste Iiviiterul in zare se vede mai frumos' (Onisifor Gbibu).

Dar, unirea ell celelalte teritorii romanesti - atat de molt dorW.i ~i a1'3.t de dar exprimata de catre romsnii transnistrieni - nu s-a putut Intaptui. Valul integrator al revolutiei bolsesice, care in ianuarie 1918 a ajuns pana Ia.Nistru..a exclus CD brutalitateacest Iucru, in anii care au unnat, romanii transnistrieni nu si-an mai putut realiza programul national stabilit La Congresul de la Tiraspol.ei nu au avut posibilitatea de a-si invata limba lor in ~eoaIa, nu au putut-o asculta in biserica, nu si-an vazut-o mtrebumtata in ofieiile publice. Cei care au partieipat la Congresul de la Tiraspol s-an vazut urmanti ~i impll~cati ca trlidatori, fund nevoiti. sa fuga din Transnistria,

Tavalugul revolutiei bolsevice a trecut, asadar, $i peste teritoriul Transnistriei, provocand grave convulsii sociale, Drept umrare, in anii 1920-1922, pe teriroriul dintre Nistru ~i Bug s-au produs marl [evoltetarane~ti. La 15 aprilie 19~O, rasculatii oonda~i de Tutunica au ocupat orasul Balta. rli'sooala raspandindu-se ill raioanele Balta, Codfuna ~i Ananiev, in 1922 revolta a izbucnit din nou 'sub conduoerea lui Chirsnla, ell mai multa forfa ~i avsnd 0 eurata mai lunga. Abia potclita, se aprind din nQU focare de rascoale, simultan in mai multe, sate. Mi~carile tari'ine~ti au fost inabu~ite ill S;ln:ge. Autoritii1ile. sub pretext cli t!ranii romani lucreaza contra sovietelor, cli au legaturi eu Romania burgheza sauca sunt refractari reformelor - indeosebi cei care nu voiau sa intre in colhozuri - i-au deposedat de averi, dupa care i-au deportat in Siberia san in nordul Rusiei, Ia munca fortata, cu predilectie la eanalul ce leaga Marea Alba de Marea Baltica. Altl1 parte au fost su.primati pe lac in Transnistria printr-o judecata samara sau chiar tara judecatd,

Cererile repetate alemoldovenilor transnistrieni de a se cr~a o republica nationala pe baza prineipiului de autodeterminare au fast respinse, La,3 septembrie 1924, delegatii satelor s-an intrunit in aeest scop la Balta, eerand drepturi nationale.pe baza declaratiei guvemului sovietic din 3 august 1921, prlvitoare la aatodeterminarea nationalitatilor ~i libera folosire a Iirnbii materne nationale, Aeeste cereri a-au inteptJndeosebi ca urmarea tendintelor totmaiaceentuate de uerainizare aaparatului de stat si a culturii. La 28 septembrie 1924, Ia sesinnea a IV-a. a Comitetului executiv gubemial din Odesa,a sosit delegatia satelor romane~ti care a eerut organizarea republicii autononre, DiD cauza fusa a opozitiei partidului ucrainean nu s-a putut ajunge la rezultatul darit

(_{)ocumentar ~~l=

"Dorin\amoldovenilor a fosf ca in ruptul oapului sa, nu ram~ie despa~i\i de fra~ii basarabeni, m(il!rgand peaceea~i cale,p!hi;! unde or merge :;;i el, Aceasta aorinta a fost"in suft.eteletuturor:;;1 a fost primite eu. strlgate de" aprobare ~i I aplBiuze furtunoase' (Toma Jalba).

________ .... ,_. ~------ ... • ............. 111 ......... _ ..... - ...... ---,------

! * Ela bora ti un asau in care sa- \ ! argumentafi ideea c:a supravietuirea i i romani/or transnistrieni aa entirete i 'I' s-a a,atorat relatillor lor multflater-ale !

, ,

! cu romanii b<tsar.abeni. :

, ,

..... ~ .... __ ~_ .. ..,- .... ~ ... _,..~~ ..... ~ _. •• _~ &_ ........... r;O'~ __ ~_..""i

Vocabular

Transnisttia - Categorie g60- :graffta §i istaricl1 care aredoUi! eccep-. f/uni: una mal restr~hsa fn cafe pORd/apa romlineasGli este densa 91 cuprinde tedtonul intra Nistru ~i i;3ug, limitat 180 nord de 0 IInie ae tree,1;) de ta

c MOIli/au I~ Jmerihka §i coboariJ ap i pe aRB Bugu/ut p§nS 103 maiu, Marl; Negre §i alta mai}arg§, care cuprinde toate comunilltJfe rol1'ifme§ti de dlneolo de NisfitJ, lirilif{indu-se La Nlpru. trans~ nistRa ca nattune geografico - islorioiI apaline gandirii ~i con@lnlei nationale romanelitf; filnd formulala. In aces9M accep{iune tiupif1 1918. Proieotarea ace~teJ realffif(i 'fJtno-sor;;iale esle flJcutif privlnd lucrurlffJ. de pe paz/Iii romane§ti, imp]{cand con§tiinra existentel unoi putefnice coml1nit~rij n;mase inafara statu/ui national unitar roman.

MotiUr:ls - hoUirare a unai aduHi!f!j, aprbbata prin vot, prin cereeoeesta f§i exprlmlJ atitudinea, aolean{ele s-_au revendiclJrlle Tn am/mite probleme majora:

\

(

78

VIATA SocIAL .. ecoNoM,ICA 91 POLITIC.llN RASSM (1.924-1940)

Cron%gie

1917, februarle 27- biruinta revolutiei democratiee din Rasia. Pmbil~irea tari:smului. Declaasarea

unor ample nii~cari nationale ale popoarelor oprimate, .

1917.aprilie ~3/26 - declaratia studentilor romani din Kiev: "Cerem co voinja naastra nestramutata iacerpcrarea noastra laRomania.libera, pentru a forma Impreuna cu ea un singur stat national romanesc, pe care-I vom zidi pe bazele eelei mal inaintate democratli",

1917, noiembrie 26 - constituirea SocieUipi "Desteptarea" - societate napm;mHi a romaniioF din

Ueraina,

1917, deeembrle 17-18 - Congresul romanilor transnistrieni (Tiraspol). 1918, Ianusrte - valul integrator al revQlutiei bolsevice ajunge la Nistru,

1918, lanuarle, apri1ie - deputatii romani in Rada Centrala a Ucrainei insista asupra recunoasterii drepturilor nation ale ~_i eulturale ale romiinilor transnistrieni,

1920-1922 - pe teritoriul Transnistriei se produc mari revolte larane~ti impotriva regimului belsevic, 1924, septembrle 3 - delegajii sateler transnistriene se intrunese la Balta, cerflnd drepturi naponale ~i libera utilizare a Iimbii mateme,

1924, septembrie 28 -la sesiunea a IV-a a Comitemlui executiv gubernial din Ode-sa, delegap.a satelor romine~ti din Transnistriacere organizarea republicii autonome.

• Caracterizali situati'a econ:omicl~i politica 1b stinga Nistrului w- anii 121711924.

• Modefati 0 hart,a a teritoriilor_locuitei1e rorow 'in stinga Nistrului.

• Elaboraji tabelu1 -"IMi~can soclale ale romfu:iilor diil stanga Nislfului"

Data Evenimenful Piirticlpant1 Probleme: :abordate_ I
J • Expunep esenta consulsiilorsociale din st~a Nistrului fn ani119!20-1922~i semnificatia acestora,

* Efectu~ti 0 cercetaxe~tiintjfica: §i elaborati.o comunicare despre-umil d,jn evenimentele istoricedescris~ - in acest compatti:rnent al. Inanualului,

% Elaborati un tabel sinoptic al evenimentelor Istorice importante in stan_ga Nistrului liIi Basarabia in arrii 19171 1'924.

Stanga Nistrului

-Data

Basarabia

Romania

79

CAPITOLULV

§ 2~

Crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste 'Moldovene§ti

• Memoriul au priv;re la necesitatea crearii Republic;; Sovietice Socialiste Moldavene§ti

• Adevaratefe scopuri ale crearii republic;;

• R.A.S.S.M. - for,maliune poJitica stalinisM

in pofida rezistenjei ucrainene, in vara anului 1924 anumite interese politice au determinat guvernul de la Moscova sa~~i ,----------------------, sehimbe atitudinea fa11i de romanii transnis-

trieni, Nu se urmarea msa emaneiparea national,! ~i cnlturala a acestora, ci totul se facea din interese ~i ealoule politico. Cum Romania opusese in cadrul Conferintei romsno-sovietiee de la Vlena (martie 1924) un refuz categoricsi deflnitiv pretentiilor sovietice asupra Basarabiei, bolsevieii rusi ~i~au dat seama ca trebuie sa. recurga la alte mijloace de agitatie, si iotre aeestea eel mai eficace parusa fie crearea unei republici moldovenesti in coasta Romsniei, cum tot din aceleasi motive au. creat '0 republica bielorusa in coasts Poloniei,

"~" "'H[~.t:,"~'l<Ihf·" ~Q"""c'n-~' -"" .'jlOG" .... e 3J!aIo~"''''. La 29 iulie 1924, BirouIPolitic al P.C. (b) din

~,!')'P.""1.~~II.~''''1JI~" • ~p. /nl'l"a':a <l~epl</. Rusia a hotar.at "a eonsidera necesar, .mai intai

L-......;..;~ ~ ~ de toate din considerente politiee, eviclentierea

populatiei moldovenesti intr-o Rlilpubliel Autonoma speciala in componenta R. S.S. U erainene si a propnrre Cemitetului Central al Partidului Comunist (bolsevic) din Ucraina sadea directivele necesare crganelorsovieticerespective"; Confonn acestei decizii, la 19 septembrie 1924 BiroulPolitical C.C.al p·.C. (b) din Ucraina

a luat in dezbatere problema "creiirliR.A.s.S.M. in eomponenta R.S.S. Uerainene", adoptand 0 hotarfu-ein care au fast indicate teritoriulsi hotarele viitoarei formatiuni statale socialiste, precum Si structura guvernului acesteia. Propunerile expuse in hotararea c.c. al P.C. (b) din Ucraina din 19 septembrie 192.4 au fest aprobate de Biroul Politic al P.C. (b) din Rusia 1a 25septembriel

specifictndu-se, totodata, cil "in actul organizarii R.A.S.S.

~~B~~~~~~tj~ Moldovenesti este neoesar sa se indice ca ~ hotarul ei de vest este hotarul de Yes, al

Uniunii Sovietice", avandu-se ill. vedere pretinsul hotar pe Prut 9i Dimare, Rezulta, asadar, cs. hotarul non republici urma sa t:rea~a de-a lungul Prutului si pe Dunare, ceeace 1nsemna cil U .R.S. S. nu renuntase la pretentiile sale asupra Basarabiei.

Noua sll1lctura statalA in eomponenta Ucrainei Sovietice, intitulata oficialfRepuplica AutQnoma Sevietidi Socialist! ==-==~~= ........... , Meldoveneasca", a aparut ca 'UrtDare a houmirii sesiunii a III-a a Comitetului Executiv Central. din Ucraina, care §i~a desfasurat Iucrarile.la 12 octombrie 1924· Ia Harkov. R.A.S.S.M, cuprindea 11 raioane

Memorlul utJul grup de Inlrfativa dfn, emigran:(i din Bas8.rabla §,I Romania despre' crearoa Rep.ub!icii Molaovene~ti fna/nta.t C. C. af P. C. (b) aln toetl! RuBia (A)

Prima ~edinfa a CO'mlteJu/ui Revolutionar Provizoriu din RASSM (19.24)

80

VIATA SOCIAL-ECONOMICA ~I POLITICA fNRASSM (1924-1940)

(Ananiev, Balta, Birzula, Grigoriepol, Dubasari, Codama, Camenca, Ocna-Rosie, Tiraspol, lUbnita ~i Slobozia), 1 oras (Balta), 4 ora§ele (Tiraspol a obtinut statut de oras in 1927), Ananiev, Rabnita ~i Birzula (devenit in 1935 or. Kotovsk) ~i 164 soviete sate:;;ti.

Teritoriul republicii avea a fo.rma triunghiulara cu baza pe Nistru, pe a intindere de 250 km - delimitarea fiind stabilita din motive politice, care n-au fast dezvaluite pe tot parcursul preparativelor ~ masurilor ptegitito.are. Capitula republicii a fost la inceput orasulBalta, iar in 1929 a fost mutata la Tiraspol,

Au fest eonstituite, de asemenea, organele politice ale noii republici, dupa modelul regimului totalitar bolsevic din U .R.S.S.: - Congresul General al Sovietelor, care reprezenta consiliul suprern al statului. Acesta, La randul sau, alegea:

- Comitetul Central Executiv Moldovenesc (Sovietul Suprern) ~ parlamentullacal- care alegea:

- presedintele republieii. Primul presedinte ales -a fost Grigori Ivanovici Borisov (Starai), rus de natianalitate.

- Sovietul Comisarilor Poporului (Consiliul de Ministri) ales, deasemenea, de catre Congresul General a1 Sovietelor. Din cei sapte membri ai guvernului, doar doi erau romani, patru fiind rusi ~i unul bulgar. Din cei doi romini unul era dr. Ecaterina Arbore, fiioa lui Zamfir Arbore, care fusese de eurand (iunie 1924)exptdzat1i din Romania pentru agitatie cornunista.

Acest mod de recrutare ~j nnmire a organelor de conducere - care laces parte din regulile simulaerului - a fast una din scaderile organice ale acestei noi inJgbebari politice. Diversinnea in canza apartinea lui Stalin, care considera di destinele unui popor si cultura lui nationala nu trebuie neapara; a fi conduse ~i edificate de elemente nationale, chiar daca acesteadetin inalte deminitati de stat. Pe aceasta cale se putea reallza, tara piedici deosebite, rusificarea elementelor indigene, ramese in urma din punct de vedere cultural pana la revolutie, A~a se face CB. romanii nn aveau in aceasta republica decat posturi secundare, iar cei care si-au afrnnat dorinta de a orea romsnilor 0 viala nationala autentioa ori s-an manifestat in acest sens, au fast deportati in numiir mare, fiind adusiin locul lor multi colonisti, mai ales din Ucraina, Asadar, principalul scop urmarit prin crearea noii republici - care neincluzand intregul teritoriu transnistrean locuit de romani in mase oompacte, nu era deci conceputa ca un stat de libera afirmare a Qaliunii romane ~i culturii nationale - era unul politic. Si anume, acela de a crea Ia sasarit de Nistru un foear de atractie _pentru roma.nii din Basarabia, ~i prin aceasta sa: nelinisteasca guvernul roman :;;i sa mentina starea de agitatie, guvernul sovietic putandu-:;;i sprijini totodata propaganda in strainatate pe existents acestei republici mold oven esti,

Ca obiectivul politic al crearii R.A.S.S.M. a fost principal demonstreaza declaratiile conducatorilor republicii mea de 1a constituirea ei, Cu ocazia primei ~edin1e a Comitetului Central din 9 noiembrie 1924, presedintele Starii declara cli "noi niciodata nu vom uita de frap.i nostri care gem sub jugul boierese", star§ind cu euvintele: "Tdiiasca Republica Autonoma Sovietica Socialists Moldoveneasca, leaganul Romaniei Socialistel", La Tindol sau, Medvedev. secretaml C.C. a1 P.C.(b) Ucrainean suspnea ca: «Borinta populatiei moldovenesti de a se separa intr-o republica

II IslDria RomfJllJlor j2

!/)ooumenfar 1-===;1

"Republlca Moldoveneasc8; mica ~

pentru moment, urrneeza la timpul sau ~,

sa se uneasea cu Basarabia ~i sa ~

formeze 0 mare republica sovietica in \.._;'

cadrul Uniunll Sovietice. Acesta este \ I

;n~elesul noU Republici Moldovene~ti".

("Vassische Zeitung", 26 oct 1924)

"SOvietele aU elabor8t nOi planuri penth.l a 'ata\8 neaontenjt dezol'dlnea in 8asarabia. Aceste planuri cuprind !ill crsarea unei noi republici moldovene§ti pa: rnalul Nistrului. Aoeaslfl republica va servi asdel de centru de agita~e, deexemplu atractiv pentru Basarabia Iii Romania".

( "Time~ft, august 19:24')

"Republica Moldoveneasca este destinata sa devina un stat de rudenie §i un punat de atrac\ie Eentru Basarabia. Ea tinde in mod vedlt sa zdruncine pozitia Romaniei in 8asarabia". ("Carriere de la Sera", 22 sept. 1924).

"Romania e fericlte de a vedea guvetnur Sovietelor recunoscand astiizi intr-un chip concret, ca 1.Ii la rasaritul Nlstruiul tnlie!jte inca 0 popula~e Be 400.000 de roman!; ceea ce fj determine pe conducaiorii V.R.S.S. sir! creeze ehlar un not) stat. a adevarata relilublica moldoveneasc8, al:Uoo romsneasca, !}i aceasta dupa ce guvemul din Moscova contestase acest caracter halional romanssc Basarablei, provincie situata totu!}i la vest de Nislru, adi~ intr-o regilme ~i mal om0gena inca, ceoareee face corp cu rnasa compacta. a popoirulul roman. ( ... ) Aceasta dovedeste tncao data lntelepciunea politicii rom~ne~ti care, de!}i CUn08!}te existenta a 400.000 dinlre natlonalll sal in regiunea ce, se tntinde dincolo de Nistru, pana la rasa)'it de Herson. n-a avut totu~j n!ciodata veleitatea de a vel sa fng)obeze aceasta poPlllalle in frontl· erelesale politice, precurn au declarat-o de altfel delegatii romani la diferitele conferlnte Interna1ionaie, l}i in speclal ta Confe-nnta pacit intrunitii la Versailles".

(Vlntilif BriltJanu,. ministrul de finan\e al Romaniei. septembrie 1924).

......... II __ ........... _"' __ ..- ... .... __ .. .. _ .. - .. -.- .......

: • Analizatl opiniile expuse: i ! • Apreciafi care din ale corespund i I adevijrului istoric. Care din eJa! j expun direct obiect/ve(e urmarite de i

t URSS in procesu! crearii RASSM. :

IE. w .. I

!_~ ~R~_t:l_~JtY-~-Ee!l}l!!:'. ~ J

81

CAPITOLUL V

5xamlnarea unel opinii-

1. Precizarea temei la care se reJera oplnia; 2. Situarea oplniel in contextul conceptiel autorului care a expus-o; 3. Explicarea esentei subiectului la care se refera opinia; 4. Rapartarea crltice a oplniel la text, compararea -ei CU ideile expuse in text; 5. Compararea opiniei cu altele referitaare la tema: 6. Concluzii des pre abiectivitatea opiniei.

Opinia neoeslta sa fie expusa

fara parafrazare ~I repetare

rnecanica.

atrtenomf C ... ) nu este rezultatul oareearei cauze interne, ci este un fel de _protest contra politioii teroriste §i asupriteare a Romaniei fata de populatia basarabeana C ... ). Crearea unui stat separat ~i independent, care sa asigure pe deplin dezvaltarea cultural a si nationaia a moldovenilor, va arata basarabenilerclne anume este aparatorul lor adevarat, Formandu-se in stat, natiunea moldoveneasca va fi in stare sa creasca mai repede §i sa produca a mare inf1uentii culturala ~i politic! asupra.Basarabiei".

Aceste declaratii oficiale nedisimulate, dovedesc 011. ideea crearii unei republiei autonome pe seama romanilor transnistreni, n-a pornit din gandul generos de a ridiea 0 populatie hamica, eu evidente disponibilitati pentru efort constructiv, din intunericul nestiintei la Ii) noua via!! politioa, nationala si culturala. Dimpotriva, organizatorii aeesteiaau urmarit scopuri eu totul straine de ideea Iibertatii nationale, Ei au eantat sa dobandeasca 0 baz·a m.ai prielnica pentru agitatiile tor ideologice, sa creeze un punct de seductie ~i atraetie pentruromaniibasarabeai, Noua unitate statala era conceputa 111 asa fel, incat sa constituie "0 vesniea amenintare pentru Romania", "0 su1ita 1:0 coasta Basarabiei".

Cap de pod -Ioc af/~t pe teritor/ullnamlc, dincofo de un curs de aptl, de un deti/eu eta; prin extsflslune furJele 1:lrmate care oeupa ecesi lac cu seopul de a asigura trecerea grosului trope/or ~i a mijloaceJor de lupta.

Soviet - otgan al puterii de stat centra1e §i /ocale, format din deputafi ale§i de ceta(eni. Comisariat al poporlJlul- minister (Tn U.R.S.S., pana in anuI1946).

Comisar al poporuJui - membru al guvsrhuJui sovietic (in U.R. S. S., pa/la in anul 1946).

Memoriu eu privire la necesitatea crearii Republicjj Sovietice Socl~lJste MoldOvene§ti, (MoscovCt, 4 febroarfs 1924)*.

"Craarea acestel republici va ~enera 0 serie intreaga de consecinte de-ordln intern (dtn)junctul de vedere al jntereselor nemijlocite ale U.R.S.S.) ~i international ( ... ).

2-) Repuplica Moldoveneasca ar putea juca acetasl rOI de factor politico-propagandistic, pe care iI joaca Republica Bielorusa fata de Polonia ~i cea Carela - fa1a de Finlanda. Ea ar focallza at~ntfa ~i simpatia populatlel basarabene ~iar crea pretexts evidente in pretentllle alipirii la R-epublica MoldoveneascB €I. Basarablei. Din aeest punct de vedere devine lrnperloasa necesitatea de a se erea anume Q republica socialists, ~i nu 0, regiune autonoma in cornponenta U.R.S.S. Unirea terttorillor de pe ambele pMl ale Nlstrulul ar servl drept bre~ strategica a U.R.S.S. fala de Balcanl (prin Dobrogea) ~1 fata de Europa centrals (prlh Bucovina ~I Galilia). pe. cafe U.R.S.S. le"'lir putea folosi drept cap de pod tn scopuri mnltare.st politice. ( ... )

Ruperea Basaraalel de la Romania, la renqul S8U, va avea 0 serle de consecin\e, de ordin interna~onaJ.

a) 1 n prlrnul rclnd, acest fapt va zdrunelna u nitatea "Romanlet Marl", nallonal-c~II'lsolidate §i va lovl Tn autontatea tnorala a butgheziei, care mai braveaza pana in prezent cu realizarea idealului natlonal roman.

b) Acelal}i fapt va servi drept un impuls suplimentar in tendinta provinciilor nou-alaturate (Ia Romania) la autodetermlnarea lor nalionale. lar organizarea (de stat) a minoriUi\ilor natlonale (a bulgarllor. gagauzilor), care vot trai in limitele vlltoarel Republici Moldovenesti, va ssrvi drept exemplu pentru mlnorita\i1e nationale. care PQPuleaz.c1l Vechiul R'egat roman ( ... )"[semneaza]: (Gt. Kotovski, At Badulescu. P.Tkacenko, Sol. Tinkelman (S.Tlmov), A.Nlcolau, A.Zalie, Ion. Die, T.Diamandescu, T.Chioran, V,Popovici.

l

* "Cugetul", nr. 5-6, 199'2, p. 55-58.

1---- ---- .. -_--~& - -----------~--~~------- .. -.-~----._ __ ... __ ... ... ~ .... _-------~~-~-,..-----..,----~--~.------ .... _.,

i * EJabora!i uneseu 1n cere sa evidentiari disCDrdanta dintr« scopurile reaJe ~i cefe declarafe de propaganda 1

1 sovietieli in crearea R.A.S.S. MoJdovene$ti. Demonstrati caracterul ant/national al "Memoriului". i

I· .

'- •• • • __ •. __ ••• • •••• _ •• ••••.• __ ... _. •• .• _. . __ .••• _ •.•• . _ .. •. . _ ••• ._. J

82

VIATA SOCIAL-ECONOMICA §:I POLITICA TN RASSM (1924-1940)

• Enumerati treiobiective urmsrite de URSSinprocesu1 erearii RASSM.

• Gompamp opiniile guvemtilui roman ~i ale celui sovietic fata de sernnificatia crearii R:ASSM.

Ii Analizap ·semni.ficatia sloganului bolsevic "RASSM -lag~rul Romaniei Socialiste" din. Rerspectiva evenimentelor istorlce'ulterioare,

• Determina1i interdepenBenla dintre creareaRASSM ~idirecliile politieii exreme a URSS,

• Numip eel PUjW trei caraeteristici rue regimu1ui J:lolitic din RASSM.

* Bxpuneji-va ~i argumentati-va opinia referitoare la crearea RASS Moldovenesti, * Determin!W 1ncalc~ri ale dieptului national al romanilor in procesul de ere are a RASSM.

* Modelati 0 .l:iartii a RASSM.

* Bfectuati 0 eercetare §i e.labotali UB discurs referitor la soarta uneia din personalifatile care au jucat un rol decizional in crearea RASSM.

• Redactati 'UD eseu: "Crearea.RASSNr '7 realizarea scopurilor sfrategice ale URSS.

Cronoiogie

1924, februarie 4 - "Memorial celor 10" eu privire la neeesitatea cream Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti, 1924, martle 11 ~ crearea Sectiei Moldovenesti pe Hinga Comitetul gubemial Odesa a1 P .C. (b) din 'Ucraina.

27 Martie -2 aprilie - conferinta sovieto-roramjt de la Viena. Guvernul sovietic cere organizarea unui plebiscit in Basarabia, din care cauza conferinta a esuat,

1924, mai 1- apare primul numar al ziarului "Plugarul rosu'' in "limba moldoveneasca" (din 14 septembrie 1930 - "Moldova socialism").

1924, mai 4 - constituirea la Moseova a Asociatiei basarabenilor din U.RS.S.

1924, lulie 29 - Biroul Politic al C.C. al P.C. (b) din Rusia adopt! hotararea eu privire la fonnarea R.A.S.S. Moldovenesti. 15-18 septembrie - rebeliunea de la Tatarbunar.

1924, octombrie U - hotararea Sesiunii a Ill-a a C.E.C. dill Ueraina cu privire la formarea RA.S.S.M . In componenta RS.S. Ucrainene,

15 decembrle - hotararea C.C. a1 P.C. (b) din Rusia eu privire la crearea Comitetului regional din Moldova al.P, C. (b) din Ucraina,

1925,aprilie 19-23 - Congresul I general al Sovietelor de deputati ai muncitorilor, taraniloI ~i soldatilor din Moldova (Transnistria). Adoptarea primei Constitutii a R.AS.S.M.

83

Anall'z-a _texte/ol istor1ce tji a altor surse -' 1. Identificarea naturii textulul istoric (document. oronlca etc) a autorulut, a timpului cand a fost scns, a ternel abordate, a Ideilor principale expuse Tn text, a circurnatantelor tn care a fost soris, a scopulul ur'marit de autorul t.extului.

2. Analiza informa~el din teext: expunerea informatiei, a elementelor noi pe care Ie aduce in cunoasterea temei, a ideiJor la care se refera aceasta lnformatie- In cornparatle cu informalia la tema din alte surse. 3. Formularea rasplJnsului-corect la intrebarile ce apar din analiza textulul,

4. Determinarea lrnportantel textului in studierea temei respective

CAPITOLUL V

§3. Experimentele bolsevlce in R.A.S.S.M.

• Industrializare fortata

• Foametea - cansecinta cotectiviziirii agricuJturii

• Refugien1e in Romania. Masacre/e de la Nistru

• "Trebuie sa te apropU de Nistru ca sa-ti dispara complet teama de comunism" (I.Mihafache)

Ca parte components a Uniunii Sovietice, R.A.S.S.M. a trebuit sa suporte, pe parcursul anilor '20 - '30, aceleasi experimente indispensabile edificarii societatii socialiste - industrializarea fortatli, colectivizarea in masa a gospodariilor tarane~ti individuals inso~ita de deportari masive, precum si formarea unei eulturi "noi" socialiste,

built trializarea. La mijlocul anilar'20. in R.A.S.S.M.

functionau 3.256 intreprinderi industriale, 3.051 dintre care. s~u

r- ..,..,93.7% din total fiind intreprinderi private. In

proprietatea statului se aflau doar 31 de intreprinderi (1 %), iar in cea cooperatista -174 sau5,3% din totaL

In consecinja politicii industrializarii fortate, deja catre finele anilar '20 intreprindetile industrials de stat ·au deveni t predominante, iar sectorul indnstriei private a fest, practic, lichidat. Ca ~i in intreaga Uniune Sovietica, indnstrializarea Transnistriei a fest realizata in principal pe seama jefuirii.nemiloase a f!ranilar de la care all fost stoarse mijloacele necesare prin intermediul impozitelor, a imprumuturiler fortate ~i retribuirii simbolice a munciL

In anul1937, in R.A.S.S.M. functionau deja

Sect1a rie lurtra,foria a uzlnel mec:anice "Kirov· 217 intreprinderi industriale de proportii ~i

(or. rrraspol) arteluri rue cooperatiei mestesugaresti, intre care industria de conservare ~i cea a vinifieatiei detineau un lac preponderent, Au fast construite astfel de Intteprinderi marl precum fabricile de canserve din Tiraspol §i din satul Hlinaia, fabriea de cherestea ~i

r----------------'-'-----------. combinatul avicol din Birzula, central a termoelectrica de la Tiraspol etc; Au fast, de asemenea, reconstruite fabrica 'de zahar din Rabnita §i uzina mecaniea din Tiraspol,

Totodata, industrializarea a condus la un aflux masiv in raioanele din stanga 'Nistrului a populapei din afara republicii, contribuind astfel La agravarea situatiei social-politice, demograflee §i oulturale, Astfel, din cei 14,5 mii de

"li1iN~ muncitori antrenati in economia R.A.S.S.M. in 1928, moldovenii constituiau doar 600 de

oameni.

~~~~~~~~~~!it!~~~~!!~ Colectivizarea agriculturil. Realiza-

II rea proiectelor grandioase de industrializare a

Transnistriei era imposibila atat timp, cat resursele si materia prima .respectiva se aflau in posesia

Fabrics de panificarie din or. TIraspol

84

VlATA SOCIAL-ECONOMICA ~I POLITICA iN RASSM (1924-1940)

gospodariilor tarane~ti individuale. Deoarece politica premrilor de achizitie joase ~i a impozitelor exorbitante a condus la refuznl laranilor de a mai vinde statului cereale la preturi derizorii, regimul stalinist a recurs la colectivizarea foqata a gospodariilor tarane~ti pentru a putea astfei stoarce nestingherit resursele respective din colhozurile ~i scvhozurile nou create.

Colectivizarea agriculturii a fost realizata in eonditiile unci baze tehnico-materiale rudimentare, preeum ~i a lipsei oricaror premise objective. Astfel, la finele anilor '2·0, in agricultura R.A.S,S.M. functionau dear 329 de traetoare, 295 de batoze ~i 2800 de semanatori. Inutilitatea colectivizarii agrioulturii este probata $i de faptul cs. gospodariile fiirane~ti care foloseau munca naimita constituiau doar 2,7% din populatia rurala a Transnistriei ~i nn reprezentau nici un pericol social san politic. In pofida

aeestor realitati. dupa apelul lui LV. Stalin din ianuarie 1930 de "a da 0 lupta pe viata ~i pe moarte chiaburului ~j a-lsterge, pana Ia urma, de pe fata pamantulni'', in RA.S.s.M. au fost depistate inopinat circa 3.200 de gospodarii de "chiaburi", dintre care 2.000

de familii au fost deportate pe insula Solovki, in regiunile

Arhanghelsk, Tomsk etc.

In conseeinta campaniei de "deschiaburire", dej a la finele anulni 1931 colhozurile din R.A.S.S.M. intruneau 82.390 de gospodarii 1AIine~ti sau 71,7% din numarul Ior total. in a~a mod, colectivizarea, care, conform directivelor lui Stalin urma a fi incheiata in 1932, in R.A.S.S.M. a fost realizata deja in vara anului 1931. Pretul acestor "ritmuri staliniste" in care a fast colectivizata agrioultura RA.S.S.M. a fast foametea declan~ata in ami imediat urmatori, in consecinta careia au murit mii de oameni,

Foametea din anii 1932-1933. ~~~§!'__~~':"__:~_~~~~~~:....J

Colectivizarea foqata, cenfiscarea prin violeoP. a cerealelor, precum ~i seceta din anii 1931-1932 au provo cat de clan sare a foametei in rmdul populatiei R.A.S.S.M., asemanatoare celei din

1925. Astfel,realizareaplanului de coleetare a cerealelor r---==---=,-- ......... =-....,,-:-----=--=------, fixarpentru anul19311a circa 189 mii tone, s-a extins pan a

in iama annlui 1932, provocand dificultliti in aprovizionareapopulatiei eu produsealimentare.In pofida presiunilor exercitate asupra taranilor, catre 1 ianuarie 1932 au fost Iivrate statului doar 2/3 din cantitatile de produse planificate.

In vederea asigurarii indeplinirii en orice pre] a planului,la 18 ianuarie 19321 secretarul general alC.C. a1 P,C. (b) din Ucraina S,v. Kosier a convocat 0 ~edinta specials a oomitetuIui regional de partid dinR.A.S.S.M., la care a cerut "indeplinirea ~i supraimplinirea neconditionata a planurilor de colectare a cerealelor", in pofida in- I~~mdd.~

tensificarii presiunilor administrative asupra 1liranilor, ...... ..,_,~

aplicarii amenzilor, oonfiscarii vitelor ~i a ohiectelor de uz casnic, planul de colectare a cerealelor nu a fost realizat nici in anul 1932; punand, tetodata, peste 45 mii de gospodarii tarane~ti intr-o situatie disperata,

,H)'m.un un:

ItT

H A III rrm: I;UI'Jf(~·YIl.ulUlJ :11;'4.11\&1 IW.O-: l('I(A1IU

A T DE ~TAT

1'1: 'I T It I

r In 0 1\ T \ \.: I' I , 1 (' A. .I. .t l'.lll1\TrIJll ne C Tar;

"III. R II/. ( II I '

Actul de Stat de folasira 8. p~mBntu/ui de cllfre un colhoz

Adunare organizatorica de constltulre a unui colhoz

Un grup de relugiatJ la un clfmin din ChfljinllU - mame §I oopn,tap7 carora au fost omorati de grnnicerli sovieticl /a trecerea Nistrulul

85

CAPITOLULV

Foametea declansata in R.A.S.S.M. a fost dezastruoasa, atingand apogeul in primavara - vara anului 1933. Astfel, din ianuarie ~i pana inmai 1933 au murit de foame circa doua mii de oameni in raionul Balta. In raionul vecin, Ananiev, carre luna Martie circa 1.675 de familii indurau foame. Decesele cauzate de foamete in R.A.S.S.M. an depasiteifrade 20.000 de oameni, iar in toata Ucraina - peste 6 milloane.

Este simptomatic faptul ca ill anul1932, in conditiile cand foametea facea deja ravagii in.rdndul populatiei dW.R,A.S.S.M. ~i Ucraina, guvernul sovietie a considerat drept priori tate nationala reeurgerea Ia politica dumpingului, exportand peste hotarele far-ii 18 mln, centnere de cereale, cantitate ce ar fi fost suficienta pentru evitarea consecintelor secetei ~i a foamei. A fast refuzat, de asemenea, ~ ajutorul dezinteresat oferit de Biseriea din Basarabia, pe motivul "inducerii.in eroare a opiniei publiee intemationale", intr-o foaie volant! a organizatiei eomuniste din Basarabia se mentiona in aceasta privinta: "Campania turbata de clevetire

impotiva U.R.S.S. (foamete, munca mrobitoare, canibalism) declansata de presa burgheza ~i social-fasoista, campania pentru "salvarea infometatilor din Ucraina" Inceputa de parintele Gurie si

Co. nu constimie altceva decar atatarea opiniei publice impotriva Uniunii Sovietice''.

Refugierlle i"'1l Romania.. Masa'crele de La Nistru: Regimul politic instituit ~i nenumaratele persecntii la care au fost supusi transnistrienii au ta0Ut ca un numar tot mai mate de persoane sa se refugieze in Romania, La inceput, demental dominant al refugiatilor il formau intelectualii. Emigrarea a luat insa dimensiuni ameninjatoare in anti 1931-1932, cand in

Transnistria a fast 0 foamete cumplita, Astfel, jn_ trei luni ale anului 1932 au treeut Nistrul - ingrl1dit de granicerii sovietici eu sarma ghimpata pe useat ~i in apa-l300 de familii sau clrca4.500 de oameni. Un.numar mare din cei care incercau sa emigreze erau secerati de gloante, murind pe 10c san inecandu-se :in apele

fluviului, 0 parte din cei rinip, care au reusit sa tread pe malul remanese au murit, la scurta vreme, in spitalele din Basarabia, iar alta parte au putut fi salvati. Uneori se produceau adevarate masacre, cum a fast eel din pad urea Olanesti, oe pe malul Nistru-

lui, din noaptea de 23 februarie 1932, cand au fast impu§cati- 40 de barbati - 0 adevarata baie de sa:nge. CA)

A trebui t sa se organizeze la Ciopleni, judetul, Orhei, un lagar

IE::'"-------~___;_--- =~ de refugiati transnistrieni, Tetodera s-a constituit "Comi-

.' ..;_ • . - - ~.fIJP'''1'/f!L •• ... II~ "I1f",,~m""··1"'_0/HI tetul pentru ajutorarea refugiatilot moldoveni de dincelo de

D,rAPYD POIII~~ '::;'''.:'·l~ Nistru", sub presedintia lui Pan Halippa. Prin grija acestni W~@d~qk-?_;?' comi_tet: re~g!at~i. ind.if:te~t _de. nationalitate, p~meau I~~, ~ll~,.!...!!!!..2~_~~Bb"~"'''~_'~1 M:;~'~'-~;m.~=~====:l. hrana, 1mbracammte §1 mcaltammte. Pentru CQPll s-an "~:k~:;"" KblPMA HOY3 bili P ACCM. I": organizat cursuri pregitifoare spre a putea fi plasati in scoli,

"'~&..,,!:,-' .. .a ~ .01 ... <'''''~ ... ~ ~ .. , •• :<,:.p :.-: Problema a fost adusa in discutia Parlamentului.Roma-

.• "1"_~ .. _ lU!@.nlll~ J.ffi'fht'iJ~ ~o~n~;~ ~11"'_ bIMn I t: 9 • ........... -J'

......... -" Il,<HT!> pAGCIl'- ::l?'a. iM - ., 1 26 ~ b . 193"l S'd' l' d

:,!."'::=.u: _i..;:~=,...:~a"":"-"'-s~ =-"~'~::-::i' mel a re ruane '~. -au n icat pro teste p me e

...... e .... ",_ '",- ~'t:'....:.:::-..oP<\l" .... ~= ~ ~C- . di ~ t . InA A tut 1

'. 'z.=~:L,::s;r.sf;..,-:-,-Jt-J:::;....~!_;:~- .. ~ ... :~ ::i, m ignare impo ova acestor masacre, ,cuvan or,

, ~E~;F..:..::.-~~ --:- ':"'" \~~~~:;-. :i depuratii au condamnat atrocitatile si au hotarat ca fiecare sa dea In fonou] refugiatilor cate 200 lei din diuma zilnica, S-a hotarat totodata ea problema sa fie adusa Ia cunol,itinla opiniei publice internatiouale-si pusa in discutia Societatii Natiunilor, Cu

acestprilej, prof. N.lorga, presedintele Consiliului de Ministri,

Ecaterina Arbore

n. H. HbORY

KYBblHTEnbHHK PYCQ-It\OnAOBHECK

PYCCK().Jo\Ol1Al\BCJ(!1i:! CllOB/ll!b

1.I!,I!!1i--,IlII ~nn,,,, .. IlftJI,CMd "iIIrII~ rtMi'.!IUI

Dictjonar "(CuvenlelnicH) editat de P.Chioru in gratie chlrlJic(J

86

Pagina din zieruJ"PfugaruJ RO/i"

ViATA SOCIAL~ECONOMICA $1 POLLTICA i~ RASSM (1.924~1940)

. _' -

raspunzand interpelarii ee-i. fusese edresats de eatre prof; Gheorghe Bratiann, a spus ea "ceea ce se petrece pe granita Nistrului l'eprezintii 0 serie deacte de salbiiticie".

Cultura si il"l1j'titu(iif-e cutturate.t» ceea ce priveste Imparta~irea romanilor transnistrieni, la cultura, tn propria lor republica, situatia este de natu:ra sa demonstreze la modul concret felul In cafe autorita'f,ile sovietice au inleles sa acorde acestora dreptulla cultura nationala, Relevanta este in acest caz dezveltarea invatamantului. Din cele 494 de scoli gimnaziale care funcponau in cuprinsul republicii, dear 140 erau romanesti, iar din cele 52 de seoli de rang Iiceal, dear 18 erau romanesti, Din cei 100.30.0- elevi c.§.ti urmau cursurile scolilor primate, gimnaziale $i liceale, doar 23.400 erau romani. in aceste ~coriinsa nu so cultiva limba ~i culturil romaneasca si nici sentimentele nationale.

inv~.a.mantul superior era reprezentar de Institutul agronomic, Institutu] pedagogic si Politehnica, toate concentrate la Tiraspol, frecventate de peste 800 de studenti,

Principala institutie menita a dirija eultura nationals: 10 Republica Moldoveneasca transnlstriana, care era pusa in fruatea tuturer a~ezami.ntelor de cultura, a fast Institutul moldovenese de cercetsri ~tiin.tifice. A fosr infiinlat 1a sffir~itul anului 1926, sub denumirea de Comitetulstiintific moldovenesc, urmdnd oa pe viitor sa fie transformat 10 Academia Moldoveneasca de ~ti.inle, dupa cum s-a procedat cu institutele similare din eelelalte republic] autonome, Evenimentele interne au impiedicat insa aceasta modificare,

in ceea ce jJrive~te limba folosita, la ineeputul anilor '30 a festpublicat un articol semnat de dr, Ecaterina Arbore In care se cerea latinizarea acesteia, adica introducerea limbii literate romanesti, :iD. consecinta, la interventia aetivistilor romani ai Internationalei a III-a eomuniste, in 1932 a fost admisa f01051rea limbii romane .in forma ei najionala, cu alfabet latin. Chiar daca masnra a fostadmisa 'din oportunitate - sa nu se instraineze romsnii transnistrieni de cei din Basarabia unde se folosea alfabetul Iatin= ea a constituit un eveaimentcultural progresist cu influenta beneficaasupra vietii nationale {omane~ti din Transnistria, A fost dec.lan.$ata atunci 0 acthme rapfda de Iatinizare, hideosebi in ~coara ~i in administratie. Limba romana a fast introdusa ca limba de stat in toate §colile ucrainene, ruse, evreiesti, bulgare §i germane ~j s-au tiparif .manuale ~i diverse lucrsri in limba rOlilana literara,

Dar aceste masuri, de nalura sa impulsioneze si sa dezvolte "iata literara, culturala ~i nationala a trans nistrienilor, n-a durat multa vreme. in anul 1938, sub pretextnl ca grafia latina nu este eunosouta majQritap.i populapei din R.AS.S.M. ~i contribuie la "romaaizarea'' Iimbii "rnoldovenesti", ea a fost interzisa si inlocuita en alfaberul chiriIic, [apt ee a jucat un rol negativ in dezvoltarea limbii ~i a culturii. lntre timp, Ecaterina Arborc ~i activi§tii romani comuni~ti care au sus~inut-o au platit cu via!a pentru activitatea desIa~urata ~i pozitia pe care au avut-oin cadrul Comintemului.

Activitatea editoriala :in R.A.S.S.M. a fost asigura;ta de Editura de Stat a Moldovei, eu sediuI laTiraspol, Balta ~i Ananiev.

Presa era reprezentata IDprimul rand de oficiosu1 gu.vem).llui, cate la 10ceput a fost ''Plugarul ro~u" (aparut]a 1 mai 1924), conti-

..-="""" VOO'llrmentar I=.......=""""'="' r

! \ (A) ~"De peste Nistru yin din ee in ce : mai multi refugiatl, in majoritate moldo-I veni tIansnistrieni. Acest exod se pare I.ca se accenfueaza in masllra. in care.:

I colectilJizarea dineolb de Nistru sa

I ad .. 13nue§te. • dln ee Tn. ee mai (null. lmpresionea;;::a, de asemenea, recenta masu-

ra prln care bisericile, care panii. aeurn

I de curand erau past rate in satele din aproplerea Nistrului §i lrageau clopotele pe sfil vechi, se transforma aztln fabric!

I 9i atellere ca 9HnlaIJntrui Rusie.j. I

I Am luat coritact ou refugiati! t!nu~

I in 'arestul po!i~iilor din C"etatea Alba !jill . Tighina,§i m-am convinsca nu·sutlt-eleI.m. en,~e mai. bune pentru infatiljiarea =: I

munlsrnului rusesc, asa cum este el, iii I

I nu .exi~ta un ~al bunantido.fimp?triv~ ~ comunismulut, deciIt povestlrea simpia

1 aacestor refugia\i. N\,l sunt "euh,~d" 00- gali, cum scriu gaz.etelQ, sqnt ta.ranf,

care au 2'"6 hectare .de ):la.mant, culturi sau gra:dini sau vii !jii pe care cornunisrnul l-a inspaimi§,ntal prlrr confiscarea I sub forma de Impozite a intregului produs :;;1 a unor preten~jj mal presus de puterile lor. De as.ernenea, prilleducalia anarhica pe care bol!jievtcii 0 fac aopHior I lor Rrin §colLAm vorbit eu ace~ti copii §) i

leu mam\llJe lOT, i-am pus sa-mi spuna poezil inva1ate rn ~coala ruseasca, Slatil !jii livizi la fati3., tremurand cand I I vorbeau despre Rusla, de 5·6 on rn-au rug at Tn genLmchl GU pann\ii lor sa nu-l

. Inapoiez peste Nistru, unde-vor fi I.ICi§i ..

I MI-au poveslit cum .vin aoldatll sovitltelor, incarca convoiuri intregi de cere-

ale !jii frude, plang pe' urma lor' copll !jif femei, dar in fruntea cenvoaielor merg I muzic\ :;;i dtapele pe CaTesta seris "Oat

I de buna voie pentru sQvieteP•

De la Chtl;cani se vepe peste N lstru In Tlraspel (t;:ateva sute de rnetrt), Ilumea fa~nd coada la cooperative pentr).! a-:;;i primi hrana dupa cartela. Trebuie sa teapropli de Nistru ca sa~ti

'I~disparii complet teama de comunlsrn",

"Ion Mihalache, mlnistrul de Inteme

~_ _~a::m~~

-

>I< Arhivele No/ianale Bucure.rti. fond Casa Regali:i Carol If, dos. 691]932,jiia 22.

87

CAPITOLUL V

. ~ .

~ .

Vocabular

Co/ectiv1zare - trecerna mij/oacelor de producrie tn proprie"tate co{ectiv8, prin nationalizars, expropriere etc.; unirea prlncipa/elor mij/oace- de productie afe tart1nimii in cofhozuri.

Colhoz - forma' de cooperativa agricola de productie in fosta U.R.S.S.

Dumping - vanzare a maduri/or pe piata exter'ha /a p(eturl me! scazutfo dec~t Bcalea de pe piara internalji mondiala, practicata de une/e (an in scopl.Il inl§turtirii coneurenJilor Iji sf acapartMipiefe/or exteme.

nuat apoi de "Moldova socialista", Aparea, de asemenea, "Comsomolistul Moldovei", organul tineretului comunist. Revista era reprezentata de "Moldova literara", care It aparut intre 1928-1930 la Balta ~i apoi la Tiraspol. Constriinsasa-~i schimbe numele, s-a intitulat "Oetombrie" aparAnd sub acest titlu pana in 1940. Era 0 revista lunara, organul Uniunii Scriitorilor Moldoveni,

Teatrul de Stat a Iuat fiinta la Tiraspol in 1932, iar in anul urmator s-a contopit cu Scoala teatrala din Odesa, formandu-se Sectia romana ell lID curs de doi ani pentru pregatirea actorilor romani. Dar toate cursurile, in afara de limba materna, se predau in limba rosa. Profesorul de limba romana, Baconschi, a fost inlliturat pe motiv ca facea propaganda romaneasca, iar succesorul sau, Corneliu (pseudonim ardelenesc), a fost arestat impre\ll1a cu sotia, pentru ca s-a ridicat impetriva perseeutiilor iii care erau supusi fruntasii luprei nationale a rornanilor; arestati in masa in 1933 §-i mlocuiti eu elemente straine §i ignorante.

La Tiraspol (Tirispolea - eum.ii spuneau localnicii) mai :Li:mcPona o statie de radio §j l§i desfasura activitarea Corul de Stat "Doina",

in ansamblu, politioa cultumla a regimului bolsevio din Transnistria a purtat W1 caraetet antiromanesc, urmarind obiectivul argumentfuii existentei a doualimbi, dona natinni, doua calmri,

Cronologie

1926 =deschiderea Tehnicnmului pedagogic moldovenesc la Tiraspol; Instituirea Comitetului §tiintific moldovenesc pe Hinga Comisariatul Norodnic al invalamantului din R.A.S.S.M.

1929, aprilie 28 - mal 5 - adoptarea primului plan cincinal de dezvoltare a economiei nationale a R.A.S.S.M. (1928/29 - 1932/:13).

1929, iunle 29 - transferarea capitalei R.A.S.S.M. de la Balta fa Tiraspol.

1930, septembrle 1 - introdueerea invatamantului primar general obligatoriu, Organizarea Capelei

carate academice "Doina",

1930, octombrie 30 - primele emisiuni ale Radiodifuziunii din R.A.S.S.M .. - Darea in exploatare a fabricii de conserve din Ti:raspol.

1931- calectivizarea agriculturii In R.A.S.S.M.

1932- darea in exploatare a fabrieii de conserve din or. Krasnoie, raionul Slobozia. 1933, noiemhrie - desehiderea Teatrului muzical-dramatic meldovenesc din Tiraspol.

1934 - darea in exploatare a combinatului de vinuri din R§:bni!a; infiintarea Uniunii scriitorilor sovietici din R.A.S.S.M.

1938, ianuarie 6 - sdoptarea noii Censtitutii a R.A.S.SM.

1939-numArol. munc:itorilor §i salariatilor ajunge la 61,8 mii persoane, fala de 16.9 mii in 1926 ~ 41,6 miiin1933.

1940, lanuarle - colectivizarea gospodariilor tarane~ti individuale a fost realizata in proportie de 97,9%, iar cea a suprafetelor cultivate - de 99,9%.

!-*-~;~UIP;;:\0-(~;)il1i;/~.--~~;:'~-;;;;-~j::;,~;-;~~-:;;-;~~;li;'i;il~;':-:~:::;;;~;;;~-;~~~;~fUrf1I~~;/~--R~~.s.s:;/~i,~--~k~Jn tzz: ~l

l uumenitor de riiml? i

... _ ~ __ .. __ __ _ .. _ ...._ .. ~ __ .. ~ __ _ __ .. __ .. _ _~ _~.,_ _ _ __ • __ • • ~r .!

88

VIATA SOCIAL-ECONOMICA ~I POLITICA TN RASSM (1924-1940)

Sltnatla din Transnistria la 1932*

"Vicisirudinile istoriei au vrut ea acum 14 ani acesti romani sa fie mglobap in Uniunea Sovietica, jar incepand din 1924 sa fie destinati de carre guvemantii acelei Uniuni pentru a forma 0 pepiniera pentru cresterea ~i cnltivarea unei noi generatii de romani comunisti cu scopul de a-i arunea apoi la momentul oportun in contra fraplor lor din statul roman, distrugerea caruia Uniunea Sovietica 0 urmareste,

Aceasta pepiniera poarta denumirea de "R.A.S.S.M." sau "Republica Moldoveneasca", cu capitula provizorie la Tiraspol. Potrivit scopului urmarir, sovietele au infiintat §coli rnoldovenesti, in care se predau eopiilor moldoveai doctrinele comuniste intr-o limbe. 5taloita moldoveneasoa de ci\tre profesori, adunaturi de oeazie, cad mcldoveni pentru acest seop nu se pot ga5i.ln acelasi timp sovietele au procedat §i urmaresc metodic distrugerea religiei, obiceiurilor $i familiei moldovenilor. Li se confisca produsul muncii lor, li se sechestreaza averea, oricat de mica ar fi ea, si Ii silesc eu forta de a se inscrie in gospodariile colective "colhoznri", unde ei sunt sortiti unci existente de sclavi, muncind toat! viata sub conducerea unor comitete ~i neprimind in schimb niei macar atat cat trebuie omu1ui pentru a nu muri de I

foame. I

in modul acesta Sovietele store teats vlaga din populatia moldoveneasca cu scop de a 0 intrebuinta

pentru r!stumarea "lumii capitaliste", prin propaganda comunismului in lumea intt:eaga, organizarea I rebeliunilor, crearea dumpingurilor etc.

De la 0 vreme incoace insa, Sovietele si-an dat seama eil truda lor pentru cresterea generatiei de romani, propagatori ai comunismului, nu clap roadele la care se asteptau $i di din contra, moldovenii sunt inadaptabiliin realizarea doctrinelor comuniste preconizate de Soviete. A tunci guvernul comunist al republicii a dispus ca moldovenii sa fie deportati treptat in Siberia $i in regiunea Arhanghelsk din nordul Rusiei unde nu-i a$teapta dedit moartea. De trei ani dureaza deja aceste deportari, la inceput in cazuri separate, iar de 1a 0 vreme lucoaee in mase compacte. Toti refugiatii scapap. eu viata din R.M. declara, ca in ultimul timp moldovenii sunt zilnic imbarcati in vagoane ~i trenuri intregi si expediati in Siberia, barbatii separat de femeile lor ~i acestea separat de copiii lor. (. .. ) Aceasta nueste deciit aducerea la indeplinire a planului infernal sovietic de a extermina completamente aceasta populatie romiineasca neada_ptablla. comunismului.

In asemenea "imprejudiri moldovenii transnistrieni ell evla:vie si nooejde f~i 'indreapta privirile ~i gandurile lor spre Romania Iibera, spre fra~ii lor uncle, eu toate accesele grele ale crizei eeonomice, domneste ordinea, legile $i libertatea. Neavand din ce alege, ei i~i parasesc pamanmrile ~i caminele lor stramo~e~ti si in disperarea oarba de a-si salva singura avere ce le-a mai TamaS pe lume, darul Iui Dum.nezeu, viata, se aventureaza in fuga peste Nistru, in Romania. Aceasta disperare oarba a romfuillor transnistrieni a ajuns in ultimul timp la gradul cand ei nu mai au ce alege: ori moarteain Siberia ea selavi la luerarile forestiere, departati de ai lor, ori moartea imediata pe malul Nistrului, avand totusi in ultimul caz o mioa speranta, di vor reusi in lrrtunerieul noptii sa se furiseze neobservati prin cordoanele granicerilor sovietici $i vor seapa astfel eu viata ( ... ).

Regimul sovietic, lnsii nu .~tie de mila .... ~i astfel moldovenii fugari sunt i:mPU$cati in mas! ell mitraIierele, eu zecile, eu sutele, f'ara nici 0 crutare pe tot lungul N istrului'',

(Memoriul romanilor transnistrieni inaintat Ligii Nafiunilor, 1932) \

.. "Cugetul", nr. 5-6,1992, p. 50-52.

~.-- .... -- ... ----- .. ...---~.-~------ ... ~-- ~-- -- ----..,._ ...... - -------~--------~~-~- . .........._-~..,....._- .. _ .. ----_ .. - .. -~ .. ---~ ~ ~-- --~~-~ .. -- .. ---- -- ... ~ .. - .. ----- .. ;

I • AnafizatJ docurbenteJe. !

i • Enumer8t; invinuirile souse de romanii tn:msnistrieni regimulu; sovtettc. !

i • Apreciatf t;, expuruJli-va opinia. !

............. ........ •. . .. ~~ .l._ ......... ~ ... _ - _~_~_-.... .. ~ ... ~_ .. ~_. .. __ .. __ ~~ __ • .. _~ .. _ ..... w ....... _ ......... .. .... ~ ~~ _

89

CAPlTOLUL V

• A f08t justificati, oare, pelitica industrializarii fortate a R.A. S,S.M:l)'e 'se;pna JetU:iJ;ii Taranilor.~i a-

licbidacii-sectti'tUlui iI1dusttiei private? Atgumehtati. '.

• Care au fostconsecinte]» colectivizarii agricuftucii inRA:.S;_S.M.?

• -ExpliG'ati.rapom~]__cauzal dinttecolectivizarea for,t;ataa tari\nimei l1i foametea din anii 1932-1938.

• Folosindsursele; determinati cauzele emigrarii transnistrienilor ln Romsnia, Prin ce exylicali faptul cil emigrarile au capatat 0 ampleare deosebiti anume 1a inceputul anilor '30?

• Descriet! felul in care autoritaple sovietice au tratat ilteptul tra.nshistrienilof la culture nap.ollrua.

* Efecmatl o inve'stigatre despre-unul dih evenimentele istorice expuse in text~i elaborap un discutS'.

;I< Comparati procesele soeial-pelitice din Transnistria en eels din Rusia, Beterminatltan.gente ~J,;

deosebiri, .

• Redactat] un, eseu: "Dezvoltarea BAS SM in 1924-1940 - eonsecinte ecortomice ~i poli tic e" .

teens DE SINTEzA

,

Represiunile §i deportarile in R.A.S.S.M.

• Lupta de clasa trebuie sa fie "asculita" (Stalin)

• R.A.S.S.M. sut: sabia necrutatoarea N.K V.D.-ului sovietic

• Sacrificarea individului tn favoarea unei false rathom! istotice

- . - -

A doua jumatate a anilor '30 a fost marcata de declansarea unei ample carnpanii de epurarea ~elOI de par:i~ .~i d~ st..a~ .ale R.A.~.S.~., in conf~n:utate cu teAza sta.linista a "ascutirii lupt~i de c~as~ . pe masura avansam socletatn spre oranduirea comurusta". Astfel, in mal 1937 au fost arestan ~l deportati presedintele Sovietulni Comisarilor Norednici din R.A.S.S.M. Gr.LStariii. presedintele Comitetului Executiv Central E.P. Voronovici, secretarul Comitetului regional din Modlova aIP.C. (b) din Ueraina N.J. Golub; comisaml agriculturii D.A. Moroz, ccmisarul pentru justitie D.O. Skalski, precum ~i alP. activisti sovietici ~i de partid, acuzati de "trotkism $j nationalism sovin",

La scnrt'timp de la deport area intregului guvern al R.A.S.S.M, in frunte eu presedintele san, la 7'august 1937, secretarul Comitetului regional din Moldova al P.C. (b) ucrainean V.Z. Todtes a expediat in adresa C.C. al P.C. (b) din U.R.S.S. 0 scrisoare informativaeu asigurari di. "in timpul apropiat, vom smulge din radacini un grup de dusmani la fel de periculosi". 1n conseeinta, 10 listele "dusmanilor poporului" aufost ineluse 0 serie de persoane nu numai din aparatul S.C.N. ~i C.E.C a1 R.A.S.S .. M., ci sl dinorganele Comisariatului pentru agricultura, Edituni de Stat a Moldovei, Comisariatului Instruetiunii Publice, Comitetului radiolului, redactlilor ziarelor raionale etc.

Jertfs a vigilentei organelor securita.p.i politice bolsevice acazut curand ~i Cereul literar moldoveneso de la Tiraspol, grupat in jurul revistei "Moldova literara", Animatorii acestuicere erau un grup de . poeti ineepatori dintre care unii di,ldeau dovada de un autentic talent (Nistor Cabac, Nieolae 'furoariu, Ion Coreinschi, Toader MaIai). Tiaerii scriitori cautau izvor de inspiratie in creatia populara, ridicandu-se la innpmile national e. Simtlimintele aces tea n-au putut fi tnecate in puhoiul publicatiilor comuniste, pe care

I propaganda bolsevioa n revarsase asupra moldovenimii transnistriene. Consecventa in dlruirea lor . . idealista pentru cauza na~onala i-a costat insa scump, Membrii cercului litera! an fost arestaV$i deportap in Siberia sub invinuirile de "nationalisti", de "romani" §i "reactionari". Curoplita represinne bolsevica a fiicut ca nimeni Sa nu rnaicunoasca soarta tinerilor martiri .. Bucuria regasirii pe aceleasi unde de vibratie sufleteascs eu toti conationalii a primit 0 frumoasa expresie poetica, cu un adanc inteles politic, modalui Nistor Cabac incrunata Nistrului, din care desprindem urmstoarele versuri profetiee:

90

VIA TA -SOCIAL-ECONOMI.cA ~I POLITICA iN RASSM (1924,,1940)

"Curgi rnereu ~i spaIii-~j rana adan:di Caqi ttl vesnic, Nistre, vei triii

C§nd va fi din dou! lumi 0 fara

Iar tu 1.1D: rau de vajniee-nfrAtirilt •

Nu a evitat represiunile bolsevice nici biserica din Transnistria, adusa de autoritaliintt-o situatie ' deplorabila, In momentul venirii bolsevicilor la putere, in 1917. in tinuturHe dintre Nistru $i Bug erau . 1.017 biserici ..,i case de rugaciuni, 13 manas-tiri ..,i schituri, 890 de preoti ..,i 384 decalugari, Dupa 23 de ani

, doe teroare comunista, autoritatile rornfine au mal gasit in Transnistria 0 siriguri. biserica care nu fusese mcms_a - bisericacomitetului 2 din Odesa, unde funotiona preotul moldovean Vasile Braga. Rusia pravoslavnicade odinioara se transformase intr-u.o foear denecredintasi sactUegiu. 0 parte din locasnrile sfinte au fast demolate in intregime, iar altele au fast reconstruite §i amenajate pentru utiliz.an profane. Slujitorii altarelor au fest supusi la nenumarate umilinte, ares-tan l1i surghiun, multi dintre ei au fast impuscati.

inchiderea bisericilor pe teritoriul Transnistriei s-aincheiat in 1938, la fel CH. si actiunea de liebidare a elerului, La Golta s-a organizat un lagar pentru 160 de preoti. 0 parte din ei au fast ucisi, iar altii s-au ascuns, traind tile de amar,

Sub sablanecrutatoare a organelor teroriste sovietice - O.G.P.U. (Directie General a. Politica de Stat) ~i N .K.V.D. (Comisariatul N orodnic al Afacerilor Interne) - au nimerit, de asemenea, mii de muncitori, timni ~i runcti0l1ari. AstM, in saml.Buter din.raionul Grigoriopol peste 150 de persoane au devenit jertfe ale represianilor staliniste, iat In satul Pererata, raionul Dubas-an - 270 de oameni, in fine, ca unnare a acelorasi represiuni, randurile organizatiei departid din._R.A.8.S.M. s-an redus de Ia 5.715 coraunisti in ' 1933 Ia 3.097 in 1938. Din eei 9 membriai.Biroului Comiretului regional de partid.alesitn luna mai 1937, eatre Conie:r:inta a X-a (septembrie 1937) dimas esc doar unul (reprezentantul N.K. V.D.-ului), ceilalti ' fiind declaraji "dusmani ai poporului" ~i represati. tAl

in toiul campaniei isterice de demascari, epurari ~i deportari staliniste, s-a considerat cii toate aeeste "fransforman radicals in viata economies, sociala ~ipolitica"Du inseamnaaltceva dee~t "biruinta deplina a socialismului' i:n___R_.A.S.s.M. Noua Constitutie, adoptata la 6 ianuarie 1938 (in locul celei din 1925), stipula ca " R.A.S.S.M.- este un stat socialist al muncitorilor ~i taranilor", ea bazaei economica este "proprietatea soeialista asupra uneltelor .'!i mij 10 acel or de productie", iar "temelia pclitica - Sovietele de deputatiai oamenilor muncli".

Culmea fariseismului eta ca, printre drepturile republiei] autonome, in Constitutia R.AS.S. Meldo-

: venesti ststea $i dreptul suveranitalii teritoriaie, _potrivit caruia terltoriul repubUcii nu putea fi modificat mra consimfamantpJ e~ ca teritoriul republieiiautonome constituie terlterlul nafional al peporului care a ere-at formatiunC3nationaUt tefitoriahi. La mel' trei ani de la adoptate., Constitutia ,

. I R.A.S. S.M. va fi gray mei'ileata de Moscova (4 noiembrie 1940), cand a retezat din republica autonoma (1a constituirea celei unionale) 0 mare parte a. teritoriului ei, fara.- sa se ingrij ease a macar de latura formala a: problemei, in sensu! obrinerii consimlamantului prealabil, daca nu al 'intregii populatii, eel putin al

organutui de conducere. -

Bstesemnificativ ~j faptul ca, potrivit Legii fendameatale a RAS.S.M. din 1938, "Stem.a de stat a R.A.S.S.M. este sterna de stat a R.S.S. Ucrainene", precum ~i "Drapelul de stat a1 R.A.S.S.M. este drapelul de stat al KS.S. Ucrainene",

in asa mod, trebuie considerata perfect fondata concluzia potrivit eareia Republica Autonomi.1 Moldoveneasca de- pe teritoriul Uetainei a aparut in 1924 nu 1a Yoio1a popnlatiei sale, ci din ordinul guvernului central sovietic,

V06umenfar

Scrlsoare lnformattvjl 7 .. VIll.1937 Tov Malenkov! (A)

Vatrimit a scrisoare ihfannativi'i des-pre primele .rezultate ale Iucrului organizatiei de partid in ultimele luni referitoare la demascarea dnsmanilor. ...

eel mai afectat 8-a dovedit-aparatul sovietic, in particular, secterul consttuctieinetional-culturale., Apat,atul C.C.P. ~i C.E,C

Printre dusmanii poporului din cadrul C.C.P. pot fi numiti urmatcrii:

1. Starai Gt.1., fost presedinte al C.C.P. din R.A.S.S.Moldoveneasa. Demas.cat de organeLe N.K.V.D.-ului din Ucraina ea dusman al poporului ...

'91

CAPITOLULV

2. Sokol A.V., adjunct al presedintelui C.C.P. din R.A.S.S. Moldoveneasca, Presedintele

Comitetului de Stat pentru planificare ...

3. Anenski M.S., fast presedinte a1 Comiterului de Stat pentru planificare ••.

4. Solomko Iu. A., demascat drept membru al bandei trotkiste uerainene ...

5. Orlov L.Z .. , fost secretar al C.C.P ...

6. Avgust M., fast arbitru de .stat, originar din Basarabia Romsneasca ...

7. Voronovici B.P., fost presedinte al C.B.C. din RA.S.S.Moldoveneasca...

8. Pascari T.V., fost membru al C.B.C. dinR.A.S.S.M., presedinte al Comitetului Bxecutiv Rabnita., Cu saint comunist Todres (Din scrisoarea 1 secretar al Comitetului Moldovenesc REgional de Partid V.Z. Todres catre secretarului e.G. al P. C. (b) din toata Uniunea G.Malenkov)

.... _ ......... ~_ .. _ ~ .. W' __ .. w __ ~~ __ r ~ ~ .,..,_,. ~ ,_~" ~ ~ ... ,,~_, • .... ~ ......... __ ~ __ .. . __ , __ .. __.,_,_ .... ... ~ &~ •

l * Exprimali-va opinia: De 1:9 erau represafi reprezentantli conducerli de partid ~i de stat din R.A.S.S.M.? ! ! I

.. _----- - _.- -.-.---~--.---.--------------------------.-.------ ... ---- ... - .. ------.-.-------.-.--------.---.~-)

Deportare - trimitere for{ata fntr"O regiune lndep_tlrtatil ea rna sura represivil,' condamnarea outv« /a exil politic. Epurare - fndepMarea elemeole/or necorespunzaloare dlnrr~o Institutie, 1ntreprin(/erej organ/zetfe etc. Represlulle - reottmer« prln violenft} a unei act/un! de opozqier de revo/tli, acf"unJ drost/oe fntreprinse--in aCBst

soop; masun§ de constrangere JutidiotA cu caracter penal impotrlva infractorilor, care COflsM in arestatea, trifniterea fn judecata Il,i condamnBrea lor Ie pedepse pfevazute·de lege.

Cron%gie

1931. - 1n consecinta fcametei cumplite, amp 10 are a emigrarii transnistrienilor peste Nistru, in Basarabia, c'apata dimensiuni amenintatoare.

1932 - noua actiune de colectivizare foqatii este insotita de deportari masive ale romanilor din Transnistda,

1937-1938 ~ epurari rnasive ale organelor de partid ~i de stat. Represiunile staliniste au afectat, de asemenea, sute de muncitori, tarani, functionari, intelectuali dmRA.S.S.M.

1938 - Inchiderea bisericilor in Transnistria ~i depertarea preotilor.

• Cunoscutul cercetator francez Andre Glucksmann afItma eli "cornunismul contine, orizontnl genocidnlui, pretutindeni ~i de la tncepur". in ceroAsura afinnapa in cauza este aplicaoiHi rf:aliqilor

din Transnistria anilor 1924-1940'1

• Explicati ratiunea laasarii tezei staliniste eu privire "ta ascujirea 1uptei de clasa.pe mbUfa aVanSaru societiitii spre orfmduirea eomunista".

• Descrieti consecintele represiunilor ~i deportarilor din Transnistria reie~ind din perspectiva lstoriea. * Efectuap 0 cercetare ~i elaboraji un discurs despre una din persomilitatile de ~riltuiii.din stanga Nistrnlni.

• Explicati raportul cauzal dintre colectivizarea fortata a jaranimii ~i deportarile dinRASSM.

• Elaborati un eseur'Represiuni ~i deportari in RASSM",

92

CAPITOL UL J!I

- - - -

ROMANlA$1 BASARABI:A TN eEL

DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

.o;.:o.::,,~~~:::::~,,:~~~:'.:::~,,:::~~-:~:".;:,:::-:.:.:',,:::;:.::..-::,:::..,,:::::.::.:::;:..:._,

!! Lecturi ,suplimentare* Ii

II - !l

:. I:

!! Dobrescu V.F., Ion Constantin.]

11·Basar~bia &: anU cdui de-al. dei/eo razooi H

g) St dl d FRS S Mid I mt1I7dlal, Iast, 1995. i,1 ~ '_. U 'IU . e caZ: ormarea ... 0 0- 1\ Petreneu Anatol. Baswcbio ,171 '01 doiletfli

venesf §I politica .regimului comunist I !lrqzboimcmdial(J94(J..J944). Chl$infiu, 1~9T Ii

~ Instaurarea regimului natlonal-leqlonar, !119~tchins K RomGinia. 1866-1947. Bue.,!!

Rebeliunea leqlonara §i conseclntele ei Ii Istoria roroanilor. Compendiu (coomo-l!

~ Participarea Romaniai la al doilea razbo]. !inatori: Ion-Agrigproruei, Ion T~u).lruiq

I l!l996. _ Ii

m 0 nd ia I (1941-1945) :1· lstorla, romfuillOf..Materiale didaetice, ii

I Chi .• Ed C"' 2000 II

I!:::.;;;,=====================ll' t~ ... ~~ ... _~ ... ~~~ .. ..:.;.~~~.......,.,..,,,~ ... =,,,,=.Jj

~ lnceputul celui de-al doilea razbol mondial §i pozilia RomanieL Rapturrle i teritoriale din vara anului 1940

Pierderile teritnriale ale Romanlei in 1940

'IAREA r.EAGRA

93

Perioada celui de-al doilea rli.zboi mondial ainsemnat un lung sir de drarne, distrugeri, pierderi de vieti omenesti 9i materiale, trasari de frontiere, rnodificari de regimuri pelitice Ball inlocuirea nnui sistem totalitar en altul, Dar, cum s-a ajuns aici?

inceplltlll celui de-al doilea riisboi mondial $i pozitia Romiiniei: Prin atacul Germaniei naziste impotriva Poloniei, la 1 septembrie 1939, a inceput eel de-al.doilea razboi mondial. Doua zile mai tarziu, Marea Britanie ~i Franta au declarat razboi celui de-a! treilea Reich.

1ntr-o situatie internationala extrem de complicata si in permanemarniscare, in care practic fiecare zirnarca a inrautatire a pozitiei internationale a Romaniel, guvernul roman a considerat ca interesele fundamentale ale 1arii - apararea unitapi, independentei ~i suveranitatii nationale, a integritap.i teritoriale, conservarea fiintei etnice si statale gray amenintate de Gennania ~i aliatii sill - puteau fi eel maibine aparate - eel putin intr-o faza initiala - prin proclamarea neutraliti1tii, tn aceste conditii, in seara zilei de 6 septembrie 1939 s-a intrunit la Palatul Cotroceni Consiliul de Coroena, care a discutat situatra int~mationaUi ~i politiea extema a guvemului roman in noile iinprejur.ari. Cei prezenli: Armand Calinescu, Grigore Gafencu, Ernest Urdareanu, generalnl Arthur Vaitoiann, AI. Vaida- Voievod, George Mironesou, Nicolae Iorga, dr, Const, Angelescu, Gh. Tatarescu, Const. Argetoianusi generalui Ernest Baliff, dupa cateva cuvinte de introducere ale regelui, au ascultat 0 expunere a ministrului de Exteme, Grigore Gafeneu," privind politica extema a guvernului TOman, atitudinea Remaniei. "fata de conflietul care a izbucnit intre Polonia, Germania, Franta ~ Anglia' si "raporturile" cu cele patru state beligerante. in urma dezbaterilor, a fost aprobat in unanimitate un comunicat prin care Romania se angaja "la respectarea stricti a regulilor neutralitatii stabilite prin conventiunile internationale fala de beligerantii din aetualul conflict". lA)

Proclarnarea neutralitatii la tnceputui celui de-al doilea razboi mondial s-a bucurat de 0 larga sustinere din partea opiniei publice romanesti, !ncepand eu membrii Consiliului de Coroana, continuand eu unele dintre partidele politice ce activasera legal pAn§. in februarie 1938, cand dictatura regalii 1e desfiintase, {Ii pan~ la numeroase personalitati ale vietii ~tiintifice ~i literate sau organe de presa de diverse orientfri jmlitice, opiniile exprimate aratan 0 aceeptare cvasnmanima a proclamarii neutralitapi.

§1. inceputul celui de-al doilea razbol mondial !ji pozltla Romanlel, Rapturile teritoriale din vara anului 1940

• Neutralltatea Romfmiei la inceputul celu! de-el dollea riabo! mondial

• Raptul Bssersbiel, nordului Bucovinei §i ftnutului Herta ". • Orientarea politici! externe a Romaniei spre Germania

) ~ .... Pierr:lerea norduJui Tmnsitveniei !}i a cednieterulut

(A) "Sa nu facem niciodata 0 politiea de fiica. S5. nn se cteada niciodata cs. ne inchiilam -puterii pentru ca este putere, 0 asemenea tnchinare.ar fi un act degradant ~i at fi pitcat de toate jertfele pe care Ie-am mout in trecut !;ii le facem $i azi, pentru tarn, Am fi voit 0 alta polirica, mi ne e dat s~o j>utem implini. Deci vom pastra neutralitatea. D~r sa fie o neutralitate demna ~i onesta. Ifiterveritiile oeeontenite ale domnului Fabricius, care nu are spirit, nici simtul realitatilor. t1:rebuie sa se termine odata, PubIicuI nu vrea razQoi, nu vrea ins]. b.inllnta Gennamel. Dorim ell totii .lncetarea unui re1&im de teroare in Europa, Neutralitatea inseamna onestitate - s_a pastraro 0 neu:tralitate onesta. Nu trebuie sa ingaduim mairnult ca alte state neutre. Este singura atitudine pe care a putem avea".

Cuvantar'ea prof. N. lorga in cadrul ConslHulu! de Coroana

dln. 6 septe.l1lbrle 1 g.39

; .. _ .. _- - ... - .... ---- --_--- --...--- ..... ~ .... ---- ... -_ ......... _-_ .. __ ... -1" .... _--,

• Expune~i-va opini«: era care I posibila 0 neutralitate pentru care [ opta N.lorga in circumstanlele con- :

l crete ale sffuapei Romanie; in con- t I textul rela!iilor internationale dela ! ! incepuW/ cetu! de-al doilea rarba; ! i mond/al? Gasifi argumente pro r;i i I~n~. I

l .. ... "". . __ . __ ._ .... _. ._ ..

94

ROMANIA ~I BASARABIA iN eEL DE-AL DOILEA RAzSOJ MONDIAL

Raptul Basarubiei, nordului Btt- r--------------------, covine! ~i tinutului Herta. In seara zilei de 26 iunie 1940, orele 22°°, V.M. Molotov, in numele guvemului sovietic, a remis ministrului roman la Moscova, Gh. Davidescu, 0 nota ulfimativll ce conjinea afirmajii in fla~ta f!!!!!!!_~~

eontradictie nu numai cu dreptul istoric, dar si cu normele si prinoipiile juridice intemationale unanim acceptate: «in anul 19-18, Romania, {olosindu-se de slibiciunea militara a Rusiei, a desficut de la Uniunea Sovietica (Rusla) ° parte din terltoriul el, Basarabla, caldind prln aeeasta trnltatea seculara a Bssarablei, popu- I------------------~=~ latA in principal cu ucratneni, en Republica Sovietidi U craineana",

"Acum, mal specifica nota ultimativa, cand .-- __ ~..,__--:--------------__, sHibiciunea militara a U.R.S.S. e de domeniul 1~(!.a~11 trecutulnt, in situatia internaponala care s-a .. I~.~._,,.. .. ereat cu rezolvarea rapidi'i a ehestiunilor mostenfte din trecut, pentru a pune in fine bazele unet pad solide Intre tari, V.R.S.S. eOJlsidera neeesar §i oportunca in lnteresele restabilirii adevarului sa pa~easci impreuna euRommia la rezolvarea imedj~ta a chestiunii inapo,ierii Basarabiei, Vniunii Sovtetlee",

Totodata, guvemul sovietic mai considera d'i chestiunea "intoarcerii" Basarabiei era legata «in mod organic ell chestiunea transmiterii catre U.R.S.S. a acelei par(:i a Bucovinei a carei populatie este legat! in rnajoritate cu Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice, cat ~i prin comunitatea de limba ~i compozitie nationala". in consecinja, guvernul sovietic "propunea" paqii romane:

"1. SA Inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia"; "2. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a ...--------------=-----.::----.

Bncovinei, cu frontierele potrivit ell harta aUituraUi"_

Raspunsul era asteptat in decursul zilei de 27 :iunie. intreruperea repetata a Iegaturilor telefonice pana in zorii zilei de 27 iunie a scurtat ~i mai mult termenul mat de ultimatumul sovietic,

Dupa doua consilii de coroana, incercarea partii 'L1.~~iji.~~~ii~ romane de a negocia s-a laval de un refuz net. A1 doilea ul- II

timatum al Moscovei ~ remis in noaptea de 27 spre 28 iunie - fixa intrarea trupelor sovietice in 'Basarabia ~i 'in nordul Bucovinei la 28 iunie, ora 1406. Evaouarea armatelor romane trebuia incheiata in _patru. zile.

Berlinul a sfatuit autoritatile romane "sa se supuna cererii guvernului sovietic", La fel, Rorna, Belgradul ~i Atena au rugat Bucurestiul sa nu tulbure printr-o rezistenta L.:!,__':"'!::_..!£,:::.....l..= militara "paeea in Bazinul Dunarean ~i in Balcani". Numai Ankara a confumat .hotardrea Turciei de a-~i onoraobligatiile asumate prin Pactul fulelegerii Balcanice.

in aceste conditii, alternativeleeJ:au: cedarea teritoriilor revendicate de sovietici sau rezistenta annatei, timp de-maximum

Treceree tnipa/f)t sovletice peste Nistru

Tancuri sOllietice in s. Dude§ti j/:Jdetul ChT~fndu.

28 iunie 1940

~edjn.~a Sasial VII a Sovatulul Suprem al URSS, care a adopta! Legea GU privire la forma rea RSS Moldoveneljoll,.2 august 1940.

La tribuna sa afla Z.A.Craciunescu

95

CAPITOLUL VI

I (A) Dictatul fascist de la Viena 30 augUst 1940

1. Traseul definitty allinlei de, fr'Onti~ I e.ra~ care dSSljlarte Rom~J1ia de Ungaria,

va corespunde acelula rnarcat pe haria

I ge;ograficii ad anexata. 0 comisle romano ~ ungara va deterrnlha·detaliile traseuluj la ;.fate: 10cului,

. 2. TeriloritJl ror:n"an atribu!t Ungariei va fi evacuat de trup.ele n:>1Ti8ne·~ti intr~un fennen de 15 z,ile ~i teml!;- In bum} oraine acesteia. Diferltele faze<ale evacUi3rii ~j ale

Deu. pani, precu .. ·.m ~i m .. odama\ile lor vo. r Ii I

I flxat~ In f~rrnen de 0 oomis!e

romano:ungara ...

3. Toy supu~ii romani, stabiU~ In aoeasta zi pe teritonul 1» urmeazaa fi c"e\;lal de Roma,nia, dob€rhclesp tara ane 'fOlTT1al~~ najionalitate<;l ungara. Ei vor fi i autcirizaV sa opfeze in tavoarea naVona~

Ilita~i roman-e irilr:-un tennen de ~pse h . .mi. Acele persoahe €are VOr face liZ tl_e acest drept vor p~ras1 teritoriul ungar irrtr·un termen ad~ional de un an :;;1 vor fi pnmi1;i de

R.0~ania. Ei v-or pUlea sl:! l~, fam ~ici? irnM piedlcare, bununle lot mobile, Si:i ilehldeze . propriefatea. lor imobila, panai'n rnomennn

I pleearii lor, !jIi sa ilil cu ei produsul reZlJltat. Oa.ca liChidBf~ nu reu~te, aceste persoane vor Ii despaglJblte de Romania ...

4. Supu~ii romani de\ rasa ungara, sfabjliti in terlloriul cedat in anul 19,19 de catre Ungana RtlIffianiel, :;;1 care r8mane sub euversnltatea aoosteia, prrnesedrepwl de a opla pentru nationaliialea uhga:ra, inl1·un 1e'rmen ae6 lunl...

Q, Guvemuillngat ~ an~~jeaza sol-

Ii emn sa aSimileze. in .. !olUI Cil. cellal~ supw;i unguii p~ persoanele- de rasa romana, care, ~ baza arbitrElj\Jlul de mal sus, "!Jar d~~mdIMt!Pnalftatea ungara. Pe Cle alta patte, guvemulroman, Tn acela~i angajament'Selemn in ce prive~esupu~ii de rasa ungarij) care vor rarnane pe ferito;iui rqman.

'I· . 6 .. Detal jie-rezuittmd din transferul

de -saverahitate v.or fi reglementate prin conven~~ directa intra'suve_mele roma.n ~r ungar.

7. til caZul in care dificulla\i, sau Indoief! e-ar jv.i Tn cu rsu I apliciirii acesfui arbitraj, gwemele roman ·!jIi ungar se vor in\elege peca,le dlrecta. Oaca intr-o cheStiune-saualta lnjelegerea nu sa r:eaJizeaza, litigillll, va fi supus gl:Nemelor Releholul ~ ltaliai, care vor adoptao soIutie definiljva.

CreSiomaJie/a.IStoria Romfin8Or, 1917-1992.

,~_~_~ __ w_ ... ~_'_"' __ ~ .""~"_~~"~_~"_'''''''I''''''~ _~ _~~.,

! • Comentst; comillutul Dictalului din i

: aspectu.1 'consecfntelor pen1w I

! Romania. . !

L ~_. __ •• _.~ ..• . •• _J

96

eateva saptam§.ni, unnata de impaqirea Romaniei intre U.R.S.S .. , Ungaria, Bulgaria si Reich. Majoritatea absoluta a membrilor Conslliului de Coreana s-an pronantar pentru cedare, deoarece se pastra astfel statul roman. cu institupile ~i fortele saleannate ..

Evaenarea a avut lac in conditii dramatice, Regimul de La Bucuresti, ca arlee regim autoritar, declarase de repetate ori oa va apara tara la hotare lmpotriva oricarei agresiuni. Acum, in 24 de ore, cedase fara lupta, Zeci de mii de oameni au avut dear cateva are 1a dispozitie pentru a se retrage, Arhive, biblioteei de mare vaIoare, zeci de rnii de gospodad-i ell tot in ventarul Ior, material feroviar, depozite de munitii ~i de materii prime, fabrici, ateliere, magazine, stocuri marl de rnarfuri - totul a fast padisit in fata ocupantului,

- in a~"a mod, tn deems de ~ase zile, 28 iunie ~ 3 iulie 1940, Romania a cedat Uaiunii Sovietiee 50.762 lcm2 - Basarabia, GU 44.500 lan2 ~i partea de nord a Bucovinei, eu 6.262 kro:2 - ell circa 3.776.000 de locuitori (din care circa 3.000.000 In Basarabia) ..

Piertlerea nordului Transitvaniei ~i Cadrilaterului; Agresiunea sovietica a precipitat evolujiile Ia Bucuresti. La 1 iulie 1940, guvernul a renunjat la garantiile anglo-franceze acordate unilateral Romaniei la 13 aprilie 1939. A doua zi, regele Carol al Il-lea a adresat eancelarului Adolf Hitler cererea de a trimite 0 misiune militara in Romania, pentru instruirea annatei si de a garanta hotarele statului.

La 4 iulie, suveranul a numit un nouguvem, avand in caJitate de prim-ministru pe inginerul Ion Gigurtu, personalitare apropiata' de c ercuri le politico- financiare de 1a Berlin. Legiunea (Garda de FieT). -extrema dreapta, CTa, de asemenea, pFezenrn in noul cabinet.

"Orieutarea politicii exteme a Romanlei in cadrul celor doua mati napuni ale Axei este un fapt ill1plinif',- declare uncomumeat de presa al guvemului. Dar 0 stare orientareera dependents de atitudinea ~i conditiile Berlinului. La 15 iulie, cancelarul Adolf Hitler a raspuns regelui Carol al Il-Iea ea vaputea analiza aceste cereri numai dupa ce vor fi rezolvate problemele referitoare la granitele eu Ungaria.;li Bulgaria.

Presiunile exercitate de Berlin ~i Roma In iulie 1940, l-au determinat pc Carol sa ia Iegstuta cu guvemul ungar, Cum punctele de vedere divergente ale celor deua parti nuau gututil reconeiliate ~j negoeierllecare aulnceput .Ia Tumu-Severin la 16 august au fast Intrerupte pe 24:, Berlinul f?i Roma au propus un "arbitraj", tA)

Cansiliul de Coroana, intrunif la Bucuresti in seam zilei de 29 august, dupa ce a luat in defiberare "comunicarile ell caracter ultimativ fiieute de guvernele german .;:1 italian, a hotarat acceptarea arbitrajului Puterilar Axel asupra tratativelor romano-mao ghiare",

"Arbitrajul" a avut lac la Viena, in palatul Belvedere, la 30 au,gust 1940. Romarua a fast obligaUi sacedeze partea denord'!1i de est a Transilvaniei, pana la Carpatii lUisariteni: 43.492 lctn2 eu 2.667.007 loeuitori, din care 5Q,2% tom<lni, 37,1% mag;hlari,_ 5,7% bvrei, 2,8% gennani, 1,9% tigani, restul - rute.tli, eem, slovacL_.;I .. a .. ~2,3%.

CQneomitent ou aceste eVQlupi, La Cr&iova au avut 10c tratative romano-bulgare .. Prin tratatul semnat 1a 7 septembrie

ROMANIA ~I BASARABIA TN GEL DE-AL DOILEA RAzBOI MONUIAL

Voc{lbuiar

1940, partea de sud a Dobrogei, anume judetele Durostor ~i Caliacra (Cadrilaterul), revenea Bulgariei, Frontiera dintre eele doua state se intorcea la traseul fixat de Congresul de Ia Berlin (1878). Se proceda Ia un schimb de populajie,

In asamod, inintervalu128 iunie - 7 septembrie 1940, pierderile teritoriale ale Romaniei au insumat 9-9.926 km2,cu 6.829.238 lccuitori, Anterior, tara avusese295.649 km?, eu circa 20.050.000 locuitori. Pierderlle reprezentau, asadar, 33,79% din teritoriu si 34.0~% din populatie,

In septembrie 1940, suprafata Romaniei se redusese Ia 195.l23 knl, cu 13.5J5.7571ocuitori. Prin actele de violenta din vara anului 1940, factori externi au intervenit brutal tn procesul firesc de dezvoltare a Romaniei, intrerupandu~l, i:mpunfuld, prin fOIta, sfii:~ierea dill trupul tarii a nnor ~tinse terirorii locuite in majoritate de romani, eu conseeinje deosebit de grave: dezorganizarea economiei nationale, reducerea capacitatii de aparare ~i de rezistenta a ~arii. Este explicabila.indignarea poporului roman care nu putea acoepta ideea parasirii lara lupta a unor insemnate teritorii ale gliei strabune.

Ccnsi/iu de corcana - organ .permanent consaltativ, constitult tn 1938. Hot;}rarlle-Iui, nu f3feu oblfgator/i pentru rege-. Me-mbrii eteu numi(i prin deerst regal dintre aetual;i ~; fo§tii demnltar( aj statului, bisericill fiJ§tirii, oameniJor de vaz§.

qlctat - fact arbitrar pr;n care un stat (sau rna; multe) impun allui stat anumite conditfi Tmpotriva vointei lui.

Formarea R.S.S. Moldovenestl ~i politica reglmnlui comunist

RaptuL Baserabiei de catre U.R.S.S. in iunie 1940 a generat consecinte dramatiee pentru populatia autohtona. Operatiunea de ooupare militara a teritoriilor romanesti de la ti'i:siirit de Prut era inca in plina desfasurare, eand, acest spatiu a fost invadat de numeroase trope ale N.K. V.D. -ului ~i de "activisti" al partidului bolsevic, reprezentanti ai Guvemului U.R.S.S., ai diferitelor structuri ale s.tatului sovietic, - toate avdnd misiunea de a efectua eele mai radicale transformari de ordirrpolitic, social, economic ~i ='. tural,

lntai de toate, Mosoova a avut grija sa-~i extinda in Basarahia structnrile partidului bolsevic, Prin i howarea din 14 august 1940, C.C. a1 P.C. (b) din U.R.S.S. a transformat organizajia.regionala de partid I din R.A.S.S.M. In Partidul Comunist (bolsevic) al Moldovei, In postal de prim-secretar a fost numit I P .G.Borodin, fost prim-secretar al organizatiei de partid din R.A.S.S.M., rus de uationalitate.Astfel a fast instaurata dictatura partidnlui bolsevic, venit 0 data en Armata Rosie, trupele N.K.V.D.-ului ~il sprijinindu-se pe fortele acestora,

Du.pa acapararea Basarabiei, conducerea de la Moscovan-a mtfuziat sa preelame in noile aehizitii It~itoria1e Republica Sovietics Socialista Moldoveneasca, avand in aceasta P.rivAint~ ex.perient~ ~reari.i

IR.A.S.S.M. 10 1924. La 2 august 1940, 18 Moscova, pentru meldoveni, msa tara particrparea lmputemieitilor alesi din partea majorita1li lor, a fost decisa erearea formatiunii statale unjo~"! e meldovenesti in, compenenta D.R.S.S. Ccncomitent cu proclamarea Republicii Moldovenesti un' r! le, acelasi organ legislativ de la Moscova, Sovietul Suprem a1 u.R.S.S., a decis includerea judetel . Hotin,

. Cetatea Alba ~i Ismail ale Basarabiei si 6 raioane ale fostei RA.S.S.M. in componentaR.S.S. C amene.

Dupa prcclamarea R.S.S. Moldovenesti, au inceput transformarile menite sa sehimb economia de pial! cu cea socialista, La 15 august 1940, Presidiul Sovietului Suprem a1 U.RS.S. a em! decretul eu privire la nationalizarea bancilor, intreprinderilor industria1e ~i comerciale, a transporrul n feroviar si pe 1 api, a mijloaeelor de comunicarie ale Basarabiei, in conformitate co care toate mij 0 ele de productie I era". deelarate proprietate a statului sovietic din ziua de 28 innie 1940. in aceeasi zi de 15 august 1940 a I fast d.eclarata najionalizarea pamantului in Basarabia, astfel fiind lichidata proprietatea privata asupra ' pamantului~i stabilite formele sovietice de folosire a lui Cenconntent ell cunostinta de cauza, in Basarabia a fost decretat ~ sistemul fiscal sovietic, in confonnitate eli care gcspodariile tarline~ti erau

97

CAPITOLUL VI

(Arhiva Nati,onali a Repuhlicii Moldova. fond 691, inv. 1, des, 43,1ila 16, 23, 26)

obligate sa plateasca impozitul agricol unic. Calcularea impozitnlui se efectua in asa mod, tncat statul sa stoarca cat roai multi bani din gospodariile rarane~ti. In plus, faranii trebuiau sa livreze statului eantitap I enorme de oereale §i de floarea-soarelui, cartofi, carne, lapte, oua.

Schimbari s-au produs in domeniul spiritualitapi, in care stand sovietic a armaritscopul deznatiolnalizarii ~i rusificarii populatiei, Semnificativa in acest sens este hotararea C.C. alP,C. (b) al Q.R.8.S. din

11 noiembrie 1,940 "Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc in raioanele noi ale R.S.S. Moldovenesti

I (Basarabia) de la alfabetul.Iatin la cel rus", Au fest scoase, de asemenea, statuile Regelui Ferdinand I, lui ~tefan cel Mare ~i Sfdnt, generaluhri Poetas, basoreliefurile lui Simion Murafa, Andrei Hodorogea lji Alexei Mareevici, bustul lui B.P. Hasdeu,

I Concomitent, erganele represive sovietice au recurs la actiuni de teroare in masa, La 14 iunie 1941

din R.S.S. Moldoveneasca au fost deportati in regiunile Altai, Kirov, Krasnoiarsk, Novosibirsk, Omsk, in republicile Kazaha ~i Komi 22.648 de oameni. in regiunea Novosibirsk, bunaoara, in lagare auajuns 1,950 de familii cu 5.787 de persoane, dintre care 1.958 erau copii.

Din primul an de administrare sovietica, Basarabia a devenito sursade fortade mund!. ieftina pentru ~antierele industriale si mineie de carbune din diferite regiuni ale U.R.S.s. Deja in august 1940 organele partidulni bolsevic si ale puterii sovietice au mobilizat §i au trimis la munca fottam 53.356 de tineri din satele Basarabiei,

La 5 septembrie 1940, la Moscova a fost semnata intelegerea illtre U.R.S.S. si Germania privind evacuarea de pe teritoriul Basarabiei si Bucovinei de Nord pe teritoriul Germaniei a persoanelor de nationalitate germans. In consecinta strffinutaru 'cclonistilor germani, in judetele Cetatea Alba §i Ismail ale Basarabiei au ram as libere circa 500 mii de.hectare de pamant pentru tat-anil din Basarabia, dar spre finele anului 1_940, afost organizata stramutarea In fostele judete basarabene a circa lOmii de familii de

Itanmi din.regiunile Ucrainei,

In asa mod, deja in anii 1940-1941 in Basarabia au fest operate substantiale modificari politice, econornice, sociale, culturale §i demografice in direetia sovietizarii $i comunizarii acesteia, cu grave consecinte pentru populatia ba~ti.na~a. (A)

OPINlI(A)

D.E., studenta in medicinA anul IV, Chi~inau, refugiadi 13 septembrie 1940: "Campurile au ramas in

Iparteneluorate, nefiind dreptul de proprietate respectat, iat proprietarli mai mati sunt arestati,

Satul este condus de un comitet satesc compns din eei mai netrebnici oameni, eare au deviza: cine pana acum a fost cineva, acum nu va fi nimic, iar cine n-a fost nimic, va fi totul",

Preot I.F .M., j ud. Lapu"1j1na: «La 0 adunare, tovarasu] propagandist rosti eatre oamenii adunati-rfratilor tovarasi, cred ca fiecare din "VOl are 0 rana 1a inima, va rog iesiti si spuneti ce va doare §i ce ati sufetit" (in anii 1918-1940. - N.E.); s-a facut tacere, nimeni n-a rostit nici un cuvsnt de hula hnpotriva stapanirii romanesti; tovarssul s-a inrosit, s-a Ingalbenit si apoi a inceput sa vorbeasca de armata rosie"

V.G., bacalaureat, refugi:at-din jud.Balti, 18 septembrle 1940: "Agricultorii sunt nemultumiti, pentrn lea nu vor mai avea piimAntullor - toti vor :fi incadrati in asa-zisele colhozuri, in care vor lucra pentru stat. Tiiranii care-au avut dela 15 11a 1n sus" au fost trecuti In randul asa-zisilor "culaci' ~i sunt Iipsiji de aproape toate drepturile, ei ~i cop iii lor"

oUtilizand miirturiile documentare ale refitgiutilor, descrle starea de spirit a poplllapei Basarabiei dllpa anexarea din iunie 1940.

• c -;;;- '~-~~-;~i~~~t~/~-~';~~~~(i~-~;;;di~id;~;~)'d~~-o~t;~~~~-c~-";~i;~j't~-t;iii~;~J ~;i~'~j~i~~;;;~~i~'i?"'-1

, * Elabu ar; un plan de ide/ referitor /a proceseJe instaurarii ststemutu; totalitar in R.S,S. Moldoveneasca. !

l~:~~:':~rii~_~.:.~~~f:~~~~~~~~~:.~~r~~~u~~_~.~~ .. ~~~.~~:~~~~:~:_~_~~.~.~~~~~:~jTe .. ~~.:~~~~~:_~~~~~ .. .•

98

ROMANIA ~I BASARABIA iN eEL DE-Al DOlLEA RAzeOl MONDlAL

Cron%gie

1939, septembrie 6 - Aprobarea comunicatului Consiliului de Coroana despre neutralitatea Rom§.niei.

1940, iunie 26 - Prima nota ultimativa sovietica transmisa guvemului Romaniei,

1940, Iunle 28 - A doua nota ultimativs sovierica transmisa guvernului Romaniei. inceputul ocuparii Basarabiei, nordului Bueovinei ~i tinutului Herta de catre trupele sovietiee,

1940, iulie 1- Romania se adreseaza Germaniei de a trimite o misinne militara in tara.

1940; tulle 4 - Numirea de ciitre lege a prim-ministrului Ion Gigurtu de orientate progermana,

1940, august 30 - Cedarea de catre Romania a paqii de nord-est a Transilvaniei conform "arbitrajului" de la Viena,

1940, septembrie 7 - Cedarea de catre Romania a Cadrilaterului (judetele Durostor ~i Caliacra) prin tratatul semnat la Craiova,

Voctlbular

Neutralitate - statut internationaf prin care un stat e pus fa adapost de 0 eventuala invazie, Tn schimbu/ angajarii formale de a ramane tn afara oricaru{ cohOfct armal. Neutralitate8 poste fi decfarata sau fmpusa printr~un tratat (Austria, 1955), fiind ocazcnafa sau permanenta.

• Caracterizati situatia intern a din.Romania la ineeputul celui de-a! doilearazboi mondial,

• Argumep_tali necesitatea proc1amarii neutralitajiiRomaniei in situatia internaponala creata 1a inceputul celui de-at doilea razooi mondial,

• Expunep condipile tnternajionale in care s-an produs rapturile tentoriaIe.

• Completatit.abetul: "Pierderile teritoriale ale Rom1inieBn anu11940".

Suprafata Ion 2

Numarul -populatiei

Denumlrea tedtodolu:i

Data, Ieeul

La care p'ra a fost anent

Argumentul pentru rapt

'_"Modeiap 0 haria) indicand pe ea pierderile teritoriale ~j umane ale Rmnamei ill anul1940.

'* BfeetuaJi un studiu ~tiintific ~j elaborati un discurs (0 comunioare) despre un caz concret (istoria unei familii, unei institutii) legat de.raptul Basarabiei.

* Elaborati 0 JIiza cronologica referitoare Ia evenimentele istoriei universale si a romanilor in anii J938w1940.

• Elaborati un eseurcu tema-tica: "Specificul fortnarii RSSM".

99