Când spun Grigore Vieru, mă gândesc la frumoasa noastră
Basarabie. Acesta s-a născut din plugari români, Pavel și Eudochia pe plaiurile frumoase ale Hotinului. Grigore Vieru s-a bucurat să învețe șapte clase la școala cu copiii din satul natal, după care a urmat o scoală medie din orașul Lipcani. Ce bine trebuie să se fi simțit în satul său unde toți vorbeau limba română, unde se juca cu copiii leapșa, mergea la scăldat și multe alte jocuri copilărești. A fost sensibil de mic copil și de aceea compunea mereu poezii mai ales pentru copii. În studenție a compus o plachetă de versuri, Alarma, care a bucurat pe mulți. După ce absolvă Institutul Pedagogic, Ion Creangă, din Chișinău, ca să îi bucure pe copii se angajează ca redactor la o revistă tot pentru copii. Cu timpul poetul Grigore Vieru devine tot mai cunoscut și mai iubit de micii și marii cititori. Și-a îndeplinit și visul de a trece Prutul și vizitează atunci mai multe orașe împreună cu șotia lui. Multe poezii le-a dedicat și mamei. În poezia Bună Dimineața vorbește cu multă dragoste și simplitate despre ochișorii mamei pe care îi iubește atât de mult. Acum au trecut doisprezece ani de când în urma unui accident de circulație, Grigore Vieru nu mai este printre noi. Ne vom aminti mereu cu drag de poetul nostru, care și-a iubit țara și limba română.