Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2)Simptome:
Scaderea in greutate
Scaderea involuntara in greutate afecteaza doua din cinci persoane diagnosticate cu cancer. Scaderea a
mai mult de 5% din greutatea totala pe durata catorva luni, fara depunerea unui efort sau tinerea unei
diete, poate fi un indicativ al cancerului. Se intalneste indeosebi in cazul cancerului pulmonar, al celui
de stomac, esofag sau pancreas.
Lipsa apetitului
Pierderea poftei de mancare poate fi determinata de mai multe afectiuni, precum gripa. Acest simptom
poate aparea si in cazul unui cancer, prin modificarea metabolismului, dar si in anumite tipuri de
cancere in zona abdominala, prin apasarea tumorii pe stomac.
Marirea ganglionilor
De cele mai multe ori, umflarea ganglionilor de la nivelul gatului indica o infectie, insa poate fi un
indicator si pentru cancerul la nivel de gat si cap, precum cancerul gurii, al gatului, laringelui sau al
tiroidei, dar si in cazul leucemiei sau al limfomului. Metastaza cancerului de san poate determina
umflarea ganglionilor din regiunea axilara (subrat). Ganglionii umflati din cauza unui cancer sunt de
regula nedurerosi, motiv pentru care este important sa te prezinti la medic daca ai un astfel de ganglion
marit si nedureros, care persista mai mult de o saptamana.
Transpiratii nocturne
Acest simptom poate fi cauza unei infectii sau a unui semn de cancer. In cazul femeilor care au depasit
varsta de 45 de ani, transpiratiile nocturne pot fi un indicator al menopauzei.
Tuse
Tusea poate persista in urma unei gripe sau raceli. Cu toate acestea, daca este insotita de alte simptome,
precum scaderea in greutate sau oboseala, persistand mai mult de doua luni, poate fi un indicator al
cancerului pulmonar. Incidenta acestui tip de cancer este crescuta in cazul fumatorilor. Atunci cand este
insotita de expectoratii cu sange, poate indica o infectie la nivelul plamanilor sau un neoplasm
pulmonar. Alege sa mergi la medic daca esti in aceasta situatie, mai ales daca fumezi.
3)Cauze:
Razele
Inclusiv razele, cum ar fi cele ultraviolete și razele X (folosite pentru radiografii), pot cauza
cancer, fapt descoperit imediat după începerea utilizării radiografiei. Numeroși tehnicieni și
oameni de știință care au operat la început cu metoda imagistică, s-au îmbolnavit ulterior de
cancer. Această descoperire dureroasă a fost făcută inclusiv de Marie Curie, dublă laureată a
premiului Nobel și una din descoperitoarele radioactivității. Aceasta s-a îmbolnăvit de
leucemie în urma contactului prelungit cu radioactivitatea.
Substanțele chimice și razele acționează prin modificarea informației genetice. Substanțele
chimice intră în interacțiune cu molecula cea mare care reprezintă moștenirea noastră
genetică, ADN pe care îl influențează chimic și provoacă astfel o modificare a conținutului de
informație.
4)Tratament:
Multe tipuri de cancer pot fi prevenite prin menținerea unei greutăți corporale sănătoase, fără fumat și fără
consum excesiv de alcool, consumând legume, fructe și cereale integrale din abundență,
cu vaccinele contra anumitor boli infecțioase, fără a consuma prea multă carne roșie și evitând expunerea
excesivă la soare. Depistarea timpurie prin teste de depistare este utilă în cazul cancerului cervical și
colorectal. Beneficiile testelor de depistare în cazul cancerului mamar sunt controversate. Cancerul este
adesea tratat printr-o combinație de radio terapie, operație, chemoterapie, și terapie vizată. Managementul
durerii și a simptomelor joacă un rol important în îngrijirea bolnavilor. Îngrijirea paliativă este în special
importantă în cazul bolnavilor în stadiu avansat. Șansele de supraviețuire depind de tipul de cancer
și gradul bolii la începutul tratamentului. La copiii sub 15 ani la momentul diagnozei rata de supraviețuire de
cinci ani în țările în curs de dezvoltare este de 80%. În cazurile de cancer din Statele Unite, rata medie de
supraviețuire de cinci ani este atinsă de 66% din bolnavi.
Tratamentul profilactic
Profilaxia primară în cancer vizează cauza bolii, atunci când aceasta este cunoscută, și eliminarea
factorilor de risc.
Unele cancere sunt provocate de virusuri oncogene, și ar putea fi prevenite prin vaccinare împotriva
virusului respectiv. Este cazul carcinomului hepatocelular, apărut pe fondul infecției cronice cu virusul
hepatitei B și al cancerului de col uterin, care s-a dovedit că apare numai în prezența infecției cronice cu
tipurile oncogene de papilomavirus uman (HPV). Vaccinul împotriva hepatitei B a intrat în uz la începutul
anilor 1980, fiind introdus în Programul Național de Imunizare din România în 1995. În ceea ce privește
HPV, există vaccinuri împotriva a 2 din tipurile oncogene de papilomavirus (16 și 18), responsabile de
majoritatea cancerelor de col uterin (aprox. 70%). S-a dovedit că vaccinarea înainte ca organismul să vină
în contact cu aceste tipuri de virus (adică înainte de începutul vieții sexuale) împiedică infecția ulterioară și
previne apariția leziunilor precanceroase produse de aceste tipuri virale la nivelul colului uterin. Pe termen
lung, se estimează că vaccinarea sistematică a fetelor va duce la o scădere importantă a incidenței
cancerului de col uterin, prin eliminarea cazurilor datorate acestor 2 tipuri virale cancerigene. Totuși,
deoarece vaccinul nu conferă protecție față de toate tulpinile virale oncogene, este necesar ca și femeile
vaccinate să efectueze screening-ul periodic pentru depistarea precoce a cancerului de col. În România,
vaccinurile împotriva HPV sunt disponibile pentru vaccinare opțională din anul 2007, iar vaccinarea gratuită
împotriva HPV, finanțată din Programul Național de Oncologie, a fost introdusă în campanii școlare în
toamna anului 2008 și s-a efectuat la fetele de 9-10 ani, în clasa a IV-a, numai cu acordul scris al părinților
sau tutorilor. Ulterior, grupa de vârstă vizată a fost cea de 12-14 ani (clasa a VI-a și a VII-a), cu posibilitatea
de vaccinare gratuită și a femeilor în vârstă de până la 24 de ani, la indicația medicului ginecolog.
Multe forme de cancer sunt asociate cu factori de mediu și pot fi prevenite. Dintre factorii de risc pentru
apariția cancerului, care ar putea fi evitați, fac parte radiațiile ionizante (prin exces de proceduri de
radiodiagnostic sau radioterapie), fumatul, diverse substanțe chimice sau medicamente implicate în
carcinogeneză.
Profilaxia secundară vizează depistarea bolii prin metode de screening în stadiile incipiente,
precanceroase, care sunt curabile prin tratament specific. Metoda de screening depinde de tipul de cancer
vizat. De exemplu screeningul pentru cancerul pulmonar se realizează prin efectuarea anuală a
examenului radiologic pulmonar. Metoda de screening pentru cancerul de col uterin este examenul
citologic Babeș-Papanicolau, care în mod ideal ar trebui efectuat la toate femeile active sexual de 2 ori pe
an sau măcar anual. Pentru cancerul de sân, pe lângă autopalpare sau palparea sistematică a sânului cu
ocazia oricărui consult medical, există screeningul prin mamografie.
Tratamentul curativ
Există 3 posibilități de tratament curativ al unui cancer: cură chirurgicală, chimioterapie și radioterapie.
Fiecare din aceste metode poate fi aplicată singură sau, de regulă, în diverse combinații cu celelalte. Cura
chirurgicală vizează îndepărtarea tumorii maligne și a țesuturilor invadate tumoral. Chimioterapia și
radioterapia vizează distrugerea celulelor canceroase, atât din tumora primară, cât și de la nivelul
metastazelor.
Tratamentul paliativ
Cancerele depistate în stadii avansate nu sunt curabile. În aceste situații se aplică tratamente paliative, cu
scopul de a controla simptomele supărătoare și a ameliora calitatea vieții pacienților aflați în stadii avansate
de boală. Cel mai cunoscut simptom al cancerului care beneficiază de tratament paliativ este durerea
canceroasă. Un alt exemplu este icterul mecanic prin compresie tumorală din cadrul neoplasmului de cap
de pancreas, care beneficiază de tratament paliativ chirurgical.
5)Curiozitati:
Particulele minuscule produse de traficul rutier pot invada creierul şi transporta cancerigeni.Noua
cercetare a legat pentru prima dată nanoparticulele din aerul poluat cu cancerul cerebral.Particulele ultra-fine
(UFP) sunt produse de la arderea combustibilului, în special de vehiculele diesel, iar expunerile de lungă durată
cresc semnificativ șansele oamenilor de a căpăta cancer.
c)Cu toţii avem celule canceroase în corp. Acestea nu apar la testele standard
dacă nu sunt în număr mare.
d)Celulele canceroase apar în corp de 6- 10 ori în timpul vieţii unui om. Când
sistemul nostru imunitar este puternic, celulele canceroase sunt distruse şi este
împiedicată multiplicarea lor şi formarea tumorilor.
6)Bibliografie:
-www.wikipedia.ro
-www.expresspress.ro
-www.inbors.com
-www.sanador.com
-www.alphega-farmacie.ro