POVESTEA VIORII

POVESTEA VIORII Vioara este instrumentul muzical apreciat de catre oameni de cultură, iubitori ai muzic
ii clasice, ca si instrumentul cel mai apropiat de vocea umană.

Astfel, primul instrument cu coarde și arcuș, denumit „ravanastron" și-
a avut originile în India, acum mai bine de 5000 de ani.

A fost răspândit în China, sub denumirea de „vioară", sau „vielă chineză",
însă cei care au dezvoltat construcția ravanastronului au fost arabii și perșii, care i-au pus numele de „ke
mang a Guz", pentru ca, mult mai târziu, să ajungă și în Europa, sub denumirea de „rebab".

Vioara, aşa cum o ştim astăzi, a apărut în nordul Italiei, în prima parte a secolului al XVI-lea.

Primul lutier cunoscut, care a făurit o vioară aproape de forma ei actuală, având 4 corzi, a fost Andrea A
mati, considerat unul dintre cei mai mari lutieri ai tuturor timpurilor.

Înainte de Amati, viorile aveau doar 3 corzi, el fiind cel căruia i se atribuie meritul de a fi găsit soluția ide
ală, de instrument cu 4 corzi, iar acest lucru s-a petrecut în anul 1555.

De altfel, 5 ani mai târziu, Andrea Amati a primit o comandă din partea regelui Carol al IX-lea, de a constr
ui 24 de instrumente, din care, din păcate, nu s-a păstrat decât o singură vioară, datată 1564 și purtând 
numele celui care a comandat-o..